Avem în România OAMENI care consumă zilnic doar câte o pâine şi produc echivalentul a mii şi mii de pâini pe zi. Cunosc asemenea oameni de milioane (foto). Aceştia după 1990, s-au luptat din răsputeri ca să contribuie la securizarea alimentară a ţării, măcinându-şi nervii şi sănătatea la morile de vânt ale tranziţiei, ale justiţiei şi ale altor tare româneşti. Pe astfel de oameni I-am întâlnit prima oară  unde viaţa , munca,şi chiar fosta puşcărie din insulă  creau impresia unui iad …I-am întâlnit pe când  stufărişul,papura,costreiul şi  alte buruieni nebune, PERENE,puneau stăpânire şi scufundau insula spre faliment.Pe atunci  era  invadată de  hoţii,golanii,haos şi debandadă.Cel care şi-a pus viaţa în pericol pentru a salva această insulă ameninţată din toate părţile de tot ceea ce era  mai rău, rămâne  Culiţă Tărâţă,căruia i s-au alăturat Lucian Buzdugan , Duluţe Constantin,alţi ingineri,economişti,  mecanizatori şi pălmaşi . Aceşti 900 de oameni au speriat estul continentului,producând aproape 500.000 de tone de recolte  principale şi secundare/an ,făcând  din insula falită – raiul performanţelor .Nu numai  prin dotarea  de ultimă generaţie,nu  numai datorită hibrizilor , soiurilor sau tehnologiilor  de ultimă oră ,nu doar  managementului şi marketingului sau cercetării agricole care aici este la ea acasă; Nu  doar pentru lecţia de agricultură performantă ,dată inclusiv americanilor în cea mai mare exploataţie europeană .

Câţiva “INSULARI”produc PIB-ul echivalent a milioane de proprietari

Sau pentru acestea ,dar şi pentru perseverenţa,pregătirea profesională,sacrificiul,patriotismul agricol , crearea locurilor de muncă şi pentru creşterea cu aproape 1% a PIB-ului( din randamentele agricole ale acestor profesionişti), insula a fost salvată de la înecuri . Să mai amintesc despre punerea în mişcare pe orizontală şi pe verticală a industriilor adiacente,procesatoare sau furnizoare de imput-uri,despre taxele şi impozitele plătite la stat,sau despre alte binefaceri ? Spun doar că ,timp de două zile, pe 28 şi 29 mai a.c., aproape 2000 de oficialităţi, cercetători, distribuitori naţionali şi regionali de input-uri , precum şi primari , fermieri din întreaga ţară, au fost prezenţi în cea mai performantă exploataţie agricolă din Europa.Toată lumea cea vestită a participat la cea de-a XII-a ediţie intitulată „Centru de excelenţă DuPont & Pioneer în Insula Mare a Brăilei”, administrată acum de SC Agricost SRL Iaşi,director,Constantin Duluţe. Organizatorii – DuPont Crop Protection şi DuPont Pioneer – au pregătit acţiunea modulată pe şase ateliere tehnologice, câte unul pentru fiecare cultură: grâu, orz, rapiţă, soia, porumb şi floarea-soarelui. Au avut loc dezbateri pe teme ale profitului, precum: “Strategii şi tehnologii eficiente de producţie şi protecţia plantelor – DuPont®”, “Soiuri şi hibrizi de plante în cultură şi în testare – Pioneer”şi “Tehnologii cu consum energetic redus”.Vizitatorii au avut posibilitatea să cântărească rezultatele obţinute de specialişti pe o suprafaţă de 57.000 de hectare .Ei s-au convins că prin aplicarea corectă a tuturor verigilor tehnologice, obţin producţiile agricole profitabile, calitative.

În absenţa unei strategii agricole naţionale,nu putem recuceri piaţa cedată…

Produsele şi tehnologiile DuPont, au demonstrat că răspund excelent nevoii fermierilor de a controla buruienile, bolile şi dăunătorii.Împreună cu genetică de ultimă generaţie oferită de Pioneer, dotarea de înaltă tehnicitate, valoarea specialiştilor de aleasa clasă şi, nu în ultimul rând, un management pe măsură, conferă o productivitate unică
Sintetic vorbind,în Insula Mare a Brăilei se produc seminte de cereale şi plante tehnice, la un nivel de productivitate ridicat.În absenţa unui plan agricol naţional,numai prin strategia <insulara>, ar urma ca producţia totală anuală să crească prin optimizarea tuturor elementelor tehnologice. Lecţia de performanţă de aici demonstrează că se poate contamina şi ţara întreagă pentru promovarea unei agriculturi competitive pe plan naţional şi european.Credem că agricultorii ,aici s-au convins că pot deveni o forţă capabilă să consolideze relaţiilor dintre fermieri şi partenerii consacraţi ai pieţii interne şi internaţionale .Experienţa şi tehnologiile practicate de specialiştii din Insula Mare a Brăilei rămân un imbold.

