De ce nu ne pasă de guiţatul porcului românesc?

Flying+PigDupă ce am căsăpit şeptelul, am lăsat tinerii fără garanţia zilei de mâine, alungându-i dincolo, unde primesc salarii de peste 5 ori mai mari, am pus gând rău şi porcilor. Dacă tot plătim mâna de lucru ieftin, de ce este cea mai scumpă carnea de porc? Crescătorii de dincolo exportă şi ne scot de pe piaţă, chiar la noi acasă, (cu voia noastră), pentru că ne vinde la preţuri care sunt mereu cu vreo 10% sub ale noastre. Ei îngraşă porcii cu subvenţii domneşti, iar noi ne îngropăm de vii în acte pe care culmea, de multe ori nici cei de la APIA nu ştiu să le descâlcească. A fost subvenţia pe carcasa clasificată, care din punctul multor fermieri era foarte bine implementată şi necesită un set de documente mult mai puţin stufos ca acum. A venit însă după un an de secetă (mă refer la faptul că un an nu am avut subvenţie) un, creier, care a considerat că este mai bine să facem o grămadă de acte şi nu să creştem porci. Oricum Măsura 215 este în continuă schimbare, mereu apare ceva nou, se renunţă la câte ceva, aşa că… De ce oare nu am făcut fermele în GERMANIA??? De ce oare în momentul când se face ceva bun, care corespunde normelor europene apare cineva care găseşte o modalitate de a bloca buna desfăşurare a activităţii???

Grăsunii nu se îngraşă cu birocraţie şi  fermierii nu prosperă prin teroarea controalelor!

Când oare vom fi lăsaţi în pace să ne desfăşurăm activitatea şi să muncim liniştiţi fără controale, la ordin, fără atâta birocraţie şi invidie (oare se va întâmpla vreo dată lucrul acesta?)
DOMNILOR, NOI AM FĂCUT FERME DE PORCI CA SĂ CREŞTEM PORCI ŞI SĂ ASIGURĂM NECESARUL DE CARNE DE PORC DIN ŢARĂ.DACĂ VOIAM SĂ FACEM HÂRTII NE ANGAJĂM LA PRIMĂRIA capitalei, la Prefecturi, Consilii SAU LA DIVERSE MINISTERE.
De ce ne autoeliminam de pe piaţa proprie şi de ce nu ne propunem să cucerim piaţa externă? Pentru că, printre altele, în ţările civilizate există un sistem de clasificare a carcaselor de porc în funcţie de procentul de masă musculară a animalului abatorizat. La ei sistemul merge perfect cu 6 trepte de punctaj: S, E, U, R, O, P, dar la noi are doar 5 trepte, adică E, U, R, O, P. Acest sistem trunchiat este avortonul invenţiei româneşti, avorton aducător de pagube şi pentru producător şi pentru consumator, în timp ce la ei, bursa preţurilor cărnii de porc pe baza căreia se stabilesc, săptămânal, preţurile de vânzare şi cumpărare porneşte de la calitate U.La noi se aplică adausuri pentru E şi S. Pentru marfa de calitatea S se primeşte între 15 şi 20% mai mult decât pentru calitatea E.Cine are în îngrăşătorie jumătate din efective femele, obţine cam 40% din producţie calitatea S (majoritatea femelelor) pe care primeşte un preţ premiat. Asta îi permite lui să vândă mai ieftin carnea din celelalte categorii de calitate.
În absenţa unui sistem trunchiat de la ei de clasificare a carcaselor este posibil în UE, unde clienţii plătesc acest preţ pentru calitate.
De ce ne este frică să oficializăm clasa S? Ne este frică de suplimentul de preţ că ar putea fi plătit de consumatori? Se ştie că săracul român preferă marfa mai ieftină! Pentru a rezolva acest dezavantaj, exportul de animale în viu ne-ar ajuta enorm, mai ales că deţinem în îngrăşătorii între 30 şi 40% clasa S.Dacă le-am exporta, am obţine preţuri premiate, deci, am putea să reducem preţul pentru categoriile E şi U.

Dobânzile care-i îngraşă pe bancheri, îi înjunghie pe porci şi ne slăbesc pe noi

Dobânzile de 10 – 20% practicate de băncile de la noi creează un handicap pentru crescători
De ce ne place să fim unici şi percepem şi peste 20% dobânzi, în timp ce porcării din Germania, de exemplu, au acces la credite cu dobânzi de 1,5 – 2%? Ce vină au consumatorii să se hrănească din carnea împănată cu dobânzi mai mari şi de zece ori decât lumea civilizată? Ce să mai amintim de influenţa asupra preţului de cost a “schimburilor intra comunitare”, sau despre alte porcării dirijate de birjarii noştri din cadrul Măsurii 2.1.5. – “Plăti în favoarea bunăstării animalelor –Pachet A, porcine?

De ce crescătorii noştri nu prea folosesc substituenţi în furajarea animalelor?

Nutriţioniştii din ţările dezvoltate oferă crescătorilor variante prin care să înlocuiască cerealele, devenite tot mai scumpe -cu rebuturi rezultate din industria alimentară, la care adaugă şi uleiuri sau grăsimi rezultate din obţinerea biocombustibililor.
Aceste substituente furajere micşorează costuri mai mici pentru crescători, dar influenţează gustul. Guvernul a găsit o soluţie, cel puţin pe termen scurt (2013): a introdus subvenţia pe bunăstarea animalelor. Dar ce va fi după 2013? Organizaţiile profesionale sunt invitate să iniţieze campanii publicitare de conştientizare a populaţiei în legătură cu modul în care noi hrănim animalele. Să explice de ce carnea în România este mai bună. Pentru că folosim cereale la hrana animalelor. Să explice…
Inclusiv că dincolo marfa este mai ieftină, uneori, pentru că TVA este de 6 sau 9%, iar la noi este 24%! Taxa care scumpeşte marfa în raft şi care nu are nicio legătură cu preţurile noastre de producţie.

Fermier Nadicsany Istvan, jud. Bihor

1 Comentariu adauga un comentariu

  1. Pastorul Petrica Postu al Bisericii Penticostale Eben- Ezer din Vaslui says:

    Nu ne pasa de aproapele de linga noi,nu ne pasa de tinerii neinvatati cu munca si disciplina si o sa ne pese de pensionari sau de porci?!

Adauga un comentariu

Nume*

Adresa de email* [Nu va fi publicata]

Comentariu*