De ce statul român ne gazează, ne fură banii de pensii, ne ucide în spitale cu viermi şi pe drumuri cu gropi? Doarece statul român a devenit proprietatea PSD = ciuma roşie = mafia! Cum a distrus mafia PSD-ista combinatul siderurgic, Sidex, Galati…Cum a ramas Snagovul, dupa 1989, cuibusorul de nebunii al mafiei PSD-iste…Cum a jefuit Ilie Nastase, 9 clase, statul roman cu un milion de dolari, prin intermediul PSD ,,,Mafia PSD-ista a inlocuit casta nomenclaturii comuniste cu casta alesilor puterii centrale si locale, paraziti care au privilegii inimaginabile…Asa s-a construt fesenia= Daca Toni Grebla calca Justitia in picioare, cei de la APIA, Directii Agricole, PNDR -Manastiri Sucevene, de ce nu ar ingropa cu plugul fonduri europene şmenuite , ori subventii aghezmuite pe sprinceana !Renaşterea Spirituală/Naşterea din nou/”Crestin”, dar nu nascut din nou…Ce trebuie să cunoască fiecare om despre naşterea din nou?NAŞTEREA DIN NOU ŞI ÎMPĂRĂŢIA LUI DUMNEZEU…Ce inseamna sa fii “nascut din nou”?Nasterea din nou regenerarea Ioan.3:1-8;A răbda ispita şi a intra în ispită… Un duh iertător … Daca… William Kelly; Capitolul 1 -3,Iona -William Kelly; A semăna cu lacrimi…Ce învăţăm de la oi … Exemple din Vechiul şi din Noul Testament … Lupta creştină – Walter Gschwind; Triumful celor slabi care se încred în Dumnezeu… Luptător activ sau un simplu spectator? Nu iubiți lumea” – Philippe Laügt; Casa credinciosului… Daniel şi prietenii săi… Fugiţi… Iosif… Iosua… Ispita… Scara binecuvântărilor după Efeseni 1; Şapte rugăciuni esenţiale – din revista „Cercetați Scripturile”; I. Biserica potrivit gândului lui Dumnezeu… III. Ce este de făcut în situaţia actuala- André Gibert
Nașterea din nou
Pierre Oddon
I. Ce este naşterea din nou?
Biblia ne spune: Să fii născut din apă şi din Duh (loan 3:3.5).
Născut din apă
Nu poate fi vorba aici de botezul creştin, pentru că:
– Nicodim, acest învăţător iudeu care a venit să-L întrebe unele lucruri pe Isus, n-ar fi putut înţelege aşa ceva (nici să vadă împărăţia, potrivit versetului 10), pentru că acest botez nu exista încă în momentul acestei convorbiri.
– În Biblie, apa este imaginea bine cunoscută a Cuvântului lui Dumnezeu care curăţă. Câteva exemple vor fi de ajuns:
a) Ezechiel 36:25 : „Vă voi stropi cu apă curate şi veţi fi curăţiţi.”
b) Tit 3:5,6 : „El ne-a mântuit… pentru îndurarea Sa, prin spălarea naşterii din nou şi prin înnoirea făcută de Duhul Sfînt, pe care L-a vărsat din belşug peste noi, prin Isus Hristos, Mântuitorul nostru.”
c) Efeseni 5:26-26 : „Hristos a iubit Biserica şi S-a dat pe Sine pentru ea, ca s-o sfinţească, curăţind-o prin spălarea cu apă prin Cuvânt.”
De altă parte, Cuvântul lui Dumnezeu este cel care ne naşte din nou şi nu botezul cu apă:
– loan 15:3: „Acum – spune Isus ucenicilor Săi – voi sunteţi curati din cauza cuvântului pe care vi l-am spus.”
– lacov 1:18: „Potrivit voii Sale, El ne-a născut, prin Cuvântul adevărului, să fim ca cele dintâi roade ale creaturilor Sale.”
– 1. Petru 1:23 : „Fiindcă aţi fost născuţi din nou nu dintr-o Sămânţă care poate putrezi, ci dintr-una care nu poate putrezi, prin Cuvântul lui Dumnezeu, care este viu şi care rămâne.”
Născut din Duh
Aceasta nu poate să însemne botezul Duhului Sfînt, pentru că:
– Nicodim nu l-ar fi putut primi înainte de ziua Cincizecimii (Ioan 7:39 ).
– În Scriptură aflăm că au fost suflete născute din nou şi care n-au primit Duhul Sfînt ca o Persoană divină, care să locuiască în ele. Aşa este cazul – pentru un timp, este adevărat – cu ucenicii înainte de Cincizecime, cu samaritenii din Fapte 8 , cu ucenicii din Efes, în Fapte 19 . Şi aşa era starea permanentă a celor credincioşi din timpul Vechiului Testament, cum vom vedea mai departe.
Este vorba despre lucrarea Duhului lui Dumnezeu care foloseşte Cuvântul pentru a atinge conştiinţa şi inima, în vederea producerii naşterii din nou; este o lucrare care a început de la căderea omului în păcat şi care nu se va termina decât atunci când istoria omului pe pămînt se va sfârşi.
Naşterea din nou
Ea este deci rezultatul aplicării Cuvântului lui Dumnezeu unui suflet, prin puterea Duhului Sfînt. Alte expresii sunt folosite pentru a arăta aceeaşi realitate: dacă naşterea din nou ne prezintă partea lui Dumnezeu care dă viaţa, întoarcerea la Dumnezeu ne prezintă partea omenească, răspunderea lui în primirea Cuvântului lui Dumnezeu. Găsim astfel expresiile: „născut din Dumnezeu” (1. loan 3:9), „născut din Duh” (loan 3:6), „părtaşi firii dumnezeieşti” (2. Petru 1:4 ).
II. Ucenicii lui Isus, erau ei întorşi la Dumnezeu înainte de jertfirea adusă la cruce?
Unii spun în zilele noastre că ucenicii nu erau întorşi la Dumnezeu înainte de învierea Domnului, sprijinindu-se petextul din Luca 22:31 -32 : „Simon, Simon, iată, Satan a cerut să vă cearnă ca pe grâu. Dar Eu M-am rugat pentru tine ca să nu ţi se micşoreze credinţa şi, după ce te vei întoarce, să întăreşti pe fraţii tăi“.
Cercetarea textului din Luca 22:31-32
– „Când te vei întoarce”
Cea mai bună traducere a originalului grec este „Când te vei întoarce” sau „vei fi revenit”, „vei fi restabilit”. Folosirea aici de către traducerea dinainte a cuvintelor „te vei întoarce la Dumnezeu” poate duce la confuzie. Acelaşi cuvânt grec este tradus în aceeaşi evanghelie cu „întoarce” (Luca 1:16-17 ), „s-au întors“ (Luca 2:39, 8 :55), „să se întoarcă” (Luca 17:31 ), „se întoarce” (Luca 17:4 ).
– „să vă cearnă ca pe grâu”
Dacă cerni grâul, îi separi de pleavă. În evanghelie, grâul reprezintă pe cei răscumpăraţi: „Îşi va strânge grâul în grânar“ (Matei 3:12 ), „grâul, strângeţi-I în grânarul meu” (Matei 13:30 , vezi lsaia 21:10 pentru Israel). Dacă tigaia lămureşte argintul şi cuptorul lămureşte aurul (Proverbe 17:3 ), nu înseamnă că ele sunt metale proaste, ci tocmai că sunt preţioase; metalele acestea trebuie să fie curăţite, să fie înlăturată orice zgură (Maleahi 3:3 ). Apostolul Petru, care „a revenit” şi şi-a îndeplinit lucrarea în mijlocul fraţilor săi, nu ne va spune el că încercarea credinţei, mult mai preţioasă decât cea a aurului şi care totuşi este încercat prin foc, are să fie spre laudă? (1. Petru 1:6,7 ).
– „M-am rugat pentru tine ca să nu ţi se micşoreze credinţa”
Dacă el n-ar fi avut credinţă reală, nici n-ar fi putut avea vreo micşorare a credinţei lui; iar a avea credinţă în Isus înseamnă a fi mântuit (Fapte 4:12 ).
– „să întăreşti pe fraţii tăi“
Fraţii tăi care sunt neîntorşi la Dumnezeu ca şi tine? Sigur că nu! ci: fraţii tăi în credinţă. De altă parte, am fi avut a face cu un om neîntors la Dumnezeu care ar primi sarcina să îngrijească de starea duhovnicească a unor credincioşi; tot aşa s-ar fi putut cere lui Saul din Tars care sufla ameninţarea şi uciderea împotriva ucenicilor Domnului să aibă grijă de săracii adunării din Ierusalim şi să vegheze asupra binelui lor duhovnicesc!
Cercetarea evangheliilor
– Ioan 2:11 : „Ucenicii Lui au crezut în EI“. Loan 20:31 ne spune: „şi crezând, să aveţi viaţa în Numele Lui“.
– Matei 16:16 : „Şi Simon Petru, răspunzînd, a zis: „Tu eşti Hristosul, Fiul Dumnezeului Celui viu.” Şi 1. loan 5:1 ne spune: „Oricine crede că Isus este Hristosul este născut din Dumnezeu“.
– loan 16:30: „Noi credem că ai ieşit de la Dumnezeu“. În Ioan 17:8 , Isus spune: „Le-am dat cuvintele pe care Mi le-ai dat Tu. Ei le-au primit şi au cunoscut cu adevărat că de la Tine am ieşit şi au crezut că Tu M-ai trimis“. În Ioan 5:24 , El spune: „Cine aude cuvântuI Meu şi crede în Cel care M-a trimis are viaţa veşnică şi nu vine la judecată, ci a trecut din moarte la viaţă.”
Şi în loan 1:12-13: „Dar tuturor celor ce L-au primit, adică celor ce cred în numele Lui, le-a dat dreptul să fie copii ai lui Dumnezeu, care au fost născuţi… din Dumnezeu“.
– Ioan 13:10-11 : „Isus i-a zis: „Cine are tot trupul spălat, nu are nevoie decât să-i fie spălate picioareie, căci este cu totul curat; şi voi sunteţi curaţi, dar nu toţi.” Căci ştia pe cel care avea să-L vîndă; de aceea a zis: „Nu toţi sunteţi curaţi.” A spune că ucenicii nu erau întorşi la Dumnezeu, că erau la fel ca Iuda, înseamnă – ceea ce este mai grav – a afirma contrariul cuvintelor Domnului.
– Ioan 15:3-4 : „Acum voi sunteţi curaţi din cauza cuvântului pe care vi l-am spus. Rămâneţi în Mine şi Eu voi rămâne în voi.” Am încerca noi să spunem unui om neîntors la Dumnezeu să „rămână în Hristos“? Era Domnul mai puţin priceput ca noi?
– Ioan 15:19 : „Voi nu sunteţi din lume” (la fel şi în Ioan 17:16 ). A fi neîntors la Dumnezeu înseamnă a fi din lume, dar iată că Domnul spune încă o dată în ce stare erau ei.
Învăţătura Scripturii este deci foarte clară şi unitară: ucenicii erau întorşi la Dumnezeu, aveau viaţa din Dumnezeu, mai înainte de a fi mers Hristos la cruce.
III. Credincioşii din Vechiul Testament aveau ei viaţa din Dumnezeu?
Subiectul acesta este în strînsă legătură cu cel de dinainte, pentru că ucenicii, înainte de cruce sau, mai exact, înainte de Cincizecime, erau sub vechiul legământ.
Cum vede Dumnezeu lucrurile
Noi avem totdeauna tendinţa să aducem lucrurile la nivelul nostru şi să le facem potrivite cu priceperea noastră, cu gândirea noastră; dar Dumnezeu ne vorbeşte prin revelaţie şi noi nu avem decât să credem, uneori chiar fără să înţelegem. Da, gândurile lui Dumnezeu sunt mai presus de gândurile noastre, aşa cum cerurile sunt mai presus de pământ (Isaia 55:9 ).
– Matei 25:34 : Împărăţia este pregătită de la întemeierea lumii.
– Apocalipsa 13:8 : Aici se vorbeşte despre aceia ale căror nume n-au fost scrise, de la întemeierea lumii, în cartea vieţii Mielului înjunghiat.
– 2. Timotei 1:9-10 : Harul a fost dat în Hristos Isus mai înainte de vremurile timpului, dar a fost descoperit acum prin arătarea Mântuitorului nostru Isus Hristos.
– 1. Ioan 1:2 : „Vă vestim viaţa veşnică, care era cu Tatăl şi care ne-a fost arătată“.
– Romani 8:30-31 : „Şi pe aceia pe care i-a predestinat, i-a şi chemat; şi pe aceia pe care i-a chemat, i-a şi îndreptăţit; iar pe aceia pe care i-a îndreptăţit, i-a şi slăvit. Deci, ce vom zice noi în faţa tuturor acestor lucruri?“
Aceste versete arată că, pentru Dumnezeu, lucrarea crucii era un lucru terminat chiar înainte de a interveni căderea omului. În acelaşi fel, Domnul va spune înainte de cruce: „Am sfârşit lucrarea pe care Mi-ai dat-o s-o fac“, atunci când nu se împlinise nimic pentru mântuirea noastră iar viaţa Sa perfectă, dimpotrivă, era o acuzaţie în plus pentru cel păcătos.
Ce ştiau credincioşii Vechiului Testament despre Hristos?
Este greu de spus ceva cu precizie, dar vom cita câteva expresii:
– Ioan 5:46 : Isus a zis: „Moise… a scris despre Mine“.
– Ioan 12:41 : „Isaia a spus aceste lucruri când a văzut slava Lui (a lui Hristos) şi a vorbit despre EI“.
– 1. Petru 1:11 : „Duhul lui Hristos, care era în ei, vestea mai dinainte suferinţele lui Hristos şi slăvile care aveau să urmeze“.
– Ioan 8:56 : Isus a spus: „Tatăl vostru Avraam a săltat de bucurie că va vedea ziua Mea; a văzut-o şi s-a bucurat“.
– Efeseni 1:12 : „Noi (iudeii) care mai dinainte am nădăjduit în Hristos“.
Grupul celor credincioşi
Expresiile folosite ca să-i arate pe cei credincioşi dovedesc că ei aveau în ei viaţa din Dumnezeu.
– Galateni 3:6 : „Avraam a crezut pe Dumnezeu şi aceasta i-a fost socotită ca dreptate“. Deci ei era îndreptăţit.
– Galateni 3:9 : „Aşa că cei care se întemeiază pe credinţă sunt binecuvântaţi împreună cu Avraam cel credincios“. (Să notăm că nu sfinţii Vechiului Testament sunt asemănaţi cu cei din perioada harului, ci dimpotrivă!)
– Galateni 3:29 : „Şi dacă sunteţi ai lui Hristos, sunteţi „sămânţa” lui Avraam, moştenitori potrivit făgăduinţei“.
– Galateni 4:28 : „Şi voi, fraţilor, ca şi Isaac, voi sunteţi copii ai făgăduinţei“.
Dacă ei n-ar fi fost îndreptăţiţi, dacă n-ar fi avut viaţa din Dumnezeu, cum s-ar fi putut ca Dumnezeu să-l numească pe Avraam „prietenul Său” (Iacov 2:23 ) şi să vorbească faţă către faţă cu Moise, aşa cum un om vorbeşte cu prietenul lui (Exod 33:11 )? Ar putea omul mort în greşelile lui şi în păcatele lui să stea înaintea lui Dumnezeu fără să fie nimicit? Nu! dar aceşti credincioşi cunoşteau fericirea pe care-o exprimă David: „Ferice de aceia ale căror fărădelegi sunt iertate şi ale căror păcate sunt acoperite. Ferice de omul căruia Domnul nu-I ţine în seamă păcatul” (Romani 4:7,8 ).
Un grup de necredincioşi
Dacă prin Cuvânt se arată clar prezenţa unei grupe de credincioşi, aceasta se face în contrast cu o altă grupă de persoane, de oameni necredincioşi; unii au viaţa din Dumnezeu, alţii n-o au.
– Romani 9:6-8 : „Nu toţi cei care se coboară din Israel sunt Israel; şi măcar că sunt sămânţa lui Avraam, nu toţi sunt copii; ci „în Isaac vei avea o sămânţă care îţi va purta numele”. Aceasta înseamnă că nu copiii trupeşti sunt copii ai lui Dumnezeu, ci copiii făgăduinţei sunt socotiţi ca Sămânţă“.
– Romani 9:27 : „Chiar dacă numărul fiilor lui Israel ar fi ca nisipul mării, numai rămăşiţa va fi mântuită“.
– Luca 16 ne arată două locuri după moarte pentru cei din vechea economie:
a) „în sînul lui Avraam“, fără îndoială o imagine evreiască pentru a arăta fericirea din cer (Domnul nu putea încă să spună, ca mai târziu tâlharului pocăit: „Astăzi vei fi cu Mine în rai” – Luca 23:43 );
b) „în chinuri“.
Cum să obţii, cât timp eşti pe pămînt, intrarea în fericirea veşnică? Ascultând de Moise şi de proroci şi pocăindu-te (versetul 29-30). După moarte nu mai esteposibilă vreo schimbare (Eclesiastul 11:3 )
– Matei 8:10-12 : „Adevărat vă spun că nici în Israel n-am găsit o credinţă aşa de mare. Dar vă spun că vor veni mulţi de la răsărit şi de la apus şi vor sta la masă cu Avraam, Isaac şi Iacov în împărăţia cerurilor; iar fiii împărăţiei vor fi aruncaţi în întunericul de afară, unde va fi plînsul şi scrâşnirea dinţilor“.
