Fara a prezenta un bilant al stingaciilor din agricultura noastra- care fac viata tot mai amara pentru fermieri,expun pentru dezbateri citeva “reusite” doar.

Potrivit datelor statistice, producția de grâu obținută în 2013 a ajuns la 7,296 milioane de tone, față de 4,7 milioane tone în anul precedent, fiind cea mai mare din ultimii opt ani, iar la orz și orzoaică recolta a depășit 1,511 milioane tone. La floarea-soarelui, România a avut cea mai bună recoltă din Uniunea Europeană de 2,088 milioane tone, comparativ cu 1,3 milioane tone în 2012, iar recolta de porumb s-a dublat de la 5,4 milioane la 10,7 milioane tone.Din pacate,fermierii  nu simt prosperitatea,datorita faptului ca s-au tras sforile preturilor in detrimentul fermierilor.Fermierii susțin că prețurile cerealelor au scăzut la jumătate față de anul trecut chiar dacă au avut recolte superioare anilor precedenți și din păcate nu vor reuși să-și scoată cheltuielile. Agricultorii consideră că prețurile de 0,50 – 0,60 lei pe kilogramul de grâu și porumb și de un leu/kg la floarea soarelui au fost “o bătaie de joc”, fiind total insuficiente pentru recuperarea investițiilor și reluarea ciclului agricol în toamna acestui an.

Producătorii agricoli au reclamat și faptul că prețurile de achiziție practicate de traderi pentru produsele agricole preluate din România au fost mai mici, comparativ cu cele practicate în cazul produselor provenite din alte țări. Din această cauză PIB-ul României va fi prejudiciat cu peste 2,5 miliarde de euro.„Fermierii români vor încheia cu pierderi anul financiar 2012 – 2013, principala cauză constituind-o scăderea prețurilor la produsele agricole. (…) În România, din cele nouă milioane tone de porumb care se produc în medie, numai jumătate intră în circuitul economic, restul cantității rămânând în gospodării pentru consumul populației. Ca atare, numai aproximativ patru milioane tone de porumb trebuie luate în calcul pentru stabilirea impozitării, a plus — valorii și a Taxei pe Valoarea Adăugată”, a subliniat Dorel Secara,vicepresedinte FCBR.

Preţurile  de batjocora  la cereale i-au saracit pe fermieri

Potrivit unor analize furnizate de Organizația Europeană a Producătorilor Agricoli COPA – COGECA, prețurile produselor agricole au scăzut în 2013 cu aproximativ 50% față de anul trecut, în timp ce producția europeană nu a crescut cu mai mult de 13%. În anul 2013 au fost cultivate cu grâu la nivel european 23 de milioane hectare, în timp ce în 2012 suprafața cultivată a fost de 22 de milioane hectare. În ceea ce privește producția medie, aceasta a fost de 5,8 tone la hectar în 2013, față de numai 5,4 tone anul trecut.Analize recente realizate de specialiști arată că prețul grâului pe plan local s-ar putea menține relativ stabil în perioada următoare, dar este posibil ca 2014 să aducă scumpiri de până la 15%, deoarece, din punct de vedere statistic, este puțin probabilă repetarea anului agricol foarte bun, atât în România, cât și la nivel global. „În prezent, prețul grâului este semnificativ mai redus decât în aceeași perioadă a anului trecut, atât datorită condițiilor favorabile producției interne de anul acesta, cât și scăderii semnificative a prețului la nivel internațional. Grâul tranzacționat la Bursa de Mărfuri de la Chicago (CBOT) s-a ieftinit cu peste 22% în ultimul an, iar leul este, la rândul său, cu aproape 5,4% mai puternic față de dolar, decât acum un an. Astfel, pe piața locală, prețul de achiziție de la producători este cu aproape 20% mai mic decât anul trecut și, independent de alți factori, deprecierea prețului ar trebui să se reflecte într-o ieftinire a produselor ce au la bază grâul”, arată Gavrila Tuchilus,manager SC Agrimat SA Matca,Galati.Pe piețele internaționale, prețul grâului a scăzut cu aproximativ 31,8% în ultimele 17 luni, de la un maximum de 9,37 dolari pe bușel (un bușel = 27 de kilograme), în iulie 2012, până la 6,39 dolari pe 10 decembrie 2013. Față de acum un an, prețul este cu 22,5% mai jos, subliniază analiștii.

S-a schimbat legislaţia pentru subvenţiile la bovine
Schimbarea legislației pentru acordarea ajutorului pe cap de animale la bovine aduce, pe lângă sprijinul efectiv pe cap de animal, și un sprijin pentru producția de lapte, dar și o rezolvare în ceea ce privește scoaterea la suprafață a unei cantități importante de lapte, mai ales după eliminarea cotei la nivel european, de la 1 ianuarie 2015. De asemenea, acordarea unui ajutor de minimis, în sumă totală de 70,8 milioane de lei pentru 41.000 de gospodării, unde se regăsesc 210.000 de capete de bovine, pentru achiziționarea tancurilor de răcire a laptelui rezolvă, în opinia autorităților, și asocierea producătorilor, dar și comercializarea unui lapte conform pe piață, începând cu 2014, în condițiile în care România era ultimul stat din UE care cerea derogare pentru laptele neconform. 

Frica de fermieri bogati ne saraceste tara ,si   pune mecanizarea la zid 

Gradul de înzestrare tehnică pe agricultor este de numai 350 euro în România, iar media UE 27 este de 9.100 de euro pe agricultor. Lipsa  de fonduri pentru utilarea cu echipamente agricole ne siteaza  mult în urma statelor membre, acest lucru reflectându-se în gradul de competitivitate al fermierilor români. De asemenea, creditele bancare acordate în România au fost de numai 110 euro/ha faţă de 1.700 euro pe hectar media Uniunii Europene. Fermierii din România nu au avut, din păcate, posibilitatea să aibă acces la credite . Productivitatea în industria alimentară este de 9.086 euro pe persoană, iar media UE este 40.875 de euro pe persoană media în UE. In  ceea ce priveşte formarea continuă a managerilor din exploataţiile agricole sau gradul de sărăcie în rândul populaţiei din mediul rural,gradul de formare în România este de 1,6%, iar media UE de 8,9%. Iată de ce avem nevoie în continuare de pregătirea celor care accesează fonduri europene, care vor să implementeze o activitate în agricultură. (…) Nivelul de instruire a managerilor exploataţiilor agricole, educaţie de bază şi completă, este în România de 2,5%, faţă de media UE de 29,4%. Tot la capitolul minusuri, procentul de populaţie din România expusă riscului de sărăcie este de 40,3% şi medie UE de 24,2%. La începutul PNDR 2007- 2013, procentul era de peste 60%, ceea ce arată o îmbunătăţire, dar nu este suficient şi trebuie să ne preocupăm în continuare pentru că are un impact nu numai economic, ci mai ales social”.Si suprafaţa agricolă exploatată în regim ecologic în România este trecută tot la minusuri, cu doar 0,4% faţă de 3,7% media UE.