Fratilor, nu mai fi ti prosti degeaba: TREZIREA! Ce spune Papa despre icoană – idol? Dar satana, ce zice de lovitura de stat (nepedepsita) de la decembriada, repetata la mineriada!~Cum au fost convertiti “comunistii”improprietariti cu Avutia Obsteasca… in niste JIHADISTI … 3- România – colonie săracă, exploatată și distrusă de …Militarii romani rup tăcerea: Până unde merge „amabilitatea” guvernelor?/ Timpul crimei si timpul pedepsei…Statul Islamic îşi harateste adepţii// Avertisment cutremurator

MORTAL: https: // www. youtube. com/ watch? v= FTWCUzVhbaE&feature= youtu. beqq


Sf. Grigore Dialogul (Papa al Romei la 590-604), vorbea despre icoane ca fiind Scriptura pentru analfabeţi

O icoană este o imagine (de obicei bi-dimensională) reprezentând pe Hristos, sfinţi, îngeri, evenimente biblice importante, pilde sau evenimente din istoria bisericii-toate sunt o incoana eronata de mintea omului păcătos.
“Ceea ce scrisul prezintă cititorilor, imaginea icoanei prezintă celor neînvăţaţi care o privesc, căci în ea şi cei ignoranţi văd ce ar trebui să urmeze; în ea pot citi analfabeţii” (Epistola către Episcopul Serenus din Marsilia, NPNF 2, Vol. XII, p. 53).
Pentru adepţii idolatriei în icoane redăm doar o fărâmă din pericolul acestui păcat din Romani, cap.1, v 23-25:” Și au schimbat slava lui Dumnezeu Celui nestricăcios cu asemănarea chipului omului celui stricăcios(icoana) și al păsărilor și al celor cu patru picioare și al târâtoarelor.De aceea Dumnezeu i-a dat necurăției, după poftele inimilor lor, ca să-și pângărească trupurile lor între ei, Ca unii care au schimbat adevărul lui Dumnezeu în minciună și s-au închinat și au slujit făpturii, în locul Făcătorului, Care este binecuvântat în veci, amin!”

Fratilor,nu mai fi ti prosti degeaba: TREZIREA!

Studiul de faţă îşi propune să răspundă la următoarele întrebări: cine este acel 1% al elitelor mondiale şi în ce măsură acestea operează organizat pentru a obţine câştiguri în defavoarea restului de 99%? Vom analiza pentru început doar un segment din acest procent de 1% şi anume sectorul extracţiei zăcămintelor naturale, ale cărui companii, pentru a se îmbogăţii, exploatează din sol materiale de bun comun folosind forţă de muncă ieftină.

Acesta include companii extractoare de petrol, gaz şi diverse minereuri iar valoarea materialului îndepărtat depăşeşte cu mult costul actual al procesului de extracţie. Analizăm deasemenea sectorul investiţiilor: companii a căror principală activitate este comasarea şi reinvestirea capitalului. Acest sector include la nivel global bănci centrale, firme de management şi investiţii majore de capital şi alte companii precum cele de asigurări, al căror scop principal este comasarea şi apoi reinvestirea banilor. În cele din urmă vom analiza modul în care reţelele globale ale puterii centralizate – elita mondială, companiile şi diversele guverne aflate în slujba lor – planifică, manipulează şi implementează politici guvernamentale ce favorizează în permanenţă concentrarea puterii şi a bogăţiei. Demonstrăm cum imperiul mediatic-militaro-industrial SUA–NATO acţionează în serviciul clasei corporatiste transnaţionale pentru protejarea capitalului internaţional.Occupy Albuquerque #occupyburque

Bogaţi şi săraci
Mişcarea de tip „Occupy“ a dezvoltat o mantră ce se adresează marii inegalităţi de putere şi bogăţie dintre cel mai bogat un procent al lumii şi noi restul, 99 de procente. În timp ce mantra celor 99% serveşte în mod categoric ca şi mijloc motivaţional pentru o implicare deschisă, există puţine informaţii despre componenţa celor 1% şi despre modul în care aceştia menţin puterea mondială. Cu toate că un număr însemnat de studii academice au avut ca subiect elita din SUA, doar în ultima decadă şi jumătate au început să apară cercetări asupra clasei corporatiste transnaţionale. [i]
Cartea autorului Leslie Sklair, The Transnational Capitalist Class publicată în 2001, este una din primele lucrări ce a abordat ideea existenţei unei interconexiuni în cadrul acelui un procent al capitalismului global. [ii] Sklair a demonstrat cum globalizarea a conferit corporaţiilor transnaţionale roluri internaţionale lărgite, originea acestora devenind mai puţin importantă în comparaţie cu acordurile internaţionale dezvoltate de Organizaţia Mondială a Comerţului şi de alte instituţii internaţionale. În anul 2000, Sklair publica într-o lucrare academică: „Clasa capitalistă transnaţională poate fi analitic împărţită în patru mari segmente: (i) proprietarii şi administratorii corporaţiilor transnaţionale precum şi asociaţii locali ai acestora; (ii) birocraţii şi politicienii; (iii) specialiştii internaţionali; (iv) elitele de consum (comercianţii şi media)… Este deasemenea important de semnalat… clasa capitalistă transnaţională şi fiecare dintre componentele sale nu sunt întotdeauna la unison în fiecare privinţă… “ [iii]
Din estimări, averea totală mondială este de până la 200 trilioane de dolari SUA, Europa şi Statele Unite deţinând aproximativ 63 de procente.
Pentru a face parte din jumătatea cea mai bogată a lumii, după ce au fost scăzute datoriile, un adult are nevoie doar de 4.000 $ în bunuri. Un adult are nevoie de mai mult de 72.000 $ pentru a fi inclus în top 10% al deţinătorilor de avere la nivel mondial, şi mai mult de 588.000 $ pentru a fi membru în top 1%. În 2010, cei aflaţi în top 1% cei mai bogaţi oameni la nivel mondial, au ascuns în diverse locaţii pe glob, în conturi bancare secrete scutite de taxe, între 21 şi 32 trilioane de dolari. [iv] În acest timp, cealaltă jumătate mai săracă a globului deţinea însumat mai puţin de două procente din averea globală [v].
Banca Mondială raporta în anul 2008, faptul că 1,29 miliarde de oameni trăiau în sărăcie extremă, cu mai puţin de 1,25 $ pe zi, iar încă 1,2 miliarde trăiau cu mai puţin de 2$ zilnic. [vi] Starvation.net semnala că cel puţin 35.000 de persoane, în majoritatea lor copii, mor zilnic de foame.[vii] Global, fermierii produc mai multe alimente decât este necesar pentru a hrăni adecvat întreaga populaţie, cu toate acestea însă, speculanţii de mărfuri şi comercianţii de cereale gigant precum Cargill controlează distribuţia şi preţul mondial la alimente. [viii] A adresa puterea pe care acei 1% o deţin – a identifica cine sunt şi care le sunt obiectivele – este în mod clar o problemă de viaţă şi de moarte.
De-a lungul istoriei, diverse entităţi puternice au capturat şi concentrat averi prin campanii de cucerire. Odată obţinute, acestea pot fi folosite pentru a înfiinţa mijloace de producţie, precum morile britanice de bumbac din vechime, ce exploatau puterea de muncă a muncitorilor pentru a produce bunuri a căror valoare de schimb era mai mare decât costul muncii – un proces analizat de Karl Marx în „Capital“.[ix] O fiinţă umană este capabilă să producă un articol de o anumită valoare. Firme organizate angajează muncitori ce sunt plătiţi sub valoarea puterii lor de muncă. Rezultatul este obţinerea a ceea ce Marx numea „plusvaloarea“, ca surplus la costul muncii. Crearea de plusvaloare permite proprietarilor mijloacelor de producţie să concentreze şi mai mult capital. În plus, acumularea de capital accelerează exploatarea resurselor naturale de către antreprenorii privaţi – chiar dacă aceste resurse naturale sunt de fapt moştenirea noastră comună, a tuturor.[x]global_banking_interior

Sectorul extracţiei de zăcăminte: Freeport – McMoRan
Freeport-McMoRan Copper & Gold Inc. (FCX) este cea mai mare companie extractoare de aur şi cupru la nivel mondial. Aceasta controlează zăcăminte imense în Papua [de Vest], Indonezia şi activează deasemenea în America de Nord şi de Sud, precum şi în Africa. În anul 2010, Freeport a înregistrat câştiguri de 18,9 miliarde $ şi un venit net de 4,2 miliarde $.[xi]
La mina Grasberg din Papua sunt angajaţi 23.000 de muncitori, plătiţi cu mai puţin de trei dolari pe oră. În septembrie 2011, muncitorii au intrat în grevă solicitând salarii mai mari şi condiţii mai bune de muncă. Freeport le-a oferit o creştere salarială de 22 de procente dar greviştii au spus că nu este suficient şi au solicitat o creştere salarială comparabilă cu standardele internaţionale de 17-43 $ pe oră. La această dispută s-a adăugat şi nemulţumirea triburilor locale din cauza poluării şi a drepturilor de folosire a terenului, astfel că membrii acestora, înarmaţi cu suliţe şi săgeţi,   s-au alăturat angajaţilor Freeport, blocând drumurile de acces către mină.[xii] În timpul tentativei greviştilor de a bloca autobuzele cu muncitori aduşi să îi înlocuiască, forţele de ordine finanţate de Freeport au omorât şi rănit mai mulţi protestatari.
Freeport a ajuns în atenţia internaţională pentru plăţile ce le-a efectuat autorităţilor locale ca să le garanteze securitatea. Din 1991 şi până în prezent Freeport a plătit aproape 13 miliarde $ guvernului din Indonezia – reprezentând una din cele mai mari surse de venit ale acestuia – la o rată de redevenţă de 1,5 % pentru aurul şi cuprul extras. Ca urmare, poliţia regională şi armata indoneziană se află la bunul lor plac. Cunoscuta organizaţie nonguvernamentală Imparsial ridică această cifră la 14 milioane de dolari anual.[xiii] Aceste plăţi au atras atenţia asupra altor plăţi mai mari, făcute de-a lungul anilor de Freeport către forţele militare indoneziene, care, o dată făcute publice, au declanşat o anchetă a Comisiei pentru Valori Mobiliare şi Operaţiuni Bursiere SUA pentru a stabili responsabilitatea companiei Freeport în conformitate cu Legea SUA privind Practicile de Corupţie din Străinătate.
În plus, poliţia şi armata au fost deseori criticate pentru încălcarea drepturilor omului în special în regiunile izolate de munte, acolo unde o mişcare separatistă activa de decenii. Amnesty International a documentat numeroase cazuri de folosire nejustificată a forţei împotriva greviştilor şi susţinătorilor acestora. Spre exemplu, în Jayapura, capitala Papua, forţele de securitate indoneziene au atacat o adunare populară precum şi muncitorii grevişti de la mina Freeport din sudul muntos al ţării. Cel puţin cinci oameni au fost ucişi şi mulţi alţii au fost răniţi în atacuri, ceea ce demonstrează o folosire excesivă şi continuă a forţei brute împotriva manifestanţilor paşnici. Pe 19 octombrie 2011, a avut loc un alt atac brutal şi nejustificat împotriva a mii de protestatari paşnici din Papua ce îşi manifestau legal dreptul la adunare şi libertate a expresiei. În urma intervenţiei, şase protestatari au fost arestaţi pentru trădare, sute au fost reţinuţi, mult mai mulţi răniţi şi cel puţin trei au fost ucişi.[xiv]
Pe 7 noiembrie 2011, Jakarta Globe semnala: „Greviştii de la Freeport-McMoran Copper & Gold, filiala din Papua, şi-au micşorat pretenţiile de mărire a salariului minim garantat de la 7,5$ la 4$ pe oră, după cum a afirmat Sindicatul Muncitorilor din Indonezia (SPSI)…“[xv]
Muncitorii Freeport de la mina de cupru Cerro Verde din Peru au intrat deasemenea în grevă cu aproximaţie la aceeaşi dată, evidenţiind dimensiunile globale ale problemei. Angajaţii Cerro Verde au solicitat o mărire de salariu de 11 procente, compania oferindu-le doar trei. Greva peruviană a luat sfârşit pe 28 noiembrie 2011.[xvi,xx]
În data de 14 decembrie 2011, Freeport a anunţat un acord cu mina din Indonezia, contractual colectiv de muncă fiind extins cu doi ani. Muncitorii urmau să primească pentru început un salariu de bază de 2$ pe oră, ca apoi să fie mărit cu 24% după primul an şi 13% după cel de-al doilea. Acordul includea deasemenea îmbunătăţiri la diverse beneficii şi un bonus unic la semnătură echivalent cu salariul pe trei luni. [xvii]
În ambele greve de la Freeport, guvernul a exercitat presiuni asupra manifestaţiilor, pentru ca acestea să înceteze. Nu numai că intervenţia forţelor locale de poliţie şi militare a fost evidentă, dar au existat şi interese internaţionale la nivel înalt. În tot acest timp, administraţia Obama a ignorat încălcările brutale ale drepturilor omului din Indonezia şi în schimb a întărit legăturile militare bilaterale. Secretarul American al Apărării, Leon Panetta, ce a sosit în Indonezia imediat după atacul din Jayapura, nu a condamnat în nici un fel agresiunea şi a „reconfirmat sprijinul SUA pentru apărarea integrităţii teritoriale a Indoneziei“. În plus, Panetta se pare că ar fi apreciat modul în care greva a fost gestionată.[xviii] Simpla menţiune a grevei de către acesta atestă faptul că în joc se află profitul şi interesul marilor corporaţii internaţionale la cel mai înalt nivel al puterii mondiale.
Pentru a consolida relaţiile bilaterale, preşedintele SUA Barack Obama a vizitat Indonezia în noiembrie 2011 ca parte a eforturilor crescute ale Washingtonului de a combate influenţa Chinei în Asia şi Pacific. Preşedintele Obama a anunţat recent faptul că Statele Unite în cooperare cu Australia vor începe prin rotaţie desfăşurarea a 2.500 de puşcaşi marini la o bază militară din Darwin, o măsură destinată să consolideze prezenţa SUA în regiune şi să permită celor două state realizarea unor exerciţii militare comune. Există însă unele voci care susţin că SUA are de fapt o agendă ascunsă. Publicaţia thailandeză The Nation a sugerat că puşcaşii marini americani ar putea fi staţionaţi în Darwin pentru a garanta de la distanţă securitatea minei de aur şi cupru din Papua de Vest aparţinând companiei americane Freeport, aflată la mai puţin de două ore de zbor.[xix]
În Indonezia, opinia publică este puternic împotriva companiei Freeport.[xxi] Greviştii Freeport au câştigat susţinerea mişcării Occupy din SUA atunci când, pe 28 octombrie 2011, activişti din Occupy Phoenix, Timorul de Est şi Indonesia Action Network au protestat în faţa sediului general Freeport din Phoenix, Arizona, împotriva crimelor comise de poliţia indoneziană la mina Grasberg.[xxii]

