Preotul Constantin Necula a vorbit în cadrul unei conferinţe pe care a susţinut-o la Bucureşti despre situaţia Institutului Cantacuzino, unul dintre cei mai apreciaţi producători de imunologice din lume în perioada comunismului, vreme în care pe poarta institutului ieşeau lunar până la 3 milioane de doze de vaccin.

“Când medicina mi-a propus falşi idoli ai vaccinurilor şi s-a pus în slujba lui Big Pharma, pot să mai am încredere în ea? Eu în medicul meu de familie am. Pentru că nu mi-a impus niciodată un vaccin care nu era clasic. O medicină pusă în slujba omului e cu totul şi cu totul alta decât o medicină pusă în slujba Big Pharma. Eu sunt în favoarea vaccinurilor făcute de medicina românească. Eu aş desfiinţa Guvernul. Serios, ăsta e un atac la siguranţa naţională. Să desfiinţezi Institutul Cantacuzino ca să aduci pe piaţă vaccinuri expirate ăsta nu înseamnă să-ţi supui poporul la un holocaust? Dar aşa e dintotdeauna când primează lozul. Nişte nemernici! Gândiţi-vă cât câştigă unii la aducerea unui vaccin din Franţa. Nu? Asta e o bătălie pe bani, nu pe sufletele noastre”, a spus părintele Constantin Necula.

La aproape un secol de la înfiinţare, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie „Cantacuzino” este o umbră a ceea ce a fost chiar şi în perioada comunismului.

Institutul ”Cantacuzino şi-a început declinul în februarie 2010, după ce Agenţia Naţională a Medicamentului (ANM) i-a retras autorizaţia de punere pe piaţă a produselor injectabile, inclusiv a vaccinurilor, întrucât îi expirase standardul de bune practici de fabricaţie. În aceste condiţii, unele programe naţionale de imunizare au fost blocate timp de mai multe luni, iar autorităţile au fost obligate să importe vaccin. Anul 2012 a fost primul în care nu au mai fost folosite vaccinuri de la Institutul Cantacuzino în campania de imunizare gratuită împotriva gripei, după ce, în ianuarie 2012, multe loturi cu doze fabricate aici au fost retrase, din cauza unei concentraţii scăzute a tulpinei B, linia de producţie a fiolelor fiind ulterior închisă. În 2013, producţia a fost reluată, fiind realizate primele 600.000 de doze. Chiar şi aşa, la sfârşitul anului, ANM a anunţat Institutul Cantacuzino că vaccinul antigripal nu poate fi pus pe piaţă, întrucât au fost descoperite probleme.

Fermierii din agricultura ecologica pot depune cereri pentru ajutorul de minimis pana in 5 iulie 2015

Cererile de solicitare pentru ajutorul de minimis acordat exploatatiilor vegetale din agricultura ecologica pot fi depuse pana in 5 iulie 2015, inclusiv, anunta Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura.Guvernul a aprobat la finalul lunii aprilie a.c. o noua sesiune de depunere a cererilor de plata a acestui tip de ajutor (HG 219/29.04.2015 privind modificarea și completarea HG 864/2014).

