Ideea de a dezvolta o politică funciară bazată pe discriminare etnică pe teritoriul unui alt stat membru este profund neeuropeană, dar dacă se va ajunge până acolo atât legislaţia europeană, cât şi cea naţională pot fi utilizate pentru a bloca orice formă de abuz sau discriminare, a declarat miercuri, la Bruxelles, comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş.
Înaltul oficial european a dat publicităţii un comunicat, în contextul dezbaterii create după declaraţiile recente ale ataşatului pe probleme de agricultură al ambasadei Ungariei la Bucureşti, Szabo Jozsef, conform căruia statul ungar ar pregăti un program prin care să cumpere terenuri agricole în Ardeal, iar pentru aplicarea lui ar aştepta normele de aplicare ale noii legi funciare române.
‘Este puţin probabil ca Ungaria să materializeze în plan legislativ şi cu atât mai mult în practică intenţia declarată de un funcţionar de rang inferior de la Ambasada ungară de la Bucureşti. Înţeleg că Ministerul de Externe de la Budapesta a confirmat că a fost vorba doar de o discuţie, şi nu de o intenţie propriu-zisă a statului ungar’, a precizat Cioloş în comunicatul citat.
‘Ideea în sine, de a dezvolta o politică funciară bazată pe discriminare etnică pe teritoriul unui alt stat membru este profund neeuropeană. Obsesia pentru inginerie etnică şi teritorială prin intervenţia statului – în contrast cu libertatea individuală de a alege într-un context de şanse egale – aparţine unui trecut pe care nimeni nu-l doreşte repetat. Dincolo de aceasta, în funcţie de detaliile eventuale ale programului, în cazul puţin probabil că se va ajunge acolo, atât legislaţia europeană cât şi cea naţională pot fi utilizate pentru a bloca orice formă de abuz sau discriminare. Crearea de avantaje economice cu resurse publice pe criterii etnice este strict interzisă de legislaţia europeană, iar Comisia Europeană, prin departamentele specializate, urmăreşte aceste aspecte cu rigurozitate’, a adăugat comisarul european pentru agricultură.
Articolul 10 din Tratatul de Funcţionare al Uniunii Europene prevede că ‘în definirea şi punerea în aplicare a politicilor şi acţiunilor sale, Uniunea caută să combată orice discriminare pe motive de sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală’. De asemenea, Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, intrată în vigoare în baza Tratatului de la Lisabona la 1 Decembrie 2009, conţine în Articolul 21 (1) o interdicţie generală a ‘discriminării de orice fel, bazată pe motive precum sexul, rasa, culoarea, originea etnică sau socială, caracteristicile genetice, limba, religia sau convingerile, opiniile politice sau de orice altă natură, apartenenţa la o minoritate naţională, averea, naşterea, un handicap, vârsta sau orientarea sexuală’, se menţionează în comunicat.
‘Statul român are la rândul său la dispoziţie instrumente pentru a păstra controlul asupra propriei politici funciare şi agricole şi de dezvoltare rurală, oferind oportunităţi tuturor cetăţenilor săi, indiferent de etnie’, a mai afirmat Dacian Cioloş.Dar ,se stie,una vorbim la tribuna,si alta facem -in teritoriu