Consiliul director al Freeport-McMoRan
Preşedintele Freeport-McMoRan (FCX) James R. Moffet deţine mai mult de patru milioane de acţiuni cu o valoare individuală de aproximativ 42$. Conform raportului anual FCX din iunie 2011, salariul acestuia pe 2010 a fost de 30,57 milioane de dolari. Preşedintele consiliului de administraţie, Richard C. Adkerson, deţine mai mult de 5,3 milioane $ în acţiuni. Salariul său pe 2010 a fost deasemenea de 30,57 milioane de dolari. Veniturile obţinute îi plasează în jumătatea superioară a topului 1% mondial. Interconectivitatea cu forurile de putere de la cel mai înalt nivel de la Casa Albă şi Pentagon, după cum indică atenţia deosebită acordată de Secretarul Apărării şi de faptul că preşedintele SUA cunoaşte situaţia, nu lasă nici o urmă de îndoială asupra faptului că directorii Freeport-McMoRan sunt poziţionaţi ferm la cel mai înalt nivel al clasei corporatiste transnaţionale. Mai jos este o listă cu directorii Freeport-McMoRan şi asociaţii acestora (din trecut sau actuali) din administraţie şi/sau corporaţii:

· James R. Moffett – co-preşedinte, preşedinte şi director la McMoRan Exploration Company; PT Freeport Indonezia; Madison Minerals Inc.; Horatio Alger Association of Distinguished Americans; Agrico, Inc.; Petro-Lewis Funds, Inc.; Bright Real Estate Services, LLC; PLC–ALPC, Inc.; FM Services Company.
· Richard C. Adkerson – Arthur Andersen & Company; preşedinte al consiliului de administraţie, International Council on Mining and Metals; membru al comitetului de administraţie, International Copper Association, The Business Council, the Business Roundtable; membru al comitetului consultativ la Kissinger Institute şi Madison Minerals Inc.
· Robert J. Allison, Jr – Anadarko Petroleum Corporation (în 2010 venituri de $11 miliarde); Amoco Production Company.
· Robert A. Day – Director General la Fundaţia W. M. Keck (în 2010 bunuri în valoare de mai mult de 1 miliard $); avocat în Costa Mesa, CA.
· Gerald J. Ford – Hilltop Holdings Inc.; FirstAcceptance Corporation; Pacific Capital Bancorp (cifră anuală de vânzări de 13 miliarde $); Golden State Bancorp, Inc. (fuziune cu Citigroup în 2002); Rio Hondo Land & Cattle Company (cifră anuală de vânzări de 1,6 milioane $); Diamond Ford, Dallas (cifră de vânzări, 200 milioane $); Scientific Games Corporation; SWS Group, Inc. (cifră de vânzări 422 milioane $); American Residential Communities LLC.
· H. Devon Graham, Jr – R. E. Smith Interests Inc. (companie de management al bunurilor; profit 670.000 $).
· Charles C. Krulak – preşedinte la Birmingham – Southern College; comandant Marine Corps, 1995–1999; MBNA Corporation; Union Pacific Corporation (cifră anuală de vânzări de 17 miliarde $); Phelps Dodge Corporation (achiziţionată de FCX în 2007).
· Bobby Lee Lackey – Director General la McManus–Wyatt Hidalgo Produce Marketing Co.
· Jon C. Madonna – Director General la KPMG, (servicii de audit profesionale; cifră anuală de vânzări 22,7 miliarde $); AT&T Inc. (2011 venituri de 122 miliarde $); Tidewater Inc. (2011 venituri de 1,4 miliarde $).
· Dustan E. McCoy – Director General la Brunswick Corp. (profit 4,6 miliarde $); Louisiana – Pacific Corp. (2011 profit 1,7 miliarde $).
· B. M. Rankin, Jr – vicepreşedinte la FCX; co-fondator în 1969 al McMoRan Oil & Gas LLC.
· Stephen Siegele – fondator/ Director General la Advanced Delivery & Chemical Systems, Inc.; Advanced Technology Solutions; Fluorine On Call, Ltd.

Consiliul de administraţie al Freeport-McMoRan, parte componentă a topului 1% mondial, nu numai că deţine controlul celei mai mari companii miniere din lume extractoare de cupru şi aur, dar menţine şi strânse legături cu membrii din consiliile de administraţie a altor două mari multinaţionale, bănci, fundaţii, armată şi grupuri guvernamentale. Acest consiliu de administraţie, format din 12 membrii, constituie o reţea strânsă de persoane cu conexiuni şi influenţă în actul decizional al altor mari companii şi controlează aproximativ 200 miliarde de dolari, venitul anual al acestora.
Freeport-McMoRan demonstrează cum industria extractoare de minereuri se îmbogăţeşte pe seama fondului comun de resurse naturale, însuşindu-şi surplusul rezultat în urma eforturilor angajaţilor, prin furtul bunurilor ce aparţin de drept tuturor. Acest proces este protejat de guvernele din ţările unde Freeport desfăşoară activităţi miniere, protectorul suprem fiind chiar imperiul militar al SUA şi al Organizaţiei Atlanticului de Nord (NATO). În plus, Freeport-McMoRan are conexiuni cu unul din cele mai mari grupuri transnaţionale capitaliste de elită din lume. Peste 7% din acţiunile Freeport sunt deţinute de BlackRock, Inc., o mare firmă de management al investiţiilor cu sediul în Manhattan, NY.

Sectorul de investiţii: BlackRockblackrock_building
Internaţional, multe firme operează primar ca şi grupuri de investiţii, administrând capital şi investind în alte companii. Adesea, aceste firme nu fac nimic altceva decât bani, şi sunt preocupate să evite orice intervenţie şi să-şi recupereze capitalul oriunde în lume cu ajutorul diverselor taxe, regulamente şi intervenţii guvernamentale.
BlackRock, Inc. este cea mai mare firmă de management al investiţiilor din lume, cu peste 10.000 de angajaţi şi echipe de investiţii în 27 de ţări. Baza sa de clienţi, pe lângă programe de pensii pentru public, corporaţii, sindicate şi sectoare din industrie, include şi guverne, companii de asigurări, fonduri de întrajutorare, aşezăminte, fundaţii, opere de caritate, corporaţii, instituţii oficiale, fonduri suverane de sănătate, bănci, personal din finanţe-bănci şi indivizi de peste tot din lume. În decembrie 2009, BlackRock a achiziţionat Barclays Global Investors. Din martie 2012, BlackRock administrează bunuri în valoare de 3,68 trilioane de dolari provenite din dividende, venituri fixe, operaţiuni cu bani lichizi, investiţii alternative, imobiliare şi consultanţă.[xxiii]
Pe lângă Freeport-McMoRan, BlackRock deţine pachete majoritare la
– Chevron (49 milioane acţiuni, 2,5%),
– Goldman Sachs (13 milioane acţiuni, 2,7%),
– Exxon Mobil (121 milioane acţiuni, 2,5%),
– Bank of America (251 milioane acţiuni, 2,4 %),
– Monsanto (12 milioane acţiuni, 2,4 %),
– Microsoft (185 milioane acţiuni, 2,2 %),
– şi multe altele.[xxiv]
BlackRock administrează fonduri de investiţii atât publice cât şi private precum Fondul de Pensii al Funcţionarilor Publici din California, Fondul de Pensii al Cadrelor Didactice din California, Freddie Mac, Cercetaşii SUA, Boeing, Sears, Verizon, Raytheon, PG&E, Fondul de Pensii al Angajaţilor din NYC, Asociaţia Regională a Pensionarilor din Los Angeles, GE, Cisco şi altele.
Conform raportului anual al BlackRock, publicat în aprilie 2011, consiliul director este compus din 18 membrii. Consiliul conţine trei mari categorii de clase – clasa I, clasa II şi clasa III – mandatul membrilor unei clase expirând în fiecare an prin rotaţie. Membrii unei clase sunt în general aleşi la fiecare şedinţă anuală pentru un mandat de trei ani sau până când sunt înlocuiţi de alţi succesori calificaţi. Fiecare clasă conţine aproximativ o treime din numărul total de directori ce alcătuiesc consiliul director.
BlackRock are acorduri speciale cu Merrill Lynch & Co., Inc., o subsidiară deţinută în întregime de Bank of America Corporation, cu Barclays Bank PLC şi filialele. Doi până la patru membrii ai consiliului sunt din conducerea BlackRock; un director este desemnat de Merrill Lynch; doi directori, fiecare într-o clasă diferită sunt desemnaţi de PNC Bank; doi directori, fiecare într-o clasă diferită sunt desemnaţi de Barclays; iar restul directorilor sunt independenţi.

Consiliul director al BlackRock

Mai jos este o listă cu directorii BlackRock şi afilierile acestora (din trecut sau din prezent) în mediul corporatist, cu diverse instituţii, etc:
Directorii din Clasa I:

· William S. Demchak – vicepreşedinte senior la PNC (bunuri 271 miliarde $); JPMorgan Chase & Co. (2011 bunuri 2,2 trilioane $).
· Kenneth B. Dunn, PhD – profesor de economie şi finanţe la David A. Tepper School of Business din cadrul Universităţii Carnegie Mellon; ex MD la Morgan Stanley Investment Management (bunuri 807 miliarde $).
· Laurence D. Fink – preşedinte/Director General la BlackRock; administrator, Universitatea New York; administrator, Boys’ Club din NY.
· Robert S. Kapito – preşedinte la BlackRock; administrator la The Wharton School, Universitatea Pennsylvania.
· Thomas H. O’Brien – fost Director General la PNC; Verizon (2011 venituri 110 miliarde $).
· Ivan G. Seidenberg – fost preşedinte la Verizon; fost Director General la Bell Atlantic; Honeywell International Inc.(2010 venituri 33,3 miliarde $); Pfizer Inc. (2011 venituri 64 miliarde $); fost preşedinte al Business Roundtable; National Security Telecommunications Advisory Committee; Preşedintele Consiliului Academiei de Ştiinţe din New York.[xxv]

Directorii din Clasa II :
· Abdlatif Yousef Al-Hamad – preşedinte consiliu de administraţie la Fondul Arab pentru Dezvoltare Economică şi Socială (bunuri 2,7 trilioane $); fost Ministru de Finanţe şi Ministru al Planificării, Kuwait; Kuwait Investment Authority; Task Force la Multilateral Development Banks; International Advisory Boards of Morgan Stanley, Marsh & McLennan Companies, Inc., American International Group, Inc. şi National Bank of Kuwait.
· Mathis Cabiallavetta – Swiss Reinsurance Company Ltd (2010 venit 28 miliarde $); Director General la Marsh & McLennan Companies, Inc. (2011 venit 11,5 miliarde $); Union Bank din Elveţia (2012 bunuri 620 miliarde $); Philip Morris International (2010 venit 27 miliarde $).
· Dennis D. Dammerman – General Electric Company (2012 venit 147 miliarde $); Capmark Financial Group (fost GMAC); American International Group (2010 venit 77 miliarde $); Genworth Financial (2010 bunuri 100 miliarde $); Swiss Re (2012 bunuri 620 miliarde $); Discover Financial Services (2011 venit 3,4 miliarde $).
· Robert E. Diamond, Jr – Director General la Barclays PLC (2011 venit 32 miliarde $); International Advisory Board la British–American Business Council.
· David H. Komansky – Director General la Merrill Lynch (divizie a Bank of America, 2009) (2011 bunuri 2,3 trilioane $); Burt’s Bees, Inc. (deţinută de Clorox); WPP Group (2011 venit 15 miliarde $).
· James E. Rohr – Director General la PNC (2011 venit 14 miliarde $).
· James J. Grosfeld – Director General la Pulte Homes, Inc. (2010 venit 4,5 miliarde $); Lexington Realty Trust (2011 bunuri 1,2 miliarde $).
· Sir Deryck C. Maughan – Kohlberg Kravis Roberts & Co. (2011 bunuri 8,6 miliarde $); Diretor General la Salomon Brothers din 1992 până în 1997; unul din preşedinţii US–Japan Business Council; GlaxoSmithKline plc (2011 venit 41 miliarde $); Thomson Reuters (2011 venit 13,8 miliarde $).
· Thomas K. Montag – preşedinte responsabil de marketing şi banking pentru Bank of America Corporation (2011 venit 94 miliarde $); Merrill Lynch (divizie a Bank of America, 2009; 2011 management de bunuri în valoare de 2,3 trilioane $); Goldman Sachs (2011 venit 28,8 miliarde $).

