Mapa Fermierului inteligent si dornic de imbogatire paminteasca, dar si Cereasca: 2- Domnilor Bisericani de pretutindeni , vine Isus, dar tot nu găseşte o singură credinţă, o Unica Biserică VIE , pocăință , un singur Dumnezeu, şi nici măcar catolicii sau neortodocsii nu il intimpina pe Isus- născuţi din nou (Ioan, cap. 3)

Chiar daca se supara boii pe tapii gradati,capra devine o …”doamna papa(la)”AVERTISMENT OMS: Carnea procesată, precum bacon-ul, şunca şi cârnaţii, cauzează cancer

arhSe spune despre laptele de capră că este cel mai apropiat de structura chimică a laptelui matern, fiind prima opțiune pentru bebeluși și copii în anumite țări.

1

 

Ca și laptele matern, laptele de capră produce o reacție alcalină, spre deosebire de laptele de vacă care produce o reacție acidă, propice dezvoltării bacteriior. Are mai puțină lactoză și mai puțini alergeni decât laptele de vacă și este mai ușor de digerat.

O cană de lapte de capră conține 7,9g de grăsimi și 8,69g de proteine. Conținutul acestuia se schimbă în funcție de sezon (este mai nutritiv iarna sau primăvara devreme). Nivelul de cazeină este mai scăzut decât cel din laptele de vacă, fiind așadar mai ușor de digerat. Conținutul de proteine este mai ridicat față de cel din laptele matern, în timp ce cantitatea de fier și cupru este mai scăzută. Totuși, studiile arată că fierul din laptele de capră se metabolizează mult mai bine decât cel din laptele de vacă.

Față de laptele de vacă, laptele de capră conține valori mai mari de calciu (cu 13% mai mult), vitamina B6 (cu 25% mai mult), vitamina A (cu 47% mai mult), potasiu (cu 134% mai mult) și niancin (cu 300% mai mult). De asemenea, conținutul de cupru (cu 400% mai mult), seleniu și acizi grași esențiali este mai mare. Totuși, conține o cantitate mai mică de vitamina B12 și acid folic.

Laptele vegetal

 

Laptele vegetal poate constitui o alternativă pentru copii care au dezvoltat intoleranță la lactoză, diverse alergii precum și pentru copiii vegetarieni. Laptele vegetal poate fi preparat din cereale (soia, mei, orez) sau nuci și semințe (migdale, nuci, susan, cânepă). Dintre acestea, cel mai răspândit este laptele de soia (preparat în casă sau cumpărat), soia stând și la baza unei formule de lapte.

Laptele vegetal conține o serie de nutrienți care se regăsesc în laptele matern, dar prin combinarea mai multor tipuri s-ar putea asigura cei mai importanți nutrienți din laptele matern. Vitamina B12 și anticorpi nu se regăsesc în schimb în nicio variantă de lapte vegetal.

Laptele de soia este bogat în proteine, calciu, vitamina D, nu are colesterol (spre deosebire de laptele de vacă). Laptele de orez este mai bogat în carbohidrați, are conținut mai scăzut de proteine și conține calciu și fier. Migdalele sunt considerate unul dintre cele mai sănătoase alimente. Conțin calciu, antioxidanți, potasiu, magneziu și mangan. Laptele de susan este bogat în calciu, cupru, magneziu, fier, omega 6, vitaminele B și E.

Cum am procedat noi?

 

Atunci când alegem ce lapte să-i dăm copilului, nu există o regulă de aur. Copiii sunt diferiți, cu nevoi și evoluții diferite. Se poate spune că laptele de capră este cel mai potrivit, având o structură asemănătoare laptelui matern. Totuși, pentru copiii vegetarieni sau cei cu intoleranță la lactoză nu putem opta decât pentru laptele-formulă, creat artificial, sau laptele vegetal și acesta preferabil din mai multe surse. De asemenea, contează foarte mult momentul la care se face trecerea de la laptele matern la un alt tip de lapte. După 1 an, suntem mai relaxate în alegeri, prindem și mai mult curaj.

Pentru a înțelege însă cel mai bine nevoile copilului, este recomandat să vă sfătuiți cu medicul pediatru. De asemenea, o alimentație sănătoasă, echilibrată și diversificată poate asigura nutrienții de care copilul are nevoie pentru o dezvoltare armonioasă.

Dar voi, mămici care ați trecut deja prin asta, cum ați procedat?

 

Ce lapte oferim copiilor după încetarea alăptării?

 

Toate mămicile știu că laptele matern este cel mai bun pentru bebeluș. Organizația Mondială a Sănătății recomandă alăptarea exclusivă în primele 6 luni și continuarea alăptării copilului cel puțin până la 2 ani. Totuși, din diverse motive, mai devreme sau mai târziu, nu mai este posibilă alăptarea și fiecare mămică se confruntă cu o problemă: ce ar putea să-i ofere bebelușului în locul laptelui matern? Lapte-formulă, lapte vegetal din nuci, semințe sau cereale, lapte de vacă sau de capră? Care ar fi cea mai potrivită alternativă astfel încât să-i asigur copilului necesarul de nutrienți?

 Ce lapte oferim copiilor

Nu vorbim despre beneficiile sau dezavantajele unei variante față de alta, ci ne dorim să oferim o imagine a acestor alternative din punct de vedere al conținutului nutritiv pentru a vedea în ce măsură pot substitui laptele matern și ce alți nutrienți este bine să asigurăm prin alimentația solidă.

Ce conține laptele matern?

 

O prezentare a alternativelor nu poate începe decât prin a vedea ce conține laptele matern.

Ei bine, nu există o formulă. Au fost descoperite până în prezent mai mult de 200 de elemente constitutive în laptele de mamă. Ce se știe sigur este că cantitatea de nutrienți variază în funcție de momentul în care a început alăptarea, dieta mamei, momentul zilei, sezon, frecvență etc., compoziția laptelui schimbându-se în funcție de necesitățile copilului. De asemenea se știe că laptele matern conține toți nutrienții necesari, anticorpi și alți factori importanți pentru creștere și dezvoltare și că nu poate fi copiat.

Conform unui studiu din Marea Britanie, 100 ml de lapte matern matur conține 89,97g apă, 7,4g carbohidrați (în principal lactoză, factor de energie), 4,2g grăsimi, 1,3g proteine. Dintre acestea, grăsimile fluctuează cel mai mult, având un nivel redus la începutul alăptării.

Grăsimile sunt sursa principală de calorii din laptele matern, stau la baza determinării ratelor de creștere și sunt necesare pentru metabolizarea multor vitamine. De asemenea, grăsimile joacă un rol important în dezvoltarea celulelor nervoase. Proteinele asigură protecția împotriva patogenilor, pe lângă multe alte funcții. Conținutul scăzut de proteine, comparativ cu laptele de vacă, este datorat faptului că bebelușii cresc mai încet, aceasta fiind cantitatea necesară, adaptată ritmului de creștere al fiecărui copil. Dintre proteinele importante, laptele matern conține taurină, un aminoacid care are un rol important în dezvoltarea creierului și a ochilor, precum și lactoferină (pentru absorbția fierului) și bifidus (previne dezvoltarea bacteriilor stomacale dăunătoare).

Laptele matern matur conține vitamine și minerale care în general pot fi replicate în formulele de lapte. Conține fier, calciu, sodiu, fosfor, vitamina C, magneziu și cantități mici de zinc, vitamine B (inclusiv B12), vitaminele A, E, K și cupru. De asemenea, conține factori de creștere, anticorpi, precum și enzime pentru facilitarea digestiei (lipase fiind cea mai importantă). Vitamina D este în cantitate foarte scăzută, fiind necesară creșterea acesteia fie prin expunere la soare, fie prin suplimente.

Laptele de vacă

 

Laptele de vacă nu este recomandat copiilor sub 1 an, având în vedere că are un conținut mare de proteine greu digerabile și un potențial alergen ridicat. După această vârstă, laptele de vacă poate asigura necesarul de calciu, vitaminele A și D.

Comparativ cu laptele matern, laptele de vacă are un conținut mai scăzut de fier și cupru. Studiile arată că bebelușii hrăniți cu lapte de vacă suferă de anemii severe comparativ cu bebelușii hrăniți cu lapte matern.

Laptele de vacă este mai nutritiv iarna și primăvara devreme, acesta schimbându-și conținutul nutritiv în funcție de nevoile puiului, întocmai ca laptele matern. Laptele de vacă este o sursă bună de proteine (cu un conținut de 8,26g per cană), precum și de minerale, în special calciu și seleniu. Totuși, nivelul cazeinei din laptele de vacă este foarte ridicat, fiind astfel foarte greu de digerat. Totodată, laptele de vacă are un nivel excesiv de ridicat de potasiu și sodiu care poate cauza probleme de sănătate copiilor.

Surse (EN):

http://www.parentingscience.com/calories-in-breast-milk.html

http://www.askdrsears.com/topics/breastfeeding/why-breast-best/nutrient-nutrient-why-breast-best

http://www.breastfeeding-mom.com/nutritional-composition-of-breast-milk.html

http://www.livestrong.com

http://infantnutritioncouncil.com/breastmilk-information/

http://www.askdrsears.com/topics/breastfeeding/why-breast-best/comparison-human-milk-and-formula

http://www.dairyforall.com

Lapte pentru copil, care e mai bun: de vacă, capră sau măgariță ?

Cel mai bun lapte pentru copil este laptele de la propria mamă. Dacă copilul nu suge, din careva motive, la sîn, atunci mama poate să-i stoarcă laptele fie cu mîna, fie cu o pompă pentru sîni și să-l hrănească.

Unele mame recurg la donori , atunci cînd nu au suficient lapte pentru bebeluș,  dar din păcate este greu de găsit și e foarte scump. Altele încercă diferite  metode pentru a ridica lactația.

 

O altă soluție ar fi  laptele adaptat special pentru copii. Dar unele mămici își hrănesc copiii cu laptele de la animalele domestice pe care le cresc.

 

În continuare vom compara laptele de la mai multe mamifere care, adesea, este folosit pentru a hrăni odorașii și vom vedea care este cel mai asemănător cu etalonul – cu laptele matern. Astfel, după cum urmează:

 

Laptele animalelor domestice se împarte în două mari categorii:

 

1) Lapte în care  proteina de bază este cazeina  (laptele de vacă și  laptele de capră)

 

2) Lapte în care  proteina de bază este albumina  (iapă, măgăriță )

 

Laptele unei femei face part din categoria a doua, adică majoritatea proteinelor din lapte sunt albumine.

Laptele în care  proteina de bază este albumina (laptele de mamă, iapă sau măgăriță) , cînd ajunge în stomacul copilului, sub acțiunea sucurilor gastrice formează fulgi moi, care  sunt ușor de digerat.

Pe cînd laptele la care  proteina de bază este cazeina  (vacă, capră) formează un cheag,  care este mai greu digerat, mai ales că sistemul digestiv al copilului nu este încă maturizat complet.

 

După componența chimică, cel mai aproape de laptele de mamă este laptele de măgăriță.

 

Laptele de măgar este bogat în albumine ușor asimilabile, iar după componentele de bază, cantitatea de vitamine și săruri minerale  este foarte asemănător cu laptele uman.

 

Unica diferență vădită este că laptele de măgar este mai puțin gras (de 2 ori) decît grăsimea laptelui unei femei.

Din păcate laptele de măgar e greu de găsit, din aceste motive acest produs este și scump.

 

Intoleranta la proteinele laptelui de vaca

 

Corpul uman este capabil, din fericire, sa lupte cu afectiuni diferite si substante chimice care ar putea fi periculoase. Totusi, uneori, sistemul de aparare al organismului reactioneaza gresit si apar reactiile alergice la anumite substante, cum ar fi alimentele. Proteinele laptelui de vaca pot determina un set de reactii alergice la unii sugari.

Alergia la laptele de vaca sau intoleranta la proteinele laptelui de vaca este de multe ori considerat motivul pentru care copilul nu este sanatos, nici fericit. Aproximativ 1 din 50 de sugari pot prezenta aceasta problema – majoritatea trec peste aceasta problema pana la varsta de 4 ani iar alergia la laptele de vaca se intalneste foarte rar la adult.

Generalitati

Semnele si simptomele intolerantei la proteinele laptelui de vaca

Cauzele intolerantei la proteinele laptelui de vaca

 

Exista multe simptome posibile ale alergiei la laptele de vaca:

  1. Simptome care apar la scurt timp dupa ce sugarul a fost alimentat:

- reactii cutanate (eruptii, eczema);

- simptome respiratorii;

 

  1. Simptome care apar mai lent:

- iritabilitate, comportament nelinistit;

- diaree sau varsaturi;

 

Daca un membru al familiei prezinta o afectiune alergica, cum ar fi astmul, alergia la fan sau o alergie alimentara, copilul prezinta un risc mai mare de a deveni alergic. Este posibil ca venirea in contact cu lapele de vaca foarte devreme in viata, inainte de nastere sau la scurt timp dupa nastere, prin dieta mamei, poate declansa alergia la unii sugari.

 

Ce se poate face?