– 1. Ioan 3:9-12 : „Oricine este născut din Dumnezeu nu practică păcatul, pentru că sămânţa Lui rămâne în el; şi nu poate păcătui, fiindcă este născut din Dumnezeu. Prin aceasta sunt arătaţi copiii lui Dumnezeu şi copiii Diavolului. Oricine nu practică dreptatea nu este de la Dumnezeu; nici cine nu iubeşte pe fratele său. Căci vestea pe care aţi auzit-o de la început este aceasta: să ne iubim unul pe altul. Nu cum a fost Cain, care era de la Cel Rău şi a ucis pe fratele său. Şi pentru ce l-a ucis? Pentru că faptele lui erau rele, iar ale fratelui său erau drepte” (conform 1. loan 3:7).
Erau născuţi din nou aceşti credincioşi?
Compararea anumitelor versete ne va permite să dăm un răspuns:
– Ioan 8:56 : „Tatăl vostru Avraam a săltat de bucurie că va vedea ziua Mea; a văzut-o şi s-a bucurat“.
– Marcu 9:1 : „Unii dintre cei care stau aici nu vor gusta moartea pînă nu vor vedea împărăţia lui Dumnezeu venită cu putere“. Biblia spune: „Dacă un om nu este născut din nou, nu poate vedea împărăţia lui Dumnezeu” (loan 3:3).
– Matei 8:11 : „Mulţi vor sta la masă cu Avraam, Isaac şi Iacov în împărăţia cerurilor“. În Marcu 9:4 Moise şi Ilie sunt cu Domnul Isus în slava împărăţiei (conform versetului 1). Biblia spune: „Dacă cineva nu este născut din apă şi din Duh, nu poate să intre în împărăţia lui Dumnezeu“ (loan 3:5). Deci se poate spune că Moise, Ilie, la fel ca Petru, lacov şi loan erau născuţi din nou şi aceasta înainte de cruce.
Bineînţeles, poziţia creştină este deosebit de preţioasă: numai cel credincios din perioada harului poate cunoaşte pe deplin, pe baza lucrării implinite a lui Hristos, siguranţa mântuirii şi bucuria deplină a unei poziţii noi în Hristos. Fiind unit cu un Hristos slăvit, el este binecuvântat cu orice binecuvântare duhovnicească în locurile ceresti, învrednicit să aibă parte de moştenirea sfinţilor în lumină şi strămutat în împărăţia Fiului dragostei Tatălui (Efeseni 2:5-6 ; Efeseni 1:3 ; Coloseni 1:12-13 ). Nici un credincios din Vechiul Testament n-a cunoscut aceste binecuvântări. Şi toate aceste lucruri sigure ne sunt date prin prezenţa binecuvântată a Duhului Sfînt, care a venit, de la Cincizecime, să-Şi facă locuinţa în cel credincios şi în Biserică. Această parte a adevărului va fi dezvoltat în cea de a doua parte a cărţii acesteia.
IV. Concluzie
Într-un fel general, putem spune că întotdeauna Dumnezeu a comunicat, prin Duhul Său, o viaţă nouă celor care au crezut Cuvântul Său. Descoperirea făcută de Dumnezeu, ca obiect al credinţei, a putut să crească în decursul veacurilor, încât şi-a atins plinătatea atunci când S-a arătat Isus Hristos şi când, prin lucrarea Duhului Sfînt, Cuvântul lui Dumnezeu a fost completat. Dar totdeauna au fost, pe de o parte, cei care L-au crezut pe Dumnezeu şi, pe de altă parte, cei care, chiar dacă poate au crezut în Dumnezeu, n-au crezut cuvintele Lui. A fost de ajuns unuia ca Avraam să creadă că sămânţa lui va fi ca stelele cerului şi în felul acesta să se încreadă în Dumnezeu, ca să fie îndreptăţit (Romani 4 ). Ucenicii lui Isus au trebuit să recunoscă în EI pe Mesia Cel făgăduit de Scripturi. În ce ne priveşte, noi trebuie să primim ansamblul Cuvântului lui Dumnezeu şi să credem că Isus Hristos a murit pentru păcatele noastre, a înviat pentru îndreptăţirea noastră şi a fost slăvit la dreapta lui Dumnezeu. Obiectul credinţei s-a precizat în felul acesta, dar principiul a rămas acelaşi: „Celui care nu face fapte, ci crede în Cel care îndreptăţeşte pe păcătos, credinţa îi este socotită ca dreptate“.
De aceea Domnul putea să spună
– lui Nicodim: „Tu eşti învăţorul lui Israel şi nu înţelegi aceste lucruri?” (loan 3:10).
– iudeilor din Ierusalim: „Adevărat, adevărat vă spun că cine aude cuvântul Meu şi crede în Cel care M-a trimis are (şi nu: va avea) viaţa veşnică şi nu vine la judecată, ci a trecut din moarte la viaţă” (loan 5:24).
Desigur, lucrarea crucii era absolut necesară pentru ca un singur păcătos să poată fi mântuit, dar în ochii lui Dumnezeu lucrarea era săvîrşită (loan 17:4).
– şi chiar iudeilor: „Cercetaţi Scripturile (Vechiului Testament), pentru că socotiţi că în ele aveţi viaţa veşnică (şi era drept să gîndească aşa); dar tocmai ele mărturisesc despre Mine“. Acum, când Mesia Se prezenta poporului, trebuia cu atât mai mult să fie primit Acela care era împlinirea tuturor făgăduinţelor divine şi de aceea EI adaugă: „Şi nu vreţi să veniţi la Mine, ca să aveţi viaţa“ (loan 5:39,40).
Nasterea din nou regenerarea Ioan.3:1-8
1 Între Farisei era un om cu numele Nicodim, un fruntaş al Iudeilor.
2 Acesta a venit la Isus, noaptea, şi I-a zis: Învăţătorule, ştim că eşti un Învăţător, venit dela Dumnezeu; căci nimeni nu poate face semnele pe cari le faci Tu, dacă nu este Dumnezeu cu el.
3 Drept răspuns, Isus i-a zis: Adevărat, adevărat îţi spun că, dacă un om nu se naşte din nou, nu poate vedea Împărăţia lui Dumnezeu.
4 Nicodim I-a zis: Cum se poate naşte un om bătrîn? Poate el să intre a doua oară în pîntecele maicii sale, şi să se nască?
5 Isus i-a răspuns: Adevărat, adevărat îţi spun, că, dacă nu se naşte cineva din apă şi din Duh, nu poate să intre în Împărăţia lui Dumnezeu.
6 Ce este născut din carne, este carne, şi ce este născut din Duh, este duh.
7 Nu te mira că ţi-am zis: Trebuie să vă naşteţi din nou.
8 Vîntul suflă încotro vrea, şi-i auzi vuietul; dar nu ştii de unde vine, nici încotro merge. Tot aşa este cu oricine este născut din Duhul.
–ce inseamna nascut din nou, innoit, regenerat ?
Omul cu inima cereasca, minte cereasca, gandire cereasca, vointa cereasca, un interior divin
1 Regenerarea este in totalitate lucrarea lui Dumnezeu , nimic uman, D transforma cu putere
-Ioan.1:12, 13 Dar tuturor celor ce L-au primit, adică celorce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu; 13 născuţi nu din sînge, nici din voia firii lor, nici din voia vreunui om, ci din Dumnezeu.
-Ez.36:26,27 Vă voi da o inimă nouă, şi voi pune în voi un duh nou; voi scoate din trupul vostru inima de piatră, şi vă voi da o inimă de carne.
27 Voi pune Duhul Meu în voi, şi vă voi face să urmaţi poruncile Mele şi să păziţi şi să împliniţi legile Mele.
-Iac.1:18 El, de bună voia Lui, ne-a născut prin Cuvîntul adevărului, ca să fim un fel de pîrgă a făpturilor Lui.
-1Pet.1:3,4 Binecuvîntat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, care, după îndurarea Sa cea mare, ne-a născut din nou prin învierea lui Isus Hristos din morţi, la o nădejde vie,
4 şi la o moştenire nestricăcioasă, şi neîntinată, şi care nu se poate veşteji, păstrată în ceruri pentru voi.
Cum are loc ? ; nu o putem intelege cu mintea regenerarea; transformarea propriuzisa este facuta de Duhul
-va ramane un mister pt noi 4 Nicodim I-a zis: Cum se poate naşte un om bătrîn? Poate el să intre a doua oară în pîntecele maicii sale, şi să se nască? . 8 Vîntul suflă încotro vrea, şi-i auzi vuietul; dar nu ştii de unde vine, nici încotro merge. Tot aşa este cu oricine este născut din Duhul.
-cum a ramas insarcinata fecioara Maria? Un mister
-regenerarea este lucrarea D Sfant 1Ioan.3:8 Tot aşa este cu oricine este născut din Duhul.
Este lucrarea Tatalui, al Fiului Ef.2:5 Dar Dumnezeu ne-a adus la viaţă împreună cu Hristos
2 Procesul nasterii din nou
-regenerarea are loc doar in urma acordului nostru; D in esenta este drept, corect si nu obliga pe nimeni
1Cor.2:14 Dar omul firesc nu primeşte lucrurile Duhului lui Dumnezeu, căci, pentru el, sînt o nebunie; şi nici nu le poate înţelege, pentrucă trebuiesc judecate duhovniceşte.
Etapele nasterii din nou:
1 Mai intai auzim Cuvantul (jertfa lui Isus) (citim, ascultam o predica, poezie, cantare etc.)
-1Pet.1:24 fiindcă aţi fost născuţi din nou nu dintro sămînţă, care poate putrezi, ci dintruna care nu poate putrezi, prin Cuvîntul lui Dumnezeu, care este viu şi care rămîne în veac.
-Fap.10:44 Pe cînd rostea Petru cuvintele acestea, Sa pogorît D S peste toţi cei ce ascultau Cuvîntul.
-Iac.1:18 El, de bună voia Lui, ne-a născut prin Cuvîntul adevărului
2 In urma auzirii se naste CREDINTA
Rom.10:17 Astfel, credinţa vine în urma auzirii; iar auzirea vine prin Cuvîntul lui Hristos.
3 Apoi se naste un sentiment puternic de parere de rau, si o inflacarata dorinta de intoarcere din pacat Fap.2:37 După ce au auzit aceste cuvinte, ei au rămas străpunşi în inimă, şi au zis lui Petru şi celorlalţi apostoli: Fraţilor, ce să facem?
3 Regenerarea autentica produce rezultate uimitoare
Nascuti din nou
-nu sunt fratii care fac o multime de activitati in biserica, dar nici ceilalti care nu le fac
-nu sunt acele persoane care se supara imediat cand sunt mustrati, care nu accepta diversitatea
-1Ioan.5:1 (problema de necredinta a evreilor) 1 Oricine crede că Isus este Hristosul, este născut din Dumnezeu; şi oricine iubeşte pe Celce L-a născut, iubeşte şi pe cel născut din El.
-nasterea din nou cuprinde fiecare parte din corpul nostru si personalitatea noastra
2Cor.5:17 Căci, dacă este cineva în Hristos, este o făptură nouă. Cele vechi sau dus: iată că toate lucrurile sau făcut noi.
Rezultatele regenerarii
-schimbari radicale in comportament
-siguranta iertarii de pacate, nu ii va fi frica de moarte
-se naste dorinta de citire a bibliei; de rugaciune
-se naste dorinta de partasie cu fratii
-se naste dorinta de a vorbii altora despre Isus
4 Nenascut din nou nu se intra in imparatie
-Ioan.3:3 3 Drept răspuns, Isus i-a zis: Adevărat, adevărat îţi spun că, dacă un om nu se naşte din nou, nu poate vedea Împărăţia lui Dumnezeu.
Daniel Corjuc Udine 04.09.2016
Ioan 3
Introducere
Într-o noapte, un fariseu, pe nume Nicodim, a venit la Isus şi a vorbit cu El. Isus l-a învăţat pe Nicodim că toţi oamenii trebuie să se nască din nou pentru a putea intra în împărăţia lui Dumnezeu. Mai târziu, Ioan Botezătorul le-a explicat ucenicilor săi că rolul lui a fost acela de a pregăti calea pentru Isus Hristos.
Sugestii pentru predare
Ioan 3:1-21
Isus îl învaţă pe Nicodim adevăruri spirituale
Invitaţi cursanţii să-şi imagineze că, într-o zi, în timp ce discută despre religie cu nişte prieteni, unul dintre ei spune: „Atât timp cât sunt o persoană bună, pot merge în cer”. Invitaţi cursanţii să cugete asupra răspunsului pe care i l-ar da acestui prieten.
Încurajaţi cursanţii să caute în Ioan 3 lucruri pe care trebuie să le facem pentru a putea intra în împărăţia lui Dumnezeu.
Explicaţi că, aproape de începutul slujirii Sale, Salvatorul S-a dus la Ierusalim pentru a sărbători Paştele. Mulţi oameni din Ierusalim au crezut în Isus după ce au văzut miracolele înfăptuite de El (vezi Ioan 2:23-25).
Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Ioan 3:1-2. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturile lor şi să afle ce s-a întâmplat când Salvatorul era în Ierusalim.
-
Cine L-a vizitat pe Isus?
Explicaţi că, în calitate de „fruntaş al iudeilor” (Ioan 3:1), Nicodim era membru al Sinedriului. Sinedriul era un consiliu de conducere format din farisei şi saduchei, care coordona multe dintre chestiunile civice şi religioase ale iudeilor.
-
De ce credeţi că Nicodim L-a vizitat pe Isus noaptea?
-
Potrivit celor relatate în versetul 2, ce a recunoscut Nicodim cu privire la Isus?
Explicaţi că recunoaşterea de către Nicodim a faptului că Isus că era „un Învăţător venit de la Dumnezeu” (versetul 2) sugerează că Nicodim voia să înveţe de la Isus. Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Ioan 3:3-5. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturile lor şi să afle ce l-a învăţat Salvatorul pe Nicodim.
-
Potrivit celor relatate în versetul 3, ce l-a învăţat Salvatorul pe Nicodim?
-
Ce a crezut Nicodim că a vrut Salvatorul să spună prin expresia „se naşte din nou” (versetul 3)?
Explicaţi că a fi născut din nou înseamnă că „Spiritul Domnului produce o mare schimbare în inima unei persoanei, astfel încât acea persoană nu mai are nicio dorinţa de a mai face rău, ci, mai degrabă, doreşte să caute lucrurile lui Dumnezeu” (Ghid pentru scripturi, „Născut din nou, născut din Dumnezeu”, scriptures.lds.org; vezi, de asemenea, Mosia 5:2; Alma 5:14-15; Moise 6:59).
-
Potrivit celor relatate în versetul 5, care sunt cele două lucruri pe care Isus i le-a predat lui Nicodim şi despre care a spus că sunt necesare pentru a putea intra în împărăţia lui Dumnezeu? Ce credeţi că înseamnă să fii „[născut] din apă şi din Duh”?
-
Cum aţi rezuma ce ne învaţă aceste versete despre ce este necesar pentru a ne naşte din nou din punct de vedere spiritual şi a putea intra în împărăţia celestială? (După ce cursanţii răspund, scrieţi, pe tablă, următorul principiu folosind cuvintele cursanţilor: Faptul de a fi botezaţi şi cel de a primi darul Duhului Sfânt sunt necesare pentru a ne naşte din nou din punct de vedere spiritual şi a primi exaltarea în împărăţia celestială.)
Amintiţi cursanţilor scenariul cu prietenul. Împărţiţi cursanţii în echipe de câte doi. Invitaţi un cursant din fiecare echipă să fie prietenul care crede că tot ce este necesar pentru a putea intra în împărăţia lui Dumnezeu este să fii o persoană bună. Invitaţi celălalt cursant din fiecare echipă să exerseze clarificarea neînţelegerii folosind Ioan 3:5.
Rezumaţi Ioan 3:6-12 explicând faptul că Nicodim L-a întrebat pe Isus cum este posibil ca cineva să se nască din nou. Isus a răspuns întrebând cum putea fi Nicodim un conducător religios şi un învăţător al lui Israel şi să nu ştie că renaşterea spirituală este necesară şi ce-o face posibilă.
În Ioan 3:13-21, citim că Salvatorul i-a explicat lui Nicodim cum este posibil ca o persoană să se nască din nou. Invitaţi mai mulţi cursanţi să citească, pe rând, cu glas tare, din Ioan 3:13-15. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturile lor şi să afle cum a răspuns Isus la întrebarea lui Nicodim.
-
Ce a spus Salvatorul despre El Însuşi în Ioan 3:13? (El a depus mărturie despre El Însuşi că este Fiul lui Dumnezeu care a coborât din cer.)
Expuneţi ilustraţia Moise şi şarpele de aramă (Carte cu picturi inspirate din Evanghelie [2009], nr. 16; vezi, de asemenea, LDS.org). Rugaţi cursanţii să explice relatarea din scripturi care este reprezentată în ilustraţie. Dacă este cazul, explicaţi că, în timpul lui Moise, Domnul a trimis şerpi veninoşi ca urmare a faptului că israeliţii au păcătuit împotriva lui Dumnezeu. Israeliţii erau otrăviţi când acei şerpi îi muşcau. Domnul l-a îndrumat pe Moise să pună un şarpe de aramă pe o prăjină şi a promis că orice israelit care privea către şarpele de pe prăjină avea să fie vindecat. (Vezi Numeri 21:4-9.)
-
Potrivit celor relatate în Ioan 3:14, ce a spus Isus că reprezenta şarpele de aramă?
Expuneţi ilustraţia Răstignirea (Carte cu picturi inspirate din Evanghelie [2009], nr. 57; vezi, de asemenea, LDS.org).
-
Potrivit celor relatate în versetul 15, ce binecuvântare primesc cei care privesc către Salvator?
-
Ce doctrină putem învăţa despre ispăşirea lui Isus Hristos din aceste versete? (Cursanţii pot folosi cuvinte diferite, dar asiguraţi-vă că subliniaţi următorul adevăr: Toţi oamenii pot primi viaţă veşnică prin ispăşirea lui Isus Hristos. Scrieţi acest principiu pe tablă.)
Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Ioan 3:16-17. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturile lor şi să caute doctrina pe care o putem învăţa despre Tatăl Ceresc.