Potrivit APIA, ajutorul de minimis se acorda beneficiarilor care au indeplinit conditiile de eligibilitate in anul de cerere 2013, in baza HG 759/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, si care au depus cerere de ajutor in 2013 pentru exploatatiile cuprinse intre:
– a) 0,3 – 5 ha inclusiv;
– b) 5,1 -20 ha inclusiv.
Cuantumul sprijinului financiar reprezentand ajutor de minimis care se acorda potrivit HG 219/2015 este de:
– a) 1.180 lei/exploatatie, pentru exploatatiile intre 0,3 – 5 ha inclusiv;
– b) 845 lei/exploatatie, pentru exploatatiile intre 5,1 – 20 ha inclusiv.
Ce documente trebuie sa depuneti la APIA odata cu cererea de plata?
Pentru obtinerea ajutorului de minimis, solicitantii completeaza si depun cererea pentru ajutorul de minimis in agricultura, la centrele judetene ale APIA din judetul unde se afla exploatatia, insotita de urmatoarele documente:
a) copie de pe buletinul/CI al/a titularului, administratorului sau a imputernicitului;
b) copie de pe certificatul de inregistrare eliberat de Oficiul Registrului Comertului/certificatul de inregistrare fiscala, dupa caz;
c) copie de pe documentele care fac dovada folosintei terenului;
d) copii de pe fisele de inregistrare in agricultura ecologica a beneficiarului, din 2013, respectiv din 2014, aprobate de MADR;
e) copie de pe contractul incheiat cu un organism de inspectie si certificare, acreditat in UE /aprobat de MADR;
f) o notificare emisa beneficiarului de catre organismul de inspectie si certificare, care sa ateste ca:
– (i) nu a intervenit nici o cauza de incetare ori de desfiintare a contractului incheiat intre beneficiar si organismul de inspectie si certificare;
– (ii) beneficiarul se afla in continuare integrat in sistemul de control al organismului respectiv;
g) copie de pe certificatul de producator emis potrivit HG 661/2001 privind procedura de eliberare a certificatului de producator, cu modificarile si completarile ulterioare, sau copie de pe atestatul de producator emis conform Legii 145/2014, pentru producatorii agricoli persoane fizice.

Ghid de accesare a fondurilor europene nerambursabile prin PNDR 2014-2020: care sunt cele mai importante criterii de selectie a proiectelor

Ministerul Agriculturii a publicat o noua varianta a Programului National de Dezvoltare Rurala (PNDR) 2014-2020, din care va prezentam cele mai importante criterii de selectie a proiectelor de finantare
„Submasura 4.1 – sprijin pentru investitii in exploatatii agricole” isi propune sa sprijine investitiile orientate spre cresterea competitivitatii exploatatiilor agricole prin dotarea cu utilaje si echipamente performante in raport cu structura agricola actuala, precum si investitiile pentru modernizarea fermelor (prioritate va fi acordata celor de dimensiuni medii si asocierilor de ferme mici si medii) si imbunatațirea calitatii activelor fixe.
Criteriile de selecție pentru „Submasura 4.1 – sprijin pentru investitii in exploatatii agricole” se bazeaza pe urmatoarele principii:
•    Principiul dimensiunii exploatatiei care vizeaza exploatatiile de dimensiuni medii;
•    Principiul potentialului agricol al zonei care vizeaza zonele cu potential determinate in baza studiilor de specialitate;
•    Principiul sectorului prioritar conform analizei socio-economice precum: sectorul zootehnic (suine, bovine si pasari) si vegetal (cereale, plante oleaginoase si proteice, cartofi si legumicultura in spatii protejate, inclusiv producere de material saditor);
•    Principiul lanturilor alimentare integrate, respectiv combinarea in cadrul aceluiasi proiect a investitiilor in productia agricola primara cu procesarea si/sau comercializarea productiei obtinute;
•    Principiul asocierii fermierilor, care detin exploatatii de dimensiuni micii si/sau medii, in cadrul cooperativelor sau a grupurilor de producatori constituite in baza legislatiei nationale in vigoare
•    Principiul nivelului de calificare in domeniul agricol al managerului exploatatiei agricole;
•    Principiul raselor/soiurilor autohtone;
•    Principiul economiei de apa pentru proiectele care prevad investitii de modernizare a sistemelor de irigatii la nivel de ferma, prin prioritizarea investitiilor care conduc la economii cat mai mari de apa.