- Daca un parinte banuieste ca sugarul sau are alergie la laptele de vaca, cel mai bine este sa se prezinte la medic pentru a se stabili un diagnostic;

- Indepartarea laptelui de vaca si a produselor lactate din dieta pentru o saptamana sau mai mult, apoi incercarea de a le reintroduce este cea mai buna cale de a verifica prezenta alergiei – dar acest test ar trebui realizat doar sub supraveghere medicala deoarece produsele lactate sunt o sursa buna de nutrienti importanti in dieta copilului, cum ar fi calciul;

- Sugarii care sunt alergici la laptele de vaca sunt uneori alergici si la alte tipuri de lapte (soia, capra, oaie). Schimbarea formulei de lapte la una pe baza de soia sau pe baza de lapte de capra poate fi benefica pentru unii sugari, dar nu este cazul tuturor;

- Exista formule speciale disponibile pentru acesti sugari, pe care medicul le poate prescrie. Aceste formule de lapte pot avea un miros dezagreabil pentru adulti, dar se pare ca sugarii care au nevoie de ele le tolereaza destul de bine;

- Formulele HA (formule partial hidrolizate) nu sunt recomandate pentru sugarii care au intoleranta la proteinele laptelui de vaca. Unii sugari care au acest tip de alergii, pot avea reactii alergice foarte puternice la aceste formule hidrolizate;

- Daca sugarul este alaptat, mama poate incerca sa nu consume lapte de vaca sau produse lactate pentru cel putin o saptamana. Pentru a continua aceasta dieta este bine sa se consulte cu un dietetician sau un medic pentru a se asigura ca are o alimentatie echilibrata;

- Din fericire majoritatea sugarilor cu intoleranta la proteinele laptelui de vaca se vindeca pana la doi ani, astfel incat vor putea sa manance la fel ca si ceilalti copii.

 

Laptele de vaca are mai multe tipuri diferite de proteine. Una dintre cele mai cunoscute beta-cazeine din laptele A1 poate fi destul de diferita de cea prezenta in laptele de tipul A2.

- Laptele de la diferite rase de vaca au cantitati diferite de proteine.

- Unele rase de vaci, cum ar fi Friesians, produce aproape in exclusivitate lapte A1, in timp ce alte rase, cum ar fi Guernseys produc mai mult lapte A2.

 

Studii recente din Australia au aratat ca sugarii care sunt alergici la laptele de tip A1 sunt alergici si la laptele de tip A2. Astfel ca sugarilor cu alergie la laptele de tip A1 nu ar trebui sa li se dea lapte de tip A2 fara avizul medicului.

 

 DE CE SA nu dam capra pe o vaca!-Beneficiile pentru sanatate ale laptelui de capra

In timp ce laptele de vaca ramane cel mai consumat tip de lapte, in fiecare zi, este interesant de observat faptul ca acesta poate fi, de asemenea, motivul pentru care multi oameni experimenteaza flatulenta, balonare si alte forme de indigestie.

 

Atunci cand vacilor din ferme le sunt administrate hormoni de crestere, antibiotice, furaje modificate genetic, vaccinuri si sunt expuse la substante toxice, nu este de mirare ca multi oameni au probleme gastrointestinale sau alte conditii medicale.

 

Laptele de capra este o alternativa mult mai sanatoasa, mai ales atunci cand este proaspat si organic. Caprele produc, pe plan mondial, aproximativ 2% din totalul de lapte si este interesant faptul ca cea mai mare parte a persoanelor care consuma lapte de capra au o incidenta mai mica de alergii si probleme digestive.

 

Motive pentru care ar trebui sa consumati lapte de capra

Motive pentru care ar trebui sa consumati lapte de capraSus

Laptele de capra ofera o mare varietate de beneficii pentru sanatate, cu foarte putine efecte secundare negative, spre deosebire de cele intalnite in cazul consumului de lapte de vaca.

 

  1. Antiinflamator natural. Unele cercetari sugereaza ca unul dintre principalele avantaje ale laptelui de capra este ca acesta detine capacitati antiinflamatorii. Acesta este un alt motiv pentru care persoanele cu probleme inflamatorii intestinale ar trebui sa inlocuiasca laptele de vaca cu lapte de capra.

 

  1. Este ecologic. Pentru crestere, caprele necesita mult mai putin spatiu si alimente decat vacile. In general, se pot creste 6-8 capre in acelasi spatiu in care sunt crescute, in mod normal, doar doua vaci. Din aceasta cauza, crescatorii de capre apeleaza mai putin la diverse metode nu tocmai sanatoase de a creste aceste animale. Acest lucru se identifica mai apoi in calitatea produselor lactate preparate din lapte de capra.

 

  1. Agent metabolic. Studiile recente au asociat consumul de lapte de capra cu o capacitate crescuta de metabolizare a fierului si cuprului, in special in randul persoanelor care sufera de malabsorbtie. Pe langa consumul de lapte de capra puteti lua, de asemenea, un supliment enzimatic digestiv pentru a facilita absorbtia elementelor nutritive in organism.

 

  1. Bio-disponibilitate. Un alt beneficiu esential al laptelui de capra este faptul ca este, din punct de vedere structural, cel mai asemanator cu laptele de mama (in orice caz, mult mai asemanator decat laptele de vaca). Tocmai datorita acestor caracteristice chimice, laptele de capra este mult mai usor de asimilat de corpul uman.

 

  1. Are un continut scazut de grasimi. Laptele de capra este o optiune excelenta pentru cei care doresc sa piarda in greutate. Acesta are in mod natural mai putine grasimi si un nivel ridicat de proteine si aminoacizi esentiali.

 

  1. Este bogat in acizi grasi. In timp ce laptele de vaca are in jur de 17% acizi grasi, laptele de capra contine chiar si pana la 35% acizi grasi, facandu-l mult mai nutritiv si mai sanatos. De fapt, pana la 50% din persoanele cu intoleranta la lactoza pot include in dieta lor zilnica lapte sau produse din lapte de capra.

 

  1. Are un continut ridicat de calciu. Majoritatea oamenilor isi fac griji cu privire la aportul zilnic de calciu. In general, acestia cred ca trebuie sa consume lapte de vaca pentru a se asigura ca nu au deficit de calciu. Trebuie sa stiti ca laptele de capra ofera organismului calciu intr-o proportie la fel de mare, dar si triptofan. Iar reactiile adverse sunt mult mai putine.

 

  1. Proprietati antimucolitice. Laptele de vaca are in compozitie alergeni pentru unele persoane si promoveaza secretia de mucus, pe cand laptele de capra, fiind scazut in grasimi, are proprietati antimucolitice (globulele de grasime din laptele de capra sunt 19 din dinmensiunea celor gasite in laptele de vaca).

 

  1. Stimuleaza sistemul imunitar. Laptele de capra contine seleniu, un mineral esential in mentinerea unui sistem imunitar puternic, care sa functioneze corect.

 

  1. Protejeaza impotriva cancerului la san. In cadrul unui studiu, efectuat pe mai mult de 3500 de femei, cercetatorii au constata o scadere a riscului de cancer la san cu pana la 45% in randul femeilor care au consumat mai mult lapte de capra. Riscul s-a diminuat chiar si cu 65% atunci cand cercetatorii au analizat datele femeilor care se aflau in faza de premenopauza.

 

Analiza sugereaza ca nivelul crescut de calciu din laptele de capra este motivul pentru scaderea riscului de cancer la san. Cresterea aportului de calciu a fost asociat cu o reducere a riscului de cancer la san cu pana la 50%.

 

  1. Ofera mai multa energie. Laptele de capra este o sursa foarte buna de riboflavina, o vitamina din complexul B, foarte importanta pentru producerea de energie. Riboflavina (B2) joaca cel putin doua roluri importante in productia de energie a organismului. Atunci cand este activa in procesul eliberarii energiei, riboflavina ia forma flavin-adenin-dinucleotidei. In aceasta forma, riboflavina se ataseaza de enzimele numite flavoproteine, elemente care permit transformarea oxigenului in energie. Flavoproteinele se gasesc in tot organismul, dar mai ales in zonele in care energia pe baza de oxigen este necesara cu regularitate (cum ar fi inima si alti muschi).

 

  1. Ofera protectie cardiovasculara. Laptele de capra este o sursa buna de potasiu, un mineral esential pentru echilibrarea tensiunii arteriale si pentru sanatatea inimii. O cana de lapte de capra contine pana la 500 mg de potasiu si doar 121, 5 mg de sodiu. De aceea, laptele de capra poate ajuta la prevenirea hipertensiunii arteriale si protejeaza impotriva ateroscleorzei.

 

Rolul pozitiv al alimentelor bogate in potasiu in echilibrarea tensiunii arteriale a fost demonstrata intr-o serie de studii. Cercetatorii au urmarit mai multe zeci de mii de barbati, timp de 4 ani, pentru a determina care sunt efectele dietei asupra tensiunii arteriale. Barbatii care au consumat alimente bogate in potasiu au avut un risc semnificativ mai mic de accident vascular cerebral.

 

O cana de lapte de capra ofera 14,5% din cantitatea zilnica recomandata de potasiu.

 

Acestea sunt doar cateva dintre multiplele beneficii pentru sanatate oferite de laptele de capra. Nu numai ca detine mai multi nutrienti esentiali pentru corpul uman, dar contine si cantitati mai mici de aditivi decat laptele de vaca. Alegeti sanatos!

 

De ce sa facem o cura  cu lapte de capră

 Laptele de capră este un elixir pentru sănătatea copiilor și adulților, deopotrivă. Laptele de capră are gustul și compoziția cea mai apropiată de laptele matern, de aceea este preferat de copii, în defavoarea laptelui praf și a laptelui de vacă. Laptele de capră este dulce, gras și hrănitor și are proprietăți miraculoase pentru sănătatea noastră, poate și din cauză că aceste animale consumă foarte multă scoarță de copaci, sare, cătină, măceșe, în principiu, nu refuză nimic. Laptele de capră este mult mai sănătos și hrănitor față de laptele de vacă, având efecte din cele mai diverse. În primul rând, consumul de lapte de capră vă face mai optimiști, vă scapă de depresie, vă protejează organismul de boli, întărește sistemul imunitar.

 

Cura cu lapte de capră

Puteți ține o cură cu lapte de capră fie preventiv, fie pentru tratarea sau stagnarea unor afecțiuni. O cură cu lapte de capră ține între 14 și 90 de zile. Beți zilnic câte o căna din acest elixir alb, cât se poate de proaspăt. Laptele de capră prezintă un risc mult mai scăzut pentru copiii ce nu au împlinit vârsta de 3 ani să facă alergii, în comparație cu laptele de vacă. De asemenea, pentru a fi mai plăcut la gust și mai benefic pentru sănătate, îl puteți amesteca cu miere de albine. Mai mult, laptele de capră rezistă până la trei zile în oale de lut. Și chiar dacă se prinde, își păstrează din calitățile și proprietățile tămăduitoare. Puteți consuma laptele crud, dacă știți sigur că acesta este de țară, de la animale sănătoase, sau pasteurizat, pentru a preveni eventualele infecții cu diverse bacterii. Laptele de capră conține foarte mult calciu, vitamina D, fosfor, riboflavină, potasiu, triptofan și proteine.

 

Ce putem preveni si trata consumând lapte de capră?

 

 O mulțime de afecțiuni mai mult sau mai puțin grave pot fi tratate prin cura cu lapte de capră. Laptele de capră fortifică organismul și întărește imunitatea naturală în cazul anemiei, combate stările depresive, ajută la vindecarea organismului de TBC şi reglează nivelul hormonilor din organism.

 

Combate sterilitatea

  

 Laptele de capră combate sterilitatea atât la femei cât și la bărbați. Se ține o cură de 49 de zile și se consumă câte o cană dimineața și una seara de lapte de capră în care se adaugă două linguri cu suc de năpraznic.

 

Tratează astmul

 

 Laptele de capră elimină durerile de cap, reduce simptomele sindromului premenstrual și combate eficient depresia.

 

Stimulează imunitatea

 

 Laptele de capră consumat împreună cu o linguriță de miere, în cure de câte o lună, stimulează imunitatea și protejează organismul de răceli și infecții ale aparatului respirator, precum și de bolile de plămâni.

 

 Laptele de capră previne osteoporoza, hipertensiunea arterială și cancerul de colon.

 

 De asemenea, este eficient în cure și diete de slăbit deoarece are un conținut scăzut de calorii.

 

 Înainte de a urma o cură cu lapte de capră trebuie să consultați medicul dumneavoastră și să îi urmați sfaturile întocmai. Laptele de capră trebuie consumat cu prudență de către persoanele obeze, hipertensive sau care au probleme hepatice.

De ce este sănătos să consumăm lapte de capră?

Laptele de capră este un produs sănătos care aduce numai beneficii sănătății omului. Efectele secundare sunt aproape nule în comparație cu cele pe care le produce consumul laptelui de vacă.

 

  1. Laptele de capră este un antiinflamator natural. Ultimele cercetări din domeniu sugerează că persoanele care suferă de inflamații intestinale să înceapă să consume lapte de capră din abundență. El este un antiinflamator natural și ajută organismul să se regenereze.

 

  1. Agent metabolic. Studiile recente au asociat consumul de lapte de capra cu o capacitate crescută de metabolizare a fierului şi cuprului.

