1.Va propunem prima versiune publicata de MADR a Programului National de Dezvoltare Rurala 2014-2020
2.Chiar daca ne pricopsim prin cea mai mica subventie din Europa,putem depune cererile pentru subvenția pe suprafață, fără penalizări, în perioada 3 martie – 15 mai 2014
3. Spre deosebire de Vocea Fermierului Roman ,neascultat ,americanul care critică „taxa pe stâlp” ajunge la Guvernul Ponta
4.Fermierii americani au capetenii luminate,nu cornute impaiate cu politici antinationale
5.Ministrul agriculturii promite,dar Fermierul intreaba:Daca vreti sa cistigam concurenta de ce nu mariti subventia si nu simplificati decontul la motorina? De ce nu atribuiti cota necesara de motorina pe un card ? De ce…
6. Cine se inhama la greul agriculturii noastre trebuie jupuit si cu scolirea
7. Daca nu vreti de buna voie,va ajuta Daniel Constantin sa va colectivizati
8.Pentru ca am dotat si computerizat agricultura noastra, ne permitem sa cheltuim cu registru agricol electronic din 2017
9.Senatorii se joaca pina pun pe catafalc si Camerele Agricole
10. Daca va imbogatiti si vindeti fără atestat de producător, va dam amendată cu până la 15.000 lei
11. Ne tot invirtim in jurul cozii birocratice dar…
1.
Va propunem prima versiune publicata de MADR a Programului National de Dezvoltare Rurala 2014-2020
I. Măsuri de investiții în sectorul agricol, în întreprinderi rurale și în spațiul rural
1. Investiții în active fizice (sectorul agroalimentar)
Submăsura ”Modernizare ferme” – investiții în ferme precum dotarea cu utilaje şi echipamente performante în raport cu structura agricolă actuală, precum şi investiţiile pentru modernizarea fermelor
Alocare estimativă PNDR 2014- 2020: 757,968 mil. euro (la care se adaugă alocarea măsurii specifice subprogramului pomicol – 260 mil euro) .
Alocare PNDR 2007 -2013: 918, 100 mil. Euro
Beneficiari:
• fermieri, cu excepția persoanelor fizice neautorizate;
• grupuri de producători si cooperative, care deservesc interesele membrilor;
• institutele și staţiunile de cercetare-dezvoltare.
Submăsura ”Prelucrarea și comercializarea produselor agricole din Anexa I la Tratat” – investiții în cadrul unităților de procesare, inclusiv tehnologii pentru dezvoltarea de noi produse și procese, alte tehnologii
Alocare estimativă PNDR 2014- 2020: 429,0356 mil. Euro la care se adaugă alocarea măsurii specifice subprogramului pomicol – 40 mil. Euro
Alocare PNDR 2007 -2013: 859,800 mil. Euro
Beneficiari
• întreprinderi;
• grupuri de producători și cooperative
Ponderea sprijinului public nerambursabil va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile, iar valoarea maximă a sprijinului public nerambursabil a unui proiect nu va depăşi:
• 1.000.000 euro/proiect;
• 1.500.000 euro pentru investițiile care conduc la un lanț scurt de aprovizionare locală (producție, procesare, comercializare).
Intensitatea sprijinului public nerambursabil se va putea majora cu 20%, dar rata maximă a sprijinului public nerambursabil combinat nu poate depăși 90%, în cazul tinerilor, al proiectelor colective/integrate, al operațiunilor sprijinite prin PEI sau în cazul investițiilor legate de operațiunile de agromediu sau agricultură ecologică.
Submăsura ”Infrastructura de adaptare a agriculturii și silviculturii” (drumuri de acces la exploatațiile agricole și forestiere, instalații/infrastructură de irigații)
Alocare estimativă PNDR 2014- 2020: 570, 0242 mil. euro
Alocare PNDR 2007 -2013: 467, 300 mil. Euro
Beneficiari:
Agricol – unităţi administrativ teritoriale şi/sau asociaţii ale acestora.
Silvic:
• proprietari de pădure şi/sau asociaţiile acestora;
• unități administrativ teritoriale şi/sau asociaţii ale acestora, proprietari de pădure;
• administratorii fondului forestier de stat proprietate publică a statului.