-
Ce L-a trimis Tatăl Ceresc pe Fiul Său să facă?
-
Ce doctrină putem învăţa despre Tatăl Ceresc din aceste versete? (Cursanţii pot folosi cuvinte diferite pentru a identifica următoarea doctrină: Tatăl Ceresc îi iubeşte atât de mult pe copiii Săi, încât L-a trimis pe Singurul Său Fiu Născut să sufere pentru păcatele lor. Adăugaţi această doctrină la cele scrise deja pe tablă.)
-
Cum Şi-a arătat Tatăl Ceresc iubirea faţă de fiecare dintre noi trimiţându-L pe Fiul Său, Isus Hristos, pe pământ?
Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, declaraţia de mai jos a vârstnicului Dallin H. Oaks, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli. Rugaţi membrii clasei să se gândească la ce sentimente le inspiră faptul de a şti despre iubirea Tatălui Ceresc faţă de ei.
„Nu există dovadă mai mare a puterii infinite şi a perfecţiunii dragostei lui Dumnezeu decât ceea ce a declarat apostolul Ioan [în Ioan 3:16]… Gândiţi-vă cât de întristat trebuie să fi fost Tatăl nostru Ceresc să-L trimită pe Fiul Său să îndure o suferinţă incomensurabilă pentru păcatele noastre. Aceasta este cea mai mare dovadă a dragostei Sale pentru fiecare dintre noi!” („Dragoste şi lege”, Ensign sau Liahona, nov. 2009, p. 26).
-
Cum vă simţiţi ştiind că Tatăl Ceresc vă iubeşte atât de mult, încât L-a trimis pe Singurul Său Fiu Născut să sufere şi să moară pentru voi?
-
Potrivit celor relatate în Ioan 3:16-17, cum putem fi salvaţi prin ispăşire? (După ce cursanţii răspund, adăugaţi, pe tablă, următorul principiu: Dacă noi credem în Isus Hristos, lucru care presupune faptul de a ne pocăi de păcatele noastre şi a fi supuşi faţă de cuvintele Sale, putem avea viaţă nepieritoare prin ispăşirea Sa.)
Invitaţi cursanţii să recapituleze adevărurile pe care Isus i le-a predat lui Nicodim, adevăruri care sunt scrise pe tablă.
-
Care este legătura dintre aceste adevăruri?
-
Care sunt câteva dintre modalităţile prin care putem arăta faptul că noi credem în Isus Hristos?
Depuneţi mărturie că, pe măsură ce dăm dovadă de credinţă în Isus Hristos pocăindu-ne şi urmându-L, putem fi salvaţi şi putem primi viaţă veşnică prin ispăşirea Sa.
Scrieţi, pe tablă, următoarea afirmaţie: Îmi voi arăta credinţa în Isus Hristos prin… Rugaţi cursanţii să termine această frază în caietele lor pentru seminar sau jurnalele lor pentru studiul scripturilor scriind ce vor face pentru a-şi arăta credinţa în Isus Hristos.
Ioan 3:22-36
Ioan Botezătorul predică faptul că Isus este Hristosul
Expuneţi un recipient transparent plin cu apă. Adăugaţi apei o picătură sau două de colorant alimentar.
-
Cum poate fi comparat colorantul alimentar cu influenţa noastră asupra altora?
Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, declaraţiile de mai jos ale preşedintelui David O. McKay. Rugaţi membrii clasei să fie atenţi la ce putem învăţa despre influenţa noastră în vieţile altora.
„Fiecare persoană care trăieşte în această lume exercită o influenţă, fie în bine, fie în rău (Teachings of Presidents of the Church: David O. McKay [2003], p. 227).
„Consecinţele cuvintelor şi faptelor noastre sunt uriaşe în această lume. În fiecare moment al vieţii, schimbaţi într-o anumită măsură vieţile oamenilor din întreaga lume” (Teachings: David O. McKay, p. 227).
Rugaţi cursanţii să caute un principiu, în Ioan 3:22-36, care ne învaţă cum să-i influenţăm în bine pe alţii.
Rezumaţi Ioan 3:22-26 explicând că unii dintre ucenicii lui Ioan Botezătorul erau îngrijoraţi, deoarece oamenii Îl urmau pe Isus în loc să-l urmeze pe Ioan Botezătorul.
Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Ioan 3:27-30. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturile lor şi să afle ce a înţeles Ioan Botezătorul despre rolul său în legătură cu Isus Hristos.
-
Ce a vrut Ioan Botezătorul ca ucenicii lui să înţeleagă în privinţa rolului său? (El a fost trimis înaintea lui Isus Hristos cu scopul de a-i pregăti pe alţii pentru El.)
-
Ce analogie a folosit Ioan Botezătorul (versetul 29)?
Explicaţi că mirele Îl reprezintă pe Isus Hristos, mireasa îi poate reprezenta pe cei care vin la Hristos şi prietenul mirelui îl reprezintă pe Ioan Botezătorul.
-
Ce credeţi că a vrut să transmită Ioan Botezătorul când a spus: „Trebuie ca El să crească, iar eu să mă micşorez” (versetul 30)? Ce ne indică acest lucru despre caracterul lui Ioan Botezătorul?
-
Ce lucru putea să facă Isus Hristos pentru oameni, pe care Ioan Botezătorul nu putea?
-
Ce putem învăţa din exemplul lui Ioan Botezătorul despre ce putem face pentru a-i influenţa pe alţii în bine? (Cursanţii pot identifica numeroase adevăruri, dar asiguraţi-vă că înţeleg faptul că îi putem influenţa pe alţii în bine îndreptându-i către Isus Hristos.)
-
De ce este important să ne folosim influenţa pentru a-i îndrepta pe alţii către Isus Hristos?
-
Când aţi văzut pe cineva îndreptându-i pe alţii către Salvator?
Invitaţi cursanţii să se gândească la moduri în care îi pot îndrepta pe alţii către Salvator. Încurajaţi-i să caute îndrumarea Duhului Sfânt când încearcă să facă acest lucru.
Rezumaţi Ioan 3:31-36 explicând că Ioan Botezătorul a declarat că Isus fusese trimis de Dumnezeu şi că toţi cei care cred în El pot primi viaţă nepieritoare.
Scriptură de bază – Ioan 3:5
Pentru a ajuta cursanţii să memoreze Ioan 3:5, invitaţi-i să scrie prima literă a fiecărui cuvânt din acest verset în jurnalul pentru studiul scripturilor. Încurajaţi cursanţii să exerseze recitarea versetului cu glas tare, folosind primele litere şi făcând referire la fragmentul scriptural când este nevoie. Atunci când cursanţii pot spune întregul fragment folosind primele litere, invitaţi-i să recite fragmentul. Îi puteţi invita să exerseze recitarea acestui verset mai multe zile, la începutul sau sfârşitul lecţiei.
NAŞTEREA DIN NOU ŞI ÎMPĂRĂŢIA LUI DUMNEZEU
Textul : Ioan 3:1-16
V.cheie: Ioan 3:5 „Isus i-a răspuns:«Adevărat, adevărat îţi spun că, dacă cineva nu este născut din apă şi din Duh, nu poate să intre în împărăţia lui Dumnezeu.»”
Vreau să te întreb ce vrei: naşterea din nou? sau o viaţă de succes având mare bogăţie şi poziţie înaltă? Isus ne învaţă despre adevărul naşterii din nou prin convorbirea dintre El şi Nicodim. Prin discuţia aceasta noi ne putem da seama de faptul că condiţia preliminară a cetăţeniei cereşti este naşterea din nou. Dacă nu ne naştem din nou, nu putem vedea împărăţia lui Dumnezeu şi nici nu putem intra în împărăţia lui Dumnezeu. În această oră să ne gândim la trei întrebări: „cine trebuie să se nască din nou?; de ce trebuie să ne naştem din nou?; cum ne putem naşte din nou?” Fie ca Domnul să ne ajute să intrăm în împărăţia Lui prin naşterea din nou.
- Întrebarea 1: Cine trebuie să se nască din nou?
Dacă deschidem la Ioan cap.3, Isus Hristos repetă de trei ori: naşterea din nou. Cine trebuie să se nască din nou? Dacă observăm Evanghelia după Ioan, noi putem întâlni câteva persoane păcătoase. În cap.4, samariteanca a avut cinci bărbaţi şi a trăit ca o femeie imorală. În cap.8, este arătată o femeie prinsă în adulter. În cap.18, Iuda Iscarioteanul L-a vândut pe Isus. Bineînţeles, noi ne gândim că samariteanca imorală, femeia prinsă în adulter, Iuda Iscarioteanul şi tâlharul de pe cruce trebuiau să se nască din nou. Din punct de vedere moral sau legal, noi n-am păcătuit, de aceea putem spune: eu nu trebuie să mă nasc din nou. Dar în textul de azi, cui spune Isus că trebuie să se nască din nou? Cine era acest om? Să ne gândim în această oră la acest lucru.
Biblia începe aşa: „Dar între farisei era un om cu numele Nicodim, un fruntaş al iudeilor.” Mai întâi, el era fariseu. În zilele lui Isus, fariseii erau lideri religioşi. Ei memorau cuvântul Scripturii, posteau de două ori pe săptămână şi dădeau zeciuială din tot ce câştigau (Luca 18:12). Nicodim a încercat din toată puterea să păzească cele zece porunci. El nu pleca nicăieri în weekend, ca să păzească sabatul. Ca să nu încalce a şaptea poruncă „să nu comiţi adulter” el nu se uita nici la televizor. Mai departe, el era iudeu. Iudeii se lăudau că ei sunt poporul ales de Dumnezeu. Nicodim nu era ateu, ci păzea legea lui Moise şi trăia după porunca lui Dumnezeu şi era foarte religios. Dar Isus i-a zis: Nicodim, trebuie să te naşti din nou. De asemenea, el era un fruntaş al iudeilor, astăzi un fel de senator. Din punct de vedere lumesc, poziţia lui socială era foarte înaltă. Dacă observăm în versetul 10 discuţia lui cu Isus, Isus i-a zis: „Tu eşti învăţătorul lui Israel şi nu înţelegi aceste lucruri?” În zilele acelea, iudeii îi respectau foarte mult pe învăţători deoarece aceştia îi învaţă pe alţii lucrurile morale şi religioase. Dar Isus i-a zis: trebuie să te naşti din nou. Mai presus de toate, el era foarte bogat. Atunci când Isus a murit, a adus 100 de litri de aloe (19:39). Nicodim era obiect de invidie pentru poporul lui, mai ales pentru femeile evreice. Astăzi mulţi tineri vor să devină un astfel de om şi multe studente visează să aibă un astfel de soţ. Dar Nicodim n-a putut să-şi satisfacă sufletul prin aceste lucruri. Tradiţia fariseilor nu i-a explicat semnificaţia şi sensul vieţii. Poziţia socială nu i-a dat fericire şi bucurie adevărată. Banii mulţi nu i-au adus satisfacţie sufletului. Nicodim a auzit despre Isus că a transformat apa în vin. Nicodim era impresionat de lucrarea lui Isus. Într-o noapte, Nicodim a venit la Isus şi a bătut la uşa Lui.
Nicodim n-a zis problema sau scopul vizitei lui, totuşi Isus cunoscând problema lui fundamentală, a zis: trebuie să te naşti din nou! Să te naşti din nou! Chiar dacă Nicodim era religios, învăţător şi avea poziţia socială înaltă şi bani mulţi, totuşi el nu era născut din nou, de aceea Isus i-a zis: trebuie să te naşti din nou. Cine trebuie să se nască din nou? Noi trebuie să ne naştem din nou şi tu trebuie să te naşti din nou.
- Întrebarea 2: De ce trebuie să ne naştem din nou?
De ce trebuie să ne naştem din nou? Unu, pentru că Isus accentuează acest lucru. În textul de azi, în discuţia dintre Isus şi Nicodim, Isus, repetând de trei ori, accentuează ca Nicodim să se nască din nou. În versetul 3:3 Isus a răspuns şi i-a zis: „Adevărat, adevărat îţi spun că, dacă un om nu este născut din nou, nu poate vedea împărăţia lui Dumnezeu.” Isus accentuează prima dată că dacă un om nu este născut din nou, nu poate vedea împărăţia lui Dumnezeu. În versetul 3:5 Isus îi zice: „Adevărat, adevărat îţi spun că, dacă cineva nu este născut din apă şi din Duh, nu poate să intre în împărăţia lui Dumnezeu.” Isus accentuează a doua oară că dacă cineva nu este născut din apă şi din Duh, nu poate să intre în împărăţia lui Dumnezeu. De asemenea, a treia oară în 3:7 Isus spune: „Nu te mira că ţi-am zis: Trebuie să fiţi născuţi din nou.” De ce Isus repetă să ne naştem din nou? Pentru că naşterea din nou e foarte importantă. Isus accentuează repetând de multe ori acelaşi lucru. În versetul 7, Isus folosind cuvântul “trebuie” accentuează necesitatea naşterii din nou. Naşterea din nou nu este opţiune, ci o obligaţie. De aceea Isus repetând accentuează: Trebuie să fiţi născuţi din nou.
George Whitfield era un bun mesager şi multă lume s-a întors la Domnul ascultând mesajul lui. Dar tema mesajului lui era aceasta: trebuie să te naşti din Duh. Un tânăr a fost foarte impresionat ascultând mesajul lui şi a hotărât să devină secretarul lui voluntar. Deci tânărul umbla tot timpul cu George din sat în sat şi îi ţinea geanta. Dar el a observat că George umblând din sat în sat, predica doar un mesaj: trebuie să te naşti din Duh, repetând de multe ori acelaşi lucru. Tânărul s-a supărat şi l-a certat: pastore George, tu n-ai alt subiect decât că trebuie să te naşti din Duh? Tu ai predicat acest lucru de 70 de ori. Atunci George i-a zis: ştii de ce predic astfel? Pentru că şi tu trebuie să te naşti din nou din Duh. Astfel, nu e important de când ai fost botezat; de când ai mers la biserică şi de câte ori ai citit Biblia. Trebuie să ne naştem din nou din Duh.
De ce trebuie să ne naştem din nou? Doi, pentru că dacă nu ne naştem din nou, nu putem intra în împărăţia lui Dumnezeu. Relaţia dintre naşterea din nou şi împărăţia lui Dumnezeu este o relaţie inseparabilă. În v.5 Isus a zis că dacă nu ne naştem din nou, nu putem intra…unde? În împărăţia lui Dumnezeu. V.3, dacă nu ne naştem din nou, nu putem vedea…ce? Împărăţia lui Dumnezeu. Adică dacă nu suntem născuţi din nou, nici nu avem dreptul să facem excursie în Cer. A vedea împărăţia lui Dumnezeu nu înseamnă a o vedea cu ochii, ci a o experimenta cu inima. Astfel, împărăţia lui Dumnezeu nu se referă la spaţiu, ci la stăpânire. Împărăţia lui Dumnezeu este în contrast foarte mare cu lumea aceasta. În împărăţia lui Dumnezeu nu există tristeţe, grevă generală, sărăcie, boli, singurătate, disperare, eşec şi nici sesiune. Noi avem multe motive de tristeţe în lume, dar în împărăţia lui Dumnezeu nu avem fiindcă El domneşte cu pace, cu dreptate şi bucurie. Această lume e plină de nedreptate, corupţie, tulburare, război, tristeţe, dar în împărăţia Sa, El domneşte cu bunătate şi dragoste. Dumnezeul nostru e Dumnezeul dreptăţii, dragostei şi mângâierii. Isus Hristos ne-a dat bucuria cerească şi pacea prin învierea Sa. Dacă ne naştem din nou, pacea şi bucuria coboară peste noi. După ce L-a descoperit pe Isus, Pavel s-a bucurat foarte mult. El mult timp a fost în temniţă datorită persecuţiei pentru că a vestit evanghelia lui Isus. Totuşi Pavel n-a fost trist sau tulburat, ci s-a bucurat foarte mult. Deci în temniţă el L-a lăudat pe Isus cântând şi ne-a îndemnat de multe ori în epistolele lui: bucuraţi-vă totdeauna în Domnul, mulţumiţi pentru toate. Deci dacă Îl primim pe Isus şi pe Dumnezeu în inimile noastre ca stăpânul nostru şi suntem stăpâniţi de El, călăuziţi de El, atunci vom experimenta împărăţia lui Dumnezeu. Pentru creştini, împărăţia lui Dumnezeu este foarte importantă şi scumpă. După ce omul a păcătuit, a pierdut împărăţia lui Dumnezeu. De fapt, Isus a venit pe pământ lăsând gloria împărăţiei Sale ca să restabilească împărăţia lui Dumnezeu în inimile noastre. De când Isus a început misiunea evanghelică şi până înainte de a se înălţa la cer, El a predicat un mesaj. Acesta este Împărăţia lui Dumnezeu. Când ucenicii Săi se temeau foarte tare pentru viitorul lor, Isus le-a spus să caute mai întâi împărăţia lui Dumnezeu. Se pare că pe pragul de sus al porţii cerului este scris: „Aici intră cei născuţi din nou!” Intrarea în împărăţia lui Dumnezeu este condiţionată de naşterea din nou. Noi nu putem intra în împărăţia lui Dumnezeu nici prin religie, nici prin fapte bune. Isus spune că numai cel născut din nou poate intra în împărăţia lui Dumnezeu. De aceea trebuie să ne naştem din nou.
