Publicat la:
Mai 3, 2013
Dacă răsfoim file de istorie din documentele vremii, locuitorii din Aleşd, judeţul Bihor, dar şi din împrejurimi au acţionat, după 1848, pentru introducerea limbii române în administraţia locală.
Aşa a fost scrisă istoria, şi ea trebuie să ne rămână învăţătură de minte şi pentru că alţii, să nu lupte ca românii de atunci.
Acum,cu toţii avem de luptat împotriva unui inamic unic, dar şi pentru accesarea de fonduri europene
Cel care a reuşit să câştige toate luptele ani la rând şi să îmbogăţească oraşul Aleşd cu fonduri europene în valoare de peste 50% din milioanele de euro, nu este nimeni altul decât un “veteran” al reuşitelor obţinute pe toate fronturile. Deci, acest profesionist de top a reuşit să fie re (re) ales pentru fotoliul de prim gospodar al oraşului, şi după atâţia ani de “uzură” cu un procent de invidiat, de aproape 70% din locuitori. Zeno Ţipţer şi echipa sa (Vice-primar: LETAI Zoltan Karoly), au fost votaţi pentru încă 4 ani, în fruntea urbei, datorită eficienţei şi bunei a gospodăriri a banului public, ca urmare a unui management profitabil.
Locul “luptelor” a fost preluat de vocaţia europeană a unui primar bihorean
Astfel a dobândit oraşul Aleşd o vocaţie europeană, vocaţie pe care, dacă ar trebui să fie inscripţionat un nume, acesta ar trebui să fie Zeno Ţipţer. Printre reuşitele sau proiectele de investiţii –care, dacă le-aş scrie într-o carte nu ar încăpea, sintetizăm doar câteva. Începând cu punerea la punct a instituţiilor de învăţăm; de la creşă, grădiniţa cu program prelungit, până la Colegiul Alexandru Roman, continuând cu însănătoşirea stării din sănătate, inclusiv prin modernizarea Policlinicii din fonduri europene şi terminând cu, ştiu eu, infrastructura, noul sediu al Primăriei sau realizarea câtorva obiective sociale de mare necesitate şi utilitate. Astfel, prin programul PHARE, s-a construit Centrul de Zi pentru Persoane vârstnice, în valoare de 114,5 mii euro, s-a achiziţionat un microbuz, s-a realizat o cantină socială, ai cărei beneficiari sunt persoane cu dizabilităţi şi cei cu posibilităţi financiare reduse. Mai amintesc doar câteva reuşite care păstrează amprenta acestei administraţii: reabilitarea şi îndiguirea Văii Izvor, cu fonduri de la Ministerul Mediului; extinderea ştrandului cu un bazin acoperit, modernizarea pieţii agroalimentare şi construirea unei hale de lactate, continuarea extinderii şi reabilitării reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare a oraşului şi a satelor Tinăud, Peştiş şi Pădurea Neagră, construirea din fonduri ANL a două blocuri, cu 94 de apartamente, sprijinirea investiţiilor la bisericile în construcţie şi susţinerea cultelor şi multe multe altele.