Irigații
•organizaţii / federaţii ale proprietarilor/ deţinătorilor de terenuri agricole constituite în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Valoarea sprijinului public nerambursabil:
• 1.000.000 euro/proiect pentru sistemele de irigații aferente stațiilor de punere sub presiune și drumurile agricole de acces;
• 1.500.000 euro/proiect pentru amenajarea sistemelor de irigații aferente stațiilor de repompare, precum și drumurilor forestiere
2. Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor
Submăsura ”Instalare tineri fermieri ” sprijin acordat pe baza unui plan de afaceri
Alocare estimativă PNDR 2014- 2020: 400,3556 mil. Euro
Alocare PNDR 2007 -2013: 269,700 mil. Euro
Beneficiari
– tineri fermieri având până la 40 de ani la momentul depunerii solicitării de finanțare (în conformitate cu definiția prevăzută la art. 2 din Regulamentului (UE) nr. 1305/2013) care dețin în proprietate și/sau folosință o exploatație agricolă avînd dimensiunea cuprinsă între 15.000-50.000 euro valoare producție standard (propunere).
Valoarea sprijinului public nerambursabil în cuantum de 100%, maximum 60.000 euro
Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri va fi acordat pe baza unui plan de afaceri, sub formă de primă (plată forfetară) în două tranşe astfel:
– 70% din cuantumul maxim al sprijinului la primirea deciziei de finanțare;
– 30% din cuantumul maxim al sprijinului în maximum trei ani de la primirea deciziei de finanțare. Acordarea celei de-a doua tranșe este condiționată de implementare obiectivelor stabilite prin Planul de Afaceri. În cazul nerespectării planului de afaceri, se recuperează prima tranșă, proporțional în raport cu obiectivele realizate.
Submăsura ”Sprijin pentru ferme mici ” sprijin acordat pe baza unui plan de afaceri
Alocare estimativă PNDR 2014- 2020: 150,0019 mil. Euro
Alocare PNDR 2007 -2013: 445,0599 mil. Euro
Beneficiari
• fermieri care deţin în proprietate și/sau folosință o exploataţie agricolă încadrată în categoria de ferma mică conform definiției din fișa măsurii (propunere 8000 -14.999 Euro valoare Producție Standard).
Sprijinului public nerambursabil în cuantum de 100%, cu o valoare de 15.000 euro acordat sub formă de primă (plată forfetară) în două tranşe astfel:
– 70% din cuantumul maxim al sprijinului la primirea deciziei de finanțare;
– 30% din cuantumul maxim al sprijinului în maximum trei ani de la primirea deciziei de finanțare. Acordarea celei de-a doua tranșe este condiționată de implementare obiectivelor stabilite prin Planul de Afaceri. În cazul nerespectării planului de afaceri, se recuperează prima tranșă, proporțional, în raport cu obiectivele realizate.
3. Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor (întreprinderi nonagricole existente și întreprinderile nou-înființate din spațiul rural)
Alocare estimativă PNDR 2014- 2020: 250,000 mil. euro (150 mil. Euro întreprinderi nonagricole existente și 100 mil. Întreprinderile nou-înființate)
Alocare PNDR 2007 -2013: 651,000 mil. Euro
Submăsura ” Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zone rurale” – activități productive non-agricole, servicii și activități meșteșugărești, în spațiul rural
Alocare estimativă PNDR 2014- 2020: 100 mil. euro
Beneficiari întreprinderi nou înființate:
• fermieri sau membrii unei gospodarii agricole care își diversifică activitatea, prin înființarea unei noi întreprinderi;
• micro-întreprinderi și întreprinderi mici nou înființate.
Sprijinului public nerambursabil în cuantum de 100%, cu o valoarea de până la 70.000 Euro, acordat sub formă de primă (plată forfetară) în două tranşe astfel:
– 70% din cuantumul maxim al sprijinului la primirea deciziei de finanțare;
– 30% din cuantumul maxim al sprijinului în maximum trei ani de la primirea deciziei de finanțare. Acordarea celei de-a doua tranșe este condiționată de implementare obiectivelor stabilite prin Planul de Afaceri. În cazul nerespectării planului de afaceri, se recuperează prima tranșă, proporțional, în raport cu obiectivele
realizate.