Submasura „6.1 – ajutor la infiintarea de societati pentru tinerii fermieri” isi propune sa sprijine instalarea pentru prima data a tinerilor fermieri, ca sefi sau manageri ai unei exploatatii agricole.
Criteriile de selectie pentru „Submasura 6.1 – ajutor la infiintarea de societati pentru tinerii fermieri” se bazeaza pe urmatoarele principii:
•    Principiul comasarii exploatatiilor, avand in vedere numarul exploatatiilor preluate integral;
•    Principiul nivelului de calificare in domeniul agricol;
•    Principiul sectorului prioritar care vizeaza sectorul zootehnic (bovine, apicultura, ovine si caprine) si vegetal (legumicultura, inclusiv productia de material saditor, pomicultura si productia de seminte);
•    Principiul potentialului agricol care vizeaza zonele cu potential determinate in baza studiilor de specialitate;
•    Principiul raselor/ soiurilor autohtone.

„Submasura 6.3 – Ajutor pentru începerea activității acordat pentru dezvoltarea fermelor mici” are ca scop imbunatatirea managementului exploatatiei agricole, precum si cresterea orientarii catre piata si a veniturilor exploatatiilor agricole de mici dimensiuni.
Criteriile de selectie pentru „Submasura 6.3 – Ajutor pentru inceperea activitatii acordat pentru dezvoltarea fermelor mici” se bazeaza pe urmatoarele principii:
•    Principiul nivelului de calificare in domeniul agricol (in functie de nivelul de educatie si/sau calificare in domeniul agricol);
•    Principiul sectorului prioritar care vizeaza sectorul zootehnic (bovine, apicultura, ovine si caprine) si vegetal (legumicultura, inclusiv productia de material saditor, pomicultura si productia de seminte);
•    Principiul potentialului agricol care vizeaza zonele cu potential determinate in baza studiilor de specialitate;
•    Principiul fermelor de familie;
•    Principiul raselor/ soiurilor autohtone
„Submasura 7.2 Investitii in crearea si modernizarea infrastructurii de baza la scara mica” isi propune sa sprijine investitiile pentru imbunatatirea infrastructurii de baza la scara mica in vederea unei dezvoltari economice durabile si a reducerii saraciei in spatiul rural. Scopul sprijinului acordat prin masura este pentru cresterea numarului de locuitori din zonele rurale care beneficiaza de infrastructura de baza imbunatatita.
Criteriile de selectie pentru „Submasura 7.2 Investitii in crearea si modernizarea infrastructurii de baza la scara mica” se bazeaza pe urmatoarele principii:
•    Principiul prioritizarii tipului de investitii in sensul prioritizarii investitiilor in infrastructura de apa/apa uzata;
•    Principiul gradului de acoperire a populatiei deservite.
•    Principiul conectivitatii in vederea asigurarii legaturii cu principalele cai rutiere si alte cai de transport;
•    Principiul rolului multiplu in sensul accesibilizarii agentilor economici, a zonelor turistice, a investitiilor sociale, accesibilizarea altor investitii finantate din fonduri europene.
•    Principiul prioritizarii investitiilor care vin in completarea celor finantate prin POS Mediu si/ sau POIM.
•    Principiul prioritizarii tipului de investitie in functie de gradul de dezvoltare socio-economica a zonei determinata in baza studiilor de specialitate – Studiu privind stabilirea potentialului socioeconomic de dezvoltare a zonelor rurale asumat de catre MADR.
„Submasura 8.1 – sprijin pentru impadurire/crearea de suprafete impadurite” are ca obiectiv cresterea suprafetei ocupate de paduri la nivel national prin promovarea impaduririi suprafetelor agricolesi neagricole, contribuind astfel la sustinerea sechestrarii carbonului, adaptarea la efectele schimbarilor climatice, reducerea eroziunii solului, imbunatatirea capacitatii de retentie a apei, precum si la refacerea si conservarea biodiversitatii locale.
Criteriile de selectie pentru „Submasura 8.1 – sprijin pentru impadurire/crearea de suprafete impadurite” se bazeaza pe urmatoarele principii:
•    Principiul amplasarii terenului (se va acorda prioritate terenurilor propuse pentru impadurire situate in zonele deficitare in paduri, precizate in capitolul ”Alte informatii suplimentare specifice masurii”);
•    Principiul marimii plantatiei (se va acorda prioritate terenurilor propuse pentru impadurire cu suprafata mai mare);
•    Principiul functiei de protectie (se va acorda prioritate realizarii de perdele forestiere de protectie);
•    Principiul functiei de reabilitare a terenurilor (se va acorda prioritate impadurii terenurilor situate in UAT afectate de fenomene de aridizare, eroziune sau salinizare, in functie de valorile indicelui de ariditate, gradului de eroziune sau gradului de salinizare);
•    Principiul diversitatii speciilor (se va acorda prioritate lucrarilor de impadurire care propun cel putin 2 specii de baza in compozitie).
„Submasura 9.1 – infiintarea de grupuri si organizatii de producatori in agricultura si silvicultura” isi propune sa incurajeze infiintarea si functionarea grupurilor de producatori, in scopul: imbunatatirii performantelor generale si cresterea veniturilor exploatatiilor agricole, precum si a unei mai bune integrari pe piata a producatorilor primari prin adaptarea productiei acestora la cerintele pietei si comercializarea in comun a productiei lor.
Criteriile de selectie pentru „Submasura 9.1 – infiintarea de grupuri si organizatii de producatori in agricultura si silvicultura” se bazeaza pe urmatoarele principii:
•    Principiul cooperarii (grupurile care fac parte dintr-un Grup Operational in cadrul PEI);
•    Principiul reprezentativitatii grupurilor (numarul de membri);
•    Principiul calitatii produselor (grupurile care produc, depoziteaza si comercializeaza produse ecologice sau produse care participa la scheme de calitate, HNV, traditionale acreditate de MADR).
•    Principiul asocierii exploatatiilor de mici dimensiuni.