Directorii din Clasa III :
· Murry S. Gerber – preşedinte executiv la EQT Corp. (2010 venit 1,3 miliarde $); Halliburton Company.
· Linda Gosden Robinson – fost Director General la Robinson Lerer & Montgomery, LLC; Young & Rubicam, Inc.; WPP Group plc (2011 venit 15 miliarde $); Revlon, Inc. (2011 venit 1,3 miliarde $).
· John S. Varley – Director General la Barclays PLC (2011 venit 32 miliarde $); AstraZeneca PLC (2011 venit 33,5 miliarde $).

∗ Menţiune: unora dintre cei menţionaţi mai sus le-au expirat între timp mandatele, altora li s-au prelungit, iar alţii au fost mutaţi în alte funcţii sau în alte companii afiliate. “Rotirea cadrelor” nu a fost doar un concept comunist…

BlacRock reprezintă una dintre cele mai mari reţele de putere condensată din top 1%. Cei 18 membrii ai consiliului director sunt conectaţi la o parte semnificativă a nucleului mondial de valori financiare. Deciziile lor pot schimba imperii, distruge monede naţionale şi pot aduce în pragul sărăciei milioane de oameni. Unii dintre giganţii de top mondial ai lumii capitaliste sunt conectaţi prin intermediul consiliilor de administraţie BlackRock, inclusiv Bank of America, Merrill Lynch, Goldman Sachs, PNC Bank, Barclays, Swiss Reinsurance Company Ltd, American International Group (AIG), UBS AG, Arab Fund for Economic and Social Development, JPMorgan Chase & Co. şi Morgan Stanley.

Companiile de top la nivel mondial şi legăturile dintre acestea
Un studiu ETH Zürich publicat în 2011 de Stefania Vitali, James B., Glattfelder şi Stefano Battiston a arătat că un grup restrâns de companii – în principal bănci – exercită o putere imensă asupra economiei globale.[xxvi] Folosind informaţii din Orbis 2007, o bază de date ce cuprinde 37 de milioane de companii şi investitori, cercetătorii elveţieni au analizat economia mondială folosind modele matematice. Studiul este primul ce a urmărit 43.060 de corporaţii transnaţionale şi reţeaua de legături dintre acestea. A fost creată astfel o „hartă“ cu 1.318 de companii aflate în centrul economiei globale. Rezultatul cercetării a pus astfel pe hartă o „super entitate“ formată din 147 de companii ce controlează în jur de 40% din venituri.
Cele mai puternice 25 de companii din cele 147 identificate, sunt următoarele: (1) Barclays PLC*; (2) Capital Group Companies, Inc.; (3) FMR Corporation; (6) JPMorgan Chase & Co.*; (7) Legal & General Group PLC; (8) Vanguard Group, Inc.; (9) UBS AG; (10) Merrill Lynch & Co., Inc.*; (11) Wellington Management Co., LLP; (12) Deutsche Bank; (13) Franklin Resources, Inc.; (14) Credit Suisse Group*; (15) Walton Enterprises, LLC; (16) Bank of New York Mellon Corporation; (17) Natixis SA; (18) Goldman Sachs Group, Inc.*; (19) T. Rowe Price Group, Inc.; (20) Legg Mason, Inc.; (21) Morgan Stanley*; (22) Mitsubishi UFJ Financial Group, Inc.; (23) Northern Trust Corporation; (24) Société Générale; (25) Bank of America Corporation*. (* reprezintă directorii BlackRock)
De remarcat, pentru studiul nostru, faptul că membrii consiliului de administraţie al BlackRock au legături directe cu cel puţin şapte din cele 25 de corporaţii de top, pe care cercetătorul Vitali şi ceilalţi le-au identificat ca formând o „super-entitate“ internaţională. Cei 18 membrii ai consiliului controlează şi influenţează zeci de trilioane de dolari şi reprezintă nucleul sectorului financiar corporatist. Mai jos este un exemplu în secţiune de entităţi cheie şi bunuri ce aparţin corporaţiilor ce alcătuiesc „super-entitatea“ economică mondială aşa cum a fost ea descrisă de Vitali şi ceilalţi.
La cel mai înalt nivel al acestei „super-entităţi“ economice au fost identificate următoarele legături şi figuri cheie:

· Companiile Capital Group – control privat; cu sediul în Los Angeles; administrează 1 trilion $ în bunuri.
· FMR – una dintre cele mai mari firme de administrare de fonduri reciproce, administrează 1,5 trilioane $ în bunuri şi serveşte peste 20 de milioane de clienţi şi instituţii; Edward C. (Ned) Johnson III, preşedinte şi Director General.
· AXA – administrează 1,5 trilioane $ în bunuri, servind 101 milioane de clienţi; Henri de Castries, Administrator General şi Director, Nestlé SA.
· State Street Corporation – gestionează bunuri în valoare de 1,9 trilioane $; directori: Joseph L. Hooley şi Kennett F. Burnes, fost preşedinte şi Director General la Cabot Corporation (2011 venit 3,1 miliarde $).
· JPMorgan Chase & Co. (2011 bunuri 2,3 trilioane $) –  directori: James A. Bell, fost vicepreşedinte executiv la compania Boeing; Stephen B. Burke, Director General la NBCUniversal şi vicepreşedinte executiv la Comcast Corporation; David M. Cote, Director General la Honeywell International, Inc.; Timothy P. Flynn, fost preşedinte la KPMG International; şi Lee R. Raymond, fost Director General la Exxon Mobil Corp.
· Vanguard (2011 bunuri în administrare în valoare de 1,6 trilioane $) – directori: Emerson U. Fullwood, Fost vicepreşedinte la Xerox Corporation; JoAnn Heffernan Heisen, fost vicepreşedinte la Johnson & Johnson, Robert Wood Johnson Foundation; Mark Loughridge, Director la IBM Global Financing; Alfred M. Rankin, Jr, Director General la NACCO Industries, Inc., National Association of Manufacturers, Goodrich Corporation, şi preşedinte la Federal Reserve Bank din Cleveland.
· UBS (2012 bunuri 620 miliarde $) – directori: Michel Demaré, membru al consiliului de administraţie la Syngenta şi la IMD Foundation (Lausanne); David Sidwell, fost Director la Morgan Stanley.
· Merrill Lynch (Bank of America) (2011 bunuri în administrare în valoare de 2,3 trilioane $) – directori: Brian T. Moynihan, Director General la Bank of America; Rosemary T. Berkery, consilier juridic general pentru Bank of America/Merrill Lynch (fostă Merrill Lynch & Co., Inc.), membru al New York Stock Exchange‘s Legal Advisory Committee, director la Securities Industry and Financial Markets Association; Mark A. Ellman, director administrator la Credit Suisse First Boston; Dick J. Barrett, co-fondator al Ellman Stoddard Capital Partners şi director la MetLife, Citigroup Inc., UBS, The Carlyle Group, ImpreMedia, Verizon, Fluor Corporation, Wells Fargo & Co. şi Goldman Sachs Group.

Directorii acestor companii super interconectate reprezintă doar un mic fragment din top 1%. Majoritatea persoanelor cu bunuri ce depăşesc în valoare 588.000 $ nu reprezintă jucători majori pe piaţa internaţională a finanţelor. În cel mai bun caz, pentru a genera profit, aceştia angajează firme specializate în managementul bunurilor. Valoarea netă a acestora este deseori blocată în bunuri fără valoare financiară precum imobiliare şi afaceri.

Clasa corporatistă transnaţională şi puterea globală
Cum reuşeşte clasa corporatistă transnaţională să menţină concentrată averea şi puterea la nivel mondial? Cei mai bogaţi 1% din totalul populaţiei planetei reprezintă aproximativ 40 de milioane de adulţi. Aceşti 40 de milioane de oameni constituie cel mai bogat segment al populaţiilor ţărilor şi regiunilor dezvoltate. Majoritatea acestora sunt profesionişti şi ocupă locuri de muncă sigure în cadrul unor instituţii recunoscute. Aproximativ 10 milioane de astfel de indivizi deţin bunuri în valoare de peste 1 milion de $, şi aproximativ 100.000 deţin bunuri financiare în valoare de 30 de milioane de $. Următorul nivel, imediat sub cei din top 1%, la categoria întâi, este deţinut de oameni cu locuri de muncă obişnuite în cadrul marilor corporaţii, guvernelor, companiilor proprietate personală sau în diverse instituţii din lume. Această primă categorie deţine în jur de 30-40 % din totalul angajaţilor în ţările dezvoltate, 30% în ţările cu economii în curs de dezvoltare şi 20% în economiile periferice.
A doua categorie de oameni ai muncii este formată din angajaţi ocazionali, muncitori din fabrici, muncitori ce lucrează în stradă sau zilieri, categorie ce beneficiază din ce în ce mai puţin de suport din partea autorităţilor şi a organizaţiilor de asistenţă socială. În marea lor parte concentraţi în metropole, aceştia constituie aproape 30-40 % din totalul muncitorilor în economiile puternic industrializate şi 20% în economiile în curs de dezvoltare şi cele periferice. Rămâne astfel a o treia categorie, cea a oamenilor săraci, ce variază de la 30 % din numărul de adulţi în ţările dezvoltate şi în curs de dezvoltare până la 50% din numărul populaţiei în ţările nedezvoltate, unde oportunităţile de trai sunt extrem de limitate şi lumea se luptă să supravieţuiască. Aceştia sunt cei 2,5 miliarde de oameni ce trăiesc cu mai puţin de 2 $ pe zi, ce mor în fiecare zi cu zecile de mii de malnutriţie şi alte boli uşor de tratat, şi care probabil nu au auzit niciodată un ton de apel telefonic.[xxvii]
După cum am văzut în exemplele cu sectorul financiar şi minier, elitele corporatiste sunt interconectate prin intermediul consiliilor de administraţie a peste 70 de mari multinaţionale, grupuri administrative, organizaţii media şi alte instituţii academice şi non-profit. În exemplul cu sectorul de investiţii se observă legături financiare mult mai puternice comparativ cu sectorul minier; cu toate acestea, ambele sectoare reprezintă reţele vaste de resurse ce sunt concentrate în cadrul fiecărei companii la nivel de consiliu de administraţie. Exemplul succint cu resursele şi directorii altor opt companii interconectate reprezintă o replică la scară redusă a unui model general de legături între consiliile de administraţie al corporaţiilor, grupurilor administrative, media şi guvernele ce controlează vaste resurse globale. Aceste relaţii strânse sunt întâlnite la nivelul companiilor de top al clasei corporatiste transnaţionale şi formează astfel o reţea puternică şi compactă de indivizi ce au interese comune în a-şi consolida poziţia dominantă mondială.
Studii de sociologie au demonstrat faptul că directoratele au potenţialul de a facilita coeziunea politică.[xxviii] Consiliile corporaţiilor transnaţionale se întrunesc în mod regulat pentru a stimula maximizarea profitului şi viabilitatea pe termen lung a planurilor de afaceri. Într-o oarecare măsură se poate spune că se formează alianţe conspiraţioniste în cadrul acestor consilii de directori atunci când aceştia facilitează plăţi către oficiali guvernamentali, conduc activităţi ce subminează organizaţiile de muncă, caută să manipuleze preţul unor produse (aur spre exemplu) sau se implică în comerţul ilicit. Cei 30 de directori din exemplul nostru, din cadrul a două mari companii puternic interconectate, influenţează unele dintre cele mai puternice grupuri administrative din lume, precum British-American Business Council, US-Japan Business Council, Business Roundtable, Business Council şi Kissinger Institute. Aceştia influenţează aproximativ 10 trilioane $ în resurse monetare şi controlează vieţile şi locurile de muncă a multe sute de mii de oameni. Ei formează o elită în sine, ce activează într-o lume a elitelor de top mondial şi se constituie în clasa guvernantă de drept a lumii capitaliste.
În plus, elitele mondiale ce compun topul 1% influenţează media corporatistă şi deţin controlul firmelor de relaţii cu publicul. Presa corporatistă internaţională protejează interesele celor din top 1% servind drept mijloc de propagandă pentru clasa guvernantă. Aceasta oferă divertisment maselor şi distorsionează realitatea şi inegalităţile. Ştirile sunt controlate de cei 1% pentru a menţine iluzia speranţei şi pentru a deturna atenţia de la cei puternici şi a nu fi blamaţi pentru condiţiile de viaţă grele. [xxix] Doi din cei 30 de directori prezentaţi anterior ca exemplu au legături directe cu media şi cu relaţiile publice. Thomas H. O’Brien şi Ivan G. Seidenberg sunt amândoi membrii în consiliul Verizon Communications, unde Seidenberg este preşedinte. Verizon a raportat peste 110 miliarde $ ca venit din operaţiuni în 2011. [xxx] David H. Komansky şi Linda Gosden Robinson sunt în consiliul de administraţie al WPP Group, ce se prezintă pe sine ca lider mondial în marketing şi comunicaţii, cu venituri de peste 65 de miliarde de $ în 2011.