Submăsura „Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole”– activități productive non-agricole, servicii și activități meșteșugărești, turism rural și producere de biocombustibili din biomasă, în spațiul rural
Alocare estimativă PNDR 2014‐ 2020: 150 mil. euro
Beneficiari: întreprinderi non agricole existente, micro-întreprinderi și întreprinderi mici existente, care-și desfășoară activitatea în spațiul rural; fermieri sau membrii unei gospodării agricole care își diversifică activitatea de bază prin înființarea sau dezvoltarea unei activități non-agricole în cadrul întreprinderii deja existente.
Sprijin public nerambursabil în cuantum de maximum 90%, cu o valoarea de până la 200.000 Euro, conform ”regulei de minimis”.
4. Servicii de bază și reînnoirea satelor în zonele rurale – investitii de dezvoltare a infrastructurii locale de drumuri, apă/apă uzată , infrastructura socială și educațională, investiţii asociate cu protejarea patrimoniului cultural
Alocare estimativă PNDR 2014- 2020 : 1 100, 595 mil. Euro
Alocare PNDR 2007 -2013: 1 380,800 mil. Euro
Beneficiari
• comunele și asociațiile acestora;
• unități de cult (așezăminte monahale).
Sprijinului public nerambursabil în cuantum de 100% și nu va depăși :
• 1.000. 000 Euro/ comună , pentru investiții care vizează un singur tip de sprijin (infrastructura de drumuri sau apă uzată);
• 2.000.000 Euro/ comună, pentru investiții care vizează infrastructura apă și apă uzată;
• 500.000 Euro, pentru proiectele de infrastructură educațională/îngrijire;
• 4.000.000 euro, pentru proiectele colective (care vizează mai multe comune), fără a depăși valoarea maximă /comună/tip de sprijin;
• 500.000 euro pentru proiecte de protejarea patrimoniului cultural.
II. Măsuri de mediu și climă:
Alocare estimativă PNDR 2014- 2020 : 2 387,142 mil. Euro (Total măsuri pct. 5-8) Alocare PNDR 2007 -2013: 2 072,800 mil. Euro
5. Împădurirea și crearea de suprafețe împădurite și perdele forestiere
Alocare estimativă PNDR 2014- 2020: 105,695 mil. Euro
Alocare PNDR 2007 -2013: 2, 700 mil. Euro
6. Agromediu și climă
Alocare estimativă PNDR 2014- 2020: 849,964 mil. Euro
Alocare PNDR 2007 -2013: 1 088,700 mil. Euro
7. Agricultură ecologică
Alocare estimativă PNDR 2014- 2020 : 200,686 mil. Euro
Alocarea PNDR 2007 -2013 a fost inclusă ca pachet în măsura de agromediu și climă
8. Delimitarea zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice
Alocare estimativă PNDR 2014- 2020 : 1 230,796 mil. Euro
Alocare PNDR 2007 -2013: 981,400 mil. Euro
III. Măsuri suport:
9. Transfer de cunoștințe și acțiuni de informare
Alocare estimativă PNDR 2014- 2020 : 25,386 mil. Euro
Alocare PNDR 2007 -2013: 70,400 mil. Euro
10. Servicii de consiliere
Alocare estimativă PNDR 2014- 2020: 25,386 mil. Euro
Alocare PNDR 2007 -2013 : 0 mil. Euro
11. Cooperare (pentru activarea grupurilor operaționale pentru inovare)
Alocare estimativă PNDR 2014- 2020: 13,021 mil. Euro ((la care se adaugă alocarea măsurii specifice subprogramului pomicol – 15 mil. euro)
Alocare PNDR 2007 -2013: 0 mil. Euro
12. Gestionarea riscurilor (fondul mutual)
Alocare estimativă PNDR 2014- 2020: 200 mil. Euro
Alocare PNDR 2007 -2013: 0 mil. Euro
13. LEADER
Alocare estimativă PNDR 2014- 2020 : 624,932 mil. Euro
Alocare PNDR 2007 -2013: 346,500 mil. Euro
Beneficiari
• Grupurile de Acțiune Locală
Propuneri măsuri clasice:
– Tineri fermieri;
– Procesarea produselor agricole;
– Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de activități în domeniul non-agricol pentru micro-întreprinderi, inclusiv încurajarea activităţilor turistice;
– Infrastructură de bază locală (drumuri, apă/apă uzată), inclusiv infrastructură educațională și socială, protejarea patrimoniului cultural;
– Formare profesională;
– Ferma mică.