 

  1. Cercetătorii de la Universitatea din Granada au evidenţiat faptul că laptele de capra are caseina, fiind astfel destul de asemănător celui uman.

 

  1. Are un conţinut scăzut de grăsimi. Laptele de capra este o opţiune excelentă pentru cei care doresc să piardă în greutate.

 

  1. Are mai puţină lactoza decât laptele de vacă, ceea ce îl face mai uşor digerabil şi chiar tolerabil pentru persoanele cu intoleranţă la lactoză.

 

  1. Aport ridicat de calciu. Laptele de capra oferă organismului calciu într-o proporţie la fel de mare, dar şi triptofan. Iar reacţiile adverse sunt mult mai puţine.

 

 

Cresterea caprelor

Activitate cu un randament sporit, cresterea caprelor devine din ce in ce mai interesanta pentru multi fermieri. Laptele si mai ales branza de capra au cautare pe piata si asigura desfacerea productiei la preturi atractive.

In cele ce urmeaza va vom prezenta mai multe aspecte privind cresterea caprinelor.

Cresterea caprelor extensiv, pe pasune

Planificarea si organizarea pasunatului

  • cresterea-caprelor.jpeg

    Cresterea caprelor

  • Branzeturi pentru casa si piata

    Branzeturi pentru casa si piata

  • Tehnologia Producerii Cresterii Si Ingrijirii Mieilor Si Iezilor

    Tehnologia Producerii, Cresterii si Ingrasarii Mieilor si Iezilor

  • Capra Editura Alex

    Capra

Dupa o prima sarja de pasunat primavara, la care se adauga cositul, însilozatul sau trecerea altor animale parcelele intra pe rand în repaus pentru refacerea ierbii. Caprele sunt lasate mai multe saptamani pe aceeasi pasune (30-45 zile) si mananca iarba precoce, scurta apoi pe masura ce iarba va creste parcelele se micsoreaza: de exemplu la 100 capre sunt necesare 10 ha în martie si numai 3 ha în aprilie.

Pasunatul poate fi facut pe parcele evitandu-se mai mult de 3 treceri pe aceiasi parcela (pasunat rotativ) sau se poate pasuna timp de 70 zile pe aceeasi pasune (pasunat continuu). Este greu de apreciat numarul de capre la hectar pentru o anumita perioada, aceasta depinzand de tipul de sol, fertilizare , climat. În perioada de crestere maxima a ierbii, încarcatura pe pasune variaza între 20-40 capre /ha. Decizia în estimare este data de datele oferite în urma masurarii ierbii si aspectului covorului vegetal. În general pe pasuni naturale (preerii) sau artificiale se practica urmatoarea încarcatura:

-pasuni cu un potential foarte mare, fertilizate cu azot, 50-100 unitati la ha primavara: 15 capre/ha cand iarba este mica si 35-45 capre /ha în timpul perioadei de crestere masiva a ierbii (aprilie- mai);

-pasuni de pe terenuri slabe sau fertilizate putin: 8-10 capre/ha la început si 25 capre/ha în apogeul pasunatului.

Trecerea de la stabulatie la pasune cu respectarea tranzitiei alimentare

Iesirea la pasune dupa perioada de stabulatie reprezinta pentru capre o dubla bulversare: schimbarea habitatului si schimbarea regimului alimentar.

cresterea-caprelor-ghid

Trecerea de la un regim hibernal pe baza de furaje uscate (80-90% substanta uscata) la iarba foarte apoasa (85% apa), bogata în azot solubil, determina o schimbarea a florei ruminale. Pentru adaptarea florei ruminale este necesara integrarea progresiva a noii ratii. Astfel, o tranzitie prea rapida conduce la o accelerare a tranzitului digestiv si cresterea riscurilor sanitare (diaree, tetania de ierba).

În prima zi caprele nu vor pasuna decat cateva ore în mijlocul zilei, apoi ziua întreaga si abia mai tarziu si noaptea. Caprele sunt sensibile la umiditate dar nu sunt sensibile la frig uscat, în masura în care pot dispune de un refugiu pentru apararea împotriva ploii.

Iarba tanara de pe pasune, bogata în apa, azot si potasiu este saraca în celuloza si magneziu; tranzitul digestiv este accelerat limitand absorbtia magneziului în intestin. Solutia ar fi de a se administra complementar furaje grosiere la jgheab.

O buna tranzitie alimentara dureaza aproximativ 3 saptamani, timp în care papilele si populatia microbiana din rumen se adapteaza noilor conditii de alimentatie.

Aceeasi recomandare este valabila si cand caprele sunt scoase la pasune mai tarziu. Se va creste progresiv ratia de masa verde: în prima saptamana o treime iarba si doua treimi din ratia veche, în a doua saptamana ratii egale, în a treia saptamana doua treimi masa verde si o treime ratia veche.

SEMIINTENSIV-IITENSIV-intretinerea se realizeaza in adaposturi prevazute cu distribuitor automat de furaje, care alimenteaza caprele de 4 ori /zi la orele 9, 11, 14 si 19

MULSUL mecanizat la conducta cu tanc de racire a laptelui

FURAJE

In general caprele nu sunt pretentioase la furajare in alimentatia lor intrand o gama variata de furaje asigurand un grad ridicat de valorificare ale acestora

FURAJE GROSIERE: fanuri

FURAJE SUCULENTE: iarba, frunze, lucerna, trifoi,

CONCENTRATELE: porumb, grau, orz, secara, mazare furajera, reprezentate fie ca amestecuri de graunte sau brichete furajere

APA: la discretie

Specii de capre

CARPATINA

Descriere:talie medie; culori diferite; par lung; coarnele sunt prezente la ambele sexe dar se intalnesc si exemplare fara coarne; uger slab; este de talie medie cu o mare variabilitate a conformatiei si taliei in functie de zona in care se gaseste; mare variabilitate de culori; rasa foarte rezistenta la conditiile de mediu,nepretentioasa la intretinere.

Greutate medie: kg F si kg M

Precocitate: prima fatare la 2 ani

Prolificitate: buna 1-2 iezi

Productivitate: 200 – 250 l, cu maxima de 800 l si un procent de grasime situat intre 4,5 – 6,5%, cu maxima de 10%
ALBA DE BANAT

Descriere:talie; culoare; par scurt; fara coarne; uger;

Greutate medie: kg F si kg M

Precocitate:

Prolificitate: buna 1-3 iezi

Productivitate: 500l cu maxima de 900 l, si un procent de grasime situat intre 3,5 – 5,5%, cu maxima de 8%

SAANEN

Descriere: talie; culoare; par scurt; coarne; uger bine dezvoltat simetric cu aptitudini pentru muls mecanic; talie medie spre mare; culoare alba; fara coarne:

Greutate medie: 65kg F si kg M

Precocitate:

Prolificitate: foarte buna 2-3 iezi

Productivitate: l cu maxima de l, si un procent de grasime situat intre %, cu maxima de %

ALPINA FRANCEZA

Descriere:talie; culoare; par; coarne; uger;

Greutate medie: 55-60kg F si kg M

Precocitate:

Prolificitate:

Productivitate: l cu maxima de l, si un procent de grasime situat intre %, cu maxima de %

ANGORA

Descriere:

talie mica;

culoare alba;

principala productie este parul foarte fin din care se face MOHAIRUL;

coarne prezente la ambele sexe; uger salb dezvoltat; rasa sensibila;

Greutate medie: kg F si kg M

Precocitate:

Prolificitate: 100% slaba 1 rareori 2 iezi

Productivitate: l cu maxima de l, si un procent de grasime situat intre %, cu maxima de %

TOGGENBURG

Descriere: talie medie; culoare; par scurt sau mediu; coarne; uger;

Greutate medie: 55kg F si kg M

Precocitate:

Prolificitate:

Productivitate: l cu maxima de l, si un procent de 3,7% grasime

Reproductia caprelor – Monta naturala

Pregatirea tapilor si caprelor în vederea campaniei de reproductie

TAPII – trebuie sa fie în stare de întretinere foarte buna, realizata în urma unei alimentari suplimentata cantitativ si calitativ cu doua luni înainte de începerea montei (sau colectarea de material seminal), altfel, în perioada de monta apetitul lor sexual (libidoul) se diminueaza.
Este necesara o examinare prealabila a testiculelor prin palpare de catre un specialist, pentru detectarea unor eventuale defecte, tare si eliminarea de la reproductie a tapilor respectivi sau folosirea lor pentru detectarea caldurilor la capre, dupa ce sunt castrati sau prevazuti cu un sort abdominal (tapi încercatori)
CAPRELE. Exista o corelatie înte greutatea corporala si fertilitatea caprelor: o supralimentatie temporara înainte de monta da rezultate bune.
IEDUTELE trebuie sa aiba 50-60% din greutatea unei capre adulte (din rasa respectiva) pentru a fi date la monta, altfel cresterea lor este curmta si întreaga viata a caprelor este compromisa.
Înainte cu trei saptamîni de începerea campaniei de reproductie este bine sa se procedeze la o deparazitare a animalelor si sa li se administreze un aport de vitamine A, D3, E.

Sezonalitatea reproductiei

Reproductia caprinelor este determinata de interactiunea genotip/ mediu (în spedial fotoperioada-durata zilei, de asemenea si alimentatia, temperatura, factori sociali). Sezonul sexual al caprelor în zona noastra este septembrie-martie (în zile scurte) în restul timpului caprele fiind in anestru si anovulatie (în zile lungi).
Durata normala a ciclului sexual la capra de 21 zile, este acompaniat de ovulatia care intervine la 30-36 ore dupa debutul estrului. La rasele sezoniere întoarcerea în ciclu (calduri) nu se produce decat în sezonul sexual.

DETECTAREA CALDURILOR: Comportamentul caprelor se modifica la intrarea în calduri: devin nervoase, se agita, behaie, îsi misca frecvent coda, vulva se congestioneaza si se observa o scurgere de mucus, încaleca alte capre si accepta sa fie încalecate, apetitul alimentar scade, se imobilizeaza într-o postura caracteristica. Introducerea unui tap cu sort abdominal sau vasectomizat este cea mai buna metoda de detectare a caprelor în calduri cu conditia ca ele sa fie imediat însemnate.

Tipuri de monta naturala

Metoda libera, fara control este cea mai raspandita si consta în mentinerea în permanenta în turma de capre a unui numar de tapi, i se mai spune si metoda „în harem”.
Avantaje: se obtine un procent bun de fertilitate si este foarte comoda pentru crescatori.
Numarul inconvenientelor este mai mare:

-daca în turma sunt si iedute, acestea vor fi montate chiar daca sunt subponderale, (nu au 50-60% din greutatea de adulta) deoarece la 5-6 luni ele sunt practic active sexual;
-sunt riscuri de consancvinizare (tapul îsi monteaza propriile fiice, mama);
-imposibilitatea realizarii unui program de ameliorare si selectie din lipsa împerecherilor dirijate;
-nu se va sti data montelor si deci, nici a fatarilor.
Monta libera dar controlata: consta în lotizarea caprelor si repartizarea unui anumit tap la 20-25 capre identificate dupa numarul matricol; în acest caz iezii rezultati si crotaliati vor avea o origine precisa. Este o metoda foarte buna de reproductie dirijata care raspunde unui program de selectie si ameliorare, dar este greu de realizat, necesita spatiu pentru lotizarea animalelor, forta de munca. Se poate practica în sistemele intensive de crestere a caprelor, numai în stabulatie fiind excluse din sistemul extensiv sau semi-intensiv.
Monta la mana – consta în împerecherea separata a unui tap cu o capra; în acest fel se înregistreaza exact nu doar numarul matricol dar si data montei si deci a fatarii, permitand o mai buna organizare a muncii.

DESEZONAREA REPRODUCTIEI CAPRINELOR FÃRÃ TRATAMENTE HORMONALE

In Franta, livrarea laptelui catre unitatile procesatoare are loc numai în perioada primavara-vara, toamna fiind sezon mort pentru procesatori. Acestia din urma însa au nevoie de materie prima (lapte) pe tot parcursul anului pentru eficientizarea activitatii lor si pastrarea fortei de munca fapt pentru care sunt dispusi sa ofere un pret mai bun pe litrul de lapte în extra sezon, care sa-i stimuleze pe producatori. La randul lor, crescatorii de capre sunt obligati sa produca lapte non stop , fara sa tina seama de sezonalitatea stricta, naturala a reproductiei caprinelor, care au sezonul de monta toamna. Rezolvarea problemei consta în desezonarea reproductiei. Acest lucru se poate realiza prin tratamente hormonale dar exista si o metoda care nu foloseste aport hormonal . Stimularea secretiei interne proprii de hormoni se face prin controlul duratei luminii în adapostul caprinelor .Fotoperiodismul este metoda care desezoneaza reproductia la capre.