De ce trebuie să ne naştem din nou? Trei, dacă nu ne naştem din nou, nu putem avea satisfacţie în suflet. Chiar dacă avem tot ce ne trebuie în această lume, totuşi nu ne naştem din nou, nu suntem satisfăcuţi. Nicodim a avut onoarea lumii, bogăţia lumii, poziţia socială înaltă şi suces, dar el nu era fericit şi sufletul lui era plin de disperare şi suspin, pentru că nu s-a născut din nou şi n-a avut împărăţia lui Dumnezeu. Prin onoarea, avuţia şi poziţia lumii, el n-a putut să găsească semnificaţia vieţii. El trebuia să se nască din nou, dar nimeni nu îi zisese acest lucru până acum. Oamenii din lume nu ştiu importanţa naşterii din nou. Isus este cel mai bun doctor şi este atotputernic şi atotştiutor. Isus i-a vorbit despre naşterea spirituală şi despre necesitatea naşterii din nou. Cel născut din nou se bucură pentru că are împărăţia lui Dumnezeu în inimă.
De ce trebuie să ne naştem din nou? Patru, dacă nu ne naştem din nou, vom pieri. Noi cunoaştem bine Ioan 3:16: „fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Său Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică.” Omul născut din nou Îl iubeşte pe Isus şi crede în El. Deci dacă cineva nu se naşte din nou, nu poate crede în Isus. Iar dacă nu crede în Isus, ce se întâmplă? Va pieri. De ce trebuie să ne naştem din nou? Pentru că dacă nu ne naştem din nou, vom pieri. Datorită păcatului s-a rupt relaţia dintre Dumnezeu şi noi. Biblia spune: toţi au păcătuit şi n-au ajuns la slava lui Dumnezeu; plata păcatului este moartea. Dar Domnul Isus a suferit pe cruce pentru păcatele noastre şi a vărsat sângele scump în locul nostru. Când noi credem în Isus că El este mântuitor şi a murit pentru noi, atunci crucea lui Isus va deveni podul care ajunge în împărăţia lui Dumnezeu. Isus spune de multe ori: nimeni nu vine la Dumnezeu decât prin Mine. În momentul în care L-am crezut pe Isus, noi Îl putem chema pe Dumnezeu ca Ava Tată şi putem restabili relaţia cu Dumnezeu. În momentul în care am crezut în Domnul Isus, El ne-a dat viaţa veşnică. Plata păcatului e moartea, dar darul harului lui Dumnezeu este viaţa veşnică în Hristos Isus.
III. Întrebarea 3: Cum ne putem naşte din nou?
Ce înseamnă să te naşti din nou? Aşa cum avem o zi de naştere, trebuie să avem şi o zi a naşterii din nou. Născut din nou nu înseamnă a intra a doua oară în pântecele mamei noastre. Născut din nou nu înseamnă renovare sau reparaţie, ci o creaţie nouă. „Născut din nou” nu înseamnă naştere naturală, ci naştere spirituală. „Născut din nou” înseamnă transformat din omul vechi în omul nou. Deci prin naşterea din nou putem deveni o creaţie nouă şi un om nou.
Dragii mei! Cum ne putem naşte din nou?
Unu, ne putem naşte din nou prin apă şi prin Duh. Aici apa înseamnă botezul cu apă, sângele lui Isus Hristos sau pocăinţa. Pocăinţa înseamnă schimbarea direcţiei vieţii cu 180 de grade. Pocăinţa adevărată ne schimbă viaţa 100%. Mai departe, dacă ne pocăim Dumnezeu ne va da Duhul Sfânt.
Doi, ne putem naşte din nou prin Cuvântul lui Dumnezeu. Apostolul Petru îi încurajează pe cei născuţi din nou astfel: „Aţi fost născuţi din nou nu dintr-o sămânţă care poate putrezi, ci dintr-una care nu poate putrezi, prin Cuvântul lui Dumnezeu, care este viu şi care rămâne.”(1 Petru 1:23). Iacov în 1:18 spune: „El ne-a născut din nou, prin Cuvântul lui Dumnezeu.” Doar Biblia ne învaţă că ne naştem din nou atunci când acceptăm cuvântul lui Dumnezeu în inimă. E adevărat. Martin Luther s-a născut din nou când a acceptat Romani 1:17b: „Cel drept va trăi prin credinţă.” Cuvântul lui Dumnezeu ne arată calea naşterii din nou. Cuvântul lui Dumnezeu înviorează sufletul nostru. Cuvântul lui Dumnezeu ne plantează speranţă şi viziune să trăim ca copiii luminii. Cuvântul lui Dumnezeu este cuvântul vieţii, ne binecuvântează, ne dă iertare, pace şi bucurie. Dacă ne întoarcem la cuvântul lui Dumnezeu, ne putem naşte din nou.
Trei, ne putem naşte din nou prin credinţă în Isus Hristos. 1 Ioan 5:1 spune „Oricine crede că Isus este Hristosul este născut din Dumnezeu.” Adică, pentru a ne naşte din nou trebuie să privim ţintă la Isus Hristos care a murit pe cruce pentru păcatele noastre. Până acum Isus i-a explicat lui Nicodim ca să înţeleagă, dar Nicodim n-a înţeles nimic. Isus n-a renunţat, ci s-a folosit de evenimentul din Numeri 21:9. Isus a spus: „După cum Moise a înălţat şarpele în pustie, tot aşa trebuie să fie înălţat şi Fiul Omului, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică.” Aici „Fiul Omului” se referă la Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Dumnezeu ne-a iubit atât mult încât ne-a dat pe Singurul Său Fiu ca Mântuitor. Dumnezeu ne-a promis că oricine crede în Isus să aibă viaţa veşnică. Ce mare har! Calea mântuirii adevărate este a privi la Isus cel răstignit. Aleluia! Isus Hristos a suferit pe cruce pentru păcatele noastre şi a înviat a treia zi după Scriptură. Să-ţi aduci aminte de Isus Hristos care a fost răstignit pentru păcatele tale.
Ce lucru este cel mai necesar pentru oameni? Banii, onoarea sau sănătatea, pe care le râvnesc foarte mult oamenii lumii? Să ascultăm cuvântul lui Isus: „Dacă un om nu este născut din nou, nu poate să intre în împărăţia lui Dumnezeu.” Fără naşterea din nou, putem deveni religioşi, dar nu putem intra în împărăţia lui Dumnezeu. Cine trebuie să se nască din nou? De ce trebuie să ne naştem din nou? Cum ne putem naşte din nou? Fie ca Domnul să coboare Duhul Său peste inimile noastre şi să ne naştem din nou.
Amin!
Renaşterea Spirituală/Naşterea din nou
Pentru a intra în Împărăţia lui Dumnezeu e nevoie de naşterea din nou.
Este scris în Biblie: Ioan 3:3-8. Isus răspunse: Îţi spun cât se poate de serios: Dacă nu te naşti din nou, nu vei putea intra niciodata în Împărăţia lui Dumnezeu. Să mă nasc din nou?! – exclamă Nicodim. Ce vrei să spui? Cum poate reveni un om bătrân înapoi în pântecele mamei sale, pentru a se naşte din nou? Isus îi răspunse: Adevărat îţi spun cu toată seriozitatea că dacă nu se naşte cineva din apă şi din Duh, nu poate intra în Împărăţia lui Dumnezeu. Oamenii pot reproduce doar viaţa umană, dar Duhul Sfânt dăruieşte viaţa nouă din cer, aşa că, nu te mira de afirmaţia Mea că trebuie să te naşti din nou. Aşa cum vântul îl auzi, dar nu ştii de unde vine ori încotro se duce, tot aşa este şi cu naşterea din nou, prin Duhul Sfânt (NT pe înţelesul tuturor).
Viaţa veşnică începe în momentul renaşterii spirituale.
Este scris în Biblie: Ioan 3:36. Şi toţi aceia care se încred în El, Fiul lui Dumnezeu, pentru a fi mântuiţi, au viaţa veşnică; cei care nu cred şi nu ascultă de El nu vor vedea niciodată raiul, ci mânia lui Dumnezeu va rămâne asupra lor (NT pe înţelesul tuturor).
Renaştere spirituală înseamnă moarte faţă de viaţa veche.
Este scris în Biblie: Romani 7:4. Tot astfel, fraţii mei, prin trupul lui Hristos şi voi aţi murit în ce priveşte Legea, ca să fiţi ai altuia, adică ai Celuice a înviat din morţi; şi aceasta, ca să aducem roadă pentru Dumnezeu.
Renaşterea spirituală aduce schimbări şi noi ţinte în viaţa noastră.
Este scris în Biblie: 1Ioan 3:9. Cel care s-a născut în familia lui Dumnezeu nu-şi face obişnuinţă din a păcătui, deoarece are acum în el viaţa lui Dumnezeu; aşa că nu mai poate păcătui la infinit, întrucât a luat naştere în el această viaţă nouă care îl ţine în frâu – el a fost născut din nou (NT pe înţelesul tuturor).
NAŞTEREA DIN NOU
Când oamenii se pocăiesc şi cred în Domnul Isus Hristos, sunt „născuţi din nou“. Ce anume înseamnă a fi născut din nou? Acesta este subiectul dezbătut în continuare.
Pentru a putea înţelege ce înseamnă a fi născut din nou, ne este de ajutor să înţelegem mai întâi natura oamenilor. Scriptura ne spune că nu suntem doar persoane fizice, ci şi spirituale. De exemplu Pavel a scris:
Dumnezeul păcii să vă sfinţească El însuşi pe deplin; şi: duhul vostru, sufletul vostru şi trupul vostru, să fie păzite întregi, fără prihană la venirea Domnului nostru Isus Hristos (1 Tes. 5:23; sublinire personală).
Aşa cum indica şi Pavel, ne putem considera fiinţe alcătuite din trei părţi: spirit, suflet şi trup. Scriptura nu defineşte exact aceste trei părţi, deci trebuie să ne dăm silinţa să facem diferenţa între ele prin înţelegerea cuvintelor în sine. Atfel, concluzionăm că trupul nostru este partea fizică – oase, carne, sânge ş.a.m.d. Sufletul reprezintă intelectul şi emoţiile – mintea noastră. Spiritul este evident fiinţa spirituală sau, aşa cum a descris-o apostolul Petru, „omul ascuns al inimii“ (1 Pet. 3:4).
Deoarece spiritul este invizibil ochiului fizic, oamenii nemântuiţi tind să îi nege existenţa. Totuşi, Biblia spune foarte clar că toţi suntem fiinţe spirituale. Scriptura ne spune că atunci când o persoană moare, numai trupul încetează să mai funcţioneze, în timp ce duhul şi sufletul sunt veşnice. La moarte, ele părăsesc trupul (ca întreg) şi stau în faţa tronului de judecată a lui Dumnezeu (vezi Evr. 9:27). După judecată, ele merg în Rai sau în Iad. În cele din urmă sufletul şi duhul fiecărei persoane vor fi reunite cu trupul lui/ei, la inviere.
Definirea mai detaliată a sufletului uman
În 1 Petru 3:4, Petru face referire la suflet ca la „omul ascuns“, indicând că sufletul este o persoană. Pavel, de asemenea, s-a referit la suflet ca la „omul dinăuntru“, indicând convingerea lui că sufletul uman nu este doar un concept sau o forţă, ci o persoană:
De aceea, noi nu cădem de oboseală. Ci chiar dacă omul nostru de afară se trece, totuşi omul nostru din lăuntru se înnoieşte din zi în zi (2 Cor. 4:16).
„Omul din afară“ descrie în mod cert trupul, în timp ce „omul dinăuntru“ defineşte sufletul. În timp ce trupul îmbătrâneşte, duhul nu îmbătrâneşte niciodată, deoarece este etern.
Observă că Pavel se referă atât la trup, cât şi la duh ca fiind om. Deci, atunci când te gândeşti la duhul tău, nu te gândi la un nor spiritual. Este mai bine să îţi imaginezi o persoană cu o formă care seamănă cu tine. Totuşi, dacă trupul tău este bătrân, nu te gândi că şi duhul este la fel. Imaginează-ţi cum arătai în floarea tinereţii, deoarece duhul nu îmbătrâneşte niciodată! Este reînnoit în fiecare zi.
Duhul este acea parte din tine care este născută din nou (când crezi în Domnul Isus). Duhul tău se uneşte cu Duhul lui Dumnezeu (vezi 1 Cor. 6:17) şi El este Cel care te călăuzeşte atunci când Îl urmezi pe Isus (vezi Rom. 10:14).
Biblia ne spune că şi Dumnezeu este duh (vezi Ioan 4:24) şi că la fel sunt şi îngerii şi demonii. Cu toţii au forme şi se află pe tărâmul spiritual. Totuşi, tărâmul spiritual nu poate fi perceput prin simţurile noastre fizice. A încerca să luăm contact cu tărâmul spiritual prin simţurile noastre este echivalentul încercării de a simţii undele radio cu mâinile. Nu putem percepe undele radio din cameră prin intermediul simţurilor noastre, dar asta nu înseamnă că nu sunt acolo. Singura cale de a prinde frecvenţele radio este aceea de a deschide radioul.
Acelaşi lucru este valabil şi pentru tărâmul spiritual. Doar pentru că acesta nu poate fi perceput prin simţurile noastre, nu înseamnă că nu există. El există şi, fie că oameni sunt conştienţi sau nu, ei sunt parte din acest tărâm spiritual deoarece sunt fiinţe spirituale. Fie sunt legaţi spiritual de Satan (dacă nu s-au pocăit), fie sunt legaţi spiritual de Dumnezeu (dacă sunt născuţi din nou). Unii spiritişti au învăţat să intre în legătură cu lumea spirituală prin intermediul spiritelor lor, dar aceştia contactează tărâmul diavolului – împărăţia întunericului.
Trupuri veşnice
Dacă tot suntem la acest subiect, permite-mi să menţionez ceva despre trupurile noastre. Deşi în cele din urmă vor muri, moartea noastră fizică nu va fi permanentă. Va veni o zi când Dumnezeu Însuşi va învia toate trupurile umane moarte. Isus a spus:
„Nu vă miraţi de lucrul acesta; pentru că vine ceasul când toţi cei din morminte vor auzi glasul Lui şi vor ieşi afară din ele. Cei ce au făcut binele, vor învia pentru viaţă; iar cei ce au făcut răul, vor învia pentru judecată“ (Ioan 5:28-29).
Apostolul Ioan a scris în cartea Apocalipsa că învierea trupurilor celor nedrepţi va avea loc la cel puţin o mie de ani după învierea celor neprihăniţi:
Ei [sfinţii care au fost martiri în timpul Necazului cel Mare] au înviat, şi au împărăţit cu Hristos o mie de ani. Ceilalţi morţi n-au înviat până nu s-au sfârşit cei o mie de ani. Aceasta este întâia înviere. [1] Fericiţi şi sfinţi sunt cei ce au parte de întâia înviere! …vor fi preoţi ai lui Dumnezeu şi ai lui Hristos, şi vor împărăţi cu El o mie de ani“ (Apoc. 20:4b-6).
Biblia ne informează, de asemenea, că atunci când va reveni Isus pentru a-Şi răpi biserica, toate trupurile moarte ale celor neprihăniţi vor fi înviate şi reunite cu duhurile lor care se vor întoarce pe pământ împreună cu Isus.
Căci dacă credem că Isus a murit şi a înviat, credem şi că Dumnezeu va aduce înapoi împreună cu Isus [ca duhuri] pe cei ce au adormit în El. Iată, în adevăr, ce vă spunem, prin Cuvântul Domnului: noi cei vii, care vom rămânea până la venirea Domnului, nu vom lua-o înaintea celor adormiţi. Căci însuşi Domnul, cu un strigăt, cu glasul unui arhanghel şi cu trâmbiţa lui Dumnezeu, Se va pogorî din cer, şi întâi vor învia cei morţi în Hristos [trupurile lor]. Apoi, noi cei vii, care vom fi rămas, vom fi răpiţi toţi împreună cu ei, în nori, ca să întâmpinăm pe Domnul în văzduh; şi astfel vom fi totdeauna cu Domnul (1 Tes. 4:14-17).
La început Dumnezeu a creat omul din ţărâna pământului şi nu va fi nici o dificultate pentru El să ia elementele trupului fiecărei persoane şi să le reformeze într-un trup nou din aceleaşi materiale.
Referitor la înviere Pavel a scris:
Aşa este şi învierea morţilor. Trupul este semănat în putrezire, şi înviază în putere; este semănat în ocară, şi înviază în slavă; este semănat în neputinţă şi înviază în putere. Este semănat trup firesc, şi înviază trup duhovnicesc…Ce spun eu, fraţilor, este că nu poate carnea şi sângele să moştenească Împărăţia lui Dumnezeu; şi că, putrezirea nu poate moşteni neputrezirea. Iată, vă spun o taină: nu vom adormi [muri] toţi, dar toţi vom fi schimbaţi, într-o clipă, într-o clipeală din ochi, la cea din urmă trâmbiţă. Trâmbiţa va suna, morţii vor învia nesupuşi putrezirii, şi noi vom fi schimbaţi. Căci trebuie ca trupul acesta, supus putrezirii, să se îmbrace în neputrezire, şi trupul acesta muritor să se îmbrace în nemurire (1 Cor. 15:42-44a, 50-53).
Observă că trăsătura minunată a noilor noastre trupuri este aceea a imortalităţii şi neputrezirii. Nu vor îmbătrâni niciodată, nu se vor îmbolnăvi, nu vor muri! Noile noastre trupuri vor fi ca noul trup pe care l-a primit Isus după înviere:
Dar cetăţenia noastră este în ceruri, de unde şi aşteptăm ca Mântuitor pe Domnul Isus Hristos. El va schimba trupul stării noastre smerite, şi-l va face asemenea trupului slavei Sale, prin lucrarea puterii pe care o are de a-Şi supune toate lucrurile (Fil. 3:20-21; subliniere personală).
Apostolul Ioan a afirmat, de asemenea, acest adevăr minunat:
Prea iubiţilor, acum suntem copii ai lui Dumnezeu. Şi ce va fi, nu s-a arătat încă. Dar ştim că atunci când Se va arăta El, vom fi ca El; pentru că Îl vom vedea aşa cum este (1 Ioan 3:2; subliniere personală).