Propuneri măsuri inovative:
• Eficiență energetică și resurse regenerabile;
• IT&C;
• Patrimoniu material și imaterial;
• Grupuri de producători.
Măsuri în analiză:
– Scheme de calitate;
– Măsură dedicată grupurilor vulnerabile, inclusiv populația romă;
– Piețe pentru produse locale agro-alimentare.
Valoarea sprijinului public nerambursabil: Alocările financiare pentru strategia de dezvoltare locală se vor stabili proporțional, în funcție de populația și teritoriul acoperit de fiecare GAL-urilor (EUR/loc) și valoarea maximă a sprijinului public nerambursabil per proiect din 13 cadrul strategiei este de 200.000 euro.
14. Asistență tehnică inclusiv Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală
Alocare estimativă PNDR 2014- 2020 : 178,368 mil. Euro
Alocare PNDR 2007 -2013: 108 mil. Euro
IV. Subprogram dedicat sectorului pomicol – alocare estimativă 320 mil. Euro (cca 4 % din FEADR) având în componență următoarele măsuri/sub-măsuri:
1. Modernizare ferme – alocare estimativă 260 mil. Euro
2. Prelucrarea și comercializarea produselor agricole – alocare estimativă 40 mil. Euro
3. Cooperare – alocare estimativă 15 mil Euro
4. Grupuri de producători – alocare estimativă 5 mil. Euro
V. Angajamente de plată din exercițiul curent 2007-2013 aflate în derulare:
• bunăstarea animalelor – alocare de cca. 437 mil. euro
• alte angajamente restante (ferme de semi-subzistență, grupuri de producători, Leader) – cca. 146 mil. euro.
Ponderea sprijinului public nerambursabil va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile, iar valoarea maximă a sprijinului public nerambursabil a unui proiect nu va depăşi:
• 1.000.000 Euro în cazul activității de producție;
• 1.500.000 Euro pentru investițiile care conduc la un lanț scurt de aprovizionare (producție, procesare, comercializare).
2.
Chiar daca ne pricopsim prin cea mai mica subventie din Europa,putem depune cererile pentru subvenția pe suprafață, fără penalizări, în perioada 3 martie – 15 mai 2014
Va demara primirea cererilor de sprijin pe suprafaţă în perioada 3 martie – 15 mai 2014, respectiv 9 iunie, cu penalizări de 1% pentru fiecare zi de întârziere, a anunțat (APIA).
Măsurile de sprijin pe suprafaţă sunt:
- Schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS);
- Ajutoare naționale tranzitorii (ANT):
- ANT 1- culturi în teren arabil;
- ANT 2- in pentru fibră;
- ANT 3- cânepă pentru fibră;
- ANT 4- tutun;
- ANT 5- hamei;
- ANT 6- sfeclă de zahăr.
3. Schema de plată separată pentru zahăr;
4. Schema de sprijin pentru orez din zonele defavorizate altele decât zona montană;
5. Plăţi compensatorii pentru măsurile de dezvoltare rurală:
Se continuă angajamentele aflate în desfașurare. Pentru angajamentele care au fost finalizate înanul 2013 se acceptă prelungirea lor cu un an, pentru anul 2014, sub rezerva aprobării PNDR de către Comisia Europeană.
- Măsura 211 – Plăţi compensatorii pentru zonele montane defavorizate;
- Măsura 212 – Plăţi compensatorii pentru zonele specific şi semnificativ defavorizate din punct de vedere natural.
- Măsura 214 – Plăţi de Agro-mediu:
- Pachetul 1 (P1) – Pajişti cu înaltă valoare naturală;
- Pachetul 2 (P2) – Practici agricole tradiţionale;
- Pachetul 3 (P3) – Pajişti importante pentru păsări;
- Pachetul 4 (P4) – Culturi verzi;
- Pachetul 5 (P5) – Agricultura ecologică;
- Pachetul 6 (P6) – Pajiști importante pentru fluturi;
- Pachetul 7 (P7) – Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roşu.
În cadrul Măsurii 214 – Plăţi de Agro-mediu, se pot combina pe parcelă: P1 cu P2 sau P4 cu P5. Nu se pot combina pe parcelă P4 cu P7.