 Ca sa primeasca niste banuti,crescatorii de animale la depunerea cererii unice trebuie sa invinga birocratia si sa respecte o puzderie de…obligatii

Centrele judetene APIA nu au demarat, deocamdata, preluarea cererilor unice din sectorul zootehnie. Pana sistemul va fi capabil sa proceseze si aceste cereri, le explicam fermierilor care sunt actele de care au nevoie pentru solicitarea subventiilor
Adeverinta emisa de medicul veterinar trebuie atasata cererii unice de toti crescatorii de animale, indiferent daca fermierii solicita ajutor national de tranzitie sau sprijin cuplat de productie.
Actele pentru solicitarea ajutoarelor nationale tranzitorii in sectorul lapte sunt:
– copia dupa dovada de inregistrare in sistemul de administrare a cotelor de lapte in anul de cota 2014-2015, precum si a cantitatilor de lapte livrate si/sau vandute direct, in cazul fermierilor care nu au depus cereri in 2013 si 2014;
– adeverinta prin care se recunoaste statutul de crescator de bovine al solicitantului, emisa de o asociatie a crescatorilor de bovine.
Actele pentru obtinerea sprijinului cuplat la vacile de lapte sunt:
– copie dupa pasaportul fiecarei vaci;
– dovada inregistrarii in Registrul Genealogic al Rasei, cu exceptia vacilor de lapte din zonele montane care trebuie sa fie inscrise in Registrul Genealogic incepand cu anul de cerere 2016;
– copie dupa contractul incheiat cu un cumparator, valabil pentru minim 6 luni, documentul fiscal care atesta livrarea laptelui sau filele din carnetul de comercializare a produselor agricole.
Actele pentru obtinerea sprijinului cuplat la bivolitele de lapte sunt:
– copie dupa pasaportul fiecarei bivolite;
– adeverinta care dovedeste inscrierea in Registrul Genealogic al Rasei.
Actele pentru solicitarea ajutorului national tranzitoriu in sectorul carne sunt:
– copie dupa pasaportul fiecarui animal pentru care se solicita subventia;
– copie dupa documentele care atesta iesirile din efectiv, pentru exploatatiie nou infiintate sau pentru animalele care nu au beneficiat de ajutor in 2013 si 2014
– adeverinta prin care se recunoaste statutul de crescator de bovine, emisa de o asociatie a crescatorilor de  bovine.
Pe langa adeverinta eliberata de medicul veterinar, pentru obtinerea atat a ajutorului national tranzitoriu cat si a sprijinului cuplat, crescatorii de ovine si caprine au nevoie si ei de adeverinta emisa de o asociatie a crescatorilor din acest sector.
Actele pentru obtinerea sprijinului cuplat pentru taurine din rasa de carne si metisii acestora sunt:
– copie dupa pasaportul fiecarui animal din exploatatie;
– adeverinta eliberata de OARZ care certifica rasele de carne si metisii acestora;
– adeverinta care dovedeste inscrierea in Registrul Genealogic al Rasei.
Deocamdata, am fost informati ca aplicatia nu functioneaza  pentru sectorul zootehnie. Crescatorii de animale nu sunt inca invitatI la APIA pentru completarea cererii unice. L-am atentionat pe domnul ministru al Agriculturii ca ne lasa fara subventii, se teme Marcel Andrei, liderul crescatorilor de ovine.