Deşi minţii noastre îi este imposibil să înţeleagă pe deplin aceste lucruri, putem crede şi ne putem bucura de ceea ce ne stă înainte! [2]
Isus vorbeşte despre naşterea din nou
Isus a vorbit o dată cu un lider evreu pe nume Nicodim despre necesitatea naşterii din nou din punct de vedere spiritual prin Duhul Sfânt:
Drept răspuns, Isus i-a zis [lui Nicodim]: „Adevărat, adevărat îţi spun că, dacă un om nu se naşte din nou, nu poate vedea Împărăţia lui Dumnezeu.“ Nicodim I-a zis: „Cum se poate naşte un om bătrân? Poate el să intre a doua oară în pântecele maicii sale şi să se nască?“ Isus i-a răspuns: „Adevărat, adevărat îţi spun, că, dacă nu se naşte cineva din apă şi din Duh, nu poate să intre în Împărăţia lui Dumnezeu. Ce este născut din carne, este carne, şi ce este născut din Duh, este duh. Nu te mira că ţi-am zis: «Trebuie să vă naşteţi din nou»“ (Ioan 3:3-7).
La început Nicodim a crezut că Isus vorbea despre o naştere fizică atunci când i-a zis că pentru a putea intra în Împărăţia lui Dumnezeu o persoană trebuie să se nască din nou. Totuşi, Isus a precizat foarte clar că Se referea la o renaştere spirituală. Cu alte cuvinte, duhul omului trebuie născut din nou.
Motivul pentru care avem nevoie de o naştere din nou spirituală este acela că duhul nostru a fost infectat de natura rea şi păcătoasă. Această natură păcătoasă este deseori numită în Biblie moarte. Pentru a înţelege, vom numi această natură moarte spirituală pentru a putea face diferinţa între ea şi moartea fizică (care apare atunci când organismul uman încetează să mai funcţioneze).
Definirea morţii spirituale
Pavel a descris în Efeseni 2:1-3 ce înseamnă să fii mort din punct de vedere spiritual:
Voi eraţi morţi în greşelile şi în păcatele voastre, în care trăiaţi odinioară, după mersul lumii acesteia, după domnul puterii văzduhului, a duhului care lucrează acum în fiii neascultării. Între ei eram şi noi toţi odinioară, când trăiam în poftele firii noastre pământeşti, când făceam voile firii pământeşti şi ale gândurilor noastre, şi eram din fire copii ai mâniei, ca şi ceilalţi (Efes. 2:1-3).
Este evident că Pavel nu se referea la moartea fizică deoarece el scria unor oameni vii din punct de vedere fizic. Totuşi, el a spus că erau „morţi în greşelile şi în păcatele lor“. Păcatul este cel care deschide uşa morţii spirituale (vezi Rom. 5:12). A fi mort din punct de vedere spiritual înseamnă a avea o natură păcătoasă în duhul tău. Observă că Pavel le-a spus că erau „din fire copii ai mâniei“.
În plus, a fi mort spiritual înseamnă într-un anume sens a avea în natura ta însuşi duhul Satanei. Pavel a spus că cei care sunt morţi spiritual au duhul „domnului puterii văzduhului“ care lucrează în ei. Acest „domn al puterii văzduhului“ este fără îndoială diavolul (vezi Efes. 6:12), iar duhul lui lucrează în toţi cei care nu sunt mântuiţi.
Isus, vorbind despre cei ce nu sunt născuţi din nou, a spus:
„Voi aveţi de tată pe diavolul; şi vreţi să împliniţi poftele tatălui vostru. El de la început a fost ucigaş; şi nu stă în adevăr, pentru că în el nu este adevăr. Ori de câte ori spune o minciună, vorbeşte din ale lui, căci este mincinos şi tatăl minciunii“ (Ioan 8:44).
Din punct de vedere spiritual, cei care nu sunt născuţi din nou nu numai că au natura Satanei în duhul lor, dar Satan le este, de asemenea, tată spiritual. În mod natural acţionează ca diavolul. Sunt ucigaşi şi mincinoşi.
Nu toţi oamenii nemântuiţi au comis omor, dar sunt animaţi de aceeaşi ură ca şi ucigaşii şi ar ucide dacă ar putea scăpa nepedepsiţi. Legalizarea avortului în multe ţări dovedeşte acest adevăr. Oamenii nemântuiţi îşi vor ucide chiar şi copii nenăscuţi.
De aceea este nevoie ca omul să fie născut din nou. Când se întâmplă acest lucru, acea natură păcătoasă, satanică, este îndepărtată din duh şi este înlocuită cu natura sfântă a lui Dumnezeu. Duhul Lui Sfânt vine să locuiască împreună cu duhul acelei persoane. Aceata nu mai este „moartă spiritual“ ci este transformată într-o persoană „vie din punct de vedere spiritual“. Duhul ei nu mai este mort, ci viu împreună cu Dumnezeu. În loc să fie copilul spiritual al Satanei, devine copilul spiritual al lui Dumnezeu.
Reformarea nu este un substitut al naşterii din nou
Deoarece oamenii nemântuiţi sunt morţi din punct de vedere spiritual, aceştia nu pot fi mântuiţi prin autoreformare, indiferent de cât de mult încearcă. Oamenii nemântuiţi au nevoie de o nouă natură, nu doar de un nou mod de a acţiona. Poţi lua un porc, îl poţi spăla şi curăţa, îl poţi parfuma şi îi poţi lega o fundiţă roz în jurul gâtului, dar tot ce ai în faţă este un porc spălat! Natura lui rămâne aceeaşi. Şi nu va dura mult până va mirosi urât şi se va târî din nou prin noroi.
Acelaşi lucru este valabil în privinţa oamenilor religioşii care nu au fost niciodată născuţi din nou. Ei pot fi curaţi în exterior, dar în interior sunt la fel de murdari ca întotdeauna. Isus le-a spus câtorva oameni relegioşi ai zilelor Sale:
„Vai de voi, cărturari şi Farisei făţarnici! Pentru că voi curăţiţi partea de afară a paharului şi a blidului, dar înăuntru sunt pline de răpire şi de necumpătare. Fariseu orb! Curăţă întâi partea dinăuntru a paharului şi a blidului, pentru ca şi partea de afară să fie curată. Vai de voi, cărturari şi Farisei făţarnici! Pentru că voi sunteţi ca mormintele văruite, care, pe dinafară se arată frumoase, iar pe dinăuntru sunt pline de oasele morţilor şi de orice fel de necurăţie. Tot aşa şi voi, pe dinafară vă arătaţi neprihăniţi oamenilor, dar pe dinăuntru sunteţi plini de făţărnicie şi de fărădelege“ (Mat. 23:25-28).
Cuvintele lui Isus sunt o descriere pertinentă a tuturor celor care sunt religioşi, dar care nu au experimentat naşterea din nou a Duhului Sfânt. Naşterea din nou spală oamenii în profunzime, nu doar la suprafaţă.
Ce se întâmplă cu sufletul atunci când duhul este născut din nou?
Atunci când duhul unei persoane este născut din nou, sufletul rămâne în esenţă neschimbat (în afara faptului că a luat o decizie în mintea sa de a-L urma pe Isus). Totuşi, Dumnezeu Se aşteaptă să facem ceva cu sufletele noastre odată ce am devenit copiii Lui. Sufletul (mintea) nostru ar trebui să fie reînoit de Cuvâtul lui Dumnezeu pentru a gândi aşa cum doreşte Dumnezeu să gândim. Numai prin reînnoirea minţii noastre ne poate fi transformată şi modelată viaţa, determinându-ne să ne asemănăm mai mult lui Isus:
Să nu vă potriviţi chipului veacului acestuia, ci să vă prefaceţi prin înnoirea minţii voastre, ca să puteţi deosebi bine voia lui Dumnezeu: cea bună, plăcută şi desăvârşită (Rom. 12:2; subliniere personală).
Şi Iacov a scris despre acelaşi proces care are loc în viaţa credinciosului:
…primiţi cu blândeţe Cuvântul sădit în voi, care vă poate mântui sufletele (Iacov 1:21b).
Observă că Iacov le scria creştinilor – oameni deja născuţi din nou. Însă aveau nevoie să aibă sufletele mântuite şi acest lucru nu se putea întâmpla decât atunci când, cu blândeţe, primeau Cuvântul sădit în ei. De aceea noilor convertiţi trebuie să li se dea învăţătură din Cuvântul lui Dumnezeu.
Rămăşiţele vechii naturi
După ce sunt născuţi din nou, creştinii descoperă repede că au două naturi, experimentând ceea ce Pavel numeşte războiul dintre „duh şi firea pământească“:
Căci firea pământească pofteşte împotriva Duhului, şi Duhul împotriva firii pământeşti: sunt lucruri potrivnice unele altora, aşa că nu puteţi face tot ce voiţi (Gal. 5:17).
Pavel numeşte „fire pământească“ vechea natură păcătoasă care rămâne în noi. Aceste două naturi din interiorul nostru produc dorinţe diferite care, dacă sunt împlinite, produc acţiuni şi stiluri de viaţă diferite. Observă că Pavel face diferenţă între „faptele firii pământeşti“ şi „roadele Duhului“.
Şi faptele firii pământeşti sunt cunoscute, şi sunt acestea: preacurvia, curvia, necurăţia, desfrânarea, închinarea la idoli, vrăjitoria, vrăjbile, certurile, zavistiile, mâniile, neînţelegerile, desbinările, certurile de partide, pizmele, uciderile, beţiile, îmbuibările, şi alte lucruri asemănătoare cu acestea. Vă spun mai dinainte, cum am mai spus, că cei ce fac astfel de lucruri, nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu. Roada Duhului, dimpotrivă, este: dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioşia, blândeţea, înfrânarea poftelor. Împotriva acestor lucruri nu este lege (Gal. 5:19-23).
Fără îndoială că este posibil ca creştinii să urmeze firea pământească; altfel Pavel nu i-ar mai fi
avertizat că dacă fac o practică din împlinirea poftelor firii pământeşti, atunci nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu. În scrisoarea sa către romani, Pavel a scris, de asemenea, despre cele două naturi existente în fiecare creştin şi le-a atras atenţia asupra aceloraşi consecinţe ale umblării după îndemnurile firii pământeşti:
Şi dacă Hristos este în voi, trupul vostru, da, este supus morţii, din pricina păcatului; dar duhul vostru este viu, din pricina neprihănirii… Aşadar, fraţilor, noi nu mai datorăm nimic firii pământeşti, ca să trăim după îndemnurile ei. Dacă trăiţi după îndemnurile ei, veţi muri; dar dacă, prin Duhul, faceţi să moară faptele trupului, veţi trăi. Căci toţi cei ce sunt călăuziţi de Duhul lui Dumnezeu sunt fii ai lui Dumnezeu (Rom. 8:10, 12-14; subliniere personală).
Iată un avertisment clar adresat creştinilor. A trăi (ceea ce indică o practică regulată) după îndemnurile firii pământeşti duce la moarte. Probabil că Pavel s-a referit la moarte spirituală, deoarece fizic murim cu toţii mai devreme sau mai târziu, chiar şi creştinii care „fac să moară faptele trupului“.
Un creştin s-ar putea să cadă temporar într-unul din păcatele pe care le-a enumerat Pavel; dar, atunci când păcătuieşte, se simte vinovat şi (sperăm că) se va pocăi. Oricine îşi mărturiseşte păcatele şi cere iertare lui Dumnezeu va fi, bineînţeles, curăţit (vezi 1 Ioan 1:9).
Atunci când un creştin păcătuieşte nu înseamnă că a încheiat relaţia cu Dumnezeu – înseamnă că a întrerupt părtăşia. Este în continuare copilul lui Dumnezeu, dar acum este copilul neascultător al lui Dumnezeu. Dacă credinciosul nu îşi mărturiseşte păcatul, se pune în postura de a fi disciplinat de Domnul.
Războiul
Dacă te-ai surprins dorind să faci lucruri care ştii că sunt greşite, atunci ştii ce înseamnă „dorinţa firii pământeşti“. Fără îndoială că ai descoperit, de asemenea, că atunci când eşti ispitit de firea pământească să faci ceea ce este greşit, uneori, ceva în sinea ta te-a făcut să rezişti tentaţiei. Aceea este „dorinţa Duhului Sfânt“. Şi dacă ştii sentimentul de convingere care vine din interior când vrei să răspunzi ispitei, atunci recunoşti vocea duhului tău, pe care îl numim „conştiinţă“.
Dumnezeu a ştiut prea bine că firea noastră pământească ne va ispiti să facem răul. Totuşi, aceasta nu este o scuză pentru a ne îndreptăţi umblarea după poftele firii pământeşti. Dumnezeu încă Se aşteaptă să acţionăm în ascultarea şi cu sfinţenie pentru a învinge natura firii noastre:
Zic dar: umblaţi cârmuiţi de Duhul, şi nu împliniţi poftele firii pământeşti (Gal. 5:16).
Aceasta nu este o formulă magică prin care învingi firea pământească. Pavel a spus pur şi simplu că ar trebui să „umblăm cârmuiţi de Duh“ şi să nu „împlinim poftele firii pământeşti“ (Gal. 5:16). Nici un creştin nu este mai bun decât altul în acest domeniu. A merge prin Duhul Sfânt este o decizie pe care trebuie să o luăm fiecare dintre noi, iar devotamentul nostru faţă de Domnul poate fi măsurat în funcţie de măsura în care nu împlinim poftele firii pământeşti.
Pavel a scris, de asemenea:
Cei ce sunt ai lui Hristos Isus, şi-au răstignit firea pământească împreună cu patimile şi poftele ei (Gal. 5:24).
Observă că Pavel a spus că cei care aparţin lui Hristos şi-au crucificat (perfect compus) firea pământească. Acest lucru s-a întâmplat când s-au pocăit şi au crezut în Domnul Isus Hristos. Am crucificat natura păcătoasă, luând decizia de a asculta de Dumnezeu şi a ne împotrivi păcatului. Deci, acum nu mai este vorba despre crucificarea firii pământeşti, ci despre a o ţine crucificată.
Nu este întotdeauna uşor să ţii firea pământească crucificată, dar este posibil. Dacă vom acţiona conform îndrumărilor date de persoana din interiorul nostru şi nu conform impulsurilor firii, atunci vom trăi viaţa lui Hristos şi vom merge în sfinţenie înaintea Lui.
Natura duhului născut din nou
Există un cuvânt care descrie cel mai bine natura duhului născut din nou şi acest cuvânt este Hristos. Prin Duhul Sfânt, care are o natură identică cu cea a lui Isus, avem de fapt natura lui Isus care trăieşte în noi. Pavel a scris: „nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăieşte în mine“ (Gal. 2:20).
Deoarece avem abilitatea şi natura Lui în noi, avem potenţialul extraordinar de a trăi asemenea lui Hristos. Nu ne trebuie mai multă dragoste, răbdare, sau autocontrol – în noi trăieşte cea mai iubitoare, răbdătoare şi stăpână pe sine Persoană. Tot ceea ce trebuie să facem este să-I permitem să trăiască prin noi.
Totuşi, noi toţi avem un adversar principal care luptă împotriva naturii lui Isus, împiedicând-o să se manifeste în noi; şi acesta este firea pământească. Nu-i de mirare că Pavel a spus că trebuie să ne crucificăm firea. Este responsabilitatea noastră să facem ceva referitor la firea noastră şi este o pierdere de timp să Îi cerem lui Dumnezeu să facă ceva în acest sens. Pavel, de asemenea, a avut probleme cu natura sa pământească, dar şi-a asumat responsabilitatea şi a învins-o:
Ci mă port aspru cu trupul meu, şi-l ţin în stăpânire, ca nu cumva, după ce am propovăduit altora, eu însumi să fiu lepădat (1 Cor. 9:27).
Şi tu va trebui să îţi faci trupul rob al duhului dacă vrei să fii sfânt înaintea Domnului. Poţi să faci acest lucru!
[1] Deoarece Ioan spune că aceasta este „prima înviere“, suntem determinaţi să credem că nu au mai existat alte învieri în masă în afară de aceasta. Deoarece este localizată la sfârşitul Necazului cel Mare, când Isus Se va reîntoarce, aceasta contrazice idea unei răpiri pretribulaţionale, întrucât ştim că învierea în masă va avea loc când va veni Isus din ceruri pentru a-Şi răpi biserica, după cum scrie în 1 Tes. 4:13-17. Vom discuta acest subiect mai în detaliu în capitolul intitulat Răpirea şi sfârşitul veacurilor.
[2] Pentru un studiu mai aprofundat despre subiectul învierii vezi Dan. 12:1-2; Ioan 11:23-26; Fapte 24:14-15; 1 Cor. 15:1-57.
Naşterea din nou
Un creştin zelos a întrebat-o odată pe o doamnă care intrase în politică: „Aţi avut experienţa naşterii din nou?”. Deranjată de întrebarea care, în opinia ei, privea o chestiune personală, doamna a răspuns: „E suficient că m-am născut o dată!”.
Noi, oamenii, avem o natură căzută şi prima naştere nu este suficientă, cel puţin nu pentru viaţa veşnică. Trebuie să ne naştem din nou.