3. Spre deosebire de Vocea Fermierului Roman ,neascultat ,americanul care critică „taxa pe stâlp” ajunge la Guvernul Ponta
Investitorii se vor gândi de două ori înainte de a investi în România, dacă nu există un mediu fiscal previzibil și dacă Executivul este interesat mai mult de încasările la buget decât de mediul de afaceri, a afirmat însărcinatul cu afaceri al ambasadei SUA la București, Duane Butcher.Butcher a oferit ca exemplu „taxa pe stâlp” – taxa pe construcțiie speciale, conform denumirii oficiale, care a fost publicată în Monitorul Oficial la 15 noiembrie, la numai o zi după ce proiectul fusese postat pentru dezbatere publică pe site-ul Ministerului Finanţelor.„O zi nu este, în mod clar, suficientă pentru a permite o consultare eficientă a companiilor afectate”, a spus el.În plus, amintește oficialul american, Guvernul nu a făcut un studiu de impact pentru a estima efectul noii taxe asupra companiilor, multe dintre ele deținute de stat, sau valoarea încasărilor la buget din această taxă.Potrivit Ordonanţei de Urgenţă 102/2013, fermierii vor plăti taxă pentru următoarele tipuri de construcţii speciale: clădiri agrozootehnice; construcţii agricole uşoare (barăci, magazii, şoproane, cabane); depozite de îngrăşăminte minerale sau naturale (construcţii de compostare); silozuri pentru furaje sau pentru cereale; pătule pentru porumb; construcţii pentru creşterea animalelor şi păsărilor, padocuri; heleştee, iazuri, bazine; ecluze şi ascensoare; baraje; jgheaburi pentru piscicultură; sere, solarii, răsadniţe şi ciupercării, indiferent că sunt din zidărie, beton, metal sau lemn şi sticlă; construcţie uşoară din lemn şi folie din masă plastic, dar şi alte construcţii agricole neregăsite în această listă, cum sunt gardurile.
4.
Fermierii americani au capetenii luminate,nu cornute impaiate cu politici antinationale
In timp ce Fermierii nostri sunt ajutati sa se hiriie de azi pe mine,numărul fermierilor din SUA care câştigă mai mult de un milion de dolari /an s-a dublat din 2007 până în 2012, a anunţat Departamentul de Stat pentru Agricultura din SUA (US Department of Agriculture). În 2012, în jur de 4% din fermele americane aveau vânzari şi subvenţii de până la un milion de dolari faţă de doar două procente cât s-a raportat la anteriorul recensământ.Preocuparile oficialilor americani i stau la baza politicilor agricole ale Americii.
Potrivit sursei citate, suprafaţa medie a fermei a crescut de la 175 de hectare de la 169 de hectare, cât era cu cinci ani în urmă. Cele mai multe dintre fermele americane sunt de mici dimensiuni, 75% generează vânzări de 50.000 de dolari şi chiar sub această valoare. Per total, comerţul le-a adus fermelor americane venituri medii de 187.000 de dolari în 2012, mai mult cu 39 procente decât raportarea din 2007, când media era de 52.000 de dolari. Acesti Fermieri “Razboinici” au vândut, în anul 2012, produse agricole în valoare de 395 miliarde de dolari, cu 33% mai mult faţă de recensământul anterior din 2007.
5.
Ministrul agriculturii promite,dar Fermierul intreaba:Daca vreti sa cistigam concurenta de ce nu mariti subventia si nu simplificati decontul la motorina? De ce nu atribuiti cota necesara de motorina pe un card ? De ce…
Ministrul Constantin a promis ca “vom modifica „taxa pe stâlp” în Parlament”.Asadar,porumbelul a iesit Sa vedem cum se va regasi in seiful Fermierului eliminarea acestui al miilea bir platit la stat de agricultori …
Totodata,Ministrul Agriculturii a promis că acciza la motorină se va majora,dar MADR „va plăti şi va suporta o parte din diferenţă”. Totusi, cum ramane cu fermierii care nu sunt autorizati si care primesc subventie pentru suprafete dar nu pot primi subventie pentru motorina?De ce nu se pot deconta bonurile pe baza RO-ului de fermier eliberat de APIAt ? Prin aceasta discriminare sunt incurajati sa cumpere motorina de unde apuca mai ieftina si mai furata. Oamenii platesc taxe si impozite
de pe urma agriculturi ,dar n u vrea ca sa returneze mai mult de 21 euro pentru o tona de motorina consumata. Pentru aproximativ 96 lei la 6020 lei cheltuiti, pentru lucrul a peste 50 ha trebuie sa depui actele de decont la centrul regional APIA trimesrial. Daca scadem motorina pentru deplasare si timpul pierdut nu se acopera cei 21 Euro. Daca tot aliniem pretul motorinei la pretul U.E.de ce nu aliniem si subventia la motorina,dar si celelalte subventii – tot raportata la U.E.?