Munții noștri – Octavian Goga-Petitie catre Poporul Roman , Presedintele Romaniei , Parlamentul Romaniei , Parlamentului European

“Munții noștri aur poartă, /Noi cerșim din poartă-n poartă.” /De-am închide-a Țării poartă, /Alții ne-ar cerși la Poartă!/Însă Hoții-s chiar din Țara /Trădători la cei de-afară! /Doamne Iartă-i! Ești în Drept!/Însă Du-i hăt în deșert!/Doamne, Dă-i la Neam unire /Și Dă-i demnă cârmuire. /Că-i prea mult blajin și laș /Și supus stă la borfași!/O Neam românesc din Daci /Nu mai cerși doar pozmaci /Ci Ridică-te creștin /Ca să scapi de cel Hain!

ROMANIA MAI ARE O SANSA!!!Descrierea petitiei

DE LA DATA DE 31 DECEMBRIE 2013, IN ROMANIA, CONFORM ACCEPTULUI DECIDENTILOR POLITICI SI ALINIERII LA DIRECTIVELE EUROPENE, TREBUIE LIBERALIZATA PIATA TERENURILOR AGRICOLE.

ACEASTA DIRECTIVA PERMITE ORICAROR CETATENI MEMBRII UE SA ACHIZITIONEZE TEREN AGRICOL SI IN ROMANIA SI BINEINTELES SA FACA CE VOR CU EL.
IN FOND NU ACEASTA AR FI CEA MAI MARE PROBLEMA, CI PUR SI SIMPLUL FAPT CA NU SE ASIGURA O REALA CONCURENTA INTRE POTENTIALII “LATIFUNDIARI”.
IN PRIMUL RAND, PUTEREA DE CUMPARARE A UNUI CETATEAN EUROPEAN DIN ROMANIA, NU POATE FI COMPARATA CU PUTEREA DE CUMPARARE A UNUI CETATEAN EUROPEAN SA ZICEM DE EXEMPLU DIN OLANDA.
SA LUAM O PAUZA SI SA INCERCAM SA NE INCHIPUIM, ASA IPOTETIC, CE PUTERE DE CUMPARARE ARE UN CETATEAN EUROPEAN ROMAN SA CUMPERE TEREN AGRIGOL IN OLANDA, SI IN ANTITEZA CARE ESTE REALA PUTERE DE CUMPARARE A UNUI CETATEAN EUROPEAN OLANDEZ CAN E SA CUMPERE TEREN AGRICOL IN ROMANIA.
NU CRED CA ESTE NEVOIE DE MULT TIMP PENTRU A AJUNGE LA CONCLUZIA CA ACESTI DOI CETATENI EUROPENI NU POT FI COMPARATI LA CAPITOLUL ACHIZITIONARE TERENURI AGRICOLE, DATORITA DIFERENTEI EXTRAORDINARE DINTRE VENITUL MEDIU AL UNUI OLANDEZ 40 000 EUR/AN SI VENITUL MEDIU AL UNUI ROMAN 4 000 EUR/AN.
IN ALTA ORDINE DE IDEI, AJUNGEM LA CONCLUZIA CA ACEASTA DIRECTIVA EUROPEANA ESTE CU “DEDICATIE”,