Ce legatura exista între lumina si reproductia la capre si tapi?
Referitor la capre, s-a constat ca activitatea lor sexuala demareaza cand începe scaderea duratei zilei lumina, adica din iulie si se continua din ce în ce mai intens odata cu descresterea duratei zilelor. Cele doua curbe ale variatiei anuale a duratei zilei si caldurilor la capre evolueaza în sens invers, caldurile caprelor demarand cand fotoperioada diminueaza toamna dupa zilele lungi din timpul verii; activitatea sexuala se întrerupe cand incepe cresterea vertiginoasa a zilei lumina, adica primavara. Acelasi fenomen are loc si la tapi: activitatea sexuala are evolutie inversa fata de durata zilei, tapii avand un libidou crescut si o productie maxima spermatica de buna calitate toamna pana la începutul sau chiar în mijocul iernii. Cauza este secretia de melatonina, hormonul care stimuleaza activitatea sexuala la toate mamiferele, secretie care are loc numai noaptea. Melatonina provine din transformarea enzimatica a aminoacidului triptofan ,se gaseste în sange si alte tesuturi sau fluide , inclusiv în lapte, fiind degradata în ficat si rinichi. Desi secretia ei are loc numai noaptea, eliberarea ei în sange este intermitenta cu un varf între orele 1-2 noaptea si altul între orele 5-6, nivelul ei în sange variind între 50-150 pg/ml.

În cursul anului, primavara cand noptile sunt scurte secretia de melatonina este scazuta, iar toamna cantitatea de melatonina circulanta în sange este mare durata secretiei fiind mai lunga ca si durata noptilor, fapt pentru care în acest sezon functia de reproductie este stimulata la maxim. O metoda de stimulare a reproductiei primavara este tocmai suplimentarea cantitatii de melatonina prin implanturi artificiale, dar acesta fiind hormon, nu se foloseste pentru cresterea biologica a caprelor ci este înlocuit de alte metode de exemplu fotoperiodismul.

Controlul reproductiei prin fotoperiodism

Informatia fotoperiodica (lumina sau obscuritate) este captata de ochi prin retina, transmisa pe cale nervoasa pana la glanda pineala (epifiza) care secreta hormonul melatonina. Prin intermediul hipotalamusului si al hipofizei, durata secretiei si deci cantitatea de melatonina secretata functie de lungimea noptii, influenteaza elaborarea de hormoni sexuali FSH si LH.
Bazat pe acesta constatare stiintifica, protocolul de desezonare a reproductiei prin lumina-întuneric, are urmatoarele etape:
1. Simularea zilelor lungi; zi lunga fiind considerata cea cu mai mult de 12 ore lumina. Între 15 martie si 1 octombrie se constituie perioada naturala de zile lungi cu maximum în ziua solstitiului din iunie-16 ore.
Pana în 15 mai se actioneaza cu perioade luminoase (flesuri); s-a constatat ca în cursul unei zile (24 ore) exista o perioada la care animalele sunt sensibile la lumina, numita faza fotosensibila situata la 16-17 ore dupa rasarit (punctul de reper al ritmului circadian). Prima fractie luminoasa (fles) de aproximativ 3 ore este un rasarit artificial si are loc pe la orele 5-6 prin aprinderea luminii artificiale pana la orele 8-9 cand lumina naturala devine destul de puternica.
A doua fractie luminoasa (fles) începe la 16 ore dupa prima, în acest caz la orele 21-22 si dureaza 2 ore. Aceasta simulare a zilelor lungi va avea loc timp de 75 de zile (decembrie, ienuarie, februarie). Între cele doua flesuri luminoase caprele pot sta la lumina sau obsuritate, neavand nici o consecinta asupra animalului.
2. Stimularea zilelor scurte: notiunea de zi scurta implica o perioada de lumina de mai putin de 12 ore din 24. Cea mai scurta zi este la solstitiul de iarna pe 22 decembrie cu 8 ore de lumina din 24; se poate considera ca între 1 octombrie si 15 martie sunt zilele scurte naturale. Realizarea artificiala practica a perioadei de zi scurta implica 2 variante:
a) daca tratamentul luminos se termina înainte de 15 martie (de exemplu are loc în decembrie-ianuarie pana la 15 februarie ) se vor întretine în continuare caprele în adapost sau afara la lumina naturala care pana pe 15 martie este de zi scurta.
b) daca s-a început tratamentul fotoperiodic cu zi lunga mai tarziu si se termina dupa 15 martie atunci este necesara simularea artificiala a zilelor scurte prin crearea obscuritatii adapostului, nelasand caprele sa stea în lumina decat 8-10 ore pe zi. Acest lucru se realizeaza prin astupatrea ferestrelor si lucarnelor cu folie de plastic.
Deschiderea ferestrelor si usilor trebuie sa aiba loc între 7-16 sau 8-17, în rest adapostul ramane în obscuritate timp de 70-90 zile (15 martie-1 iunie). Daca se respecta programul alternantei lumina-întuneric, caprele pot fi mulse sau scoase la pasune în periada de lumina. Acelasi tratament cu fotoperioada se aplica si tapilor pentru stimularea libidoului si a productiei spermatice. Tapii trebuie tinuti în boxa separata dar în acelasi adapost cu caprele, intrvenind astfel la inducerea ovulatiei si prin efectul mascul.

Dupa terminarea tratamentului fotoperiodic caprele sunt inseminate artificial sau montate natural la sfarsitul lunii mai începutul lunii iunie, cusperma congelata sau cu tapii care au suportat acelasi tratament. Caprele care se întorc în estru sunt montate cu tapi dupa 21 de zile de la prima monta. Tapii pot fi folositi si pentru colectare de sperma în vederea refrigerarii sau congelarii.

Aplicand si respectand strict protocolul metodei de desezonare a reproductiei prin fotoperiodism, caprele vor fata la sfarsitul lui octombrie- începutul lui noiembrie. Alimentand artificial iezii, caprele se pot mulge iar laptele se livreaza începand din 15 noiembrie.

Nu toate caprele vor raspunde la tratamentul fotoperiodic si vor fata toamna; de aceea se va împarti turma de capre în 2 grupuri: unul cu capre ce vor fata primavara (montate în octombrie -noiembrie) si alt grup cu capre care vor fata în octombrie-noiembrie (montate în mai-iunie).

Animalele rezultate în urma încrucisarii beneficiaza de un potential genetic superior rasei locale. În conditii de mediu favorabil, încrucisarea permite accelerarea progresului genetic.
La realizarea unui program de ameliorare trebuie sa se tina cont de faptul ca nu toate caracteristicile se transmit (heritabilitate) în mod egal la descendenti si de faptul ca pot exista si corelatii negative între caractere. De exemplu: între cantitatea de lapte si compozitia lui exista o corelatie negativa

SELECTIA IN TURMA consta în a retine în turma animalele care poseda caracteristicile dorite si eliminarea de la reproductie a animalelor purtatoare de tare (defecte);

SELECTIA DUPA ASCENDENTA se realizeaza pentru reproducatori, dupa performantele pe care le-au avut parintii lor;

SELECTIA DUPA DESCENDENTA consta în alegerea masculilor pentru reproductie, dupa performantele obtinute de produsii lor.

INCRUCISAREA DE ABSORBTIEreprezinta înlocuirea unei rase A cu rasa B utilizand, generatie dupa ganeratie doar genitori (masculi) din rara B (amelioratoare). Se considera ca absorbtia a fost realizata dupa patru generatii (93,7 % gene din rasa B) sau cinci generatii (96,8%).

Încrucisarea de ameliorare a unui anumit caracter consta în utilizarea masculilor unei rase ameliorate asupra femelelor rasei locale; se introduc astfel gene favorabile. Cand asupra unui grup de femele care au fost matisate se introduc masculi din rasa A locala, se cheama ca s-a efectuat o încrucisare de întoarcere.

INCRUCISARE SIMPLA SAU DE PRIMA GENERATIEÎncrucisare simpla sau de prima generatie (hibridare). Se efectueaza doar o singura data. Se obtine generati 1 de metisi sau hibrizi între rasa locala A si rasa amelioratoare B.

HIBRIDARE INTRE UNA SAU MAI MULTE RASE

Comportamentul sexual

În zonele tropicale si subtropicale, unde vegeta tia se gase ste din abunden ta, estrul (caldurile) se manifesta la capre pe tot parcursul anului. Nu acelasi si lucru se întampla în regiunile cu clima temperata, cum este si cazul tarii noastre, unde activitatea de reproduc tie se împarte în doua sezoane strans legate de durata zilei lumina. Sezonul principal este cel de toamna, cand lumina descre ste pana la atingerea raportului de 1:1 între zi si noapte, iar cel secundar este primavara cand lumina cre ste ca durata pentru a ajunge la acela si raport.

Durata ciclului estral este de aproximativ 20-22 de zile la caprele din Europa si mult mai variabila, 18-24 zile, la cele din Africa. Ciclul scurt de 5-7 zile poate sa apara (foarte rar) la tineret si la caprele supraovulate în vederea producerii si recoltarii de embrioni..

Estrul sau caldurile propriu-zise se manifesta într-o perioada de timp ce variaza între 24 si 72 ore (3 zile) la caprele mature. Principalele semne sunt: voce „plangacioasa”; scade pofta de mancare; scade drastic produc tia de lapte; urinari frecvente; salt pe alte capre; se plimba nelini stite prin tarc si cauta o cale de a ajunge la tap sau raman langa gardul despar titor; mi sca viguros coada pentru a împra stia hormonii produ si de tractusul reproductiv al caror principal rol este de a atrage tapul; din vulva tumefiata (marita în volum si de culoare ro siatica) se scurge un lichid limpede care catre sfar situl estrului devine albicios si mai opac. Ovula tia are loc cu pu tin timp înainte de sfar situl estrului.

Pentru depistarea caprelor în calduri se poate utiliza un tap încercator sau se poate recurge la un truc. Pregatim din timp o bucata de material absorbant cu care stergem bine gatul unui tap pentru a imprima mirosul acestuia. Cand presupunem ca o capra ar fi în calduri îi asiguram accesul într-un spa tiu în care plasam materialul pregatit anterior (îl putem înfa sura în jurul unui copac). În cazul în care capra manifesta interes pentru mascul, ea va cauta materialul dupa miros si va pufai pe nari.

Comportamentul sexual al tapilor este strans legat de cel al caprelor. Astfel, în afara sezonului de monta, libidoul si calitatea spermei sunt mai reduse în timp ce prezen ta caprelor în calduri stimuleaza tapul care în scurt tip va fi gata sa efectueze monta.

Comportamentul si mirosul de tap în timpul sezonului de monta este un alt aspect „notoriu” ce caracterizeaza specia caprina. Mirosul este determinat în principal de urina si glandele sebacee:

• cand este starnit (deranjat) tapul urineaza repetat stropindu- si botul, gatul si membrele anterioare dupa care ridica capul, casca gura si încre te ste buzele si nasul într-un „ranjet” specific;

• glandele sebacee situate la baza coarnelor sau a cozii, produc în timpul sezonului de monta o substan ta identificata ca fiind 6 trans nonenal cu miros foarte puternic. Aceste glande con tin feromoni al caror principal scop este de a- si marca prezen ta si de a induce estrul la capre. Mirosul de tap nu va sta tiona numai în adapost ci “va pluti” în toata ferma, se va impregna în haine si chiar în lemnul mobilierului sau al altor obiecte din casa, daca aceasta este foarte apropiata de ferma.

În timpul sezonului de monta tapii sunt foarte activi si pot ataca persoanele cu care vin în contact. Un tap adult poate lovi practic din orice pozi tie (nu este nevoie de avant), producand rani grave. Trebuie avut în vedere faptul ca for ta loviturii este foarte mare mai ales daca se ridica pe membrele posterioare, iar în cadere împinge cu toata greutatea corpului (100-130 kg). Mul ti crescatori începatori vor fi cu adevarat soca ti cand iedul jucau s cre ste rapid si se transforma într-o „bestie” care va pune botul si limba sub jetul de urina provenit de la femele sau va urina pe propria barba si membrele anterioare. Acesta este de fapt un comportament natural, dificil de acceptat de cei care vin în contact cu masculul. Se poate afirma ca un ied mult îndragit pierde mul ti prieteni cand depa se ste acest stadiu.

De obicei, tapii care monteaza într-o turma sunt selecta ti dupa criterii ca: varsta, marime si prezen ta coarnelor, pentru a le acorda tuturor sanse egale în luptele care vor aparea curand între ei. Un tap poate fi utilizat restrictionat pentru reproduc tie chiar înainte de varsta de un an, distribuindu-i-se 10-12 capre. Un tap matur poate monta peste 100 de capre pe an, prin monta naturala libera si mult mai multe prin însaman tare artificiala.

La apropierea de o capra în calduri tapul se orienteaza spre trenul posterior, miroase urina, dupa care se pozi tioneaza oblic cu pieptul spre trenul anterior al caprei. Þine capul si gatul drept sau îl întinde pana la pamant, loveste solul cu membrele anterioare, eviden tiaza limba si scoate sunete caracteristice. Rareori o loveste.

Daca capra accepta, în scurt timp tapul efectueaza saltul si monta propriu-zisa. Actul copulator are o durata de cca. 10 secunde. Un tap adult poate efectua 10-15 monte/zi.

CALENDAR PENTRU CRESTEREA CAPRELOR

ACTIUNI ZOOTEHNICE SI SANITAR – VETERINARE

Pentru o buna desfasurare a activitatii de crestere si întretinere a caprelor este necesara cunoasterea principalelor activitati zootehnice si sanitar- veterinare care trebuiesc urmarite si respectate în diferitele faze ale anului.