Superclasa transnaţională
„Superclasa“, aşa cum a fost ea denumită de David Rothkopf se află localizată şi mai adânc în interiorul 1% al elitei mondiale. David Rothkopf, fost director la Kissinger Associates şi adjunct al Secretarului pentru Comerţ pentru Internaţional Trade Policy and Development, a publicat în 2008 lucrarea Superclass: The Global Power Elite and the World They Are Making.[xxxii] Conform lui Rothkopf, superclasa reprezintă aproximativ 0.0001 % din populaţia lumii şi este alcătuită din 6.000-7.000 de persoane (unii spun 6.660). Ei sunt aceia din vârful absolut al piramidei puterii globale, ce frecventează staţiunea Davos din Elveţia, zboară cu avioane private, au foarte mulţi bani, au legături strânse în mediul corporatist, elite ce construiesc politicile globale. Ei sunt 94% bărbaţi, predominant albi, în cea mai mare parte din America de Nord şi Europa. Ei stabilesc agendele Comisiei Trilaterale, Grupului Bilderberg, G8, G20, NATO, Băncii Mondiale şi Organizaţiei Mondiale a Comerţului.
Aceştia fac parte din elita financiară, corporaţii transnaţionale, guverne, armată, academii, organizaţii nonguvernamentale, grupuri spirituale sau alte elite din umbră. Aceste elite din umbră includ, spre exemplu, organizaţii ce deservesc securitatea naţională şi au conexiuni strânse cu lumea politică şi cu cartelurile internaţionale de droguri, ce extrag anual 8.000 de tone de opium din zonele de război în care SUA este implicată, ca apoi să spele 500 miliarde de $ prin intermediul băncilor transnaţionale, dintre care jumătate îşi au sediul în SUA. [xxxiii]
„Superclasa“ se bazează pe influenţă şi putere, aşa cum a descris-o Rothkopf. Deşi în lume sunt peste 1.000 de miliardari, nu toţi sunt parte a superclasei în termeni de influenţă a politicilor globale. Cu toate astea, aceşti 1.000 de miliardari au de două ori mai multă avere decât alte 2,5 miliarde de oameni mai puţin bogaţi. Sunt foarte conştienţi de marile inegalităţi ce există în lume, şi muncesc din greu să menţină acest sistem neschimbat.

NATO şi securitatea „superclasei“

Protecţia capitalului este principalul motiv pentru care ţările NATO sunt responsabile pentru 85 % din cheltuielile mondiale cu înarmarea, Statele Unite cheltuind mai mult decât toate ţările din lume la un loc.[xxxiv] Teama de rebeliuni şi alte forme de manifestare a neliniştii stă la baza agendei globale NATO în războiul împotriva terorismului.[xxxv, xxxvi] NATO se erijează cu uşurinţă într-o forţă poliţienească pentru clasa transnaţională corporatistă. Odată cu definitivarea acestei clase transnaţionale în anii 80, ce a coincis cu colapsul URSS, NATO a început să desfăşoare operaţiuni pe o suprafaţă mai extinsă. S-a aventurat la început în Balcani, unde a şi rămas, pentru a se muta apoi în Afghanistan. NATO a început o misiune de antrenament în Irak în 2005 şi a condus operaţiuni în Libia.
A devenit clar faptul că „superclasa“ foloseşte NATO pentru a menţine securitatea globală. Aceasta face parte dintr-o strategie de expansiune a dominaţiei militare SUA în toată lumea. În acelaşi timp imperiul mediatic, industrial şi militar SUA-NATO acţionează în slujba clasei corporatiste transnaţionale pentru a proteja oriunde în lume capitalul internaţional. [xxxvii]
Sociologii William Robinson şi Jerry Harris au anticipat această situaţie în 2000 atunci când au descris „trecerea de la statul social la statul poliţienesc suprasaturat de expansiunea bruscă a forţelor de securitate publice şi private, de încarcerarea în masă a populaţiilor excluse (în mod disproporţionat minorităţile), de noile forme de apartheid social… şi de legislaţia antiemigrare“. [xxxviii]
Agenda globală a superclasei de astăzi a fost prezisă cu acurateţe de această teorie, inclusiv consolidarea continuă a capitalului mondial fără intervenţii din partea guvernelor sau a mişcărilor militante pentru egalitarism social.[xxxix]
În plus, această agendă duce la sărăcirea şi mai acută a jumătăţii sărace a populaţiei lumii, şi la scăderea vertiginoasă în spirală a salariilor pentru toţi cei din categoria a doua şi chiar pentru câţiva din categoria întâi. [xl] Este o lume ce se confruntă cu o criză economică, în care soluţia neoliberală propusă este să se investească mai puţin în nevoile populaţiei şi mai mult în securitate.[xli] Este o lume în care instituţiile financiare răspund la faliment prin tipărirea şi mai multor bancnote, producând o ameliorare cantitativă cu trilioane de dolari noi ce vor genera o şi mai mare inflaţie. Este o lume a conflictului permanent, în care se investeşte pentru a distruge şi se cheltuieşte şi mai mult pentru reconstrucţie – un ciclu de care profită clasa transnaţională corporatistă şi reţeaua mondială a puterii economice. Este o lume în care sunt doborâte drone, se produc asasinate extrajuridice, o lume a crimelor şi distrugerii atât acasă cât şi peste hotare.
Control social total
Mişcarea de tip Occupy foloseşte mantra 1% versus 99% ca şi concept major în demonstraţiile, subminările şi provocările împotriva practicilor clasei transnaţionale corporatiste, în cadrul căreia superclasa globală este un element cheie în implementarea unei agende a super-elitei pentru perpetuarea războiului şi a controlului social total. Occupy este exact fenomenul de care superclasa se teme cel mai mult: o mişcare democratică globală ce demască agenda clasei transnaţionale corporatiste şi înscenarea continuă a alegerilor guvernamentale, în care actorii se pot schimba dar rezultatul rămâne acelaşi.(∗) Cu cât mişcarea Ocuppy refuză să coopereze cu agenda clasei transnaţionale corporatiste şi continuă să mobilizeze activişti, cu atât mai mult este posibil ca întreg sistemul de dominaţie să se prăbuşească sub presiunea mişcărilor democratice populare. ∞

∗ Amintiţi-vă de mişcările din România, împotriva începerii exploatării cu cianuri a minereurilor de la Roşia Montană şi din alte locuri aflate în Munţii Apuseni, respectiv împotriva exploatării prin fracturare a gazelor de şist. Amintiţi-vă reacţiile clasei politice de la noi!

Despre autori:
· Dr. Peter Phillips este profesor de sociologie la Universitatea de Stat Sonoma din California şi preşedinte al Media Freedom Foundation /Project Censored.
· Kimberly Soeiro este student la Sociologie la Universitatea de Stat Sonoma, pasionat de cercetare şi activist.
· Autorii aduc mulţumiri speciale către Mickey Huff, director Project Censored şi Andy Roth, director asociat Project Censored, pentru editare şi pentru sugestiile importante aduse acestui articol.

Surse:

http://www.nexusmagazine.ro/index.php/reviste/46-nexus-new-times-magazine-an-7-nr-17/105-clasa-guvernanta-transnationala-expusa

http://www.projectcensored.org/the-global-1-exposing-the-transnational-ruling-class/

Vladimir Tismaneanu: Un mesaj pentru Ion Iliescu: Timpul crimei si timpul pedepsei

Fantezii, domnule Iliescu? Este sau nu este adevarat ca ati pregatit haine de mineri cu care i-ati imbracat pe securistii lui Magureanu? Este sau nu este adevarat ca ati dat semnal verde pentru arestarea tuturor celor care pareau suspecti de anti-fesenism, fie si prin tinuta vestimentara? Este sau nu este adevarat ca ati pregatit camioane cu custi in care i-ati azvarlit pe cei trimisi apoi in infernul lagarelor improvizate? Este sau nu este adevarat ca ati incalcat legile tarii si ati recurs la mijloace extra-legale pentru a distruge opozitia la regimul partidului mare, succesorul partidului unic? Este sau nu este adevarat ca, impreuna cu Razvan Theodorescu ati instigat la violenta impotriva celor pe care i-ati infierat, fara nicio proba, drept “legionari”? Le-ati multumit, domnule Iliescu, “minerilor” pe 15 iunie, pentru ceea ce-au facut la Bucuresti? Ati salutat barbaria?

Eram acolo, in Piata Victoriei, v-am auzit cu urechile mele, pot depune oricand marturie. Nu, domnule Iliescu, nu a fost o mineriada, ci o actiune organizata de Dvs si de complicii Dvs, dupa modelul alegerilor din 1946, pentru lichidarea pluralismului in Romania. A fost o provocare nomenclaturist-securista, domnule Iliescu, in care minerii au fost manipulati in chip nerusinat. Sunteti cel mai cinic personaj din istoria politica a acestetei tari!

Citesc si tot nu-mi vine sa cred ca traiti inca, la 85 de ani, in aceasta supra-realitate ideologica pe care o cultivati de decenii si pe care, ca prim-secretar al CC al UTC, ministru al tineretului, secretar al CC insarcinat cu ideologia, secretar judetean la Timis, prim-secretar la Iasi ati impus-o drept adevar absolut cand, in fapt, era Marea Minciuna : “Nu am acordat niciun interviu, niciunui jurnal si niciunei televiziuni, in ultima vreme. Ce au prezentat-sau vor sa prezinte-televiziunile de stiri, sau televiziunea publica, sunt materiale de arhiva. Ca urmare ele pot fi prezentate doar abuziv drept raspunsul meu la reluarea cercetarilor intr-un dosar ce priveste evenimente din urma cu 26 de ani. Oricum pozitia mea fata de acele evenimente nu s-a schimbat in acest timp, ea este publica, si bazata pe fapte concrete, nu pe fanteziile unora sau altora.” Va complaceti in minciuni si mistificari, domnule Ion Iliescu! Va este ingrozitor de teama, stiti ca exista un timp al crimei si unul al pedepsei!

Vladimir Tismaneanu

 

Cum au fost convertiti “comunistii”improprietariti cu Avutia Obsteasca… in niste JIHADISTI:De la Marx la Mahomed SI De la Brigăzile Roșii la jihad

Fondate în 1970, Le Brigate Rosse (Brigăzile Roșii) au urmărit răsturnarea statului italian și instalarea dictaturii proletariatului. Sprijinite de serviciile secrete ale statelor comuniste est-europene și având legături cu terorismul palestinian, Brigăzile au comis mii de acte de violență și sunt răspunzătoare pentru numeroase răpiri, spargeri de bănci și mai mult 50 de omucideri. Cea mai cunoscută victimă a comuniștilor italieni este fostul prim-ministru creștin-democrat Aldo Moro, răpit și ucis în 1978.

Brigăzile Roșii, Partidul Comunist Combatant.

O știre șocantă a fost adusă la cunoștința publicului italian de către ziarul italian Il Tempo. Informații scăpate din cercurile apropiate serviciilor de securitate peninsulare arată că un număr de foști membri ai organizației teroriste comuniste Brigăzile Roșii s-au convertit în ultimii ani la mahomedanism. Foștii teroriști au găsit în islam atât o alternativă la marginalizarea la care i-a adus sfârșitul Războiului Rece, cât și o continuare a propriei campanii de teroare. Actul convertirii la islamism le oferă acestor antioccidentali izolați posibilitate de a ieși din izolare și a se uni acum cu mulțimea jihadiștilor care și-au propus distrugerea Vestului capitalist, inclusiv a odiosului stat italian, bătrânul lor dușman. Fenomenul este bine descris în Il Tempo în Da Marx a Maometto: jihad brigatista ca o trecere firească la o formă de radicalism superioară în fanatism și dedicare:

„Un amestec de delir și de strategie, în care ideologii aparent incompatibile s-au reunit pentru a începe lupta împotriva dușmanilor comuni: sionismul și imperialismul. Aceasta este noua frontieră a jihadismului italian care a intrat sub lupa contraterorismului.

[…]

Trecerea la Islam reprezintă nu doar o opțiune religioasă, dar și o reluare a mai vechilor bătălii: antisionismul, antiimperialismul, anticapitalismul. Ideologia care a pus în mișcare Brigăzile Roșii a fost surclasată de noi doctrine pe plan politic și militar, în special de aceea adusă în prim plan de fundamentalismul islamic, în mod particular de către Statul Islamic, care face noi prozeliți în fiecare zi.”

Sub „antisionism” se ascunde ura față de evrei și statul Israel, un bastion occidental în Orientul Mijlociu; sub anti-imperialism se ascunde ura față de Statele Unite ale Americii, Organizația Tratatului Atlanticului de Nord și Occident în general; sub anticapitalism se ascunde invidia și pasiunea distrugătoare. Cele trei sunt împărtășite atât de extrema stângă, cât și de islamism.

