Publicat la:
Iunie 17, 2014
Tot ce contravine creatiei Dumnezeiesti ,deci si OMG-urile – dăunează sănătăţii.Fara sa se stie , organismele modificate genetic ajung in om, unde produc incet ,dar sigur ,anomalii de nestavilit.Pentru ca globalistii au de cistigat din producerea Organismelor Modificate Genetic,omenirea,pe banii ei ,inghite in sec. Noi vorbim,noi ne imbolnavim ,noi murim .Evitam sa tiparim probe mortale de pe mapamond,ca sa nu va dereglam starea…Totusi,va spunem ca ,chiar daca nu consumam direct OMG-uri,suferim.
O parte importantă a furajelor existente la nivel mondial provin din plante modificate genetic, cunoscute şi sub denumirea de transgenice. În Europa ajung anual circa 30 de milioane de tone de hrană, în principal şrot de soia şi boabe de soia modificată genetic, care sunt introduse în alimentaţia animalelor din ferme.Pra
ctic, mare parte din soia, porumbul sau rapiţa de pe piaţa UE sunt importate din Statele Unite ale Americii, Argentina, Brazilia şi din Canada.Pe mesele europenilor, implicit ale românilor, ajung astfel, lapte, ouă sau brânză de la animale care au fost hrănite cu furaje obţinute din plante transgenice sau chiar produse în procesul de fabricare al cărora a fost introdusă o asemenea materie primă. Si astfel,moartea ajunge din ieslea animalelor,in farfuriile oamenilor
Mulţi dintre activiştii anti-OMG spun că dacă o persoană consumă OMG-uri atunci sănătatea sa are de suferit
O problemă pusă în discuţie de mulţi dintre activiştii anti-OMG spune că dacă o persoană consumă OMG-uri atunci sănătatea sa ar avea de suferit. În ultimii 15 ani, la nivel mondial, sute de milioane de persoane au mâncat peste 2.000 de miliarde de porţii de alimente care aveau un conţinut modificat genetic, conform datelor EuropaBio (asociaţia europeană pentru biotehnologii). Oficial, nu a fost semnalat însă niciun caz în care sănătatea consumatorilor să fi fost afectată strict de introducerea în alimentaţie a acestora.
Pentru a fi introduse în cultură în statele membre ale UE, plantele modificate genetic trebuie să primească acordul autorităţilor de la nivel naţional, apoi trebuie ca specialiştii Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) să evalueze riscurile lor şi să emită o opinie ştiinţifică trimisă ulterior liderilor Uniunii. Aprobarea în sine este strict politică şi depinde de votul Bruxelles-ului.
În prezent, sunt autorizaţi pentru cultivare pe terenurile agricole ale statelor membre hibrizi de porumb modificat genetic. Sunt aprobate însă pentru import şi procesare în vederea fabricării alimentelor şi a furajelor culturi de porumb, soia, rapiţă, sfeclă de zahăr şi bumbac – toate modificate genetic.
Porumbul aprobat la nivelul UE este dezvoltat pentru a proteja cultura de dăunători şi se află şi în portofoliul unuia dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa românească de profil. Este vorba despre MON810.
“Avantajele acestui porumb vin atunci când sunt probleme cu un anumit dăunător numit Ostrinia Nubilalis. Atunci se pot vedea diferenţele de producţie între un porumb convenţional şi un porumb modificat genetic”, a declarat pentru gândul Mihaela Vasile, public affairs specialist Monsanto.
Cartoful modificat genetic Amflora, care poate fi folosit la fabricarea diferitelor produse precum hârtia, a fost interzis de către Tribunalul Uniunii la finalul anului trecut, deşi primise iniţial aviz favorabil de cultivare
Potrivit celor mai recente date, aferente anului 2010, cei mai mari amatori europeni de plante transgenice sunt spaniolii şi portughezii. Aceştia se aflau la acea dată pe primele locuri între cele opt state membre UE care cultivau plante modificate transgenic pe o suprafaţă totală de 91.438 de hectare.
Tot în 2010, România cultiva porumb modificat genetic pe 822 de hectare. În 2014, cei doi mari jucători de pe piaţa de seminţe care au în portofiliu un astfel de porumb, Monsanto şi Pioneer, au culturi de circa 1.000 de hectare. Suprafaţa cultivată cu porumb în România anual ajunge însă la 2,6 milioane de hectare.