De ce nu mariti subventia si nu simplificati decontul la motorina. De ce nu atribuiti cota necesara de motorina pe un card de la mai multi distribuitori si astfel fermierul ia cardul ,alimentaza si plateste motorina la pret subventionat. Bonurile fiscale care dovedesc folosirea motorine sa se prezinte in anul urmator la APIA cu urmatoarele declaratii iar daca se constata diferente sau in urma controalelor nu exista culturile pentru care sa achizitionat motorina,fermierul sa fie penalizat din subventia din anul urmator.
Creditarea domestica a Fermierilor mai asteapta
Tot ca o promisiune ramine si …creditarea.„Am capitalizat fondurile de garantare. Vrem să dăm posibilitatea celor care vor să cumpere teren, să acceseze credite avantajoase”.Daniel Constantin a spus că Ordonanţa de Guvern 43/2013 urmează să fie modificată în acest an, astfel încât românii interesaţi să cumpere teren arabil, să aibă aces la credite avantajoase – 10 procente avans, respectiv 50 la sută din diferenţă garantată de statul român. Potrivit oficialului de stat, băncile par să achieseze propunerile ministeriale.
„Vrem să venim cu instrumente de creditare mult mai atractive pentru fermieri. Avem o Ordonanţă aprobată de Guvern anul trecut (43/2013 – n.r.), aprobată şi promulgată de preşedinte prin Legea 289, pe care probabil că o vom amenda în acest an, tocmai pentru a da posibilitatea tuturor persoanelor fizice să aibă acces la credite în condiţii mult mai avantajoase şi mă refer aici doar la 10 la sută avans, iar jumătate din diferenţă să fie garantată de către stat, a promis ministrul de resort.
6.
Cine se inhama la greul agriculturii noastre trebuie jupuit si cu scolirea
Beneficiarii Măsurii 141 – „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subrezistenţă” nu sunt obligaţi să depună, la dosarul de plată pentru tranşa a IV-a, certificatul care să ateste absolvirea cursurilor de formare profesională.Totusi , beneficiarii Măsurii 141 trebuie sa aduca dovada absolvirii cursurilor de formare profesională prin Măsura 111 „Formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe” până la finalul anului 2015.Așadar, beneficiarii care solicită plata tranşei IV pot anexa la dosarul de plată o declaraţie pe proprie răspundere privind absolvirea unui curs de formare profesională prin care se angajează că vor participa şi absolvi un astfel curs în maxim 3 ani de la data primirii sprijinului nerambursabil, respectiv de la plata integrală a sprijinului, dar nu mai târziu de luna decembrie a anului 2015.
7.
Daca nu vreti de buna voie,va ajuta Daniel Constantin sa va colectivizati
Ministrul Daniel Constantin în cadrul unei vizite la Mociu, în judeţul Cluj,a spus ca „Atragem fonduri, scriem deja proiectele pentru atragerea fondurilor europene din viitorul program. Ministerul Agriculturii intenţionează să acceseze primii bani din pachetul 2014-2020 în luna mai. 150 de milioane de euro vor fi puşi la dispoziţie pentru prima sesiune de primiri de proiecte pentru investiţii în ferme. Şi vizăm în primul rând achiziţii de utilaje, retehnologizarea exploataţiilor, fermele de reproducţie, fermele de creştere, dar şi fermele de familie, un concept în care eu cred foarte mult. Ministrul a explicat cum va sprijini noul exerciţiu bugetar 2014-2020 asocierea fermierilor: Cei care au exploataţii mici, între 1 şi 5 hectare, dar care se asociază şi au exploataţii în asociere mai mari de 5 hectare vor primi un sprijin mai mare pe suprafaţă. „În ceea ce priveşte legumicultura, vom pune accent pe centrele de colectare a produselor. Vom încerca să punem la dispoziţia celor care se vor asocia fonduri pentru crearea depozitelor de colectare, în care se face etichetarea, sortarea, ambalarea produselor, exact ceea ce se cere în hipermarket-uri“, a declarat ministrul Daniel Constantin.