Jihadiștii sunt pe deplin conștienți de punctele pe care le au în comun cu stânga radicală. Activiștii Statului Islamic au publicat pe net un ebook în italiană intitulat Steagurile Negre la Roma. Numele este o trimitere directă la unul din obiectivele mișcării jihadiste – cucerirea capitalei Italiei, reședință a Vaticanului, sediu al papalității și punct de referință al creștinismului occidental. Iată cum prezintă ei posibila alianță cu stângiștii italieni:

„Un număr din ce în ce mai mare de activiști de stânga (acele persoane care sunt împotriva abuzurilor asupra oamenilor/ animalelor, contra sionismului și a măsurilor de austeritate etc.), îi privesc admirativ pe musulmani ca pe o forță alături de care se poate lupta împreună contra nedreptăților din lume. […] mulți dintre acești stângiști (care fac parte din mișcările Anonymous și anarhistă) se vor alia cu musulmanii pentru combaterea neo-naziștilor și a adversarilor politici. Ei vor oferi informații utile, procura arme și vor lucra pe ascuns pentru a ușura drumul musulmanilor spre cucerirea Romei.

[…]

Dacă ați participat vreodată la vreo manifestație pro-Palestina sau la vreun protest anti-Israel, cu siguranță ați văzut că mulți activiști care nu sunt musulmani susțin ceea ce cer musulmanii (căderea sionismului). Este foarte probabil că aici se va face legătura între musulmani și activiștii de stânga, iar o parte dintre ei își va da seama că protestele nu sunt eficiente, singura alternativă fiind lupta armată. În acest fel vor începe să lucreze împreună, în grupuri mici pentru a combate și sabota lumea „elitei financiare”.”

Alianța dintre stânga radicală și jihadiști, prevăzută de însuși Osama ben Laden, începe să prindă contur în Italia și este poate numai o chestiune de timp până când va produce primele atacuri teroriste. Deși se spune că niciunul dintre cei zece indivizi convertiți monitorizați nu ar fi suspectat în acest moment de pregătirea de atentate, nu este mai puțin adevărat că unii dintre ei au primit locuri privilegiate în structurile organizațiilor islamiste.

Osama bin Laden, primul mare jihadist al secolului al XXI-lea.

Așa ceva era cândva de neconceput. Chiar și pe vremea când curajoasa jurnalistă italiană Oriana Fallaci protesta contra urii față de Israel pe care o promovau manifestațiile pro-Palestina, mai exista o oarecare barieră care-i separa pe jihadiști de teroriștii de stânga născuți și crescuți în frumoasa Italie: cadre de nădejde ale revoluției proletare, tovarășii italieni profesau cu mândrie ateismul științific.

Formal sau din convingere, unii membri ai Brigăzilor Roșii s-au reorientat, trecând de la o antireligiozitate activă la islamismul radical. Vechii criminali autohtoni s-au pus astfel în slujba musulmanilor. Renunțând la Marx și la steagul roșu al comunismului biruitor pentru Mahomed și steagul negru al jihadului, foștii membri ai Brigăzilor Roșii ar putea semnala și altor radicali din italia că a venit vremea să treacă de partea „obidiților” islamiști, dacă nu prin convertire, măcar prin susținerea activă a cauzelor acestora. Ralierea la cauza islamistă a altor grupuri anarho-comuniste, așa cum sunt eco-socialiștii și ocupiștii, nu mai pare deloc imposibilă.

Convertirea teroriștilor comuniști din Italia este cu atât mai interesantă cu cât are loc pe fondul extinderii la nivel mondial a influenței Statului Islamic. În Siria, Irak, Libia, dar și în statele europene unde se află un mare număr de musulmani, din ce în ce mai mulți indivizi se alătură jihadului pornit de SI. Atentatele care au avut loc în Franța in ultimele luni sunt o mărturie a puterii tot mai mari pe care o are la nivel mondial jihadismul din Orientul Mijlociu.

La mai puțin de 50 de ani de la Revoluția Islamică din Iran, zone întinse din Asia și Africa sunt în stăpânirea unor grupări teroriste care își unesc forțele în pregătirea asaltului final asupra Occidentului. Depinde doar de decidenții politici dacă vor să țină seama de mulțimea de avertismente și semnale trimise de jihadiști. În lipsa unei replici ferme contra islamismului și a noilor săi aliați de stânga, în absența unei radiografii reale a ideologiei mahomedane și a atracției pe care o exercită asupra radicalilor politici, țările occidentale, mai cu seamă cele europene, vor fi o țintă ușoară pentru grupurile decise să treacă la acțiuni dure.

Statul Islamic, o organizație care și-a propus restaurarea Califatului și cucerirea întregii lumi în numele lui Allah și a „profetului” Mahomed.

În fond, după cum au dovedit-o evenimentele din Rusia anului 1917, nu numărul contează, ci hotărârea. Bolșevicii lui Lenin au fost un grup mic de militanți politici, dar au sfârșit prin a pune mâna pe putere, mânați fiind de pasiunea revoluționară. Aceeași pasiune, descoperită de Oriana Fallaci la ayatollahul Ruhollah Khomeini, părintele Republicii Islamice Iran, animă oastea extremismului islamic de astăzi și îi atrage de partea sa chiar și pe unii dintre vechii tovarăși ai lui Lenin. Într-un fel, este și firesc. Vladimir Ilici Ulianov, admirator al virtuților terorismului și demn model al fanaticilor din Brigăzile Roșii, poate servi oricând ca punte de legătură între comunismul lui Marx și Statul Islamic.

 Buna dimineata Popor Roman, afla ca globalistii ti-au pus gind rau ! Trezeste-te si NASTE-TE DIN NOU, cum ne invata Tata in Ioan,cap 3- România – colonie săracă, exploatată și distrusă de …Imperiul Atlantist din Vest (NATO, SUA, UE, FMI, Banca Mondiala etc). Tactica pământului pârjolit aplicată de occident românilor – distrugerea rezervelor de apa potabilă prin fracturare hidraulică înainte ca România să intre sub influența din Est – Rusia lui Putin si Eurasia (nom)

ROMÂNIA și SUA

Prezint în această postare câteva pasaje extrase dintr-un articol mai lung, dar interesant, care reliefează aspecte geopolitice relevante și importante pentru viața noastră, a tuturor. Este vorba despre faptul că România este în prezent o colonie săracă (printre cele mai sărace din Europa) ale Imperiului Atlantist (NATO, SUA, UE, FMI, Banca Mondială și criminalii din spatele acestor entități); despre cum trăim într-o perioadă în care sferele de influență se modifică la nivel global și cum România se află chiar la mijloc, între Imperiul Atlantist și noua regiune Eurasiatică ce o are în centru pe Rusia lui Putin; despre cum criminalii din Vest (SUA, UE etc) exploatează (SUG) fără scrupule tot ce pot din România, fără nicio jenă față de repercusiunile aduse mediului sau populației băștinașe (adică românii); despre cum aceiași criminali din Vest DISTRUG CE NU POT EXPLOATA RAPID pentru ca viitorii stăpâni ai României (Rusia) să nu se bucure de resursele rămase pe acest teritoriu – este vorba mai ales de APA POTABILĂ pe care Americanii vor să o distrugă prin fracturarea hidraulică făcută de Chevron (vezi Doamne pentru gaze de șist).

Am selectat mai jos cele mai interesante pasaje din text pe care vă recomand să le citiți! Sunt informații care ne mai oferă niște piese de puzzle în înțelegerea lumii reale în care trăim. Detalii în continuare:

TEXTUL INTEGRAL AICI: 27 ian 2014: Occidentalii aplică asupra României politica “PĂMÂNTULUI PÂRJOLIT”, explică Raoul Weiss, un scriitor, profesor şi traducător francez, care locuieşte în România, la Mera, judeţul Cluj.

Motivații geopolitice ale politicii occidentale a pământului pârjolit aplicată României actuale

PASAJE importante din text:

(atenție: cei care nu au înțeles încă faptul că lumea este condusă din umbră și că oamenii NU sunt liberi, nu vor înțelege pe deplin lucrurile de mai jos; trebuie să citiți mai mult)

– …atrocitățile “democratice”, tot mai vizibile de la an la an, comise de puterile occidentale în țările extra-europene colonizate sau aflate sub regim de neocolonie (inclusiv România)…

Rusia lui Putin – ultimul obstacol care trebuie înlăturat de pe drumul ce duce umanitatea către Statul Mondial, singura cale care ar permite, în concepția lor, extinderea religiei ”laice” a drepturilor omului pe suprafața întregului glob.

Sunt 26 de ani de când Romania a pierdut din nou puțina independență pe care reușise să o cucerească sub regimul (desigur dictatorial) al lui Nicolae Ceaușescu. Pe parcursul acestor 23 de ani, ”importanța strategică” a României a devenit o temă foarte populară de onanie intelectuală pentru ”elitele” românești și, mai cu seamă, pentru grupul de mercenari ai gândirii însărcinați cu legitimarea manevrelor elitelor compradores, adică a tuturor marilor partide constituite – aflate în solda Imperiului Atlantist (ale cărui principale instanțe active pe plan local sunt NATO, UE, FMI și Banca Mondială).

– România se află printre cele două sau trei state cele mai sărace din Europa în termeni de venit per capita. Este foarte logic ca acești auxiliari indigeni ai jafului neocolonial al României să prefere să întrețină masa cu ideea pretinsei ”importanțe strategice” a țării lor și să invoce amenințări exterioare pentru a justifica o politică de strictă obediență față de Imperiul Atlantist (care nu e considerat a fi o amenințare), în loc să o întrețină cu reala bogăție a țării lor (resurse minerale, energetice, agricole), bogăție din ce în ce mai intens exploatată și din care masele nu văd mai nimic.

– România este din punct de vedere strategic importantă în Europa de sud-est, atât pentru Imperiul Atlantist cât și pentru contra-puterea eurasiatică pe cale de formare în jurul Rusiei putiniene, dar nu în același grad și nici de aceeași manieră. Or, această valorizare asimetrică a aceleiași geografii din două perspective imperiale concurente explică destul de mult din comportamentul acestor actori imperiali față de România.

Geografie fizică și umană – România în context geopolitic:

– Controlul României nu este rentabil din punct de vedere geostrategic decât dacă precedă, iar mai apoi însoțește controlul Ucrainei și al Caucazului vestic;

– România (și, mai ales, regiunile sale orientale și meridionale) este, deci, de o înaltă importanță strategică pentru Rusia, fiind depășită, în această privință, doar de poziții de importanță maximă precum Kaliningrad, Odessa sau Tartus.

– Adevăratul ciment al imperiilor lumii de mâine va fi apartenența popoarelor, a grupurilor sociale și a indivizilor unor arii culturale ce se definesc mai ales prin răspândirea istorică a diverselor mari religii ale lumii. În Europa, și în special cea de sud-est, aceste religii sunt în număr de trei : creștinismul catolic în Europa centrală (cazul destul de special al austro-protestanților din Estul lumii maghiare, calviniști și unitarieni, ar cere o analiză separată), creștinismul ortodox din Balcani și de pe țărmul Mării Negre (adică inclusiv România, Serbia, Bulgaria, Grecia etc) și islamul sunnit post-otoman în Bosnia, Albania și Turcia.

Poziția geostrategică a României în Imperiul Atlantist: not here to stay

– Istoriografia anti-comunistă a regimului atlantist post-90 prezintă evenimentele din comunism în mod sistematic ca pe o agresiune și o ocupație rusă; amăgiți de către elitele lor vândute, românii, în marea lor majoritate, nu înțeleg încă ce consecințe poate avea pentru ei contextul geopolitic;

În ciuda unei supuneri instituționale a românilor fără precedent din epoca fanariotă încoace, Imperiul Atlantist, care controlează în prezent 100% și în mod discreționar teritoriul românesc, nu are de gând “să rămână aici până la adânci bătrâneți”.

– Ziarul spaniol El Mundo a publicat în ediția sa online un document top secret care arată cum sunt clasate Statele în funcție de interesele americane în prezent. Romania nu apare în primul grup de « cooperare totală » compus din patru State, nici în cel de-al doilea de « cooperare concentrată » compus din 18 State (dintre care Polonia și Ungaria), nici în al treilea, « cooperare limitată », care cuprinde State ca Franța, India și Pakistan. România rămâne în a patra categorie, care se referă la țări ostile intereselor americane

Ce-i cu noi? în urma unui comentariu primit:se pare că Israelul e în categoria 3 “cooperare limitată” ceea ce e cam dubios, având în vedere că în realitate, SUA şi Israel nu sunt doar FOARTE BUNE PRIETENE, ci sunt şi puncte de comandă de bază în controlul omenirii din umbră)

Povestea unei dezangajări anunțate:

– Există toate condițiile pentru o dezangajare masivă pe termen mediu în Europa de sud-est. (…)Prezența atlantistă în România nu e făcută să dureze (…) Imperiul Atlantist se vede pe sine în România ca pe o forță provizorie de ocupație pe o poziție pe care nu e sigură că o poate apăra pe termen lung.