1. Cum i-a explicat Domnul Isus lui Nicodim ce înseamnă naşterea din nou? Ioan 3:1-15
Ioan 3
1. Între farisei era un om cu numele Nicodim, un fruntaş al iudeilor. 2. Acesta a venit la Isus, noaptea, şi I-a zis: „Învăţătorule, ştim că eşti un Învăţător venit de la Dumnezeu; căci nimeni nu poate face semnele pe care le faci Tu, dacă nu este Dumnezeu cu el.” 3. Drept răspuns, Isus i-a zis: „Adevărat, adevărat îţi spun că, dacă un om nu se naşte din nou, nu poate vedea Împărăţia lui Dumnezeu.” 4. Nicodim I-a zis: „Cum se poate naşte un om bătrân? Poate el să intre a doua oară în pântecele maicii sale şi să se nască?” 5. Isus i-a răspuns: „Adevărat, adevărat îţi spun că, dacă nu se naşte cineva din apă şi din Duh, nu poate să intre în Împărăţia lui Dumnezeu. 6. Ce este născut din carne este carne, şi ce este născut din Duh este duh. 7. Nu te mira că ţi-am zis: „Trebuie să vă naşteţi din nou.” 8. Vântul suflă încotro vrea şi-i auzi vuietul; dar nu ştii de unde vine, nici încotro merge. Tot aşa este cu oricine este născut din Duhul.” 9. Nicodim I-a zis: „Cum se poate face aşa ceva?” 10. Isus i-a răspuns: „Tu eşti învăţătorul lui Israel şi nu pricepi aceste lucruri? 11. Adevărat, adevărat îţi spun că Noi vorbim ce ştim şi mărturisim ce am văzut; şi voi nu primiţi mărturia Noastră. 12. Dacă v-am vorbit despre lucruri pământeşti, şi nu credeţi, cum veţi crede când vă voi vorbi despre lucrurile cereşti? 13. Nimeni nu s-a suit în cer, afară de Cel ce S-a coborât din cer, adică Fiul omului care este în cer. 14. Şi, după cum a înălţat Moise şarpele în pustiu, tot aşa trebuie să fie înălţat şi Fiul omului, 15. pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică.Nicodim era învăţător al Legii şi cunoştea Scripturile Vechiului Testament, deci şi textele care vorbesc despre nevoia noastră de a avea o „inimă nouă” şi despre dorinţa lui Dumnezeu de a ne-o da (Psalmii 51:10; Ezechiel 36:26). Domnul Isus i-a explicat acest adevăr şi condiţiile în care poate avea loc această schimbare.
Psalmii 51
10. Zideşte în mine o inimă curată, Dumnezeule, pune în mine un duh nou şi statornic!Ezechiel 36
26. Vă voi da o inimă nouă şi voi pune în voi un duh nou; voi scoate din trupul vostru inima de piatră şi vă voi da o inimă de carne.Nu ştim dacă Nicodim a dat vreun răspuns. Probabil că s-a întors acasă frământat. Duhul Sfânt a continuat să lucreze în linişte la inima lui şi, trei ani mai târziu, el a devenit ucenicul lui Isus.
Faptul că avem nevoie să ne naştem din nou este o dovadă că prima naştere este insuficientă din punct de vedere spiritual. Observăm că naşterea a doua este dublă: este şi din apă, şi din Duh. Probabil că Nicodim cunoştea lucrarea lui Ioan Botezătorul şi a înţeles imediat că naşterea din apă se referea la botezul cu apă. Dar nu înţelegea ce era naşterea din Duhul şi Isus a insistat pe acest aspect, arătându-i că ea înseamnă reînnoirea inimii prin Duhul Sfânt.
Între naşterea fizică şi cea spirituală există asemănări: ambele indică începutul unei vieţi noi şi niciuna dintre ele nu este opera noastră, ci un dar pe care îl primim. Există totuşi şi deosebiri importante: dacă, legat de naşterea fizică, nu ne-a întrebat nimeni dacă vrem sau nu vrem să ne naştem, în ce priveşte naşterea spirituală, avem un cuvânt de spus. De experienţa naşterii din nou au parte numai cei care aleg liber ca Duhul Sfânt să genereze în ei o viaţă spirituală nouă. Dumnezeu ne respectă libertatea şi, deşi doreşte mult să ne ofere o viaţă nouă, nu ne schimbă cu forţa.
Cum te-a convertit Domnul? A fost un proces îndelungat şi imperceptibil de transformare sau o schimbare bruscă? Ai trăit efectiv experienţa naşterii din nou?
*
*****
STUDIUL BIBLIEI LA RÂND TRIMESTRUL II
Ezechiel 37
1. Mâna Domnului a venit peste mine şi m-a luat în Duhul Domnului, şi m-a pus în mijlocul unei văi pline de oase. 2. M-a făcut să trec pe lângă ele, de jur împrejur, şi iată că erau foarte multe pe faţa văii şi erau uscate de tot. 3. El mi-a zis: „Fiul omului, vor putea oare oasele acestea să învie?” Eu am răspuns: „Doamne Dumnezeule, Tu ştii lucrul acesta!” 4. El mi-a zis: „Proroceşte despre oasele acestea şi spune-le: „Oase uscate, ascultaţi cuvântul Domnului! 5. Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu către oasele acestea: „Iată că voi face să intre în voi un duh, şi veţi învia! 6. Vă voi da vine, voi face să crească pe voi carne, vă voi acoperi cu piele, voi pune un duh în voi, şi veţi învia. Şi veţi şti că Eu sunt Domnul.” 7. Am prorocit cum mi se poruncise. Şi pe când proroceam, s-a făcut un vuiet, şi iată că s-a făcut o mişcare, şi oasele s-au apropiat unele de altele! 8. M-am uitat şi iată că le-au venit vine, carnea a crescut şi le-a acoperit pielea pe deasupra; dar nu era încă duh în ele. 9. El mi-a zis: „Proroceşte şi vorbeşte duhului! Proroceşte, fiul omului, şi zi duhului: „Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: „Duhule, vino din cele patru vânturi, suflă peste morţii aceştia ca să învie!” 10. Am prorocit cum mi se poruncise. Şi a intrat duhul în ei, şi au înviat şi au stat pe picioare: era o oaste mare, foarte mare la număr. 11. El mi-a zis: „Fiul omului, oasele acestea sunt toată casa lui Israel. Iată că ei zic: „Ni s-au uscat oasele, ni s-a dus nădejdea; suntem pierduţi!” 12. De aceea, proroceşte şi spune-le: „Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: „Iată, vă voi deschide mormintele, vă voi scoate din mormintele voastre, poporul Meu, şi vă voi aduce iarăşi în ţara lui Israel. 13. Şi veţi şti că Eu sunt Domnul, când vă voi deschide mormintele şi vă voi scoate din mormintele voastre, poporul Meu! 14. Voi pune Duhul Meu în voi, şi veţi trăi; vă voi aşeza iarăşi în ţara voastră, şi veţi şti că Eu, Domnul, am vorbit şi am şi făcut, zice Domnul.” 15. Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: 16. „Fiul omului, ia o bucată de lemn şi scrie pe ea: „Pentru Iuda şi pentru copiii lui Israel care sunt tovarăşii lui.” Ia apoi o altă bucată de lemn şi scrie pe ea: „Pentru Iosif, lemnul lui Efraim, şi pentru toată casa lui Israel care este tovarăşa lui.” 17. După aceea, împreunează-le una cu alta, într-o singură bucată, aşa încât să fie una în mâna ta. 18. Şi când îţi vor zice copiii poporului tău: „Nu vrei să ne lămureşti ce înseamnă lucrul acesta?”, 19. să le răspunzi: „Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: „Iată că voi lua toiagul de lemn al lui Iosif, care este în mâna lui Efraim, şi al seminţiilor lui Israel care-i sunt tovarăşe, le voi uni cu toiagul lui Iuda şi voi face un singur lemn, aşa că vor fi una în mâna Mea.” 20. Toiegele de lemn pe care vei scrie să le ţii astfel în mâna ta, sub ochii lor. 21. Şi să le spui: „Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: „Iată, voi lua pe copiii lui Israel din mijlocul neamurilor la care s-au dus, îi voi strânge din toate părţile şi-i voi aduce înapoi în ţara lor. 22. Voi face din ei un singur neam în ţară, pe munţii lui Israel; toţi vor avea un singur împărat şi nu vor mai fi două neamuri, nici nu vor mai fi împărţiţi în două împărăţii. 23. Nici nu se vor mai spurca prin idolii lor, cu urâciunile lor şi cu toate fărădelegile lor. Îi voi scoate din toate abaterile cu care au păcătuit şi-i voi curăţa; ei vor fi poporul Meu, şi Eu voi fi Dumnezeul lor. 24. Robul Meu David va fi împărat peste ei, şi toţi vor avea un singur păstor. Vor urma poruncile Mele, vor păzi legile Mele şi le vor împlini. 25. Vor locui iarăşi în ţara pe care am dat-o robului Meu Iacov şi pe care au locuit-o şi părinţii voştri. Da, vor locui în ea, ei, copiii lor şi copiii copiilor lor pe vecie, şi Robul Meu David va fi voievodul lor în veci. 26. Voi încheia cu ei un legământ de pace, care va fi un legământ veşnic cu ei; îi voi sădi şi-i voi înmulţi, şi voi pune Locaşul Meu cel Sfânt în mijlocul lor pentru totdeauna. 27. Locuinţa Mea va fi între ei; Eu voi fi Dumnezeul lor, şi ei vor fi poporul Meu. 28. Şi neamurile vor şti că Eu sunt Domnul care sfinţeşte pe Israel, când Locaşul Meu cel Sfânt va fi pentru totdeauna în mijlocul lor.”
Ce inseamna sa fii “nascut din nou”?
Unii oameni pun întrebarea: ce este nasterea din nou? Sau să fii “nascut din nou”?
Isus a facut această declaratie unui om pe nume Nicodim, care a fost unul din marii lideri religiosi ai timpului sau. Nicodim a venit sa-L întrebe pe Isus cu privire la Imparatia lui Dumnezeu. Isus i-a spus ca pentru a intra in Imparatia lui Dumnezeu trebuie sa se nasca din nou. Asta nu inseamna ca te poti întoarce in pantacele mamei tale pentru a te naște din nou!
Pentru a intelege insemnatatea de a fi nascut din nou, este necesar sa intelegi ca exista două nașteri. “Prima” nastere este naaterea fizica, atunci cand te-ai născut în aceasta lume prin mama si tatal tau; si “a doua” nastere este nasterea spirituala – fiind nascut “de sus” sau fiind “născut din nou”, ca o renastere spirituală.
Cum ne-am nascut din nou? Prin pocainta fata de pacat. Aceasta inseamns ca suntem dispusi sa-L primim pe Isus Hristos ca Domn si Mantuitor. Pacatosii sunt “morti” din punct de vedere spiritual; când primesc viata spirituala prin credința în Hristos, Biblia o aseamena cu o renastere. Doar cei care sunt nascuti din nou au păcatele iertate si au o relatie cu Dumnezeu.
Daca esti pregatit sa primesti pe Isus ca Mantuitor și Domn al tau printr-un act de credinta, te încurajam sa te rogi cu sinceritate spunand lui Dumnezeu:
[prkwp_spacer size=”18″][bquote prk_in=”“Isuse, recunosc ca sunt un pacatos si imi pare rau pentru pacatele mele si pentru viata pe care am trait-o. Iti mulțumesc ca ai murit pe cruce pentru a plati pedeapsa pentru pacatul meu. Te primesc acum ca Mantuitorul meu si Domnul meu. Ia controlul asupra vietii mele si fa-ma genul de persoana care doresti sa fiu. In numele lui Isus, m-am rugat. Amin.“”][prkwp_spacer size=”18″]
Daca exista o îndoiala in mintea voastra despre faptul ca esti nascut din nou, speram ca o veți rezolva acum, deoarece Biblia spune în 2 Corinteni 6: 2: “Caci El zice:
[bquote prk_in=”“La vremea potrivita, te-am ascultat; in ziua mantuirii, te-am ajutat. Iata ca acum este vremea potrivita; iata ca acum este ziua mantuirii.“”]
“Crestin”, dar nu nascut din nou
Ioan 3:1-7:
• 1 Între farisei era un om cu numele Nicodim, un fruntaş al iudeilor.
• 2 Acesta* a venit la Isus noaptea şi I-a zis: „Învăţătorule, ştim că eşti un Învăţător venit de la Dumnezeu, căci nimeni** nu poate face semnele pe care le faci Tu, dacă nu este† Dumnezeu cu el.” 3 Drept răspuns, Isus i-a zis: „Adevărat, adevărat îţi spun că, dacă* un om nu se naşte din nou, nu poate vedea Împărăţia lui Dumnezeu.”
• 4 Nicodim I-a zis: „Cum se poate naşte un om bătrân? Poate el să intre a doua oară în pântecele maicii sale şi să se nască?”
• 5 Isus i-a răspuns: „Adevărat, adevărat îţi spun că, dacă* nu se naşte cineva din apă şi din Duh, nu poate să intre în Împărăţia lui Dumnezeu.
• 6 Ce este născut din carne este carne şi ce este născut din Duh este duh.
• 7 Nu te mira că ţi-am zis: ‘Trebuie să vă naşteţi din nou.’
De ce trebuie sa fim nascut din nou? Fiindca nimic nu poate sa inlocuiasca nasterea din nou. Fiindca nasterea din nou este calea spre mantuire, indicate de Hristos.
Ce invatam despre nasterea din nou din povestea lui Nicodim?
1. Nici religia, nici faptele, nici obiceiurile din biserica sau traditiile, nimic nu pot sa inlocuiasca nasterea din nou.
Nicodim era un conducator al iudeilor, era un om invatat, care stia Scripturile din scoarta in scoarta (obligatia preotilor era sa stie Legea pe de rost); nu era un fariseu oarecare, era un lider al lor, un fruntas, ceea ce inseamna ca avea o autoritate bisericeasca.
El credea ca este mantuit cu aceste lucruri, cu religia lui. Toata viata a incercat sa il multumeasca pe Dumnezeu, sa il impresioneze pe Dumnezeu cu lucruile pe care le facea la biserica. Probabil ca nu lipsea de la biserica. Mergea la Templu si slujea de Sabat. Probabil ca se ocupa de grupurile de enoriasi. Probabil se ocupa de raspandirea invataturii din Vechiul Testament. Vorbea si invata pe altii despre Dumnezeu.
Dar probabil ca era din aceia despre care Isus spune: Mulţi Îmi vor zice în ziua aceea: ‘Doamne, Doamne! N-am* prorocit noi în Numele Tău? N-am scos noi draci în Numele Tău? Şi n-am făcut noi multe minuni în Numele Tău?’ (Matei 7:22)
Fereasca Dumnezeu de asa ceva, sa ni se spuna asa ceva de catre Dumnezeu in ziua Judecatii.Este cel mai groaznic si terifiant lucru. Care ar fi reactia ta daca noi am spune: Doamne , dar eu m-am rugat, iar Dumnezeu ar spune: Eu nu te cunosc…Doamne, eu am predicat, iar Dumnezeu ar spune: Eu nu te cunosc.
Cea mai mare inselaciune: sa fi pierdut fara sa stii ca esti pierdut. Nicodim era pierdut, dar el nu stia ca era pierdut. El se baza pe religia lui, pe datinile si obiceiurile religioase, pe trairea in biserica, pe o serie de norme si reguli, el credea ca astea il mantuiesc.
Nicodim nu a venit la Isus din cluburi, nu a venit la Isus de la tigara sau de la birt, de la femei, ci a venit din Biserica. Asta e dureros: sa stai in biserica, dar sa mori chiar daca esti din biserica, fiindca nu esti nascut din nou.
2. Faptul ca simpatizezi cu Isus, faptul ca iti plac faptele lui, faptul ca iti plac invataturile lui si te impresioneaza, faptul ca te emotioneaza faptele lui sau jertfa , nu inseamna ca esti nascut din nou.
Uitati-va la Nicodim, spune ca a venit la Isus: oare de ce a venit noaptea la Isus? De ce atunci? Pentru ca nu vroia sa il vada nimeni, sa nu stie nimeni ca a venit sa vorbeasca cu Isus, sa nu afle altii ca el il cauta pe Isus. Nicodim putea sa vorbeasca cu Isus in timpul zilei, a vazut minunile facute, a asistat la ele, putea sa traga pe Isus deoparte si sa vorbeasca cu el personal.
Ai fost pus in situatia asta? Doamne, sa ma rog , dar sa nu ma vada altii. Sa citesc Biblia, dar mai pe ascuns, ca sa nu vada colegii. Duminca cu Isus, in restul zilei ne ocupam cu ale noastre. Iar de luni pana sambata, orice inafara de Isus. Nu este posibil sa urmezi pe Isus, fara ca EL sa se intersecteze cu lucrurile murdare din viata ta.
Cand te gandesti ca esti nascut din nou, ma intreb la ce ai renuntat tu ca sa urmezi pe Isus? La nimic… in continuare te culci cu prietena , in continuare esti curvarul care ai fost inainte, in continuare esti cu tigara si iti place paharul, esti aceeasi persoana care ai fost inainte. Defapt, nu te costa nimic. Unii venim si cautam in biserica pe Dumnezeu, dar in societate, la munca, in familie chiar, avem relatii ascunse cu El. Ne e teama sa nu stie nimeni ca Isus este parte din viata noastra. Sa nu stie mama ca m-am botezat, seful ca sunt pocait, colegii ca eu nu merg in discoteca, fiindca il urmez pe Hristos.
Hristos vrea sa faca curatenie in viata noastra, noi am prefera sa stearga un pic la suprafata. Hristos vrea sa ne faca o operatie pe inima, noi am vrea doar o pastila, Hristos ar vrea sa transforme curete toate imperfeciunile, sa ne transforme complet, noi am prefer sa ne dea cu un pic de machiaj spiritual.
Cea mai importanta intrebare la care treburi sa raspunzi este legata de nasterea din nou. Intrebarea nu este daca bunicii sau parintii au fost pocaiti sau nu? Intrebarea nu e daca ai pestele pus pe masina sau nu? Intrebarea nu este daca ai fost la biserica sau nu? Intrebarea nu este daca citesti din Biblie sau nu? Intrebarea nu este daca ti-ai setat ringtone cu Glorie Mielului? Intrebarea este: esti nascut din nou sau iti place doar de Isus?
Fii nascut din nou, in aceasta zi, intoarce-te la Dumnezeu. Daca esti aici si poate ai facut anumite lucruri religioase in viata, dar nu exista o transformare in viata Ta si stii cu sinceritate ca Dumnezeu nu a schimbat, nu a regenerat viata ta, . te rog impacate-cu Dumnezeu, lasa-l pe El sa iti schimbe inima.