IANUARIE: se iau masuri pentru campania de fatari la capre, se amenajeaza maternitatea cu boxele individuale, pentru caprele fatate cu iezi si boxe individuale separate pentru caprele gestante în ultimele zile dinaintea fatarii. Se amenajeaza spatii ferite de curentii de aer si mai calduroase pentru iezii nou-nascuti. Se face bonitarea iezilor nascuti timpuriu, se face clasarea iezilor proveniti din inseminari artificiale cu material seminal de la tapi de rasa curata si cu performante deosebite si se retin iezii pentru îngrasare. Din punct de vedere sanitar- veterinar se urnmareste starea de curatenie a adaposturilor.

FEBRUARIE: se continua urmarirea campaniei de fatari si bonitarea iezilor. Se fac dehelmintizari la cainii care vin în contact cu turma de capre, pentru combaterea echinococozei si cenurozei, de doua ori pe an, stiut fiind faptul ca acesti caini sunt intermediarii acestor boli parazitare care apar la caprine. Se efectueaza tratamente de deparazitare interna (strongilatoza gastro-intestinala, moniezioza, si în mod obligatoriu contra fasciolozei) si podotehnie.

MARTIE: se continua campania de fatari la capre si se creaza conditii pentru cresterea iezilor. Se continua bonitarea si clasarea iezilor. Crescatorii care doresc inseminari artificiale în contrasezon pentru obtinerea de fatari toamna se pot adresa medicilor veterinari pentru tratamente. Ca actiune sanitar- veterinara ce se efectueaza obligatoriu în aceasta luna este vaccinarea profilactica anticarbunoasa.

APRILIE: se supravegheaza fatarile si se continua bonitarea si clasarea iezilor. Se organizeaza stanele si se delimiteaza zonele de pasunat. Se acorda o îngrijire deosebita iezilor în scopul retinerii femelelor pentru reproductie. Crescatorii care doresc inseminari artificiale în contrasezon pentru obtinera de fatari toamna se pot adresa medicilor veterinari pentru tratamente. Caprele se vor vaccina cu vaccinul antiagalactic. Se va continua dehelmintizarea pentru fascioloza si moniezioza (la iezi). Se vor examina pasunile pentru identificarea parazitismului, în special cu Fasciola si se aplica tratamente si lucrari de asanare. De asemenea, cainii ciobanesti vor fi dehelmintizati pentru combaterea echinococozei si cenurozei.

MAI: Se boniteaza întregul efectiv de tineret caprin femel si mascul nascut în anul precedent, în vederea trecerii la turma de baza în acest an a animalelor bonitate. Crescatorii care doresc inseminari artificiale în contrasezon pentru obtinera de fatari toamna se pot adresa medicilor veterinari pentru tratamente. Animalele sunt tratate pentru raie, prin îmbaieri profilactice sau prin injectarea de ivermectine. De asemenea se vor face tratamentele antiparazitare pentru dictiocauloza, strongilatoze gastro-intestinale si moniezioza.

IUNIE: se urmareste starea de sanatate, apreciindu-se performantele zootehnice în vederea bonitarii fenotipice si clasarii lor înainte de a intra în stabulatie cand se vor stabili si cardurile pentru prasila. În aceasta perioada se urmareste întarcarea iezilor si se organizeaza turme de iezi ce vor iesi la pasune. Se fac îmbaieri antiscabioase si tratamentele antiparazitare pentru dictiocauloza, strongilatoze gastro-intestinale si moniezioza.

IULIE: Se fac tratamente pentru dictiocauloza. Lucrari de podotehnie.

AUGUST: se pregateste campania de monta, prin suplimentarea ratiei la tapi cu concentrate si administrarea de premixuri, precum si de oua care au efect benefic asupra calitatii spermei. Se pregatesc adaposturile pentru fatarile caprelor sincronizate în martie. Se întocmeste planul de monta în cazul în care se doreste sincronizarea caldurilor si inseminarea artificiala a caprelor cu material seminal congelat de la tapi locali sau cu sperma de la rase din import. Se stabileste numarul de tapi necesar pentru monta efectivului de capre.

SEPTEMBRIE: se încep actiunile de sincronizare si inducere a caldurilor la capre în functie de perioda în care crescatorul doreste sa aiba grupate fatarile. Se pregatesc adaposturile pentru fatarile caprelor sincronizate în aprilie. Ca actiuni sanitar- veterinar de prevenire se executa vaccinarea anticarbunoasa si tratamentele generale antiscabioase, contra monieziozei.

OCTOMBRIE: începe campania de monta naturala si se continua sincronizarile pentru inseminarea artificiala a caprelor. Se pregatesc adaposturile pentru fatarile caprelor sincronizate în mai. Se pregatesc adaposturile pentru perioada de stabulatie, se fac deratizari, dezinsectii si dezinfectii. Ca actiuni sanitar- veterinare de preventie se face vaccinarea anticarbunoasa si deparazitarile înainte de perioada de stabulatie.

NOIEMBRIE: se continua actiunea de inseminare artificiala si monta naturala. Se organizeaza turmele de capre pentru iernat si perioada de stabulatie. Se izoleaza ferestrele, se completeaza geamurile astfel încat sa se asigure adaposturi confortabile, fara curenti de aer. Lucrari de podotehnie.

DECEMBRIE: se fac verificari ale efectivelor de capre si se începe compartimentarea saivanelor, pregatindu-se pentru etapele urmatoare, respectiv boxe pentru caprele inseminate în august ce vor fata în cursul lunii ianuarie

BOLIILE CAPRELOR

  • MEDICALE
  • INDIGESTII
  • PNEUMONII
  • INFECTIOASE
  • AGALAXIA CONTAGIOASA (Rasfug alb)
  • BRUCELOZA CAPRINA
  • LEPTOSPIROZA
  • NECROBACILOZA
  • MAMITA GANGRENOASA (Rasfugul negru)
  • SCRAPIA
  • ARTERITA INFECTIOASA CAPRINA
  • AVORTUL

TEHNICA AJUSTÃRII UNGHIILOR LA OVINE SI CAPRINE

Întocmai ca la om, unghiile ovinelor si caprinelor au o cre stere continua si din acest motiv trebuie taiate periodic. Neglijarea acestui lucru poate duce la infirmitate si la imposibilitatea animalelor de se deplasa si de a se hrani.

Viteza de cre stere a unghiilor este diferita si influen teaza direct durata dintre doua ajustari. Astfel, la oile si caprele între tinute pe o pardoseala moale (pamant, nisip etc.) verificarea copitelor se face mai des decat la cele care pa suneaza pe terenuri accidentate si pietroase. Pe de alta parte regimul alimentar influen teaza calitatea cornului, iar unghiile de culoare închisa sunt mai rezistente. Datorita multitudinii factorilor de influen ta, verificarea copitelor se face dupa un interval de timp stabilit de crescator, în func tie de rasa animalelor si de condi tiile de hranire si între tinere existente în ferma. În mod obi snuit aceasta ac tiune se efectueaza periodic, la un interval de 3-5 luni. La capre, cre sterea unghiilor poate fi controlata, într-o oarecare masura, prin aducerea unor bolovani mari în padoc. Acestea se vor ca tara frecvent (le place la înal time) ceea ce v-a duce la tocirea copitelor în contact cu suprafa ta abraziva a pietrei.

Uneltele necesare pot fi achizi tionate din magazinele de specialitate si sunt reprezentate de: cu tit bine ascu tit, cu unul sau doua margini taioase; cle ste ac tionat manual sau pneumatic; pila sau disc abraziv, (pentru o cura tire superficiala sau finisare); perie aspra; manu si din piele pentru protec tia mainilor împotriva taieturilor. Alegerea materialelor necesare se face u sor prin consultarea unor cataloage de specialitate elaborate de catre firmele care comercializeaza aceste produse.

Daca caprele sunt docile, iar operatorul este destul de robust pentru a le conten tiona, ajustarea unghiilor se desfa soara fara probleme si poate fi efectuata de o singura persoana. În caz contrar, este nevoie de înca o persoana care sa ajute la imobilizare sau de echipament pentru limitarea mi scarii animalelor.

Modul de lucru presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

• Dupa ce animalul a fost prins se adopta o pozi tie ca cea prezentata în figura alaturata. Operatorul va sta cu spatele spre trenul anterior al animalului si cu picioarele de o parte si de alta a corpului caprei astfel încat sa poata controla, prin presare cu genunchii, mi scarile acesteia. Cu mana stanga va ridica si va tine membrul posterior, mana dreapta fiind utilizata pentru manuirea uneltelor. Fa ta de ovine, caprele sunt mult mai agile, mai sperioase si pot reac tiona violent ceea ce face, ca în anumite situa tii, aceasta opera tie sa devina un calvar. Pentru a evita accidentarea caprei si a muncitorului se va apuca ferm membrul animalului astfel încat acesta sa nu poata fi împins în spate si sa loveasca mana în care se tine cu titul sau cle stele. Datorita temperamentului vioi al acestor animale mul ti crescatori prefera folosirea cle stelui în schimbul cu titului care poate provoca taieturi adanci atunci cand mi scarile caprei sunt greu de controlat.

La membrele la anterioare se adopta pozi tia ghemuit langa corpul animalului cu aducerea piciorului acestuia pana deasupra genunchilor operatorului pentru a lucra mai u sor.

Conten tia ovinelor se face în pozi tia sezand sau în decubit dorsal toate membrele ramanand libere la dispozi tia celui care efectueaza ajustarea.

• În etapa a doua se va cura ta interiorul unghiei de balegar sau de pamant cu varful cu titului sau al cle stelui si cu o perie aspra. Daca toaleta ongloanelor nu s-a efectuat de mult timp cornul copitei poate cre ste astfel încat sa acopere cavitatea formata unde s-a strans murdaria, creand condi tii pentru apari tia necrobacilozei. Aceasta afec tiune mai apare în situa tia în care unghiile cresc si nu se îndoaie formand un gol mare în interior unde se va tasa pamant si balegar.

• Pasul urmator îl reprezinta îndepartarea prin taiere a cornului copitei crescut în exces. Se va acorda deosebita aten tie unghiului de taiere astfel încat suprafa ta unghiei sa îi permita animalului ca calce uniform pe un teren plan. Pentru a verifica acest lucru se lasa jos, din cand în cand, membrul la care se lucreaza si se apreciaza daca acesta calca corect si daca ajustarea a fost facuta uniform.

Uneori cornul poate fi foarte tare. În acest caz, este indicata utilizarea uneltelor cu maner, adica a cle stilor, asupra carora se poate exercita mai multa for ta “controlata” decat asupra cu titului. Unghiile prea deformate sau prea tari se taie pe o por tiune mai mica opera tiunea reluandu-se dupa cateva zile. Copitele sunt mai moi daca animalele s-au plimbat prin iarba umeda anterior ajustarii.

Cele mai multe gre seli au loc la ajustarea varfului unghiei. Daca cavitatea din interiorul cornului este mai mare într-o parte operatorul este tentat sa taie mai mult pentru a o elimina facand mai dificila men tinerea la nivel a ambelor par ti. Ajustarea calcaiului se face mai u sor.

• Pasul final este netezirea cornului cu ajutorul pilei abrazive. În acest scop poate fi utilizat cu succes un aparat tip flex pe a carei suprafa ta mobila poate fi aplicat un disc abraziv. Se va finisa pana cand, prin por tiunea alba a copitei, se poate zari un tesut de culoare roz. Aceasta e vascularizat si daca este taiat se produc hemoragii.

Forma unghiei si modul în care calca un ied sau un miel de cateva saptamani reprezinta modelul ideal dupa care operatorul se poate ghida, atat la ajustare cat si la finisare.

Orice gre seala se va manifesta în scut timp prin apari tia defectelor de aplomb care, prin stresul produs, va afecta produc tia ob tinuta indiferent de natura ei (lana, lapte sau carne).

Contentia ovinelor

Tehnici de castrare la berbeci si tapi

Castrarea este o actiune care se aplica la varste diferite în func tie de op tiunea crescatorului si destina tia masculilor: îngra sare sau reproduc tie.

Tineretul mascul destinat îngrasarii este castrat în perioada de alaptare, imediat dupa ce testiculele au coborat în scrot, pentru a reduce efectele negative asupra sanata tii si implicit asupra sporului mediu zilnic. Cu cat ac tiunea se desfa soara mai tarziu cu atat stresul este mai mare si cre ste riscul îmbolnavirii animalului. Prin castrarea masculilor destina ti îngra sarii productivitatea muncii cre ste nefiind necesara constituirea unor turme separate pe sexe. Sunt însa si crescatori care pastreaza masculii necastrati pe considerentul ca acestia cresc mai repede sub stimulent hormonal (nivel ridicat de testosteron). În acest caz, castrarea trebuie efectuata anterior sacrificarii pentru a evita “mirosul si gustul neplacut” al carnii.

tapii si berbecii destinati reproductiei vor fi castrati dupa reformare, anterior perioadei de reconditionare.

Indiferent de metoda utilizata este necesara vaccinarea contra tetanusului.