– Există o atitudine de expectativă a Rusiei față de România; puterea rusă reacționează cu demnitate stoică la provocările rusofobe ale lui T. Băsescu și la simulacrul său de politică a Marii Românii în Republica Moldova; diplomația politică și culturală rusă, bine reprezentată în România, este însă dintre cele mai discrete: rușii nu au nici un motiv să investească strategic prea mult într-o țara care oricum va ajunge în zestrea lor, vrând-nevrând; în ceea ce privește imaginea lor, ei știu că cel mai bine e să strălucească prin absența lor (cel puțin pe plan politic – ceea ce nu împiedică Gazprom-ul să aibă propriul proiect de fracturare hidraulică în Banat), astfel încât nici una din catastrofele la care se expune acum poporul român să nu-i fie imputabilă; de fapt (vezi mai jos), ei știu de asemenea ce cred atlantiștii despre România și la ce efecte psihologice pe termen lung putem să ne așteptăm în urma politicii economice de pământ pârjolit pe care occidentalii o practică în România.

Retragerea din România: pământ pârjolit în exteriorul Carpaților

În București, toți politicienii, indiferent de afilierea lor de partid, se întrec rușinos în servilism fată de Berlin, Bruxelles și Washington.

– Prezentată drept punctul culminant al parteneriatului Romania-NATO, baza de la Deveselu“adăpostește” rachete (pretins defensive, de intercepție și pretins îndreptate împotriva Iranului) care în mod evident nu sunt amplasate în silozuri subterane, ci pe rampe de lansare mobile, ce pot fi rapid îmbarcate pe nave de război sau poate chiar transferate pe cale terestră în interiorul arcului carpatic. În orice caz și în ciuda tuturor riscurilor strategice generate pentru România prin prezența sa, e vorba de o bază de campanie, a priori la fel de puțin integrată în mediul social local ca orice bază similară din Turcia sau Pakistan, deci purtătoare de puține avantaje economice pentru țara gazda și puțin susceptibilă de a promova înrădăcinarea locală a personalului său. În ceea ce privește sucursalele românești ale ONG-urilor lui Soros, este vorba de sucursale de nivelul 2 sau 3 în rețele regionale coordonate îndeobște de la Budapesta.

– Autoritățile imperiale (în acest caz: americanii) nu au ezitat, la primele proteste ale oamenilor din Moldova românească, să declare că lăsarea teritoriului românesc la bunul plac al excavatoarelor și al sondelor CHEVRON de fracturare hidraulică face parte din “parteneriatul strategic” în cadrul căruia România devine parte din dispozitivul anti-rachetă AEGIS, deci carnea de tun a Imperiului Atlantist, în prima linie a unui eventual război balistic.

– Aceste diferențe de tratament ar trebui să fie suficiente chiar și observatorului cel mai puțin pregătit să înțeleagă nu doar (ceea ce mulți români bănuiesc deja) că Imperiul Atlantist nu înțelege decât glasul fermității și al forței, dar mai ales că agenda imperială față de România diferă fundamental de cea dedicată Ungariei – iar aceasta, oricare ar fi de altfel atitudinea guvernelor locale, nu doar față de propria populație (de care imperiul, în ciuda minciunilor sfruntate ale cădelnițătorilor bucureșteni ai “statului de drept”, nu este deloc preocupat) ci și – la un nivel retoric și de acțiune la suprafață – chiar față de Imperiu, sau cel puțin față de reprezentanții săi regionali subalterni și/sau efemeri (cum este UE).

– Referitor la România, exceptând o revoltă populară violentă împotriva abuzurilor genocidare ale supra-exploatării financiare și extractive la care occidentalii supun această țară (revoltă căreia elita economică occidentală nu-i subestimează decât parțial riscurile – v. raportul recent al The Economist Intelligence Unit), oricare ar fi culoarea politică (absolut simbolică) a guvernului în funcție,multinaționalele, care reprezintă brațul economic armat al Imperiului Atlantist, vor continua și intensifica în anii următori o adevărată politică a pământului pârjolit, al cărei obiectiv nu este doar acapararea unui maximum de resurse exportabile (energie, minerale, cereale, lemn, apă și resurse umane, de la exportul creierelor – “brain drain” – până la munca sezonieră în industria agroalimentară, la personal paramedical și la forța de muncă sexuală) la un preț cât mai scăzut, cum se întâmplă în general în toate regimurile coloniale, ci și DISTRUGEREA (chiar gratuită) A TUTUROR RESURSELOR CE NU POT FI ACAPARATE în întregime pe termen scurt și care ar risca să cadă apoi în mâna eurasiatică pe termen mediu. (Mențiune Ce-i cu noi? – AICI E VORBA MAI ALES DE RESURSELE IMENSE DE APĂ POTABILĂ PE CARE ROMÂNIA LE ARE ÎN SUBTERAN, ȘI PE CARE AMERICANII VOR SĂ LE DISTRUGĂ PRIN POLUARE – PRIN FRACTURARE HIDRAULICĂ / EXPLOATARE GAZE DE ȘIST!!! Chestie explicată și în textul din nov 2013 aici:Exploatarea gazelor de șist este despre poluarea apei, nu despre obținerea de energie!)

Etnocidul țăranilor români prin distrugerea cadrului vital în urma exploatării gazelor de șist(care pe termen scurt va avea și pentru metropola colonială, aflată în stare de “eșec al multiculturalismului”, avantajul de a alimenta cu materie albă pompa de sclavi în mod eufemistic numită “imigrație economică”) nu reprezintă o “pagubă colaterală” pe care Imperiul Atlantist se va resemna să o accepte pentru a-și asigura existența și a proteja regiunea de “barbaria rusă”, ci un scop în sine al luptei, ținând cont că reprezintă distrugerea unui teritoriu promis pe termen mediu Eurasiei și a unei populații ortodoxe considerată a priori inaptă pentru procesul de reeducareliberal-libertara impusă de ideologia drepturilor omului.

– Controlul asupra multor sectoare de exploatare (cu excepția sectoarelor strategice în cadrul politicii de pământ pârjolit), administrate anterior de întreprinderi sau instituții ale lumii anglo-saxone (zona 1, casta conducătorilor) a trecut pe rând sub controlul auxiliarelor imperiale europene de zona 2 sau chiar 3, în special către Germania, care în mod evident e menită să preia controlul asupra zonei-tampon dintre Imperiul Atlantist și sfera eurasiatică. Astfel, capitalul german lato sensu (incluzându-le pe cel elvețian și austriac) și cel francez si-au sporit prezența în sectorul bancar, al construcțiilor publice, al supermarketurilor și al rețelelor de energie și apă. In același timp, mai mulți actori economici anglo-saxoni de primă mână, ca Bechtel, foarte prezenți în prima jumătate a anilor 2000, părăsesc pe rând România.

Incertitudini transilvane

In același mod, putem verifica validitatea acestei interpretări (politica de pământ pârjolit) studiind tratamentul hibrid aplicat Transilvaniei. Mulți comentatori ai situației din România (printre care excelentul Claudiu Gaiu ) au subliniat ciudățenia succesului activismului anti-RMGC, care urmărește împiedicarea oligarhului israelian Beny Steinmetz, acționând sub acoperirea unei societăți canadiene (Roșia Montană Gold Corporation), de a distruge o mare parte a Carpaților Occidentali pentru a extrage prin folosirea filtrelor de cianură ce a mai rămas din aurul de acolo după extracții clasice succesive din epoca romană până la imperiul austro-ungar – succes extrem de relativ, dar real, dacă îl comparăm cu dezastrul ce se produce simultan în Moldova, unde mobilizările rurale și urbane nu obțin nici o concesie, ci, din contră, duc la o sporire a politicilor represive. Gaiu remarca, sceptic, că RMGC are “probabil avocați mai puțin buni” decât CHEVRON. Mulți au mai remarcat, de asemenea, că, în această afacere, interesele lui Steinmetz se opun celor ale lui Soros, care, mizând puternic pe creșterea prețului aurului, are tot interesul să limiteze producția sa.

Dezastrul ecologic pe care proiectul RMGC riscă să-l provoace, ținând cont de datele geografice, ar afecta tot bazinul hidrografic inferior al curburii carpatice, deci și pe cel al Ungariei (zona 2), undebogăția apei freatice reprezintă în prezent resursa cea mai prețioasă pe termen mediu; Ungaria se opune visceral proiectului RMGC și probabil exercită puternice presiuni diplomatice în acest sens în interiorul instituțiilor imperiale (bineînțeles, distrugerea agriculturii moldave, concurent regional, o preocupă mult mai puțin); (mențiune Ce-i cu noi?: contra Chevron luptăm SINGURI! D’asta mai au un pic și dau drumul la sondele criminale…)

– Caracterul profund disfuncțional al statului român de tip fanariot de după 1990 erodează fidelitatea românilor din Transilvania față de conducerea de la București; în acest sens, indignarea produsă deușurința cu care elitele de la București își lasă propriul popor fără apărare în fața rapacității multinaționalelor occidentale ar putea, cel puțin în Transilvania, să devină la rândul său un câștig colateral pentru Imperiul Atlantist, accelerând procesul separatist. Transilvania, ea însăși foarte fertilă, ar putea, dacă rămâne – cu prețul sfâșierii României – în sfera Europei occidentale, să devină unul din grânarii viitoarei zone-tampon central-europene – eventualitate care ar putea cu ușurință reprezenta, pentru strategii Imperiului, un bun motiv de a o cruța de politica de pământ pârjolit aplicată masiv zonelor transcarpatice cu populație ultra-majoritar ortodoxă.

 

foto Icarus Films aderarea romaniei la nato Romania colonie saraca exploatata distrusa Imperiul Atlantist ameroca Vest NATO SUA UE FMI) Tactica pamantului parjolit cine conduce lumea romania

De citit și asta despre Imperiul atlantist:

Iata un comentariu relevant găsit de cititoarea Gabriela pe site-ul domnului profesor Ion Coja

“Eu sint pro rus ,pro slav ,pravo slavnic si pro chinez si stiti de ce ? Pentru ca avind gena evreiasca si facind afaceri cu multe soiuri de oameni ,am observat ca cei mai cinstiti sint rusii si chinezii .In afaceri rusu iti da mai mult decit ii ceri .Chinezu nu-ti da mai mult dar vorba e vorba si chinezu nu si-o incalca niciodata .Hai sa va zic una .Ii dau-i unui chinez 100.000 de dolari pentru ceva ce urma sa vin peste citeva zile sa ridic .Chinezu imi da o chitanta ,de mana .La timpul inteles ,m-am dus sa iau marfa ,dar pierdusem chitanta . Ma duc la chinez ,acesta ma vede ,..ai venit ,zic da ,deschide seiful si i-mi zice ,da chitanta ,pai am pierdut-o ……nu-i nimic zice chinezul ,eu stiu ca mi-ai dat banii si asta e suficient …………Slavii au cuvinte demult disparute din limbajul si mentalitatea occidentala …….Cinste ,mila ,omenie ,bunatate ,filoxenie ,primitor de oaspeti ,dragoste ,iubire de aproape ,fratie ,prietenie ,frica de Dumnezeu ,iubire de Dumnezeu si chiar logica …pai occidentul cultiva la viteza sunetului omul mecanistic tip ofiter gestapo ,care te impusca daca nu ai bilet in tramvai ,asta este tipul de “om civilizat ” care se doreste a fi construit ,omul mort sentimental , fara capacitate de judecata personala si fara emotii si sentimente umane ,ca politia americana care impusca adolescentii mai tari in gura sau trag in masini unde sint femei la volan si cu copii in masina .Cazurile astea sint normale prin america .Eu le-am spus ,bai eu am crescut intr-o tara comunista dar eu nu am vazut sa impuste un politist pe cineva cu atita usurinta si nici nu am vazut genul de oameni reci ca gheata ,milionari egoisti care ar fura si de la un cersetor .Asta este cultura occidentului.Autoritatile nu mai sint fiinte umane , ci masini ,tarile ,orasele ,satele sint corporatii care trebuie sa genereze profit , nu comunitati unde isi traiesc oameni fenomenul asta numit viata .America pute a demonism. Banul e zeu, lacomia e religie.”

De citit și astea:

17 iun 2014: Apocalipsa după Nicolescu – Ilie Șerbănescu: “Cred că dl Nicolescu i-a băgat complet în dureri de cap pe cei de la Bruxelles! I-a speriat cât de darnic poate fi săracul cu bogatul, desigur în spiritul solidarităţii!”