NU RESPECTA DREPTUL CETATENILOR EUROPENI LA EGALITATE DE SANSE, VA DUCE LA EXTERNALIZAREA RAPIDA A PROPRIETATILOR DINSPRE EST SPRE VEST, VOM AJUNGE CU ADEVARAT STRAINI LA NOI IN TARA, NU VOM MAI FII BENEFICIARII PRODUCTIILOR AGRICOLE, ASA CUM SUNT ELE, MAI MULT SAU MAI PUTIN CANTITATIVE SAU CALITATIVE,
ACESTEA NU VOR MAI FI VANDUTE IN ROMANIA, SPRE EX IN PIETE CU 2 LEI/KG MERE ROMANESTI, CI VOR FI EXPORTATE, SI PENTRU TVA, SI PENTRU A FI VANDUTE CU 5 EUR/KG CA SI PRODUSE BIO PE PIATA OCCIDENTALA, SI CREDETI-MA PE CUVANT, NU VOM FI NOI BENEFICIARII ACESTOR “AFACERI DE SUCCES”, IAR INCET INCET VOR EXPORTA ABSOLUT TOT CE VOR PRODUCE TERENURILE NOASTRE, LA FEL SE INTAMPLA LA ORA ACTUALA SI IN AFRICA, UNDE EUROPENII AU CUMPARAT TERENURI SI ACUM EXTERNALIZEAZA TOATA PRODUCTIA, IAR POPULATIA BASTINASA MOARE DE FOAME.
VOM ASISTA NEPUTINCIOSI LA CONTINUA SARACIRE A NOASTRA, SI ATUNCI NICI MACAR AGRICULTURA NU NE VA MAI SALVA!
ESTE UN ATAC LA SIGURANTA NOASTRA NATIONALA, LA SIGURANTA NOASTRA ECONOMICA, LA SIGURANTA NOASTRA ALIMENTARA SI AGRICOLA!
ROMANI PUNETI STOP VANZARII DE TARA SI PAMANT!

P.S. IN UNGARIA CEI CARE VAND TEREN CETATENILOR STRAINI SUNT CONDAMNATI LA INCHISOARE 5 ANI!!! ACOLO ESTE ILEGAL SA-TI VINZI TARA, PAMANTUL, NEAMUL, LIMBA, LIBERTATEA SI INDEPENDENTA

Trebuie interzis de urgenta importul produselor agroalimentare ce pot fi produse in Romania, salvarea agriculturii romanesti este ultima carte pe care o mai poate juca Romania pentru libertate, neatarnare si independenta! Daca vom irosi si acest tromf, atunci totul se va fi terminat! In Romania 48% din populatie locuieste la tara, haideti sa le dam de lucru, haideti sa nu-i mai izgonim afara din tara! Este ultima noastra sansa!

“1.Distrugerea intreprinderilor mostenite de la comunişti

2.Creare a unei psihoze de masă rezultată din lipsa locurilor de muncă
3.Golirea României de 4 milioane de români
4.Somarea Romaniei sa-şi cedeze gratuit resursele în virtutea înfiinţării locurilor de muncă
5.Acapararea terenului agricol – ultima resursă românească şi ultimul bastion în care românismul se află refugiat.”

http://ioncoja.ro/doctrina-nationalista/dinu-c-giurescu-avertizeaza/