Întrupaţi învăţătura, (poruncile) lui Isus. Datorită vouă,<fii ai Împărăţiei>, “Poporul Meu piere din lipsă de cunoştinţă. Fiindcă ai lepădat cunoştinţa şi Eu te voi lepăda şi nu-Mi vei mai fi preot…!” (Osea 4/6). Iată de ce “fiii Împărăţiei vor fi aruncaţi în întuner-icul de afară, unde va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor.” (Matei 8/12). Cine este frate cu Isus, să îi semene, făptuind. Ca om, a muncit de dimineaţă până noaptea târziu.Se scula cu noaptea în cap, lăsa “copilaşii” ucenici să doarmă, se ducea de vindeca, ajuta, propovăduia şi transpira chiar cu lacrimi de sânge pentru salvarea lumii. Trudeapână găsea oaia rătăcită, hăituită de lupi, de păcate. Nu avea linişte până n-o salva. Apoi,” o punea cu bucurie pe umeri ; şi, când se întoarce acasă, cheamă pe prietenii şi vecinii săi şi le zice: “Bucuraţi-vă împreună cu mine, căci mi-am găsit oaiacare era pierdută.” (luca 15/5-6) Noi am fost transformaţi de “Slujbaşii” cei Poftitii Domnului în nişte creştini de duminică, de şifonier, de lux.De cei din cătune, din puşcării, din şanţuri, din crâşme, nu-i mai pasă nimănui. El plânge şi sângeră pentru toţi şi noi, bine merci, stăm afundaţi în fotolii şi mimăm credinţa, pocăinţa, FAPTA.Prea mult a trudit şi s-a jertfit pentru om, ca noi să ocolim PE APROAPELE BEAT de dureri, de păcate şi formalisme religioase. Minerul trudeşte în mină, bătrâna moare cu sapa la prăşit, copii se îmbată de jocuri şi pornografii şi noi trecem nepăsători pe lângă creaţia căzută, la care Dumnezeu ţine ca la lumina ochilor Lui.
Vrei, dar, să înţelegi, om nesocotit, că credinţa fără fapte este zadarnică? ( Iacov 2: 20)
“ Şi, fără credinţă, este cu neputinţă să fim plăcuţi Lui!” (Evrei 11: 6). În Iacov 2: 21 Avraam, părintele nostru, n-a fost el socotit neprihănit prin fapte, când a adus pe fiul său Isaac jertfă pe altar? NU MAI PREDICAŢI că “eşti mântuit DOAR prin Har, căci acesta INDUCE DE LA SINE,rodeşte fapte duhovniceştiale neprihănirii HARULUI “. În Efeseni 2:8,9 ne spune că suntem mântuiţi prin Har, prin credinţă, că acestea sunt darul lui Dumnezeu pentru noi. Ai fost mântuit prin Harul care duce la Credinţa Faptei. Să nu uităm că Dumnezeu a zis,dar a şi făcut(Geneza 1). Crezi tu lucrul acesta? Atunci fă faptele credinţei.
“Fiţi împlinitori ai Cuvântului, nu numai ascultători, înşelându-vă singuri “(Iacov 1: 22 -25)
Credinţa înseamnă acţiune, rod,faptă sfântă, certitudine. Iacov spune că dacă vezi pe fratele tău sau pe sora ta în nevoi şi nu faci nimic, nu le va folosi cu nimic credinţa fără fapte. O aşa “credinţă” a vorbelor intră pe o ureche şi iese, căci este moartă şi duce la moarte, la compromiterea credinţei. Credinţa lui Avraam a fost însoţită de fapte. Cine nu are credinţa lui Avram, se îndoieşte, seamănă cu un val purtat încoace şi încolo de nesiguranţă şi negaranţie. Dacă te rogi pentru vindecare şi crezi că ai fost vindecat, chiar ai fost vindecat.
Oricine crede că Isus este Hristosul este născut din Dumnezeu, crede precum Isus în Dumnezeu,şi făptuieşte aidoma
Dar dacă după rugă iei paştile, acţionezi în necredinţă, te complaci ca un val plin de îndoială, şi-l superi pe Dumnezeu. Credinţa ta întotdeauna trebuie să fie însoţită de faptele credinţei făcute prin Har. Trebuie să acţionezi pe baza a ceea ce crezi. Căci, dacă ascultă cineva Cuvântul, şi nu-l împlineşte cu fapta, seamănă cu un… ascultător uituc, nu ca un împlinitor cu fapta”… Credinţa autentică este o credinţă însoţită de acţiune,trebuie să acţionezi pe baza a ceea ce crezi. Deci rodul credinţei este fapta duhovnicească. Pentru mântuirea, deci pentru iertarea păcătosului, CREDINŢA nu-i suficientă, ci este necesară “credinţa LUCRĂTOARE prin iubire” (Gal. 5, 6). Deci” uniţi cu credinţa voastră faptă; cu faptă, cunoştinţa;… (2 Petru 1/5)” atunci va răsplăti fiecăruia după FAPTELE sale.” (Matei 27,16)Credinţa şi faptele, se întrepătrund, nu pot fi despărţite. „şi pe acestea să le faceţi şi pe acelea să nu le lăsaţi nefăcute” (Matei 23,23).”Iată, Eu vin curând; şi răsplata Meaeste cu Mine, ca să dau fiecăruia după fapta lui. (Ap.22/12) “Şi morţii au fost judecaţi după faptele lor, după cele ce erau scrise în cărţile acelea.” (Ap.20/12) Omul întors şi împăcat cu Dumnezeu, face fapte Duhovniceşti, ca rezul-tat al credinţei, căci în omul credincios, pocăit, rodeşte Duhul lui Dumnezeu.
Ce scrie în Biblie despre(Prea)Poftiţi?