“Fermierii care aleg să cultive acest porumb modificat genetic au nevoie de autorizaţie de la Direcţia Agricolă. După ce primeşti autorizaţia, compania Monsanto livrează acest porumb. După semănat se fac iar câţiva paşi de trasabilitate şi fermierul respectiv trebuie să declare suprafaţa cultivată la Direcţiile Agricole, respectiv noi le declarăm la Ministerul Agriculturii”, ne-a explicat reprezentantul Monsanto.
Porumbul modificat genetic nu creşte mai repede, ci doar rezistă la atacul unui dăunător. Recoltele sunt utilizate, de obicei, ca hrană pentru animale sau sunt comercializate.
Fermierii cistiga profituri,dar consumatorii isi pierd viata
Dacă ar adopta porumbul modificat genetic pe suprafeţe mai mari, pentru a proteja culturile de atacurile dăunătorilor mai frecvente în zonele de sud, sud-est şi vest, în funcţie de an şi de condiţiile de climă, România ar obţine 21,5 milioane de euro. Fără acestea, agricultorii pierd în jur de 9,4 milioane de euro pe an, conform unui studiu realizat de Universitatea din Reading din Marea Britanie.
La nivelul statelor membre ale UE, se pierd anual, conform aceluiaşi studiu realizat în anul 2011, până la 929 de milioane de euro pentru că nu se cultivă plante transgenice.
Sursă: EFSA/YouTube
Spre exemplu, cultivarea bumbacului ar putea aduce aproape 21 de milioane de euro pe an, în timp ce însămânţarea terenurilor cu rapiţă ar putea plusa cu până la 318 milioane de euro.
România, un caz aparte în UE
Înainte ca ţara noastră să devină membră a UE, cultivarea plantelor modificate genetic era un lucru normal în România. Până în anul 2006, pe câmpurile româneşti se putea găsi soia transgenică rezistentă la ierbicidul glifosat.
Tot la acea vreme, România era una dintre cele nouă ţări din lume unde se cultiva soia modificată genetic. Aceasta ocupa mai bine de 137.000 de hectare. Astfel, 69% din suprafaţa pe care era cultivată soia era ocupată de soia transgenică.
Agricultorii au fost nevoiţi să renunţe la aceste culturi odată cu intrarea în UE, în anul 2007, pentru că această cultură nu era autorizată. După acest moment, suprafeţele de teren cultivate cu soia în România au scăzut dramatic ajungând să însumeze, în doar doi ani, 53.000 de hectare.
Soia, un furaj important pentru orice fermier, este importată în România în prezent, din Argentina, Brazilia şi Statele Unite. Importurile nu se fac întotdeauna direct. Furajele pot ajunge în ţara noastră şi prin intermediul altor state membre UE.
În UE nu se mai cultivă la această oră soia, chiar dacă România ar avea un potenţial mare la acest capitol. Se consumă însă, în continuare, soia modificată genetic.
România era, în 2008, şi una dintre cele şapte ţări membre UE care cultiva porumb modificat genetic, singura plantă autorizată de liderii europeni la cea dată. Celelalte state erau Spania, Cehia, Portugalia, Germania, Polonia şi Slovacia.
Ce părere au europenii despre OMG-uri
Rezultatele unui Eurobarometru realizat în anul 2010 arată că 45% dintre români sunt foarte preocupaţi de siguranţa alimentară, la egalitate cu vecinii bulgari. Între locuitorii statelor membre ale UE, cei care se preocupă cel mai mult de siguranţa alimentelor sunt ciprioţii (75%) şi spaniolii (54%).
Tot la aceeaşi dată, 19% dintre europeni asociau cu alimentele pericolul substanţelor chimice şi al pesticidelor, în timp ce doar 8% se temeau de organismele modificate genetic.
Americanii sunt cei mai mari cultivatori de plante modificate genetic,dar exporta mincarea modificata
La nivel mondial 17,3 milioane de fermieri cultivau în anul 2012 plante modificate genetic, iar numărul acestora se afla în creştere faţă de anul anterior, potrivit datelor EuropaBio. Cei mai mulţi dintre aceştia erau agricultori din state aflate în curs de dezvoltare.
Tot la nivel mondial, 170,3 milioane de hectare erau cultivate cu plante modificate genetic în 28 de state. Suprafaţa era mai mare decât întreaga suprafaţă a terenului arabil din Uniunea Europeană.
Americanii, brazilienii şi argentinienii sunt consideraţi a fi cei mai mari cultivatori de plante transgenice. Zeci de milioane de hectare de teren sunt cultivate anual cu soia, porumb sau cartofi modificaţi genetic.
