După atâţia ani ,a fost adoptată ordonanţa care prevede unele măsuri pentru dezvoltarea fermelor de familie, şi mai cu seamă ,cea legată de crearea fondului de microcreditare
Din cauza costurilor mari, în acest moment IFN-urile oferă credite cu dobânzi de până la 25%
Centrul Român de Politici Europene (CRPE) consideră microcreditarea una din verigile lipsă ale sistemului din România . Raportul CRPE, “Soluţii financiare din bani europeni pentru fermierii români. Microcreditare şi garantare” arată că acest tip de finanţare a agriculturii româneşti, prin intermediul instituţiilor financiare non bancare (IFN), reprezintă una din cele mai viabile şi necesare măsuri.
Uniunea Europeană pune la dispoziţia statelor membre o serie de instrumente de sprijin pentru absorbţia fondurilor structurale dedicate agriculturii. Dar,în perioada 2007-2013 aproape 300 de astfel de instrumente financiare au fost utilizate nu în România,ci în celelalte ţări UE, dintre care 43% au reprezentat fonduri de creditare, 36% fonduri de capital şi 21% – fonduri de garantare. Până în momentul de faţă, beneficiarii Programului de Dezvoltare Rurală din România au putut beneficia din acest meniu doar de garanţiile acordate de Fondul de Garantare a Creditului Rural la împrumuturile bancare contractate. Mulţi nu au avut însă capacitatea de a accesa măsurile din Planul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) – marea majoritate a micilor producători, cu propriile nevoi de finanţare a culturilor şi a investiţiilor. De asemenea, sectorul bancar nu reuşeşte să acopere nevoia de capitalizare a agriculturii mici şi mijlocii din România. IFN-urile de microcreditare se împrumută de la instituţiile financiare internaţionale la o rată a dobânzii de 8%, la care se adaugă şi costurile operaţionale. De aici rezultă dobânzi de până la 25%.
daca nu le era frica de fermieri bogati guvernantilor nostri faceau o piatra unghiulara din ferma de Familie dar