3. Cunostintele nu pot sa inlcouiasca nasterea din nou:
Ce stia Nicodim despre Isus? Nu doar il recunoaste ca Invatator, dar afirma ca el stie ca vine de la Dumnezeu si ca minunile savarsite doar El le poate face. Cand Hristos a facut o vindecare, fariseii au spus ca are drac. Dar Nicodim recunoaste ca Dumnezeu este cu Isus, ca minunile pe care le face sunt direct de la Dumnezeu. Hristos ar fi putut sa spuna: uite, un om care stie, un om cu atata ravna, cu atata cultura, uite chiar ma cunoaste, hai direct in comitet, ca esti bine, esti un bun cunoscator al vietii mele.
Dar ce ii spune Isus? Nicodim, vezi ca esti aproape de fianlul vietii. Daca nu se schimba ceva in viata ta, daca nu te nasti din nou, te duci direct in Iad. Cu tot cu religia ta, si cunostintele tale din Scripturi, si cu obiceiurile iudeilor, cu toate slujirea ta in biserica, te duci direct in Iad.
Este posibil sa fi in biserica si sa nu fi nascut din nou? Este foarte posibil. Este posibil sa fii aici si sa crezi ca esti mantuit, dar sa nu fi? Este foarte posibil. Este posibil ca frati baptisti si penticostali, catolici, ortodocsi, adventisti si altii sa se intalneasca in Iad? Este foarte posibil. Este posibil sa organizam evenimente si Dumnezeu sa nu tina cont de ele? Este foarte posibil. Este posibil sa ii ajut pe saraci si sa nu tina cont de asta? Este posibil, daca nu esti nascut din nou.
O biserica adevarata este o biserica nascuta din nou, este o biserica transformata prin Harul lui Hristos.
Isus repeta: Adevarat adevarat va spun.Repeta fiindca e foarte important.
Cu cine sta de vorba Isus? Cu Nicodim. Nicodim era fariseu, stia foarte bine Tora. Isus i-a raspuns pe masura vorbitorului sau, conform cu cunostintele sale.
Ezechiel 36:35: Va voi stropi cu apa curate si veti fi curatati. Va voi curati de toate necuratiile voastre si de toti idolii vostri.
Sa fi nascut din apa inseamna sa fi curatit de Dumnezeu, sa fi sfintit de toate necuratiile tale, ca atunci cand te intorci la Dumnezeu sa nu fi un om vechi, ci sa fi ca un om nou.
Cum te naste Dumnezeu, cum te sfinteste? Voi ati fost transformati si e o transformare definite, ati fost schimbati in inimile voastre, pentru
Nu inseamna ca devii perfect, dar nici nu ramai omul vechi, cu aceleasi pacate, cu aceleasi dependebte, Ai fost botezat, ad rte bucuri de cluburi, ai fost botezat, dar nu te deranjeaza pornografia, ai fost botezat, dar nu te deranjeaza sexul cu partenerul sau partenera,.
Biblia spune ca Dumnezeu curateste viata si dorintele noastre sunt dorinte diferite.Cand Dumnezeu te sfinteste, nu te mai inchini banilor, nu te mai inchini sexului, nu te mai inchini eului tau.
Ezechiel 36:36-37
Cand Dumnezeu vine cu nastere de nou, Dumnezeu schimba inima de piatra, cu o inima de carne. Nasterea din nou nu tu o faci, Dumnezeu o face: Va voi face
Responsabilitatea noastra este sa mergem la Isus, dar apoi Hristos ne prelucreaza inima, ne prelucreaza viata . Ati simtit cu e o piatra? E rece, e dura, nu lasa sa patrunda nimic. Nu tea tinge nimic in dimineata aceasta, nu tea tinge nimic din ce Dumnezeu iti spune astazi?
Multi am vrea sa ne intoarcem la Dumnezeu, sa fim in ceruri, fara sa se schimbe nimic. Somnicul sa ramana somnic, prietenii sa fie prieteni, prostiile de pe facebook sa ramana acelaeasi, fara niciun fel de transformare. Dar Dumnezeu spune ca nasterea din nou produce schimbari. Sunt schimbari in viata ta? Dumnezeu nu asteapta o declaratie frumoasa, este determinarea de a merge cu Isus pana la moarte.
Cand esti nascut din nou nu mai citesti Biblia pentru ca trebuie, ci pentru ca iti place. Nu mai mergi la biserica pentru ca trebuie, pentru ca e duminica, ci pentru ca abia astepti. Nu mai canti pentru ca insista unii, ci o faci cu bucurie, sa sari in sus. Nu mai evanghelizezi din obligatie, ci faci cu dragoste pentru sufletele celorlalti.
Ce s-a intamplat cu Nicodim? Care e rezultatul nasterii din nou?
Citim textul de fata, dar nu vedem pe Nicodim ridicand vreo mana, facand ceva, nici da nici nu.
Credeti ca Isus a schimbat pe Nicodim? La Nicodim a avut loc nasterea din nou? Daca da, de unde stim asta?
a) Un crestin nascut din nou umbla cu Dumnezeu (Ioan 7:50-52)
Dumnezeu te primeste si cand e noaptea, Dumnezeu te primeste si cand esti in intunericul vietii tale, pentru a trai in lumina.
Lasa rusinea deoparte si isi risca reputatia. Nicodim nu s-a rusinat cu Hristos. Ia apararea lui Hristos, nu este de acord cu decizia Sinedriului.
Nicodim a inceput sa umbla cu Isus . Un crestin nascut din nou este un om care umbla cu Isus. Umbla cu Isus si noaptea si ziua, umbla cu Isus la facultate, umbla cu Isus la munca, umbla cu Isus in incerci, umbla cu Isus la bine si la rau.
b) Un crestin nascut din nou slujeste lui Dumnezeu. (Ioan 19:39-40)
Omul care vine pe ascuns noaptea merge in timpul zilei sa ingroape pe Mantuitorul Sau. Nicodim a jerfit atat de mult. Oare cum a fost acel moment omul care a stat noaptea cu Isus sta fata in fata cu Salvatorul Sau si il pune in mormant, petrece ultimele clipe din viata lui Isus inainte de Inviere? Poate ca Nicodim a experimentat urmatoarele: “intr-o zi eram un religios, un simpatizant, dar acum sunt un copil al Sau, si nu mi-e rusine, si vreau sa fac tot ce pot pentru Hristos. Vreau sad au tot ce am Lui. Vreau sa raman cu Hristos pana la capat.”
Ce trebuie să cunoască fiecare om despre naşterea din nou?
Întrebare:
Cum să te naști din nou? Ce trebuie să faci? Ce se întâmplă atunci? În momentul când te naști din nou, simți o putere pe care nu ai mai avut-o până în acel moment? Oamenii care se nasc din nou nu mai revin la viața de până atunci? Vă rog să-mi răspundeți la aceste întrebări, caci eu chiar nu pot înțelege nicicum. Mulţumesc.
Domnul Isus i-a prezentat pe larg acest subiect lui Nicodim, un fariseu care era fruntaş al Iudeilor. El a adresat unele din aceste întrebări, aşa că cel mai bine va fi să urmărim discuţia Mântuitorului cu Nicodim ca să înţelegem adevărurile esenţiale despre naşterea din nou. Le voi aborda şi eu sub formă de întrebări.
Aşa dar…
De ce trebuie să te naşti din nou?
Capitolul 3 al Evangheliei după Ioan începe astfel:
Între farisei era un om cu numele Nicodim, un fruntaş al iudeilor. Acesta a venit la Isus, noaptea, şi I-a zis: „Învăţătorule, ştim că eşti un Învăţător venit de la Dumnezeu; căci nimeni nu poate face semnele pe care le faci Tu, dacă nu este Dumnezeu cu el.” Drept răspuns, Isus i-a zis: „Adevărat, adevărat îţi spun că, dacă un om nu se naşte din nou, nu poate vedea Împărăţia lui Dumnezeu.” Nicodim I-a zis: „Cum se poate naşte un om bătrân? Poate el să intre a doua oară în pântecele maicii sale şi să se nască?” Isus i-a răspuns: „Adevărat, adevărat îţi spun că, dacă nu se naşte cineva din apă şi din Duh, nu poate să intre în Împărăţia lui Dumnezeu. (Ioan 3:1-5)
Nicodim nu ştia despre naşterea din nou şi spre deosebire de autoarea întrebării, nici măcar nu adresase o astfel de întrebare. Dar, pentru că naşterea din nou este foarte importantă, Domnul Isus a mers direct la subiect şi a punctat două lucruri majore despre importanţa naşterii din nou şi anume:
- dacă un om nu se naşte din nou, nu poate vedea Împărăţia lui Dumnezeu
- dacă un om nu se naşte din apă şi din Duh (naşte din nou) nu poate să între în Împărăţia lui Dumnezeu
Astfel, oricine doreşte să moştenească viaţa veşnică în Împărăţia lui Dumnezeu nu va ignora acest subiect, ci va face tot ce ţine de el ca să cunoască…
Ce este naşterea din nou?
Când Domnul Isus a spus că dacă un om nu se naşte din nou nu poate vedea Împărăţia lui Dumnezeu.
Nicodim I-a zis: „Cum se poate naşte un om bătrân? Poate el să intre a doua oară în pântecele maicii sale şi să se nască?” (Ioan 3:4)
El a întrebat aşa pentru că s-a gândit că naşterea din nou este o naştere fizică sau similară cu ea. De aceea..
Isus i-a răspuns: „Adevărat, adevărat îţi spun că, dacă nu se naşte cineva din apă şi din Duh, nu poate să intre în Împărăţia lui Dumnezeu. Ce este născut din carne este carne, şi ce este născut din Duh este duh. Nu te mira că ţi-am zis: „Trebuie să vă naşteţi din nou.” (Ioan 3:5-7)
Există două păreri cu privire la semnificaţia naşterii din apă. Prima susţine că atunci când Domnul Isus a spus de apă se referea la Cuvântul lui Dumnezeu pentru că în Epistola lui Iacov scrie:
El, de bunăvoia Lui, ne-a născut prin Cuvântul adevărului, ca să fim un fel de pârgă a făpturilor Lui. (Iacov 1:18)
Şi este adevărat că nici un om nu se poate naşte din nou până nu cunoaşte şi nu crede adevărul Cuvântului lui Dumnezeu.
O altă părere este că naşterea din apă se referă la naşterea fizică, pentru că fătul se află într-un mediu de ape şi când o femeie începe să nască prima vine scurgerea acestor ape care în popor este numită “ruperea apelor”. Cu siguranţă însă că nu se referă în acest pasaj la botez, cum cred unii, pentru că botezul este cel care urmează naşterii din nou.
Un lucru este absolut clar şi foarte important în acest pasaj şi anume că Domnul Isus insistă mult la Nicodim să înţeleagă că naşterea din nou este naştere din Duh şi această naştere din Duh o pune în contrast cu naşterea din carne. Tot despre naşterea din nou relatează Scriptura când ne spune despre venirea Domnului Isus pe pământ şi despre oamenii care l-au primit în inimi:
Dar tuturor celor ce L-au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu; născuţi nu din sânge, nici din voia firii lor, nici din voia vreunui om, ci din Dumnezeu. (Ioan 1:12-13)
Deci, naşterea din nou:
- nu este naştere din carne (naştere fizică)
- este naştere din Duh
- nu este din sânge, nici din voia firii omeneşti, nici din voi oamenilor
- este naştere din Dumnezeu
Dacă am aflat ce este naşterea din nou, vom dori să cunoaştem…
Cum este omul născut din nou?
Domnul Isus i-a spus lui Nicodim astfel despre omul născut din nou:
Nu te mira că ţi-am zis: „Trebuie să vă naşteţi din nou.” Vântul suflă încotro vrea şi-i auzi vuietul; dar nu ştii de unde vine, nici încotro merge. Tot aşa este cu oricine este născut din Duhul.” (Ioan 3:7-8)
Aşa cum vântul nu poate fi văzut cu ochii cum şi de unde vine tot aşa este şi cu omul născut din nou. Nu poate fi văzută naşterea din nou cu ochii fizici de către ceilalţi oameni din jur, dar ei văd efectele naşterii din nou. Oamenii nu pot vedea cum un om a fost născut din Duhul Sfânt şi nu pot vedea cum naşterea din nou îl duce în Împărăţia lui Dumnezeu, dar ei văd efectul naşterii din nou, pentru că viaţa omului născut din nou se deosebeşte total de felul cum a trăit înainte să fie născut din nou. După ce cunoşti aceste lucruri despre naşterea din nou şi dacă le crezi, atunci, fără îndoială, îţi va apărea întrebarea…
Cum să te naşti din nou?
După ce Domnul Isus a prezentat aceste adevăruri importante despre naşterea din nou:
Nicodim I-a zis: „Cum se poate face aşa ceva?” (Ioan 3:9)
Prin credinţă. Doar prin credinţă în Domnul Isus. Iată de ce Mântuitorul a început răspunsul său cu o mustrare la adresa Fariseilor care nu credeau şi a zis:
Isus i-a răspuns: „Tu eşti învăţătorul lui Israel şi nu pricepi aceste lucruri? Adevărat, adevărat îţi spun că Noi vorbim ce ştim şi mărturisim ce am văzut; şi voi nu primiţi mărturia Noastră. Dacă v-am vorbit despre lucruri pământeşti, şi nu credeţi, cum veţi crede când vă voi vorbi despre lucrurile cereşti? Nimeni nu s-a suit în cer, afară de Cel ce S-a coborât din cer, adică Fiul omului care este în cer. (Ioan 3:10-13)
După ce i-a mustrat pe Farisei (în persoana lui Nicodim) pentru necredinţa lor, Domnul Isus răspunde la întrebarea “Cum se poate face naşterea din nou?” şi spune:
Şi, după cum a înălţat Moise şarpele în pustiu, tot aşa trebuie să fie înălţat şi Fiul omului, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică. Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică. (Ioan 3:14-16)
Împărăţia lui Dumnezeu este viaţa veşnică şi a întra în această Împărăţie înseamnă a avea viaţă veşnică. Domnul Isus spune că doar cel ce crede în El nu va pieri
ci va avea viaţi veşnică. Nu uitaţi, că în acest pasaj Domnul Isus răspunde la întrebarea lui Nicodim cum poate fi realizată naşterea din nou. Aceasta poate avea loc doar prin credinţă în Domnul Isus Hristos. Dar va spune cineva: “Dar toţi cred azi în Isus Hristos. Deci, automat, toţi sunt născuţi din nou…” Ce bine ar fi să fie aşa… Dar cu părere de rău, sunt foarte puţini cei care sunt născuţi din nou şi cu adevărat creştini. Atunci..
Ce trebuie să faci specific ca să te naşti din nou?
Naşterea din nou şi mântuirea (salvarea, izbăvirea de la pierzarea veşnică) sunt cuvinte aproape sinonime în Sfintele Scripturi pentru că doar atunci când este născut din nou cineva este mântuit de la pierzarea veşnică. În Epistola către Romani, Apostolul Pavel a scris:
Dacă mărturiseşti deci cu gura ta pe Isus ca Domn şi dacă crezi în inima ta că Dumnezeu L-a înviat din morţi, vei fi mântuit. Căci prin credinţa din inimă se capătă neprihănirea, şi prin mărturisirea cu gura se ajunge la mântuire, după cum zice Scriptura: „Oricine crede în El nu va fi dat de ruşine.” (Romani 10:9-11)
Trebuie să crezi din toată inima în Domnul Isus şi dacă crezi în El, atunci să-L mărturiseşti cu buzele tale ca şi Domn. Azi cuvântul “Domn” nu mai are semnificaţia din primul secol. Azi cuvântul “Domn” este mai degrabă o adresare de politeţe. Atunci, însă, robii se adresau astfel stăpânilor lor de care erau absolut dependenţi şi le erau într-o supunere totală. Să mărturiseşti pe Isus ca Domn înseamnă să iei o decizie fermă în inima ta să te supui total voii Mântuitorului, pentru tot restul vieţii. Voia lui este scrisă în Sfintele Scripturi. Deci, să-L mărturiseşti pe Domnul Isus ca Domn însemnă să decizi ferm să trăieşti în deplină ascultare de El. Dacă aceasta este dorinţa inimii tale, atunci, după citirea acestui articol, pleacă genunchi şi în rugăciune adresează-te la Dumnezeu. Iată un model de rugăciune pentru intrare în Noul Legământ şi naştere din nou:
Dumnezeu Atotputernic, În Numele Domnului Isus Hristos vin înaintea Ta şi îţi mulţumesc pentru că mi-ai dat viaţă şi mi-ai păstrat-o până în ziua de azi. Îţi mulţumesc pentru Fiul Tău, Domnul Isus Hristos pe care L-ai jertfit la crucea de la Golgota pentru păcatele mele. Te rog să-mi ierţi toate păcatele mele săvârşite până în ziua de azi. Eu vin acum înaintea Ta cu dorinţa să mă supun total voii Tale, să întru în Noul Legământ şi să trăiesc pentru restul vieţii în deplină ascultare de Cuvântul Tău scris în Sfintele Scripturi. Te rog sa-mi dai Duhul Tău cel Sfânt ca să pot trăi o viaţă sfântă şi neprihănită. Ajută-mi să fiu un bun copil al Tău în toate zilele vieţii mele şi să le spun tuturor oamenilor despre mântuirea Ta. Îţi mulţumesc că m-ai primit şi că mi-ai dat privilegiul să fiu copilul tău şi să fim mântuit. Fii slăvit în veci! Amin.
Ce se întâmplă în momentul naşterii din nou?
Lucruri majore şi foarte importante. Atunci primeşti iertare de la Dumnezeu pentru toate păcatele tale. Tot atunci primeşti Duhul Sfânt de la Dumnezeu care de acum înainte te va călăuzi în tot adevărul şi te va împuternici ca să fii biruitor asupra păcatului.
