Dacă în Olanda, compania, Sparked, a dotat efectivul de 500 de vaci a unei exploataţii cu senzori wireless, pentru ca fermierul să le urmărească în timp real traseul, starea de sănătate, căldurile, gestaţia, sau alte “secrete”, noi de ce să nu accelerăm implementarea preciziei în creşterea taurinelor? În cazul de faţă fiecare vacă transmite 200 MB de date pe an.

Se ştie că animalele nu sunt singurele fiinţe care pot fi monitorizate prin senzori. Şi pacienţii umani încep să “beneficieze” de această posibilitate. Companii precum Corventis produc monitoare cardiace wireless care permit doctorilor să afle în timp real situaţia pacienţilor, medicamentaţia etc. Elementele sistemelor de precizie în creșterea vacilor de lapte acţionează asupra productivităţii. Acestea pot fi împărțite în două categorii: de diagnostic și de management, atât pentru alertare, cât și pentru rezolvarea unui eveniment sau unei stări fiziologice care îmbunătățește luarea deciziilor. De exemplu, scăderea producției de lapte poate indica existența unei probleme de sănătate, dar și o problemă de furajare. Un sistem de precizie este format dintr-un senzor care generează date, un model care realizează interpretarea datelor, un proces de luare a deciziilor și o unitate de materializare a deciziilor. Prin întroducerea computerului în zootehnie, s-a produs o revoluție. Astfel, identificarea, prelucrarea și depozitarea datelor au făcut posibile noi realizări în domeniul sporirii preciziei în creșterea vacilor de lapte. Acestea se pot transforma în „senzori” ai platformei de muls, dar şi a, ştiu eu, acţionarii oricărui dispozitiv de închidere a porții, eliberare a vacilor, atașarea și detașarea paharelor etc. Astfel se poate determina performanța platformei de muls, dar şi productivitatea fiecărei echipe de mulgători.De asemeni, greutatea vacilor se poate determina cu ajutorul cântarelor amplasate pe aleea de retur a vacilor, dar şi cu ajutorul computerelor. Prima dată, în Israel, au fost puse la punct cântare mai performanţe, care au fost integrate cu un cod de identificare al vacilor și cu un software, care prelucrează datele în timp real și algoritmi speciali. Cântarul este amplasat pe aleea de retur a vacilor de pe platforma de muls, permițând astfel cântărirea vacilor fără a mai utiliza forța de muncă umană. Cântărirea zilnică a vacilor, chiar de 2-3 ori pe zi, a permis calcularea de medii zilnice sau săptămânale ale masei corporale, eliminând astfel eroarea introdusă de o singură cântărire. Mai mult, prin integrarea datelor despre masa corporală cu datele de furajare și producția zilnică de lapte s-a reușit, prin intermediul unor programe speciale, să se determine starea fiziologică a fiecărei vaci în mod individual.

Cât de importantă este corelarea masei corporale cu producția de lapte ?

Importantă este și corelarea masei corporale cu producția de lapte și caracteristicile acestei relații pe parcursul unui ciclu de producție, modificările masei corporale în relație cu starea de sănătate, cu problemele la fătare și cu furajarea. Consumul individual de substanță uscată al unei vaci se poate calcula folosind masa corporală și producția de lapte. Unele sisteme mai sofisticate pot calcula consumul individual zilnic folosind și alte informații, cum ar fi procentul de grăsime al laptelui și numărul de zile de la fătare. Prin cântărirea frecventă a animalelor s-a determinat că masa corporală se schimbă la vacile în călduri, stabilindu-se astfel şi momentul optim de însămânțare al vacilor. Durata repausului uterin se reduce semnificativ, iar rata de gestație crește atunci când se utilizează masa corporală pentru determinarea momentului de însămânțare. S-a constatat că momentul optim este atunci când masa corporală a crescut cu cel puțin 0,1% față de masa corporală la fătare.Şi pierderea poftei de mâncare se reflectă imediat prin scăderea masei corporale, care apare cel mai adesea înaintea scăderii producției de lapte sau chiar înainte de schimbarea conductivității laptelui obţinut de la vaci bolnave de mastită.

Compoziția laptelui desecretizează furajarea

Compoziția chimică a laptelui pe fluxul de lapte în timpul mulgerii, conduce la luarea unor decizii manageriale mai corecte și mai rapide, faţă de controlul clasic al performanței productive, realizat lunar. Pentru a lua decizii frecvente privind furajarea vacilor, nu ne ajută doar compoziția lunară a laptelui, mai ales, în prima parte a lactației, când producția și compoziția laptelui se modifică de la o zi la alta. Datele de compoziție chimică zilnice îmbunătățesc deciziile de administrare computerizată a furajului concentrat, prin încurajarea consumului la vacile care au avut o compoziție chimică dorită a laptelui și prin descurajarea consumului la vacile al căror lapte a avut o valoare economică redusă. Este datoria noastră să descifrăm toate reacţiile, mesajele trimise de animale prin intermediul comportamentului, pentru a le putea transforma în măsuri utile, deci pentru luarea deciziilor manageriale profitabile. Astfel, putem interpreta şi interveni la vacile de lapte cu senzori pentru depistarea căldurilor prin înregistrarea numărului de pași sau a mișcărilor gâtului, iar mai recent s-a observat o modificare a duratei odihnei în timpul căldurilor.

” Limbajul” animalului dă de gol lipsurile fermierului

”” Limbajul” animalului ne ajută să evaluăm bunăstarea fiecărui animal și măsurarea anumitor indicatori de diagnostic prin care se îmbunătățește starea de sănătate a animalelor, se ameliorează managementul fermei și crește profitabilitatea. S-a mers până acolo că s-a creat un senzor de comportament care poate măsura numărul de pași, durata totală a odihnei și numărul de reprize de odihnă în fiecare zi, în mod individual pentru fiecare vacă.Cu un astfel de senzor s-a reușit depistarea momentului fătării vacii cu 24 de ore înainte, performanța senzorului fiind mai ridicată în cazul în care s-au utilizat și datele înregistrate pe timp de noapte. Deasemeni, un alt senzor, care măsoară durata rumegării, are importanță pentru managementul hrănirii și pentru determinarea nivelului de bunăstare aL vacilor.