8.
Pentru ca am dotat si computerizat agricultura noastra, ne permitem sa cheltuim cu registru agricol electronic din 2017
Prin proiectul de Ordonanţă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 28/2008 , registrul agricol electronic va fi funcţional începând cu 1 ianuarie 2017.
Consiliul local, la propunerea primarului, aprobă prin hotărâre modul de organizare a registrului agricol, pe suport hârtie sau în format electronic, potrivit capacităţii administrative de care dispune. Începând cu 1 ianuarie 2017 registrul agricol se întocmeşte şi se ţine la zi numai în format electronic”, se arată în Ordonanţă.În conformitate cu dispoziţiile acestei ordonanţe, Registrul agricol se elaborează pentru o perioadă de 5 ani, datele completându-se anual potrivit formularelor aprobate prin hotărâre a Guvernului.Pentru perioada 2010-2014 formularele registrului agricol sunt aprobate prin hotararea Guvernului nr.1632/2009, iar normele tehnice de completare a acestuia sunt aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, al ministrului administraţiei şi internelor, al ministrului finanţelor publice şi al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică, nr. 153/3241/2010.
Registrul agricol este document oficial de evidenţă primară unitară în care se înscriu date privind: componenţa gospodariei/exploataţiei agricole, terenurile aflate în proprietate identificate pe parcele, pădurile proprietate publică/privată identificate în raport cu grupa funcţională şi vârsta, modul de utilizare a suprafeţelor agricole privind suprafaţa arabilă cultivată cu principalele culturi, suprafeţele de teren necultivat, ogoarele, suprafaţa cultivată în sere şi solarii şi suprafaţa cultivată cu legume în grădinile familiale, numărul pomilor răzleţi, suprafaţa plantaţiilor pomicole şi numărul pomilor, alte plantaţii pomicole aflate în teren agricol, viile, pepinierele viticole şi hameistile, suprafeţele efectiv irigate în câmp, animalele domestice şi/sau animalele sălbatice crescute în captivitate.
Orice persoană fizică şi juridică ce deţine în proprietate sau în arendă terenuri agricole, terenuri forestiere, animale, păsări şi albine sau de către persoanele juridice care au ca obiect de activitate creşterea animalelor sau cultivarea pământului pe teritoriul municipiului Baia Mare.Solicitarea o poate face capul gospodăriei sau oricare alt membru major din familie.
9.
Senatorii se joaca pina pun pe catafalc si Camerele Agricole
Senatorii au votat pentru abrogarea Articolului 2 din Legea nr. 122/2012 privind modificarea și completarea actului normativ referitor la Camerele Agricole.Astfel se propune modificări referitoare la statutul de utilitate publică care se acordă Camerelor Agricole și la modul de acordare a acestuia, la modul de organizare al Camerelor Agricole la nivelul fiecărui județ, eficientizarea Camerelor Agricole prin reorganizare la nivelul județelor și transfer implicit de atribuții de la nivel centralizat la nivel local, precum și eficientizarea structurilor care organizează primele alegeri, precum și a organizării alegerilor.Legea prevede atribuțiile ce presupun exercitarea prerogativelor de putere publică și care, în prezent, sunt exercitate de către funcționarii publici din cadrul Camerelor Agricole Județene – aflate în subordinea Consiliilor Județene – vor fi preluate de către direcțiile pentru agricultură județene. Senatul este prima cameră sesizată în acest caz.Tot senatorii au dat un vot favorabil proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 58/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 283/2010 privind Camerele pentru Agricultură, Industrie Alimentară, Piscicultură, Silvicultură și Dezvoltare Rurală.Senatorii au mai aprobat proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 20/2013 privind reglementarea unor măsuri necesare derulării proiectelor cu finanțare nerambursabilă din Programul National de Dezvoltare Rurală (PNDR). Actul normativ reglementează, printre altele, mecanismul de acordare a garanțiilor emise de fondurile de garantare, oricare ar fi aceasta, fără a avea prevederi care sa conducă la favorizarea sau excluderea unor astfel de fonduri care operează în piață.De asemenea, actul normativ reglementează posiblitatea ca o parte din aceste garanții (maxim 80%) să fie acordate de către fondurile de garantare.Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale alocă fondurilor de garantare sumele necesare constituirii plafonului anual de garantare din prevederile bugetare. Și în acest caz, Senatul este prima cameră sesizată.