15 iunie 2014: Metode prin care UE extrage bogăție din România

2 iunie 2014: Paul Duta (Institutul Diplomatic Roman) – Europa si pericolul dac – Suntem învăţaţi, îndreptaţi, convinşi, dirijaţi, împinşi, aruncaţi, îngrădiţi, forţaţi către o Europă “comună, a tuturor” unii îi spun “Statele Unite ale Europei” adică un fel de federaţie formată din state care îşi pierd identitatea, îşi pierd tradiţiile, îşi pierd obiceiurile, îşi pierd conştiinţa de neam, îşi pierd istoria, îşi pierd resursele pe care le pun la dispoziţia unor conducători ascunşi sub masca democraţiei, care practic urmăresc nu progresul ci distrugerea identităţii Europei. Nu pare nimănui ciudat că la nivel de stat suntem sfătuiţi să ne “regionalizăm” să ne “autonomizăm” să ne fărâmiţăm ca să putem “supravieţui”, ca unică şansă de dezvoltare şi conducere, pentru “descentralizarea” conducerii “greoaie actuale” dar la nivel European suntem strânşi ca oile în ţarc, îndemnaţi să facem toţi cum comandă “baciul” de la Bruxelles sau mai ştiu eu de unde… (…) Astăzi toată “lumea bună” vrea să uităm cine am fost, cine suntem şi ce reprezentăm ca popor astăzi suntem împinşi spre o globalizare nu numai economică şi financiară ci şi istorică, spirituală, de identitate. (…) Astăzi cuvântul “dac” nu mai este rostit oficial, în toată istoria celor 24 de ani de “eliberare” nu am auzit nici un preşedinte, nici un premier, nici un senator rostind acest cuvânt într-o cuvântare oficială sau neoficială. Dacia nu mai există pentru noua conducere supusă noului imperiu. Istoria nu mai există şi nimeni nu vrea să înveţe din ea. (…) Profesorul Augustin Deac constata că peste 220 de opere antice de mari dimensiuni, care consemnau fapte, evenimente și referiri la limba poporului geto-dac s-au pierdut ori au fost socotite pierdute. (…) DACII AU DEVENIT SAU CONTINUĂ SĂ FIE UN PERICOL PENTRU EUROPA ŞI ADEPŢII EUROPENIZĂRII, NU NUMAI PENTRU CĂ ARATĂ EUROPEI CUI DATOREAZĂ ÎNCEPUTURILE SALE CI ŞI PENTRU CĂ ARATĂ ÎNAINTE DE TOATE CĂ UN POPOR POATE SUPRAVIEŢUI ÎN GRANIŢELE SALE, MII DE ANI FĂRĂ SĂ AIBĂ NEVOIE DE LEGILE ALTORA, FĂRĂ SĂ FIE „SPRIJINITĂ” PRIN SPOLIERE ŞI EXPLOATARE. DIN CAUZA ASTA NI SE ÎNGROAPĂ ŞI VINDE ISTORIA.ISTORIA DACILOR A FOST ŞI ESTE CĂLCATĂ ÎN PICIOARE ŞI DISTRUSĂ INTENŢIONAT IAR ROMÂNII CARE PARTICIPĂ LA ACEST PROCES SUNT TRĂDĂTORI DE NEAM. Cred că cea mai mare lovitură pe care românii ar putea-o da acestei europenizări forţate ar fi să schimbe numele României în Dacia. Atunci nu va mai putea spune nimeni că istoria românilor a început în 1918.

14 mai 2014: Ilie Serbanescu: “Occidentul a preluat România în NATO şi UE şi, în numai zece ani, cu o viteză inimaginabilă la scară istorică, a terminat-o!”

14 mai 2014: Paul Craig Roberts: “SFARSITUL LUMII SAU SFARSITUL STATELOR UNITE ALE AMERICII?”Mass-media ne infuzeaza zilnic teama de rusi si de Putin. Noi suntem acum aliatii unei organizatii militare (NATO) in pragul desfiintarii, o alianță din care noi ca tara nu am castigat nimic si nu avem niciun beneficiu, dimpotriva avem vreo 17 morti pana acum declarati eroi ca au calcat pe mine in Afganistan pentru a pazi industria de droguri a cabalei (cei care conduc lumea). Cartile se fac acum, nu mai dureaza mult si noi ca popor trebuie sa ne hotaram directia. Mergem cu noul val din Orient, al aliantei BRICS (Rusia, Brazilia, India, China, Africa de S) spre o lume a pacii, cooperarii, schimbarii financiare sau continuam sa ducem bolovanul slugarnici de gat pana cand ne va trage la fund cu actualii opresori si tirani ai planetei? De cand suntem cu asa-zisa democratie vestica, nu gasesc niciun beneficiu pentru noi ca popor si tara. Pentru ei, americani si europeni, da. Ne-au jefuit de resursele naturale si ne-au ajutat sa devenim o piata al celor mai proaste si toxice produse ale lor, de la masini, imbracaminte, pana la alimente. Cu marionetele actuale de politicieni, care mare parte dintre ei nici macar nu sunt romani (daca am verifica doua generatii in urma) tara a fost dusa spre dezastru si acest popor frumos, destept si puternic injosit si subjugat atat din exterior cat si din interior. Am speranta ca mare parte dintre romani se vor trezi curand si vor trece la actiune. Cand spun actiune nu ma refer la violenta, ci la sabotarea tacita si ochita a tot ce este strain neamului romanesc, fiecare sa-si gaseasca surse naturale de hrana direct de la producatorii si taranii romani chiar daca pot fi mai scumpe si amendarea tuturor politicienilor la toate voturile de anul acesta. Aveti coloana vertebrala si nu mai acceptati sclavia!

2 mai 2014: Ilie Șerbănescu: “Pe mâna capitalului străin, România va rămâne mereu o colonie şi va muri subdezvoltată cu dragul ei de capital străin de gât! “ – Actualul model economic al României este un clasic model rezervat periferiilor de către centrul colonial (în cazul în speţă Vestul Europei) (…) Capitalul străin a fost cel care a adus România unde România este acum din punct de vedere economic! Nici nu se pune problema dacă onor capitalul străin este interesat sau nu de un nou model economic în România! Căci, pur şi simplu, nu este treaba lui! Treaba lui este profitul. De aceea a venit în România şi asta va urmări în România, în veacul vecilor!

2 mai 2014: Propaganda de rahat că ne atacă Rusia

30 apr 2014: Marele Licurici şi-a chemat slugile din România la raport

18 apr 2014: Ultimul veac de singurătate (via thinkagain.ro) – Dezvoltarea și „civilizația” din Londra nu este rodul unei creativități sau efort, ci este pur și simplu consecința multiplelor jafuri executate în India, China, Africa, America de Nord etc. (…) Imperiul SUA s-a constituit de la început pe jaf și genocid (…) Înaltul standard de viață occidental NU se datorează capitalismului sau democrației, ci migrării resurselor dinspre întreaga planetă către Londra, Washington și Bruxelles. (…) Pentru tot acest stil opulent de viață cineva trebuie să plătească, să sufere, să moară! (…)UE nu a favorizat în niciun fel țările estice. Dimpotrivă! (…) România a pierdut în jur de 7 milioane de lucrători activi (agricultori, muncitori, doctori, ingineri, programatori, asistente etc) care aduc plus valoare în țările din vest în care locuiesc acum, în detrimentul economiei românești. (…) Am luat împrumuturi de la FMI ca să cumpărăm cu ele hârtii fără valoare emise de guvernul SUA (…) Până să ajungă la disperare, occidentul va face orice pentru a avea aceste resurse, inclusiv război (…) Românii ar trebui să înțeleagă istoria pentru a înțelege ce-i ține în mocirlă acum.

22 apr 2014: Dacă justiţia ar avea şenile, ar fi tanc! Jefuirea şi vînzarea Ţării, distrugerea Învăţămîntului, a Sănătăţii, asuprirea cetăţeanului, corupţia, sărăcia, şomajul, taxele uriaşe şi numeroase sînt cele mai mari minuni dăruite poporului la integrarea în U.E., odată cu pachetul de obligaţii. Domnişoara U.E. cere, U.E. impune, U.E. ia, U.E. sancţionează dacă nu… De fapt, U.E. aruncă tot timpul ulei pe foc!

5 aprilie 2014: Papa Ioan Paul al II-lea: ”Occidentul a îmbrățișat o cultură a morții”

martie 2014: Sovromul  și Chevronul, de Nicolae Iuga (paralelă  între jaful produs de Sovromurile URSS si jaful actual produs de corporaţiile străine(americane) de tipul “Chevron”) – O comparaţie sumară între exploatarea României învinsă în război de către URSS, prin Sovromuri, şi actuala exploatare a resurselor României colonizată fără război de către  noile imperii, de către companii private din ţările zise „democrate”, înclină balanţa dreptăţii şi a corectitudinii etice în afaceri în favoarea celor dintâi. (…) Azi nu suntem constrânşi de vreun act juridic internaţional, ci suntem pur şi simplu la cheremul SUA & UE, care chipurile ne asigură „securitate” prin integrarea în NATO, dar ne pretind în schimb resurse şi bani, ceva ce în lumea interlopă se numeşte taxă de protecţie. (….) Azi există şantajul şi ameninţările discrete, venite pe căi oculte din partea SUA & UE, precum şi lipsa de coloană vertebrală, servilismul, venalitatea şi corupţia clicii politice româneşti. (…) Evident, scopul nu era ca România să aibă autostrăzi, ci scopul era ca băieţii deştepţi de la Bechtel să câştige nişte bani nemunciţi pe spinarea României, înghiţind 1,6 miliarde euro pentru 52 de kilometri de autostradă. (…)Sovromurile au creat mai multe zeci de mii de locuri de muncă, Chevron şi RMGC promit doar câteva sute. (…) Paradoxal şi ca o ironie a istoriei, afacerile cu sovieticii de pe vremea lui Stalin erau mai cinstite şi mai avantajoase pentru România, decât cele încheiate cu colonizatorii „democraţi” de azi. (cu mențiunea că exploatarea Gazelor de șist în România nu vizează obținerea de profituri ci pur și simplu OTRĂVIREA ROMÂNIEI

29 martie 2014: Uniunea Energetico-Europeană!

Romania 2014: peste 100 de probleme – o singura cauza. Am fost colonizati, suntem sclavi moderni si traim intr-un sistem de exploatare ascuns. Constientizarea adevarului dur e prima etapa in salvarea Romaniei (nom)

Cum ne dam seama pentru ce trebuie sa luptam atunci cand vrem sa “Uniti salvam toata Romania!”? Sfaturi pentru oamenii de buna credinta (nom)

Romania – colonie in Noua Ordine Mondiala. De ce a avut loc lovitura de stat din 1989 si asasinarea lui Ceausescu (nom37)

Recapitulare experimentul FMI in Romania si ţeapa datoriilor suverane – poporul roman indatorat si Romania – colonie a puterilor straine (nom26)

NU sustineti regionalizarea Romaniei! NU votati noua varianta a Constitutiei! Sunt pasi clari spre disparitia Statului Romania si a poporului roman! (pol133)

Cum dicteaza americanii ce se intampla in Romania – prin lobby ( trafic de influenta ) generalul Wesley Clark, ambasadorul Mark Gitenstein (nom27)

Probleme modificare Constitutie 2013 si reimpartirea teritoriala – Graba re revizuirii Constitutiei – articol foarte bun Gheorghe Funar. Regionalizarea – colonizarea Romaniei (pol128)

Romania este o colonie a marilor puteri straine – control asupra resurselor, energiei, bancilor (nom5)

Sclavia moderna – VIDEO explicativ in engleza. Tirania statelor, guvernelor, institutiilor, corporatiilor multinationale. Guvernul mondial din umbra (nom29)

Ilie Serbanescu despre Romania si Bulgaria – doi intr-o barca – sclavii imperiului european UE. Colonii in Europa. Suntem sclavi exploatati (nom39)

Update: 4 feb 2014: Report on EU corruption issued February 3 by the EU Commissioner for Home Affairs: Corruption widespread in EU  – Report highlights business-political nexus and corruption’s 120bn euros annual cost to European economies. (…) Corruption affects all 28 member countries of the European Union and costs their economies about $162.19bn (120bn euros) a year, according to the European Union report. (Corupția afectează toatele statele membre UE și este responsabilă de ”evaporarea” din economiile lor a 120 de miliarde de euro ANUAL – mai crede cineva în ILUZIA că UE și țările vestice ale Europei reprezintă o civilizație superioară?)

Problema nu este că NU există informație despre realitatea reală din jur, ci că OAMENII NU CITESC și nu sunt interesați să afle adevărul… pentru că sunt distruși mental premeditat.

Emilian, 28 ian 2014, ceicunoi.wordpress.com. Facebook: Ce-i cu noi? – un blog educativ despre comportamentul uman.

Militarii romani rup tăcerea: Până unde merge „amabilitatea” guvernelor?

 

Articol preluat de pe: NewsInfo1000

Exemple ar fi multe, sunt multe pe care nici nu le aflăm, sunt multe nici nu sunt făcute publice dar uneori, din dorinţa de a ne „laudă” cu o acţiune, lăsăm să se afle şi ceea ce nu trebuie, sau cum a fost cazul elicopterului  prăbuşit în  Bucegi,”accidentele” scot la suprafaţă ceea ce se vrea ascuns.