1. CASTRAREA CHIRURGICALÃ

Iedul este conten tionat de membrele posterioare astfel încat spatele animalului sa se afle sprijinit pe pieptul celui care îl tine. Se face o incizie a scrotului, cu un bisturiu ascu tit, se pun în eviden ta testiculele si se smulg fara a taia cordoanele testiculare. Pe rana se aplica un antiseptic.

La masculii adul ti vasele sanguine au un diametru mai mare si nu pot fi smulse fara a provoca hemoragii grave. Pentru a evita astfel de probleme se folosesc pense hemostatice cu care se strange, timp de cateva minute, fiecare cordon testicular, anterior taierii lui. Animalele castrate se introduc într-un tarc curat si vor fi atent supravegheate în primele zile pentru a preveni apari tia infec tiilor.

În SUA, tapii în varsta de pana la o luna sunt castra ti chirurgical fara anestezie. În Anglia, legea stipuleaza ca la tineretul ovin si caprin în varsta de peste 2 luni, opera tia de castrare se efectueaza numai de catre medicul veterinar, dupa anestezia animalului.

2. CASTRAREA CU AJUTORUL CLESTILOR

Se poate utiliza un cle ste special destinat acestui scop (ex. Burdizzo), de forme diferite, cu ajutorul caruia se strivesc cordoanele testiculare.

Daca testiculele au coborat în scrot, se strange puternic cle stele la baza scrotului imediat sub jonc tiunea acestuia cu corpul unde exista o zona mai îngusta. Fiecare cordon testicular v-a fi strans separat.

Testiculele se atrofiaza în aproximativ 30-40 de zile dupa desfa surarea ac tiunii. Nu se provoaca rani deschise care sa atraga mu stele însa strivirea poate fi incompleta si unul sau ambele cordoane sa ramana func tionale. Metoda este recomandata în cazul fatarilor tarzii cand temperatura mediului înconjurator este mai ridicata. Stresul este minim, cre sterea este influen tata foarte pu tin si se elimina riscul apari tiei infec tiilor.

3. CASTRAREA CU AJUTORUL INELELOR DE CAUCIUC

Inelele elastice din cauciuc pot fi folosite la castrarea masculilor începand cu varsta de cel pu tin 10 zile.

Dupa ce ne asiguram ca ambele testicule se simt la palpare se aplica un inel de cauciuc, la baza scrotului, cu ajutorul unui cle ste special. Inelul are un diametru mai mic decat circumferin ta scrotului si va efectua o staza puternica asupra cordoanelor spermatice si arteriale. Testiculele se usuca în 20-30 zile. Nu au loc hemoragii si riscul infec tiilor este redus. Cand apar infec tii, se intervine saptamanal cu iodura de potasiu aplicata local. În cazurile mai grave se administreaza antibiotice.

Cleste pentru aplicarea inelelor de cauciuc

Inelele de cauciuc pot fi utilizate si pentru a induce criptohidia. Pe baza mai multor studii efectuate în Australia s-a demonstrat ca masculii tineri steriliza ti cu ajutorul inelului de cauciuc se dezvolta mai rapid, depun mai pu tina grasime si mai mult tesut muscular, decat masculii castra ti sau necastra ti.

Procedeul consta în împingerea testiculelor înapoi în organism prin orificiile inghinale si aplicarea unui inel de cauciuc la baza scrotului pentru a le împiedica sa coboare în pungile testiculare. Temperatura constanta a corpului are efect negativ asupra maturarii spermatozoizilor si induce sterilitatea par tiala sau totala. Dupa efectuarea acestei ac tiuni testiculele produc înca hormonii care au ca efect cre sterea sporului mediu zilnic si a cantita tii de carne în carcasa. Activitatea sexuala este însa redusa sau inexistenta.

Metoda se aplica la varsta de aproximativ o luna, animalul numindu-se criptorhid (testicule ascunse).

Nu se recomanda a fi utilizata pentru producerea de masculi încercatori. Dupa o perioada mai mare de timp, în testiculele re tinute, unele din celulele lui Sertoli se pot transforma în tumori care produc cantita ti reduse de estrogeni si induc apari tia unor caractere feminine.

Indiferent de metoda de castrare aleasa ac tiunea este motivata prin cre sterea calita tii carnii care poate fi valorificata la pre turi mai mari atat pe pia ta interna cat si pe cea externa.

RETETE DE BRANZETURI DIN LAPTE DE CAPRA

Preparatele din lapte de capra sunt foarte valoroase avand o mare cautare si fiind foarte apreciate in Europa dar la noi in tara acestea nu au vanzare nefiind o educatie gastronomica si traditie in consumul produselor din lapte de capra.

TEHNOLOGIA DE FABRICATIE A BRANZEI DIN PASTA LACTICA

In Franta majoritatea branzeturilor de capra sunt fabricate pe baza unei “paste lactice” si consumate din prima zi de fabricatie si pana dupa mai mult de o luna de maturare. Branzeturile de ferma sunt fabricate din lapte nefiert, un lapte de calitate trebuind sa îndeplineasca urmatoarele conditii:
– nu trebuie sa contina impuritati vizibile
– nu trebuie sa prezinte miros si gust anormal
– aciditatea sa fie apropiata sau usor superioara laptelui din momentul mulsului, 18o Torner (Dornic)
– nu trebuie sa contina antibiotice, antiseptice, produse de curatat
– nu trebuie sa contina germeni patogeni

ETAPELE tehnologiei de fabricatie a branzei din pasta lactica

FILTRAREA si determinarea aciditatii laptelui (prin titrare cu biureta)

COAGULAREA, adica închegarea laptelui. Se ia temperatura laptelui care trebuie sa fie 20-24oC ; se adauga zer (lactoser) 2-3%, se adauga cheagul în cantitate de 0,6-0,8ml la 10 litri lapte (cu 520 mg chimozina ) cu o seringa sau eprubeta; se amesteca laptele; se mentin vasele cu lapte pentru închegare la 18-23oC timp mediu de 24ore (12-36 ore), notandu-se ora cand s-a adaugat cheagul.

MODELAREA, se verifica laptele prins care trebuie sa fie tare, neted si dezlipit de marginile recipientului, iar daca este moale se fac 2-3 taieturi cu cutitul si se mai lasa 1-3ore. Se face analiza aciditatii zerului care trebuie sa fie 50-65o T. Pentru modelarea pastei sunt necesare forme speciale, adica niste cutii din plastic cu perforatii dese dar mici atat pe fund cat si pe pereti. Se ia laptele închegat cu polonicul, foarte usor ca sa nu se sfarame prea mult si se umplu aceste forme; se pastreaza 20% din lapte pentru adaugarea lui ulterioara, asa încat branza rezultata sa aiba gramajul dorit. Dupa 2-3ore de scurgere se adauga în forme si cantitatea oprita.

SCURGEREA SI SARAREA branzei: formele cu lapte închegat se tin la scurs pe o masa de inox timp de 12-24 ore, la temperatura de 18-23oC. Dupa primele 6-7 ore de scurgere pasta se sareaza, apoi se întoarce în forma si se sareaza din nou. Sararea se efectueaza cu scopul conservarii branzei , formarii crustei, si definitivarii gustului, doza de sare fiind de 1-2gr. la 100 grame cas.

ÎNTARIREA SI USCAREA branzei au ca scop completarea scurgerii zerului, stabilizarea branzei si buna implantare a florei de maturare. Întarirea branzei are loc la temperatura de 16-18oC si umiditatea de 70-80% (în functie de flora dorita), timp de 18-24 ore. Pentru întarire, se scot bucatile de branza din forme, se aseaza pe un gratar în sala de fabricatie si se sareaza fata de deasupra. Uscarea este de preferat sa se faca într-o încapere speciala, uscata, prevazuta cu ventilator, cu temperatura de 12-16oC, umiditatea 70-85%, timp de 24 ore în medie (între 1-3 zile). Se cantareste branza înainte si dupa uscare: dupa tipul de branza, se pierde în greutate cam 10-25%. În timpul uscarii se întorc calupurile de branza zilnic

MATURAREA: se pun gratarele cu bucatile de branza într-o încapere aerisita, dar umeda, ca sa se dezvolte o flora de suprafata (uneori se introduc chiar mucegaiuri sau levuri).Temperatura camerei de maturare trebuie sa fie constanta (8-12oC), umiditatea 80-85% sau chiar 90%, depinzand de flora ce trebuie sa se dezvolte. În timpul maturarii se întorc bucatile de branza la 2-3 zile ; durata maturarii (1 saptamana –1 luna) depinde de stadiul la care se va consuma branza, si anume: proaspata, semiuscata sau uscata.

Ferma de crap: cum se creste crapul in captivitate

Unde se amenajeaza o ferma de crap

Amenajarile pisciole sistematice sunt proprii zonelor de ses necesitand terenuri intinse cu panta relativa mica, dar si in zona de coline, in albiile majore ale raurilor sau afluentii acestora.
Amenajarile sistematice au nevoie de sursa de apa pemanenta cu debit continuu si de preferinta garvitationale.
Amenajarea sistematica din punct de vedere al alimentarii cu apa este posibil de realizat daca aceasta este construita in aval de un lac de acumulare sau daca prin realizarea unei retineri in albia raurilor (stavilare) se va obtine diferenta de nivel utila intre cota apei retinute la punctul de priza si cota maxima proiectata a apei in bazinele amenajarii.
Vor fi preferate terenurile in panta usoara, care ofera posibilitatea scurgerii apei din bazine in conditii usoare asigurandu-se golirea tuturor bazinelor.

  • Piscicultura Practica

    Piscicultura practica

  • Pesti Rapitori

    Pestii rapitori

  • Pestii Exotici

    Pestii exotici

Cum e amenajeaza bazunele pentru crapi

Amenajarile sistematice pentru producerea crapului trebui sa indeplineasca urmatoarele caracteristici:
– sa fie amplasate in afara albiei minore a apelor curgatoare;
– alimentarea si evacuarea bazinelor este independenta pentru fiecare
bazin;
– reglarea nivelului apei sa se poata face dupa nevoile biologice si de
exploatare ale fiecarui bazin in parte;
– scurgerea completa a bazinelor este necesara anual toamna sau
primavara;

ferma-crap

Compartimentarea terenului poate fi realizata in trei variante:

a) Compartimentarea cu alimentare si evacuare pe partile laterale,
compartimentarea proprie terenurilor de forma alungita, bazinele fiind incadrate de cele doua canale (alimentare si evacuare). Panta terenului trebuie sa fie orientata in doua sensuri; de-a lungul complexului si de la canalul de alimentare spre cel de evacuare.
b) Compartimentare cu alimentare centrala si evacuare bilaterala cu bazine
grupate in doua trupuri separate de canalul comun de alimentare. Compartimentarea aceasta este proprie terenurilor largi, plane (de ses).
c) Compartimentare cu alimentare bilaterala si evacuare centarala-proprie
vailor largi, deschise, cu panta mica si versanti usor inclinati.

Modele de ferme de crap

I. Ferma de productie de crap – » 10 ha – ciclu productie de 2 ani

-se poate realiza in aval de lacuri de acumulare din zona de ses pentru a
asigura un debit de apa continuu – pe terenuri plane cu pante usoare sau prin recompartimentarea unor iazuri pe rauri sau afluentii acestora.

(1) Amenajarea este formata din:

(1.1) – bazine crestere marfa: 4 buc x 2 ha = 8 ha
Caracteristici:
Suprafata 100 m x 200 m = 2 ha
Adancime 1 m la 2 m aval
Alimen – evacuare
Durata alimentare – 10 zile
Evacuare – 10 zile
Suprafata din complex 80-85%

(1.2) – bazine crestere vara I : 2 buc x 0,32 ha = 0,64 ha
Forma : dreptunghiulara 40 m x 80 m = 0,32 ha
Adancime : 0,5 m – 1,5 m
Alim- evacuare
Suprafata din complex » 8 %

(1.3)- bazine de reproducere si predezvoltare : 2 buc x 0,1 ha
Forma dreptunghiulara 25 m x 40 m = 0,1 ha
Adancime : 0,3 m – 1 m
Alimen- evacuare
Durata alimentare : 12 ore, evacuare 12 ore
Suprafata din complex 0,5%
Prevazut cu canal drenor de-a lungul digului de
evacuare pentru inlesnirea pescuitului reproducatorilor

(1.4) – Bazine crestere si iernare reproducatori si remonti si parcare pe sexe
4 buc x 0,1 ha = 0,4 ha
Forma dreptunghiulara 25 m x 40 m
Adancime 1 m – 2 m
Alim – evacuare
Durata alimentarii 1 zi
Evacuarii 1 zi

Suprafata din complex

(2) Materialul de populare

a)- materialul de 1 an pentru popularea bazinelor de crestere peste de consum: pentru aceasta se are in vedere urmatoarele aspecte:
– greutatea materialului la livrare : (G med)
– crap 2 kg/buc
– sanger 1kg/buc
– productia obtinuta la unitate de suprafata:
– crap 5.000kg/ha
– sanger 1.000 kg/ha
-supravietuire in perioada de crestere 90% (S)
-suprafata bazinelor de crestere = 8 ha

Productia totala obtinuta (Pa) 40.000 kg crap
80.000 kg sanger
-nr. pui de crap (1an) necesari:
P/Gmed x S = 40.000/ 2 x 0,9 = 22.222 buc

– nr. pui de sanger (1an) greut 100 gr/buc necesari:
P /Gmed x S = 8.000/ 1 x 0,9 = 8.890 buc

b) – necesar de pui de o vara tinand cont de supravietuirea la iernat » 80%
– pui de crap (100 gr/buc) » 27.800 buc
– pui de sanger (100gr/buc) » 11.100 buc

c) – pui predezvoltati de crap necesari popularii bazinelor de crestere vara I:
– greutate medie la varsta de o vara (100 gr/buc)
– supravietuire in perioada de crestere 50% (S)
– nr. de bucati necesare : crap 27.800 buc
sanger 11.100 buc
– nr. pui predezvoltati crap = 27.800/0,5= 55.600 buc 1 gr/buc
– nr. pui predezvoltati sanger = 11.100/0,5 = 22.200 buc 1 gr/buc

d) – necesar de reproducatori:

Tinand cont de prolificitatea crapului si de supravietuirea pana la varsta de 21 zile care este de 10% este necesara doar o familie de crap pentru obtinerea a 55.600 buc de pui predezvolatati de crap. Totusi tinand cont de probabilitatea ca o familie sa nu dea randamentul scontat se folosesc 2-4 familii in bazine de reproducere diferite pentru siguranta obtinerii puilor.
Din aceste motive se pastreaza 4 familii de crap (4 fem+8 masc) in greutate de 5-6 kg reproducatori care trebuie inlocuiti la 2-3 ani cu reproducatori obtinuti din remontii crescuti si selectati fenotipic din BC(R+r) aprox. 200 kg.