10.
Daca va imbogatiti si vindeti fără atestat de producător, va dam amendată cu până la 15.000 lei
Senatul ne a pricopsit cu un nou proiect de lege pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol cu amendamentele Comisiei pentru Agricultură.Lege cuprinde sancţiuni dure pentru fermierii care valorifica produse agricole fără a detine un atestat de producător valabil, respectiv carnet de comercializare a produselor din sectorul agricol valabil. Aceştia riscă o amendă de la 10.000 de lei la 15.000 de lei. Un alt amendament adoptat spune că vânzarea unor produse agricole altele decât cele din producție proprie, în baza carnetului de comercializare eliberat, se pedepsește cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei.Vă prezintă lista completă a sancţiunilor incluse în lege:a. Utilizarea carnetului de comercializare a produselor din sectorul agricol cu nerespectarea prevederilor art.10, cu amendă de la 100 de lei la 500 de lei pentru persoane fizice;
b. Transportul produselor achiziţionate de la producători agricoli, cu nerespectarea prevederilor art. 11 alin.(1) cu amendă de la 100 lei la 500 de lei pentru persoane fizice şi cu amendă de la 3000 de lei la 5000 de lei şi confiscarea cantităţilor de produse din sectorul agricol transportate, pentru persoane juridice;
c. Transportul de produse agricole efectuat de către producătorii agricoli persoane fizice, de la locul de deţinere la locul de comercializare, cu nerespectarea prevederilor art. 11 alin. (2), cu amendă de la 1500 lei la 2000 lei;
d. Organizarea de spaţii de vânzare în cadrul structurilor de vânzare cu amănuntul din zonele publice, cu nerespectarea de către administratorii pieţelor a prevederilor art. 13, cu amendă de la 8000 lei la 25000 lei;
e. Neafişarea etichetei de produs prevăzută la alin. (3) al art. 14, cu amendă de la 100 lei la 300 lei;
f. Desfăşurarea activităţilor de valorificare a produselor agricole proprii şi de exercitare a comerţului cu aceste produse de către persoane fizice care deţin un atestat de producător valabil, cu amendă de la 10000 lei la 15000 lei;
g. Eliberarea de către primar a atestatului de producător, cu încălcarea dispoziţiilor prezentei legi, cu amendă de la 10000 lei la 15000 lei.
“Valabilitatea atestatului de producător este de un an calendaristic de la data emiterii și se vizează semestrial, prin aplicarea ștampilei și semnăturii primarului. Atestatul de producător se eliberează de către primar în termen de 5 zile lucrătoare de la data solicitării, cu avizul consultativ al structurilor asociative profesionale/patronale/sindicale din agricultură, după caz, constituite potrivit legii și organizate la nivel local și județean, care se înregistrează la primăriile comunelor, orașelor, municipiilor sau a sectoarelor municipiului București și nominalizează cel puțin un reprezentant în acest scop”, se mai arată în amendamente.
11.
Ne tot invirtim in jurul cozii birocratice dar…
Secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), George Turtoi şi-a propus, să înlăture aproape în totalitate …tot ceea ce a însemnat până acum deficienţe la capitolul depunerea şi evaluarea proiectelor cu finanţare europeană.Dar,sa n u uitam, ca dupa ce “pastorii”de dupa 1990 au ajutat la demolarea CAP-urilor,la lichidarea septelului,au propus vrute si nevrute,dar am ajuns ca acum sa importam si vaci scoțienePrimele exemplare de cornute nordice au ajuns deja în fermele românești. Asta este posibil,dup ace Bălţata românească ,emblematica pentru noi de cind lumea a fost ajutata,impreuna cu toti cercetatorii sa ingenuncheze. O vacă scoţiană costă cu aproape o mie de euro mai mult decât o bălţată românescă,dar este mai rezistenta la eventualele lichidari,devalizari si debandade nationale
in-�)o:@� ��rgin-left: 0in;line-height:27.75pt’>