Iată doar câteva adevăruri din Ezechiel 34/1-10
Cuvântul Domnului mi-a vorbit ast-fel:… Voi mâncaţi grăsimea, vă îmbrăcaţi cu lâna, tăiaţi ce e gras, dar nu paşteţi oile.
Nu întăriţi pe cele slabe, nu vindecaţi pe cea bolnavă, nu legaţi pe cea rănită; n-aduceţi înapoi pe cea rătăcită, nu căutaţi pe cea pierdută, ci le stăpâniţi cu asuprire şi cu asprime! Astfel… De aceea, păstorilor, ascultaţi cuvântul Domnului! Pe viaţa Mea, zice Domnul Dum-nezeu, pentru că oile Mele au ajuns de jaf şi sunt pradă tuturor fiarelor câmpului, din lipsă de păstor, pentru că păstorii Mei n-au nici o grijă de oile Mele, ci se păşteau numai pe ei înşişi, şi nu
păşteau oile Mele, de aceea, păstorilor, ascultaţi Cuvântul Dom-nului! Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Iată, am necaz pe păstori! Îmi voi lua înapoi oile din mâinile lor…!”
“Păstoriţi turma lui Dumnezeu care este sub paza voastră, nu de silă, ci de bunăvoie, după voia lui Dumnezeu; nu pentru un câştig mârşav, ci cu lepădare de sine.” (1Petru 5/2)
” Ei leagă sarcini grele şi cu anevoie de purtat şi le pun pe umerii oamenilor, dar ei nici cu degetul nu vor să le mişte. (Matei 23/4) Atunci le voi spune curat: “Niciodată nu v-am cunoscut; depărtaţi-vă de la Mine, voi toţi care lucraţi fărădelege.” (Matei 7/23) Vai de voi, cărturari şi farisei făţarnici! Pentru că voi închideţi oamenilor Împărăţia cerurilor: nici voi nu intraţi în ea, şi nici pe cei ce vor să intre nu-i lăsaţi să intre.” (Matei 23/13) De aceea, vă spun că Împărăţia lui Dumnezeu va fi luată de la voi şi va fi datăunui neam care va aduce roadele cu-venite. Matei 21/43) “Şi aceştia vor merge în pedeapsa veşnică, iar cei neprihăniţi vor merge în viaţa veşnică.” Matei 25/46)
<PREApoftitule>,pentru că ne înveţi să credem “în dumnezeii de argint, de aur, de aramă, de fier, de lemn şi de piatră, care nici nu văd, nici n-aud şi nici nu pricep nimic şi n-ai slăvit pe Dumnezeul… !”(Daniel 5/23),iată că “ Poporul fără minte aleargă spre pieire”(Osea 4/14)
Oricine crede că Isus este Hristosul este născut din Dumnezeu, crede precum Isus în Dumnezeu,şi făptuieşte aidoma In Iacov 2: 19 -26 aflăm că nu este suficient să crezi,căci şi satana crede,dar nu făptuieşte roada credinţei.Nu se pocăieşte,nu se smereşte,nu se umileşte satana în faţa lui Dumnezeu. Dacă Satana face fapte rele,omul de ce nu face faptele bune ale credinţei? Doar pentru că un creştin crede că există Dumnezeuşi nu acţionează pe baza a ceea ce crede, nu este nici o diferenţă dintre tine şi draci.Iadul va fi plin de oamenicare vorbesc ca ei, cred în Dumnezeu,dar nu au pus în faptă credinţa.Credinţa cristică te şi îndeamnă la făptuire.” Vrei, dar, să înţelegi, om nesocotit, că credinţa fără fapte este zadarnică? …Vezi că credinţa lucră împreună cu faptele lui, şi, prin fapte, credinţa a ajuns desăvârşită…Vedeţi, dar, că omul este socotit neprihănit prin fapte, şi nu numai prin credinţă.” Tot aşa, curva Rahav: n-a fost socotită şi ea neprihănită prin fapte? .”(Iacov 2/19-26). După cum trupul fără duh este mort, tot aşa şi credinţa fără fapte este moartă”(Iacov 2/26, “Noi ştim că am trecut din moarte la viaţă, pentru că iubim pe fraţi. Cine nu iubeşte pe fratele său rămâne în moarte. Oricine urăşte pe fratele său este un ucigaş; şi ştiţi că niciun ucigaş n-are viaţă veşnică rămânând în el. Exploatarea strămoşească de către(prea) Poftiţii Credinţei,ne-a luat minţile, ne-a lăsat fără cap pentru că “Aşa a-ţi desfiinţat Cuvântul lui Dumnezeu prin datina voastră” (Marcu 7/13)
Exploatarea omului de către om este nimic, faţă de exploatarea de către (prea)”POFTIŢII” Domnului
“Pompierilor”,iubiţi pe păcătoşi nu pe bani,nu cu vorba, nici cu limba, ci cu fapta şi cu adevărul. Dacă suntem doctori în faptele RUŞINII,de ce nu suntem premianţi şi în Faptele Neprihănirii, ale HARULUI?Cum credeţi voi că pot fi minţiţi la infinit oamenii? Am aflat Adevărul din Biblie care ne face liberi:” Vreţi să intentăm PROCES ÎMPOTRIVA VOASTRĂ?De ce minţiţi şi urâţi pe aproapele vostru? “ Cine zice că este în lumină, şi urăşte pe fratele său, este încă în întuneric până acum. Cine iubeşte pe fratele său rămâne în lumină, şi în el nu este nici un prilej de poticnire. Dar cine urăşte pe fratelesău este în în-tuneric, umblă în întuneric, şi nu ştie încotro merge,pentru că întunericul i-a orbit ochii” (1Ioan 2/9-11)