Lecţia insulară a preşedintelui Culiţă Tărâţă nivelează calea agriculturii sustenabile în toată ţara

Participanţii au aflat noutăţi privind sistemul de irigare, fertilizare, depozitarea cerealelor, folosirea soiurilor, hibrizilor şi seminţelor de înaltă valoare biologică şi productivă, lucrul cu echipamente ultraperformante – tractoare şi combine gigant de mare productivitate, un complex de utilaje care la o singură trecere efectuează simultan mai multe operaţiuni etc. În cadrul evenimentului, domnul ing. Vasile Iosif, directorul general al companiei DuPont® Crop Protection, a declarat ,printre altele, ca:
în Insula Mare a Brăilei ,administrată de Agricost” SRL, se practică o agricultură sustenabilă. …
Pentru DuPont Crop Protection şi DuPont Pioneer, Insula Mare a Brăilei reprezintă cea mai frumoasă carte de vizită. Miracolul ştiinţei DuPont se regăseşte din plin aici, iar prin rezultatele obţinute ne dorim să ridicăm ştacheta calităţii în agricultură cât mai sus.”

Un mecanizator din Insula Mare a Brailei aduce mai multe beneficii decât un ministru fără şapte ani de acasă

Ionel Mocanu, unul dintre   veterani –specialişti ai succesului, premiat în regimul trecut,nu acum ,când este întronată  nonvaloarea, a ţinut să precizeze  că, în ultimii ani, pe terenurile agricole administrate de firma lui Culiţă Tărâţă nu s-a mai folosit plugul. “Noi nu mai întoarcem brazda cum se făcea pe vremuri.” Acum  mecanizatorii ,  din truda cărora adunăm mai multe beneficii decât din activitatea unui ministru… fac o scarificare la 35-40 de centimetri adâncime, odată la 4 ani. “În rest, prelucrarea solului se execută cu «Tiger», o maşinărie foarte complexă, comandată special la firma Horsch.Pe lângă randamentul foarte mare la însămânţare şi fertilizare, «Tiger» are un impact minim asupra solului, permiţând derularea normală a procesului de absorbţie a substanţelor nutritive de către plante,”a menţionat  Ionel Mocanu,  decan  de vârstă al specialiştilor agricoli din Insulă şi din România.

Profesorul Buzdugan prezintă doar o lecţie a performanţei

Dintre noutăţile tehnologice implemantate în Insula Mare a Brăilei spicuim câteva:
“După ce am experimentat în anii anteriori o multitudine de noutăţi, 2012 a fost primul an în care nu am mai executat niciun fel de lucrare de arat,eliminând în totalitate utilizarea plugului.În ce constă această?Adică un nou concept privind lucrările minime şi lucrările zero-tillage.Această viziune modernă a fost binevenită,căci 2012 a însemnat,de asemenea,un an greu în lupta cu seceta.A fost anul în care investiţiile pe care le-am făcut în cursul celor 12 ani şi-au spus cuvântul şi nu am suferit foarte mult,datorită sistemului bine pus la punct.A fost primul an în care îngrăşămintele cu fosfor le-am încorporat la adâncimea de 15-20 cm.De asemenea,a fost primul an în care am utilizat tractoare cu autoghidare,fără ca mecanizatorii să mai aibă un aport deosebit în lucrarea de semănat,ci,mai degrabă în supravegherea computerelor.2012 a fost primul an în care am hotărât să începem reabilitarea sistemului de desecare.Avem deja 200 km realizaţi.Tot anul trecut,am supraînălţat 50 km de dig,fiind şi primul an în care o navă maritimă a acostat în portul Stanca şi am putut să facem primele livrări.

Lucrurile bine aşezate de TCE 3 Brazi sunt continuate de Agricost

Pentru 2013,compania Agricost şi-a propus să introducă noi tehnologii şi să investească ,în continuare,inclusiv în irigaţii. Ne-am propus să introducem utilizarea îngrăşămintelor lichide cu azot,dar şi să introducem pentru prima dată alături de îngrăşămintele cu fosfor şi azotul cu degajare lentă sau azotul cu degajare controlată.Vrem să începem documentarea pentru a introduce un sistem de irigare cu picătura subteran,care va fi de un lucru util pe viitor,în condiţiile în care se prefigurează o criză a apei.vom achiziţiona încă 115 pivoţi cu care ne realizăm stabilitatea în administrarea apei pe cele 41.000 de hectare irigate,în sensul că nu schimbăm pivotul,decât la schimbarea culturii”,a menţionat Lucian Buzdugan.