(3) Necesar furaje : Tinand cont de faptul ca folosind furaje clasice nu se pot obtine productii mai mari de 2.000-2.500 kg/ha pentru atingerea unor productii de 6.000 kg/ha sunt folosite furaje granulate foarte proteice cu indice de conversie 1,5 kg furaje/ 1 kg peste
– necesar furaje pentru crestere in vara II (peste consum)
40.000 kg – 2.222 kg puiet 1 an = 37.778 kg x 1,5 = 56.667 kg
– necesar furaje pentru crestere in vara I (sanger +crap)
(27.800 buc crap + 11.100 buc sanger) x 100gr/buc= 3.890 kg
3.890 kg x 1,5 = 5.835 kg
– necesar furaje pentru reproducatori si remonti :
3 % din 200 kg zilnic x 200 zile » 1.000 kg
– necesar prestarter pui predezvoltati
10 kg/zi/ha = 2 x 17 zile= 35 kg – in zece mese/zi

(4) Necesar volume de apa folosita : 1.000.000 m3 /an
-pentru umplere : 140.000 m3
– pentru primenire : 195 m3/h x 24 ore x 180 zile = 842.400 m3/an

II. Ferma de productie – crap pentru consum: familiala » 10 ha cu ciclu de productie 1 an

– se poate realiza in aval de lacurile acumulare din zona de ses pentru a
asigura debit de apa continuu pe toata perioada ciclului de productie . Se poate realiza pe terenuri plane cu pante usoare sau prin recompartimentarea unor iazuri pe rauri sau afluenti ai acestora.

1. Caracteristicile bazinelor de crestere (ingrasare)

– suprafata acestora in cresterea intensiva a crapului propunem a fi intre 1
ha si 4 ha in functie si de configuratia terenului pe care se amplaseaza;
– forma bazinelor: se recomanda forma dreptunghiulara;
– adancimea apei: 1 m la alimentare – 2 m la evacuare
– durata de alimentare : 5- 10 zile
– evacuare 2- 3 zile
– bazinele sunt prevazute cu canale drenoare si groapa de pescuit care
poate fi interioara sau exterioara – figura 1
In cazul in care productia de peste (crap) realizata nu poate fi valorificata toamna, bazinele de crestere datorita adancimilor de 2 m spre zona de evacuare pot fi folosite si ca bazine de iernat.
Fiecare helesteu are o gura de alimentare si o gura de evacuare (calugar).
In cazul cand umplerea bazinelor de crestere nu este de debitul de primavara, este recomandabil ca inundarea bazinelor de crestere sa se faca treptat pentru dezvoltarea si valorificarea hranei naturale de catre pesti.
Fundul bazinelor trebuie astfel amenajat incat evacuarea apei sa se realizeze complet. In acest scop, fundul acestora este prevazut cu o retea de canale de pentru scurgerea apei catre gura de evacuare a bazinului.
Aceste bazine conduc in acelasi timp si pestele catre gura de evacuare a bazinului pentru recoltare. Sub aceste aspecte reteaua de canale mentionata are o importanta deosebita, de buna ei intretinere si functionare depinzand in mare parte reusita pescuitului de toamna.
Pentru mentinerea capacitatii de productie naturala a bazinelor este recomandabil ca solul acestuia sa nu fie indepartat prin utilizare la construrea digurilor decat numai in caz de forta majora si in acesta situatie trebuie luate masuri pentru ingrasarea fundului.
Pentru transportul hranei pentru pesti si al pestelui in perioada pescuitului, digurile sunt amenajate in drumuri carosabile.

2. Tehnologia de crestere si ingrasare a crapului.

a) Pregatirea bazinelor de crestere
In vederea crearii, in helesteele de crestere si ingrasare a crapului a conditiilor optime pentru dezvoltarea pestilor se impune aplicarea lucrarilor de ameliorare.
De regula bazinele de crestere a crapului in perioada de iarna, sunt lasate pe uscat, daca productia de peste de consum a fost vanduta din toamna.
In perioada in care bazinele sunt pe uscat se asigura repararea digurilor si a instalatiilor hidrotehnice (instalatii de alimentare si evacuare a apei), se curata bazinele de vegetatie uscata se intretin canalele drenoare si gropile de pescuit.
De obicei aceste lucrari se executa in lunile ianuarie, februarie si inceputul lunii martie.
Inainte de inundarea bazinelor de crestere de regula in luna martie (prima decada) se executa lucrarile de mobilixzare a solului ce contituie fundul bazinului, se aplica amendamentele de calciu acestea in urma unor analize a solului si se distribuie ingrasamintele organice sau minerale. Aceste lucrari se executa in amenajarile ciprinicole unde se tine cont si de productivitatea naturala.
In amenajarile ciprinicole intensive unde productiile realizate sunt de 5-6 to/ha productivitatea naturala nu poate fi luata in calcul.
Se monteaza mesele de furajare 8-10 mese/ha avand in vedere densitatea la populare mare si pentru a evita crestrea pestelui pe mai multe categorii de greutati (fig.2)
Inundarea bazinelor de crestere are loc in luna martie in 10 zile.

b)Popularea bazinelor de crestere
Dupa tehnologia clasica, indiferent de ciclul de exploatare adoptat primavara de
regula in ultima decada a lunii martie sau prima decada a lunii aprilie inainte ca pestele sa caute activ hrana se trece treptat la popularea bazinelor de crestere.
b.1. Necesar material de populare
Pentru acest gen de amenajare piscicola cu ciclu de productie de 1 an materialul de populare este adus din ferme specializate pentru obtinerea materialului de populare de 1 an (pepiniere).
Pentru ferma de crestere a crapului de consum in suprafata de 10 ha de amenajare cu o productie de 6 to/ha din care 5 to crap + 1 to sanger necesarul de material de populare se calculeaza functie de productia pe unitate de suprafata si de supravietuirea pe timpul perioada de crestere si de greutatea medie a pestelui la finele productiei.

Calculul materialului de populare:

-Productia obtinuta (preconizata) 5 to crap/ha +1 to sanger /ha
-Greutati medii – crap -2 kg/buc, sanger 2 kg/buc
-Suprafata bazinelor de crestere 10ha
-Supravietuire in perioada de crestere » 90 %
– nr. pui de crap (1an) = ( 10 ha x 5.000kg/ha) / (0,9 x 2 kg/buc)= 27.780buc
-nr pui de sanger (2ani) = (10ha x 1.000kg/ha) / (0,9 x 2 kg)/buc= 5.555 buc

Popularea helesteelor de crestere se face cu 2.778 buc pui de crap 1 an in greutate de 100 gr/buc /ha si 556 buc puiet sanger 2 ani in greutate medie de 250 gr/buc/ha
Necesarul materialului de populare pentru ferma de crestere a crapului:
– crap = 2.778 kg
– sanger = 1.390 kg
La populare pentru cresterea intensiva si superintensiva a crapului se urmareste ca
materialul sa fie uniform din punct de vedere al greutatii/buc si sanatos din punct de vedere sanitar-veterinar.

c) Furajarea
Pentru cresterea si ingrasarea crapului in sisteme intensive si superintensive
furajele folosite sunt cu proteina 25-37% si lipide intre 7-12 % sunt furaje granulate, extrudate distribuite sub forma uscata -furaje speciale pentru cresterea crapului.
Tehnicile de administrare a furajelor la pesti sunt foarte variate, de la distribuirea
manuala pana la utlizarea distribuitoarelor automate si a echipamentelor computerizate.
Distribuirea manuala este utilizata pe scara larga, desi se inregistreaza mari
pierderi de substante nutritive.
Distribuitoarele automate utilizate mai ales in sistemele superintensive si intensive sunt foarte fiabile si simplu de folosit, alimentele putand fi distribuite fractionat sau continuu.
In functie de caracteristicile tehnice, distribuitoarele automate pot fi de mai multe tipuri: mecanice, electromecanice si electronice.
Factorul determinant in alegerea tipului de distribuitor este cel economic.
Furajarea in acest sistem de amenajare(10 ha) se face zilnic si portionat in doua ratii intrucat densitatea este mare.
Furajele folosite in amenajarile sistematice pentru cresterea crapului in sisteme intensive si superintensive au un coeficient de conversie de 1,5 kg furaje la 1 kg peste obtinut.

C.1. Necesar de furaje pentru ferma de 10 ha
– Productia obtinuta : 50.000 kg crap
– Material populare : 2778 kg crap
– Diferenta de crestere : 50.000- 2778= 47.222 kg
– Coeficient de conversie – 1,5
– Cantitate necesara de furaje:
47.222 kg x 1,5 kg furaje/ kg peste= 70.833 kg
Furajarea se face pe o perioada de 180 zile/1 ciclu.
Cantitatile de furaje distribuite zilnic se stabilesc in functie de dimensiunile materialului de poulare, temperature apei si de sporul de crestere planificat.
Pentru fiecare tip de furaj folosit exista fisa tehnica de furajare care indica cantitatea de furaje folosite zilnic la 100 kg de peste in functie de datele enumerate mai sus.
Pentru constatarea sporului de crestere la fiecare doua saptamani se efectueaza pescuitul de control si in functie de constatarile facute se intervine in modul de furajare.

d) Alimentarea cu apa
-Umplerea bazinelor de crestere se face in luna martie, timp de 10
zile
Adancimea medie a apei in bazine= 1,5 m
Volum de apa 150.000 m3 aprox 650 m3/h- debit
Alimentarea amenjarii se poate face prin canal de alimentare de
suprafata sau conducta F= 600 mm ingropata in corpul digului.
-Pentru primenirea apei din bazinele de crestere (obligatorie in
sistemul de crestere intensiv si superintensiv ) este necesar un debit de 6 l/s x ha
Volumul de apa necesar pentru primenire :
Vdebit=6 l/s x ha x 180 zile x 10 ha = 933.120 m3/ciclu »1.000.000
Volumul de apa consumat= Vumplere + V primenire = 1.150.000 m3
Pentru evacuarea apelor de primenire si golirea bazinelor de crestere se folosesc calugari cu 3 pereti (in interiorul bazinelui) sau cu 4 pereti (incastrat in dig) dar care au obligatoriu 3 nise pentru a putea evacua atat apele de fund 9primenire) cat si cele de suprafata (golire).

e) Productii realizate
Pentru ferma de crestere a crapului in suprafata productive de 10 ha
in sistem intensive sau superintensiv productia obtinuta este de : 50.000 kg crap/buc
10.000 kg sanger 2 kg/buc
Pestele produs poate fi pescuit functie de comenzile pentru comercializare cu navodul (pescuit de rarire) sau la gropile de pescuit.

f) Necesarul personal
Pentru astfel de ferme pentru desfasurarea activitatii este nevoie de 2 maxim 3
piscicultori. Doar in cazul pescuirii de rarire cand se face pescuit cu navodul sunt necesare 6 pescari

g) Echipamente si dotari specifice
– instalatii de alimentare si evacuare : 10 buc x 10 buc
– instalatii de aerare a apei; avand in vedere densitatea mare in cresterea
intensive si superintensiva si a consumului de oxigen mare in cazul temperaturilor ridicate (>22 0C) trebuie intervenit cu instalatii de aerare a apei: 2 buc/ha (1kw/h), 20 bucati aeratoare.
– instalatii de furajare automata (optional)
– 5 barci pentru distribuirea furajelor
– Ciutare 1 buc
– Instalatii de producere a ghetii artificiale
– Navod L= 200 M, l= 4 m, a=26mm
– Instalatii de iluminat si siguranta
– Lazi, cutii, navete,cosuri pentru manipularea, conditionarea si livrarea marfii
– 1 autoutilitara 1,5 to
– Sediu administrativ :
§ magazine furaje
§ spatii depozitare materiale
§ spatii depozitare si conditionare peste
§ birouri

