Publicat la:
Februarie 1, 2014
Motorul economiei britanice-agricultura a ajutat în 2013 sa se obtina cea mai mare crestere de la începutul crizei financiare, de 1,9%, față de doar 0,3% în 2012. Creșterea economică a fost generată de agricultura, producție și servicii, arată datele Oficiului de Statistica din Marea Britanie. Tot anul trecut, si ai nostri au “ajutat” agricultura, incepind cu valoarea subventiilor si terminaind cu valorificarea produselor prin mafia samsarilor. Randamentul muncii agricole din România se află la 29% fata de media UE.Pina si un agricultor danez ,pe care ,cu 23 de ani in urma nu il puneam la degetul mic,produce cât 12 agricultori români.
O unitate de muncă agricolă (adică echivalentul unei norme întregi de muncă) produce în România, anual, bunuri şi / sau servicii agricole în valoare de 4.300 de euro, ceea ce înseamnă 29% din cât produce, în medie, o unitate de muncă agricolă în UE, adică 15.000 de euro, se arată în documentul Comisiei Europene, care ia în calcul media productivităţii din ultimii 3 ani.Singura ţară din UE care are o productivitate a muncii agricole sub cea a ţării noastre este Letonia, cu 3.400 de euro anual / unitate de muncă agricolă.Pe primul loc în UE la productivitatea muncii agricole se află Danemarca (53.800 de euro anual / unitate de muncă agricolă), urmată de Olanda (48.500 de euro anual / unitate de muncă agricolă) şi de Belgia (38.000 de euro anual / unitate de muncă agricolă).Nu numai farimitarea terenurilor facuta de legiuitori net rage in jos.Spre comparaţie, în UE, media unei exploatatii este de 14,5 hectare de teren agricol / exploataţie. În cazul ţărilor membre vechi ale Uniunii Europene, suprafaţa medie a unei exploataţii agricole creşte până la 23,6 hectare.
În România, pentru a lucra o exploataţie agricolă de 100 de hectare de teren agricol, sunt necesare aproximativ 12 unităţi de muncă agricolă, în timp ce media Uniunii este de 6 unităţi de muncă / 100 de hectare. În statele membre vechi ale Uniunii Europene, este nevoie de doar 4 unităţi de muncă agricolă pentru a lucra 100 de hectare de teren. Diferenţa este dată, în mare parte, de gradul de tehnologizare al fermelor agricole.Pentru că fermele mai mari şi mai tehnologizate aduc mai mult profit, nu este de mirare că agricultura europeană se confruntă cu o reducere a numărului de ferme şi a numărului de agricultori, în timp ce creşte suprafaţa medie a exploataţiei agricole.