 

Cazul 1.”Căutare-salvare”

 

În Iulie 2010 un accident nedorit de nimeni scoate la suprafaţă un fapt ascuns opiniei publice şi anume faptul că armata israeliana executa misiuni „ de zbor” în munţii Bucegi, în cadrul unor „misiuni de antrenament” în condiţii de zbor „asemănătoare  înălţimilor Golan” după cum spuneau oficialităţile la vremea aceea pentru a da răspuns unor întrebări normale. Conform altor explicaţii date tot de surse MApN, elicopterul participa, „cel mai probabil, la exerciţiul comun aerian româno-israelian Blue Sky 2010”. Deci răspunsuri diferite, date pentru a închide gura curioşilor.http://adevarul.ro/news/eveniment/un-elicopter-militar-israelian-s-a-prabusit-bucegi-7-morti-printre-roman-1_50aea45e7c42d5a6639eae9b/index.html

 

Vrând- nevrând, pe rând au mai apărut unele detalii care au ridicat întrebări, despre care am mai scris acum 2 ani, http://punctochitpunctlovit.blogspot.ro/2011/08/urmasii-lui-bastus.html  întrebări legate de zona în care a căzut elicopterul, (zonă foarte interesantă, cunoscută din vremea Dacilor cu fenomene paranormale, se spune că pe acolo ar exista o intrare în celebra „gură de rai” a Bucegilor, apoi întrebări legate de prezenţa în zonă în acele zile a unor „tineri israelieni paranormali” aflaţi în zonă care se pare  au luat contact cu locul accidentului înaintea autorităţilor cărora le-au trebuit 20 de ore pentru a „descoperi epava”, întrebări legate de faptul că tabăra de vară a tinerilor „para” israelieni se afla la 15 km de locul pe care îl survolau zilnic elicopterele israeliene. Ar fi multe de spus aici, dar interesant este faptul că după ce a fost găsită, cutia neagră a fost trimisă în Israel, de parcă acolo s-ar fi întâmplat accidentul , de parcă autorităţile israeliene erau responsabile de accident şi ele conduceau investigaţiile. Sau chiar aşa a fost ? Cine conduce ţara asta ?Se mai ridică întrebări legate de aparatura de „căutare cercetare” cu care era echipat aparatul, „pentru acţiuni de căutare–salvare” dar nu oameni răniţi căutau, dacă citim ce aparatură era pe elicopter.http://www.focusblog.ro/2010/07/analiza-accidentul-elicopterului-israelian-in-bucegi/. Păi dacă aparatul participa la o misiune de cercetare – salvare se mai ridică întrebarea de ce în avion nu se aflau paramedici aşa cum se cere într-o misiune de căutare – salvare ci numai piloţi şi mecanici ?

 

Cazul 2 “Investiţia”

 

În noiembrie 2012 apare o ştire pe Yahoo News, preluată la câteva luni şi de câteva ziare on line minuscule,  ştire care nu prea este preluată de presa din România şi nu este de loc discutată în media atât de avidă de senzaţional. Nici guvernul nu se laudă cu „noii investitori”, nici opoziţia nu plânge, toată lumea tace pentru că subiectul nu trebuie diseminat.http://ro.stiri.yahoo.com/proiect–o-nou%C4%83-sta%C5%A3iune-montan%C4%83-%C3%AEn-rom%C3%A2nia234234234234.html . Aflăm din informaţia Yahoo, că „Israelienii au cumpărat un teren de 188 de hectare în apropierea vârfului Nucet, pe care intenţionează să ridice 5 pârtii de schi, snowboard şi săniuş, peste 200 de pensiuni, 30 de hoteluri, 3 patinoare şi centre comerciale.Lucrările la staţiune vor începe în maximum un an de zile”. Să ne amintim că locul accidentului este “Coltii Tapului”,http://www.carpati.org/poze_fotografii/bucegi/coltii_tapului/35381/ ] deasupra Poienii Gutanu, situata in partea vestica a Masivului Bucegi. Cea mai apropiata localitate este Moeciu de Sus, iar accesul in Poiana Gutanu se face pe un drum de caruta, cu plecare din Simon, Bran. Exact în acest areal se află celebra “Gura de Rai”. E vorba despre o pantă cu o suprafaţă de aproximativ un kilometru pătrat, unde se manifestă o anomalie magnetica atipică, după cum o definesc specialiştii, zonă care are efecte benefice uluitoare asupra organismului uman.
Însă, în egală masură, această zonă de anomalie magnetică face praf orice aparat electronic de genul celor de la bordul unui… elicopter. Ei bine, ÎNTÂMPLĂTOR, INVESTIŢIA ISRAELIANĂ ARE LOC ÎN ACEST AREAL. De ce oare?

 

O investigaţie însă arată că nu există nici un interes şi nici un proiect de dezvoltare turistică în zonă, cel puţin nu declarate sau întergistrate oficial, deşi interes israelian în zonă există încă din 2006. http://buceginatura2000.wordpress.com/2013/03/13/proiectul-imobiliar-statiunea-nucet-parcul-natural-bucegi/ Ceea ce este cert însă este interesul evreilor pentru zona respectivă şi la fel de certă este şi ploconirea statului roman faţă de acest interes care merge până la trădare. De ce? Este ştiut că încă de pe vremea lui Ceauşescu s-a manifestat un interes depsebit fa-ă de zona munţilor bucegi, mai exact aceeaşi zonă care acuma a fost cercetată şi se pare cumpărată de israelieni. Se formase un “Department Zero” Printre misiunile executate de aceste “unităţi para” se numără, nu întâmplător, cercetarea extrasenzorială a Munţilor Bucegi, rapoartele indicând zone energetice deosebite precum şi existenţa unei galerii subterane imense ce uneşte mai multe peşteri din Carpaţi. Mai mult, în apropierea Vîrfului Omu, a fost identificat cel mai important Centru energetic-informaţional natural al Planetei, denumit şi “Cardines Mundi”. Cu alte cuvinte, o zonă  considerată SACRĂ încă de pe vremea lui Burebista, declarată strict secretă de Ceauşescu, este acuma dată spre exploatare altora. Mai multe despre Bucegi, aici : http://deveghepatriei.wordpress.com/2011/08/12/departamentul-zero-sri-bucegi/

 

Cum se poate numi cedarea acestor zone israelienilor ? “Amabilitate?”

 

Cazul 3. “Angela merge mai departe “

 

Zilele astea, un comunicat al MApN, ne aduce iarăşi în faţa ochilor un “cadou “ făcut aceloraşi “prieteni”. Iată ce primim de la MApN:  

 

„Extinderea accesului reprezentanţilor Consiliului Memorial al Holocaustului din SUA la documentele din arhiva M.Ap.N.

 

Ministrul Mircea Duşa şi directorul Centrului pentru Studii Avansate privind Holocaustul, Paul Shapiro, vor semna joi, 9 mai, orele 15.00, un amendament la Protocolul între Ministerul Apărării Naţionale şi Consiliul Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii. Amendamentul va extinde accesul reprezentanţilor Consiliului Memorial al Holocaustului din SUA la inventarele şi documentele referitoare la perioada 1938-1964, din depozitele de arhivă aleM.Ap.N.”

 

Ce spuneţi despre asta ? (…) presupunând că au existat unele elemente de persecuţare a cetăţenilor evrei pe o perioadă foarte scurtă, din perioada războiului, până în 1944, ce treabă are studierea arhivelor militare până în 1964, deci la 20 de ani după orice act impotriva evreilor? Ce se doreşte studiat, modul în care comuniştii evrei au pus mâna pe România prin Ana Pauker,Walter Roman Gheorghe Apostol, Nicolschi Alexandru, Leon Tismăneanu, şi au continuat să o conducă prin Iliescu Ion,Silviu Brucan, Petre Roman, Băsescu Traian ,Mihai Răzvan Ungureanu? Ăsta da Holocaust. Se doreşte curăţirea arhivelor, sau  cumva se doreşte căutarea altor arhive din MApN, de interes strategic, care conţin unele cercetări făcute sub conducerea armatei, în zone precum cele din Bucegi, Buzău, Grădiştea, Roşia, cercetări făcute de specialişti militari români la care nu au avut acces până acuma nici organele civile? Ce anume caută israelienii în arhivele armatei până în 1964 dacă (…) evreii au fost “persecutaţi” doar un an de zile? Cine poate răspunde, domnul Duşa, cel care a semnat documentul, sau domnul Oprea, cel care conducea armata pe când paranormalii israelieni cercetau Bucegii şi  o “coordonează” acuma ?

 

POATE SĂ SPUNĂ CINE VREA  CĂ ESTE O SIMPLĂ COINCIDENŢĂ, DAR EU AM ÎNVĂŢAT CĂ ATUNCI CÂND E VORBA DE INTERSEUL ISRAELIAN, NIMIC NU ESTE ÎNTÂMPLĂTOR ŞI COINCIDENŢELE IES DIN CALCUL.

 

Un lucru este cert: indiferent cine ar fi la conducerea ţării, “amabilitatea” faţă de prietenii tradiţionali” se păstrează, încă de pe vremuri care se pierd în negura timpurilor. Patriotismul a devenit anacronic, dacă încerci să îţi aperi moşia eşti învinuit că eşti extremist, că te opui progresului, că nu eşti “European” că nu te adaptezi.

 

Întrebare de final : până unde merge interesul Israelului faţă de România ?

Susa articol http://www.in-cuiul-catarii.info

Într-o înregistrare postată după revendicarea atentatelor de vineri seară din Paris, reţeaua teroristă Statul Islamic îşi îndeamnă adepţii să folosească metode barbare pentru a-i ucide pe toţi duşmanii lui Allah

Anunţul înfiorător făcut de teroriştii musulmani după atacurile de la Paris: „Avem chiar şi otravă, aşa că…”

Într-o înregistrare postată după revendicare, reţeaua teroristă Stat Islamic susţine că atacurile sunt o reacţie la ofensele aduse profetului musulman Mahomed şi la raidurile aeriene efectuate de Franţa în Siria şi Irak, potrivit evz.ro.

„Avem chiar şi otravă, aşa că otrăviţi apa şi mâncarea inamicilor lui Allah”, precizează teroristul.

„Într-adevăr, luptătorilor noştri li s-a ordonat să atace necredincioşii oriunde i-ar întâlni, deci, ce mai aşteptaţi? Avem arme şi maşini disponibile, la fel şi ţinte care să fie atacate”, afirmă, într-o înregistrare video difuzată sâmbătă, un militant al organizaţiei teroriste sunnite.

Atentatele din Franţa au fost comise de mujahedini care purtau centuri explozive, precizează reţeaua Stat Islamic, subliniind că zonele din Paris vizate fuseseră studiate cu atenţie.

Peste 150 de oameni murit și alții au fost răniți grav în urma mai multor împușcături în centrul Parisului, informează CNN. Bilanțul morților continuă să crească de la oră la oră. Potrivit aceleași surse, ar fi vorba despre șapte atentate teroriste în lanț și două explozii.

 

Avertisment cutremurator pentru Europa de la directorul Centrului de drept arab si musulman

Sami Aldeeb Abu – Sahlieh, director al Centrului de drept arab și musulman si profesor universitar da un avertisment cutremurator Europei, important pentru supravietuirea sa in contextul afluxului de refugiati.
Intr-un articol scris pentru ripostelaique.com, Sami Aldeeb Abu subliniaza importanta initierii de catre statele europene a unor acorduri scrise cu refugiatii musulmani pe care ii primesc pentru a garanta ca acestia vor pune mai presus de invataturile Coranului drepturile omului si legile tarii care ii gazduieste.Profesorul explica faptul ca tocmai aceste invataturi ale Coranului sunt cauza distrugerii tarilor din care provin refugiatii, iar daca acestia nu vor renunta la ele Europa risca sa fie si ea distrusa. De aceea Sami Aldeeb Abu propune expulzarea refugiatilor din tarile gazda in cazul incalcarii angajamentului de respectare a drepturilor omului si a legilor.”Dacă Europa nu vrea să se sinucidă pe plan civilizațional, ea trebuie să știe că refugiații musulmani primiți în ultima vremea cu miile, pun învățăturile Coranului și ale lui Mahomed deasupra drepturilor omului și a oricărei alte legi.
Pornind de la acest adevăr, țările occidentale care primesc refugiați musulmani trebuie să-i avertizeze că aceste învățături islamice nu-și au locul pe teritoriul lor și că doar legile votate de parlament trebuie respectate.Acest avertisment trebuie făcut în scris și fiecare refugiat trebuie să se angajajeze, tot în scris, că va abandona învățăturile islamului contrare drepturilor omului și legilor țării de primire. Încălcarea acestui angajament va duce la retragerea dreptului de azil și la expulzarea imediată din țară.Aceste țări trebuie să arate, negru pe alb, normele islamice care intră în conflict cu drepturile omului și legile țării de primire, astfel încât totul să fie clar.

Aceste țări trebuie să-i învețe pe copiii solicitanților de azil că normele islamice contrare drepturilor omului și ale țării gazdă nu sunt valabile în aceasta.

În plus, acestea trebuie să controleze strict moscheile care au devenit, din păcate, cuiburi de teroriști în toate țările occidentale. Fiecare imam care predică normele islamice contrare drepturilor omului și legilor țării trebuie să fie expulzat și moscheea sa închisă.

Mai bine să superi la început, decât să regreți la sfârșit…și să vezi țările occidentale devastate. Trebuie realizat, în sfârșit, că învățăturile islamului sunt cauza distrugerii țărilor din care provin acești refugiați…și că aceste învățături vor distruge și țările de primire, dacă ele nu le vor interzice pe teritoriul lor.

Semnalez aici că, Convenția privitoare la refugiați stipulează la articolul 2:

“Fiecare refugiat are, față de țara în care se găsește, îndatoriri care comportă mai ales obligația de a se conforma legilor și reglementărilor, cât și măsurilor luate pentru menținerea ordinei publice”, scrie Sami Aldeeb Abu.

 

 

Adauga un comentariu

Nume*

Adresa de email* [Nu va fi publicata]

Comentariu*