Cheltuieli si Venituri – productie

1. Cheltuieli privind alimentarea cu apa:
– alimentare 1.150.000 m3 x 25.000 lei/1000 m3=28.750.000 lei
– evacuare 1.150.000 m3 x 12.500 lei/1000 m3=14.750.000 lei
Total = 43.500.000 lei

2. Cheltuieli privind materialul de populare
– crap : 2.778 kg x 100.000 lei/kg = 277.800.000 lei
– sanger: 1.390 kg x 40.000 lei/kg = 55.600.000 lei
Total = 333.400.000 lei

3. Cheltuieli cu furajele
– 70.833 kg x 27.000 lei/kg = 1.912.491.000 lei

4. Cheltuieli cu personalul :
§ 2 salariati x 10.800.000 lei/luna x 12 luni=260.000.000 lei

5. Cheltuieli cu energia:
– 20 instal aerare x 1 kw/ora x 1000 h x 5000 lei/kw= 100.000.000 lei
– instalatia de productie a ghetii :
20 to gheata : 600 kg/ 24 ore = 34 zile x 24 ore x 3 kw/ora
2448 kw x 5000 lei/kw = 12.240.000 lei
– instalatii automate de furajare = 10.000.000 lei
– instalatii de iluminat si siguranta »20.000.000 lei
Total = 142.240.000 lei

6. Cheltuieli cu materiale necesare pregatirii bazinleor :20.000.000 lei

7. Alte cheltuieli generale 10 5 din cheltuieli totale =270.000.000 lei

Total cheltuieli » 2.970.000.000 lei

Venituri :

50.000 kg crap x 70.000 lei/kg = 3.500.000.000 lei
10.000 kg sanger x 35.000 lei/kg = 350.000.000 lei
Total venituri :3.850.000.000 lei

Profit : 3.850.000.000 – 2.970.000.000= 880.000.000 lei

 

AVERTISMENT OMS: Carnea procesată, precum bacon-ul, şunca şi cârnaţii, cauzează cancer

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) va publica un raport în legătură cu riscurile asociate cu consumul de carne roşie şi carne procesată. Potrivit raportului, consumul de bacon, cârnaţi şi şuncă măreşte riscul apariţiei cancerului.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii: carnea procesată, precum bacon-ul, sunca şi cârnaţii, cauzează cancer

Raportul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a fost realizat de World Cancer Research Fund (WCRF) – Agenţia Internaţională pentru Cercetarea Cancerului din cadrul OMS.

Potrivit cotidianului The Telegraph, raportul va include carnea procesată, precum salamul, cârnaţii, micii, carnea tocată, costiţa sau şunca, în categoria “cancerigenă pentru oameni”, cea mai ridicată treaptă de avertizare dintre cele cinci, alături de alcool şi ţigări.

Cercetările specialiştilor WCRF indică o legătură puternică între consumul ridicat al cărnii procesate şi cancerul de colon. Potrivit acestora, există deja dovezi solide că produsele din carne procesată, consumate chiar şi în cantităţi mici, ar creşte riscul de cancer la colon.

În urma cercetărilor din laborator, experţii au constat că pigmentul care dă culoare cărnii roşii, hematina, ar afecta mucoasa intestinului uman. Un alt factor de risc în apariţia cancerului îl constituie metodele de conservare prin afumare, uscare sau saramură, sau prin adăugarea de conservanţi.

Studiile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii mai arată că odată ce încep să consume mai multă carne roşie, oamenii au tendinţa să mănânce din ce în ce mai puţine alimente din categoria legume şi fructe, atât de importante împotriva cancerului.

Cu toate acestea, Agenţia Naţională pentru Cercetarea Cancerului din cadrul OMS nu recomandă eliminarea totală a cărnii roşii din alimentaţie, deoarece este o sursă importantă de proteine, vitamine şi minerale precum fierul sau zincul. Ea ar trebui  consumată cu moderaţie, mai puţin de 500 de grame pe săptămână de carne de porc, vită sau miel.

 

2- Domnilor Bisericani de pretutindeni , vine Isus, dar nu găseşte o singură credinţă, o Unica Biserică VIE , pocăință , un singur Dumnezeu, şi nici măcar catolicii sau neortodocsii nu il intimpina pe Isus- născuţi din nou (Ioan, cap. 3) 

qq“Ştiu faptele tale: că nu eşti nici rece, nici în clocot. O, dacă ai fi rece sau în clocot! Dar, fiindcă eşti căldicel, nici rece, nici în clocot, am să te vărs din gura Mea.  Pentru că zici: “Sunt bogat, m-am îmbogăţit, şi nu duc lipsă de nimic”, şi nu ştii că eşti ticălos, nenorocit, sărac, orb şi gol. Te sfătuiesc să cumperi de la Mine aur curăţat prin foc, ca să te îmbogăţeşti; şi haine albe, ca să te îmbraci cu ele şi să nu ţi se vadă ruşinea goliciunii tale; şi doctorie pentru ochi, ca să-ţi ungi ochii şi să vezi.

 

Fii plin de râvnă, dar, şi pocăieşte-te!Iată Eu stau la uşă şi bat. Dacă aude cineva glasul Meu şi deschide uşa, voi intra la el, voi cina cu el, şi el cu Mine. Celui ce va birui îi voi da să şadă cu Mine pe scaunul Meu de domnie, după cum şi Eu am biruit şi am şezut cu Tatăl Meu pe scaunul Lui de domnie.” Cine are urechi să asculte ce zice bisericilor Duhul.” (Ap 4/15-22)

Tutuor bisericilor şi creştinilor ortodocşi:

(((Omule, omule,poporule,indiferent de culte, religi, biserici, țări și popoare: “De câte ori am vrut să strâng pe copiii tăi cum îsi strânge găina puii sub aripi și n-ați vrut. Iată că vi se lasă casa pustie; căci vă spun, că de acum încolo nu…”(Matei 23/37-39)))
“Ştiu faptele tale, osteneala ta şi răbdarea ta, şi că nu poţi suferi pe cei răi; că ai pus la încercare pe cei ce zic că sunt apostoli, şi nu sunt, şi i-ai găsit mincinoşi… Dar ce am împotriva ta este că ţi-ai părăsit dragostea dintâi.Adu-ţi, dar, aminte de unde ai căzut; pocăieşte-te şi întoarce-te la faptele tale dintâi. Altfel, voi veni la tine şi-ţi voi lua sfeşnicul din locul lui, dacă nu te pocăieşti...” (Apocalipsa lui Ioan 2/1-7)

Numai cine intră în Odihnă Lui se odihneşte şi El de adihna adventiştilor născuţi din nou

“Ştiu necazul tău şi sărăcia ta (dar eşti bogat) şi batjocurile din partea celor ce zic că sunt iudei, şi nu sunt, ci sunt o sinagogă a Satanei. Nu te teme nicidecum de ce ai să suferi. Iată că diavolul are să arunce în temniţă pe unii din voi, ca să vă încerce. Şi veţi avea un necaz de zece zile. Fii credincios până la moarte, şi-ţi voi da cununa vieţii.” Cine are urechi să asculte ce zice bisericilor Duhul: “Cel ce va birui nicidecum nu va fi vătămat de a doua moarte.” (Apocalipsa lui Ioan 2/8-11).¤

Şi pentru sectanți, atei, musulmani a murit Isus, căci…”Iată ce zice Cel ce are sabia ascuţită cu două tăişuri:

“Ştiu unde locuieşti: acolo unde este scaunul de domnie al Satanei. Tu ţii Numele Meu şi n-ai lepădat credinţa Mea nici chiar în zilele acelea când Antipa, martorul Meu credincios, a fost ucis la voi, acolo unde locuieşte Satana.
Dar am ceva împotriva ta. Tu ai acolo nişte oameni care ţin de învăţătura lui Balaam, care a învăţat pe Balâc să pună o piatră de poticnire înaintea copiilor lui Israel, ca să mănânce din lucrurile jertfite idolilor şi să se dedea la curvie. Tot aşa, şi tu ai câţiva care, de asemenea, ţin învăţătura nicolaiţilor, pe care Eu o urăsc. Pocăieşte-te, dar. Altfel, voi veni la tine curând şi Mă voi război cu ei cu sabia gurii Mele.” Cine are urechi să asculte ce zice bisericilor Duhul: “Celui ce va birui îi voi da să mănânce din mâna ascunsă şi-i voi da o piatră albă; şi pe piatra aceasta este scris un nume nou pe care nu-l ştie nimeni decât acela care-l primeşte.” (Apocalipsa lui Ioan 2/12-16)

Pentru că şi satan crede, se înfioară şi stăruie… iată doar un răspuns pentru penticostalii care afla ca Isuss nu mai are nevoie de pocainta Izabelei…

“Iată ce zice Fiul lui Dumnezeu, care are ochii ca para focului şi ale cărui picioare sunt ca aramă aprinsă:
“Ştiu faptele tale, dragostea ta, credinţa ta, slujba ta, răbdarea ta şi faptele tale de pe urmă, că sunt mai multe decât cele dintâi. Dar iată ce am împotriva ta: tu laşi că Izabela, femeia aceea care se zice prorocita, să înveţe şi să amăgească pe robii Mei să se dedea la curvie şi să mănânce din lucrurile jertfite idolilor.
I-am dat vreme să se pocăiască, dar nu vrea să se pocăiască de curvia ei! Iată că am s-o arunc bolnavă în pat; şi celor ce preacurvesc cu ea am să le trimit un necaz mare, dacă nu se vor pocăi de faptele lor. Voi lovi cu moartea pe copiii ei. Şi toate bisericile vor cunoaşte că “Eu sunt Cel ce cercetez rinichii şi inimă”; şi voi răsplăti fiecăruia din voi după faptele lui.
Vouă însă tuturor celorlalţi din Tiatira, care nu aveţi învăţătura aceasta şi n-aţi cunoscut “adâncimile Satanei”, cum le numesc ei, vă zic: “Nu pun peste voi altă greutate.Numai ţineţi cu tărie ce aveţi, până voi veni!
Celui ce va birui şi celui ce va păzi până la sfârşit lucrările Mele îi voi da stăpânire peste neamuri… Cine are urechi să asculte ce zice bisericilor Duhul.”.” (Ap. 2/18-29)

Iată ce rămâne scris si pentru cei care se cred”creştini babtisti”:

“Iată ce zice Cel ce are cele şapte Duhuri ale lui Dumnezeu şi cele şapte stele: “Ştiu faptele tale: că îţi merge numele că trăieşti, dar eşti mort.Veghează şi întăreşte ce rămâne, care e pe moarte, căci n-am găsit faptele tale desăvârşite înaintea Dumnezeului Meu.Adu-ţi aminte, dar, cum ai primit şi auzit! Ţine şi pocăieşte-te! Dacă nu veghezi, voi veni ca un hoţ, şi nu vei şti în care ceas voi veni peste tine.Totuşi ai în Sardes câteva nume care nu şi-au mânjit hainele. Ei vor umbla împreună cu Mine, îmbrăcaţi în alb, fiindcă sunt vrednici. Cel ce va birui va fi îmbrăcat astfel în haine albe. Nu-i voi şterge nicidecum numele din Cartea vieţii şi voi mărturisi numele lui înaintea Tatălui Meu şi înaintea îngerilor Lui.” Cine are urechi să asculte ce zice bisericilor Duhul.” (Ap 3/1-6)

Scrisoare pentru toti “fraţii creştini “,indifferent de religie, deci şi celor din Bisericile Evanghelice

“Iată ce zice Cel Sfânt, Cel Adevărat, Cel ce ţine cheia lui David, Cel ce deschide, şi nimeni nu va închide, Cel ce închide, şi nimeni nu va deschide: “Ştiu faptele tale: iată, ţi-am pus înainte o uşă deschisă pe care nimeni n-o poate închide, căci ai puţină putere, şi ai păzit Cuvântul Meu şi n-ai tăgăduit Numele Meu. Iată că îţi dau din cei ce sunt în sinagoga Satanei, care zic că sunt iudei şi nu sunt, ci mint; iată că îi voi face să vină să se închine la picioarele tale, şi să ştie că te-am iubit. Fiindcă ai păzit cuvântul răbdării Mele, te voi păzi şi Eu de ceasul încercării, care are să vină peste lumea întreagă ca să încerce pe locuitorii pământului.Eu vin curând. Păstrează ce ai, că nimeni să nu-ţi ia cununa. Pe cel ce va birui îl voi face un stâlp în Templul Dumnezeului Meu, şi nu va mai ieşi afară din el. Voi scrie pe el Numele Dumnezeului Meu şi numele cetăţii Dumnezeului Meu, Noul Ierusalim, care are să se coboare din cer de la Dumnezeul Meu, şi Numele Meu cel nou.” Cine are urechi să asculte ce zice bisericilor Duhul.” (Ap 3/7-13), Căci MILĂ vreu, nu moartea (ne)creștiniilor, păcătoșilor.

 

 

 

 

Adauga un comentariu

Nume*

Adresa de email* [Nu va fi publicata]

Comentariu*