Publicat la:
Iulie 19, 2014
Constantele fundamentale ale universului sunt de aşa natură stabilite şi în asemenea concordanţă între ele, încât dacă ele ar devia numai cu câteva miimi de la valorile lor actuale, viaţa nu ar mai fi posibilă. Acest principiu antropic, dar şi multe alte dovezi ştiinţifice şi indicii duc în mod indubitabil la concluzia că ele au fost programate de o fiinţă superinteligentă.Întrebarea nu este dacă Dumnezeu există sau nu, deoarece El, prin faptul că este atotputernic şi omniscient, poate să se afle în afara existenţei şi a non-existenţei. Întrebarea este:
„de ce se face întotdeauna legătura între Dumnezeu şi credinţa religioasă, cu toate că această legătură nu a fost dovedită niciodată, cu toate că El are mai mult de a face cu ştiinţa decât cu religia!?”
Cosmosul funcţionează după principii ştiinţifice. Ştiinţele naturii, ştiinţele exacte, logica, spiritualitatea, dar şi experienţele noastre de zi cu zi ne duc la concluzia că dincolo de fenomenele şi formele acestei lumi se află o inteligenţă superioară. Iar inteligenţa presupune o conştiinţă. Şi pentru că El este atotputernic şi atotştiutor, conştiinţa lui trebuie să fie infinită.
Da! Dumnezeu este conştiinţa infinitului.