Ce simţi când te naşti din nou?
Scriptura nu învaţă că trebuie neapărat să simţi ceva special în momentul naşterii din nou. Este însă evident că la naşterea din nou are loc o schimbare majoră în viaţa oamenilor şi se schimbă priorităţile lor. Omul născut din nou va avea o foarte mare dorinţă să cunoască Sfintele Scripturi şi să le studieze şi aceasta pentru că este înflăcărat de dorinţa să-I fie plăcut lui Dumnezeu şi să facă totul potrivit cu Cuvântul Lui.
Cred că este binevenit să împărtăşesc aici cum a avut loc naşterea mea din nou şi ce am simţit atunci. În seara zilei de 27 noiembrie 1991, eram în Hotelul “Izmailovo” din Moscova şi am luat hotărârea fermă să intru în Noul Legământ cu Domnul Isus Hristos. Am îngenunchiat şi m-am rugat Domnului cu o rugăciune asemănătoare modelului care vi l-am dat mai sus. După ce m-am rugat, deplin încredinţat de promisiunea lui Dumnezeu în Biblie, am ştiut că El mi-a iertat păcatele, că m-a făcut copilul Său şi mi-a dat Duhul Său cel Sfânt. Am dormit foarte bine şi liniştit în noaptea aceea, spre deosebire de celelalte nopţi când mă frământam în necredinţa şi nehotărârea mea. A doua zi m-am trezit cu o pace de nedescris în inima mea. Cea mai mare dorinţă era să citesc Sfintele Scripturi şi să le înţeleg. De aceea, am ales să merg la o librărie creştină şi mi-am cumpărat o Enciclopedie Biblică ca să pot găsi explicaţia la ce nu voi înţelege din Biblie. Într-un timp foarte scurt am citit din nou întreaga Biblie. Ardeam de dorinţa să vin la Chişinău şi să-mi cer iertare de la oamenii faţă de care mă făcusem vinovat cu ceva, lucru care altă dată nicicum nu-l făceam. Mai ardeam de dorinţa să ajung cât mai repede acasă şi să le spun la ai mei despre naşterea mea din nou. La venirea acasă aşa am şi făcut. Apoi, am căutat repede o biserică evanghelică pentru că acolo am găsit oameni născuţi din nou ca şi mine şi care aveau aceeaşi dorinţă vie să trăiască potrivit cu Sfintele Scripturi.
Mai revin la viaţa păcătoasă cei născuţi din nou?
Nicidecum. Pentru că aceşti oameni au făcut un legământ cu Domnul Isus şi pentru că au primit Duhul Sfânt şi trăiesc prin credinţă ei sunt biruitori asupra păcatului şi nu mai revin la viaţa păcătoasă. Iată ce spune Scriptura în acest sens:
Oricine este născut din Dumnezeu nu păcătuieşte, pentru că sămânţa Lui rămâne în el; şi nu poate păcătui, fiindcă este născut din Dumnezeu. (1 Ioan 3:9)
Dar va întreba cineva…
Şi ce va fi cu cel născut din nou dacă se întâmplă să păcătuiască?
Se întâmplă şi celui născut din nou să păcătuiască accidental din neveghere. Dar în astfel de cazuri el nu are linişte până nu-şi mărturiseşte păcatul înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor faţă de care a păcătuit. De aceea Apostolul Ioan a mai scris:
Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios şi drept ca să ne ierte păcatele şi să ne cureţe de orice nelegiuire. (1 Ioan 1:9)
Şi mai spune…
Copilaşilor, vă scriu aceste lucruri ca să nu păcătuiţi. Dar, dacă cineva a păcătuit, avem la Tatăl un Mijlocitor, pe Isus Hristos, Cel Neprihănit. El este jertfa de ispăşire pentru păcatele noastre; şi nu numai pentru ale noastre, ci pentru ale întregii lumi. Şi prin aceasta ştim că Îl cunoaştem, dacă păzim poruncile Lui. (1 Ioan 2:1-3)
Când le vorbesc oamenilor despre naşterea din nou de multe ori îmi mai este adresată următoarea întrebare…
Poţi să fii născut din nou şi să nu te ataşezi la nici o biserică?
Nu, nu poţi aşa. Scriptura mai scrie:
Oricine crede că Isus este Hristosul este născut din Dumnezeu; şi oricine iubeşte pe Cel ce L-a născut iubeşte şi pe cel născut din El. Cunoaştem că iubim pe copiii lui Dumnezeu prin aceea că iubim pe Dumnezeu şi păzim poruncile Lui. (1 Ioan 5:1-2)
Cel născut din nou iubeşte pe ceilalţi copiii ai lui Dumnezeu. În ziua când te naşti din nou devii membru al familiei lui Dumnezeu. Biserica este adunarea celor născu
ţi din nou. Cum poţi să fii parte din această familie şi să ignori pe ceilalţi membri. Apoi, fiecare creştin are o datorie să slujească Bisericii cu darurile lui spirituale. Cum poţi sluji unor oameni pe care îi ignori. Dacă te naşti din nou este foarte important să cauţi o biserică locală alcătuită din oameni născuţi din nou care studiază Sfintele Scripturi şi s-au dedicat să trăiască potrivit cu învăţătura lui Hristos. Aşa să te ajute Dumnezeu.
Într-o noapte, Isus îl învaţă pe Nicodim adevăruri profunde
-
CE ÎNSEAMNĂ ‘A SE NAŞTE DIN NOU’
În timp ce se află în Ierusalim la sărbătoarea Paştelui din anul 30 e.n., Isus face semne extraordinare, sau miracole, şi mulţi cred în el. Nicodim, fariseu şi membru al Curţii Supreme a iudeilor, numite Sanhedrin, este impresionat. Întrucât vrea să afle mai multe, el merge la Isus după lăsarea întunericului, probabil pentru că nu vrea să fie văzut de ceilalţi conducători iudei, temându-se că reputaţia lui ar putea avea de suferit.
„Rabi”, îi spune Nicodim, „ştim că ai venit ca învăţător de la Dumnezeu, pentru că nimeni nu poate face semnele pe care le faci tu dacă Dumnezeu nu este cu el”. Atunci Isus îi spune lui Nicodim că, pentru a intra în Regatul lui Dumnezeu, o persoană trebuie ‘să se nască din nou’ (Ioan 3:2, 3).
Dar cum poate cineva să se nască din nou? „Mai poate el să intre a doua oară în pântecele mamei lui şi să se nască?”, întreabă Nicodim (Ioan 3:4).
Desigur, nu aceasta înseamnă naşterea din nou. Isus explică: „Dacă cineva nu se naşte din apă şi din spirit, nu poate să intre în regatul lui Dumnezeu” (Ioan 3:5). Când a fost botezat şi spiritul sfânt a coborât peste el, Isus s-a născut „din apă şi din spirit”. Atunci s-a auzit un glas din cer care zicea: „Acesta este Fiul meu, cel iubit, pe care l-am aprobat” (Matei 3:16, 17). În acest mod, Dumnezeu a făcut cunoscut că Isus devenise un fiu spiritual cu perspectiva de a intra în Regatul ceresc. Mai târziu, la Penticosta din 33 e.n., spiritul sfânt avea să fie turnat şi peste alţi continuatori botezaţi ai lui Isus, aceştia născându-se astfel din nou ca fii ai lui Dumnezeu născuți de spirit (Faptele 2:1-4).
Lui Nicodim îi este greu să înţeleagă ce îl învaţă Isus despre Regat. De aceea, Isus îi dezvăluie mai multe referitor la rolul său deosebit de Fiu uman al lui Dumnezeu. Isus îi spune: „Aşa cum Moise a înălţat şarpele în pustiu, tot aşa trebuie să fie înălţat Fiul omului, pentru ca oricine crede în el să aibă viaţă veşnică” (Ioan 3:14, 15).
Israeliţii din vechime care au fost muşcaţi de şerpi veninoşi au trebuit să privească la şarpele de aramă ca să fie salvaţi (Numerele 21:9). În mod asemănător, toţi oamenii trebuie să manifeste credinţă în Fiul lui Dumnezeu pentru a fi salvaţi de la moarte, la care au fost cu toţii condamnaţi, şi să primească viaţă veşnică. Scoţând în evidenţă iubirea lui Iehova faţă de oameni, Isus îi spune în continuare lui Nicodim: „Atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât l-a dat pe Fiul său unic-născut, pentru ca oricine manifestă credinţă în el să nu fie distrus, ci să aibă viaţă veşnică” (Ioan 3:16). Aşadar, la circa şase luni după ce şi-a început serviciul pământesc, Isus explică în mod clar că el este calea spre salvare pentru omenire.
Isus îi zice lui Nicodim: „Dumnezeu nu l-a trimis pe Fiul său în lume ca să judece lumea”. Aceasta înseamnă că el nu a fost trimis să pronunţe o judecată împotriva lumii, condamnându-i pe toţi oamenii la distrugere. Dimpotrivă, aşa cum spune Isus, el a fost trimis „pentru ca lumea să fie salvată prin el” (Ioan 3:17).
Nicodim s-a temut să vină la Isus, făcând aceasta la adăpostul întunericului. De aceea, este interesant că Isus încheie discuţia cu el astfel: „Iată baza pentru judecată: lumina [Isus fiind lumina prin viaţa şi învăţăturile sale] a venit în lume, dar oamenii au iubit mai degrabă întunericul decât lumina, căci faptele lor erau rele. Fiindcă cine practică lucruri rele urăşte lumina şi nu vine la lumină, pentru ca faptele lui să nu fie dezaprobate. Dar cine practică adevărul vine la lumină, ca să se vadă că faptele lui sunt făcute în armonie cu voinţa lui Dumnezeu” (Ioan 3:19-21).
Lui Nicodim, acest fariseu şi învăţător al Israelului, nu-i rămâne decât să mediteze la ce a aflat despre rolul lui Isus în scopul lui Dumnezeu.
A răbda ispita şi a intra în ispită
William Kelly
Există în mod evident o diferenţă imensă între „a trece prin ispită”, sau „a răbda ispita” (Iacov 1:2,12 ) pe de o parte, şi „a intra în ispită” (Matei 26:41 ), de cealaltă parte. Prin urmare ar fi bine să clarificăm această diferenţă în sufletele noastre, pentru că, în timp ce una este binecuvântată, cealaltă reprezintă cel mai mare pericol posibil pentru suflet. Nimic nu întăreşte mai mult decât „a răbda ispita”; nimic nu este mai periculos decât „a intra” în ea. Pare să fie o mică diferenţă de cuvinte, iar oamenii ar putea, în gândurile lor, să treacă repede peste această diferenţă. Însă ea este crucială, deoarece într-un caz reprezintă o onoare pe care Dumnezeu ne-o face, iar în celălalt caz este o capcană pe care Satan ne-o întinde.
Pe care dintre aceste două lucruri îl cunoaştem mai bine? Cât de mult cunosc sufletele noastre, care sunt aici în jurul mesei Domnului Isus, ce înseamnă să treci prin diferite ispite sau să rabzi ispita? Pentru că ferice de noi dacă cunoaştem. A trece prin ispită sau a o răbda, este lucrul în care Dumnezeu Îşi găseşte plăcerea. În Geneza 22 aflăm că Avraam era într-o stare în care Dumnezeu a putut să-l încerce, iar Lui Îi place ca noi să ne aflăm într-o astfel de stare încât El să ne poată încerca. Dar acest lucru nu se întâmplă atunci când noi nu suntem conduşi de sentimentul prezenţei lui Dumnezeu, precum şi de bucuria în El. Nu se întâmplă atunci când carnea este nejudecată. Suntem noi deci aduşi până la acest punct, în căile lui Dumnezeu? Pentru că aceasta este ceea ce El caută la fiecare dintre sfinţii Săi. Suntem noi deci aduşi în părtăşie cu Tatăl şi cu Fiul Său în Domnul nostru Isus (1. Ioan 1 )? Nu avem noi acelaşi Mântuitor şi aceeaşi mântuire a lui Dumnezeu?
Cu toate acestea, în Hristos, mântuirea nu este doar o favoare incomparabilă precum aceea pe care Dumnezeu ne-a acordat-o în profunzimile nevoii noastre, ci este de asemenea categoric inseparabilă de judecarea sinelui în prezenţa lui Dumnezeu. Până într-acolo încât dacă acest fapt nu este învăţat la început, va trebui să fie învăţat într-un fel mult mai dureros pe parcurs. Şi apoi, ce dezonoare adusă lui Dumnezeu! Ce întristare adusă Duhului Său! Un asemenea eşec, care să ne înveţe ce suntem noi, nu înseamnă a răbda ispita şi nici măcar în măsura cea mai mică nu înseamnă că Dumnezeu ne încearcă. Într-o astfel de stare, Domnul trebuie mai degrabă să ne înghiontească pentru greşelile noastre, ca unii care purtăm numele Domnului Isus într-un chip nevrednic.
Cât de trist este ca cei care au în Mântuitorul o astfel de mântuire, întemeiată pe judecata fără cruţare a cărnii, să o folosească atât de puţin pentru a judeca sinele, cel mai urâcios lucru dintre toate pentru Dumnezeu, şi nimeni nu ar trebui să ezite să-l numească astfel. Sunt de acord că Satan are o mai mare îndrăzneală, mândrie şi iscusinţă, dar mi se pare că în ceea ce priveşte josnicia, ticăloşia şi răutatea, nimic nu este atât de rău precum sinele. Şi totuşi acesta este chiar ceea ce fiecare dintre noi îl poartă cu sine. Întrebarea care se pune acum este: cât de mult a lucrat harul în sufletele noastre pentru a ne conduce să îl judecăm în prezenţa lui Dumnezeu? Atunci când aşa stau lucrurile, Domnul ne poate încerca, aceasta însemnând că El ne poate pune la încercare prin ceea ce nu este deloc o chestiune a vreunui rău de orice fel, deoarece Dumnezeu nu ispiteşte cu rău, după cum El Însuşi nu poate fi ispitit de lucruri rele (Iacov 1:13 ).
Atunci când lui Dumnezeu i-a plăcut să-i ceară lui Avraam să îl dea pe singurul său fiu, aceasta nu era în niciun fel vreun rău, ci o încercare deosebit de binecuvântată. Ea dovedea dacă Avraam avea o astfel de încredere deplină în Dumnezeu, încât să renunţe la ceea ce îi era lui cel mai drag, fiul său pe care se bazau toate promisiunile lui Dumnezeu. Şi prin har, Avraam a avut. Bineînţeles că el a făcut aceasta având perfecta certitudine că, dacă Isaac trebuia să moară atunci, Dumnezeu îl va învia. Căci Avraam ştia perfect, mai înainte ca jertfa să-i fie cerută, că Isaac trebuia să fie fiul promisiunii; iar el cunoştea că era Isaac şi nimeni altcineva – nu vreun alt fiu – astfel încât era sigur, că dacă Isaac ar fi fost jertfit, Dumnezeu îl va învia din nou dintre morţi. Prin urmare a fost cu adevărat bunătatea inimii lui Dumnezeu aceea care s-a reflectat în ceea ce El a cerut inimii lui Avraam. Iar Avraam a fost adus într-o şi mai măreaţă comuniune cu Dumnezeu în ceea ce era, potrivit măsurii, imaginea darului Propriului Său Fiu.
Exact aşa stau lucrurile cu încercările cu care lui Dumnezeu Îi face plăcere să ne încerce, vorbind acum nu de încercările noastre rele, ci de cele bune; nu de astfel de necazuri precum cele prin care a trecut Lot ci de cele precum ale lui Avraam. Dacă în noi există un astfel de fundament al umblării înaintea lui Dumnezeu şi conştienţa prezenţei Sale, aceasta reprezintă dovada celei mai mari încrederi în Dumnezeu, astfel încât El ne poate încerca cu ceva asemănător Lui – vreun premiu la care să renunţăm, o suferinţă pe care să o răbdăm în har – orice ar fi, potrivit gândului Său. În sensul acesta se vorbeşte despre ispită în Iacov 1:2,12 .
După aceste lucruri (Iacov 1:13-15 ), ne întoarcem la ispita despre care se vorbeşte într-un sens negativ, iar aceasta are legătură cu versetul din Matei 26 . Nu voi insista mult nici asupra acestuia, deşi ambele sunt cuvinte foarte folositoare sufletelor noastre. Domnul dorea ca ucenicii Săi să vegheze împreună cu El. Vai! Dorinţa Lui nu a fost împlinită. Iar Domnul a mers singur şi s-a rugat Tatălui Său în cea mai adâncă suferinţă. Apoi s-a întors la ucenici şi, găsindu-i din nou adormiţi, i-a spus lui Petru: „Aşa, n-aţi fost în stare un singur ceas să vegheaţi împreună cu Mine?” Nu, ei n-au putut să vegheze cu El un singur ceas! Duhul lor era plin de râvnă, dar carnea era neputincioasă.
Ar fi acum nedemn pentru noi să luăm aceasta drept scuză pentru propriul nostru eşec. Aceasta ar însemna să citim Scriptura spre deplina vătămare a sufletelor noastre şi spre dezonoare adusă lui Dumnezeu; cu toate acestea, mă tem că sunt mulţi care procedează aşa. Însă trebuie să ne amintim că există această diferenţă dintre poziţia noastră acum şi cea a ucenicilor de atunci. Carnea încă nu fusese în întregime expusă şi judecată, la acel moment. Era încă înainte de crucea lui Hristos şi astfel înainte ca Duhul Sfânt să fie dat. Exista viaţă divină, dar viaţa divină, în ea însăşi, întotdeauna pătrunde în slăbiciune. Duhul Sfânt este acela care acţionează în putere şi nu poţi avea niciodată putere fără El. Însă noi suntem întotdeauna responsabili pentru puterea Duhului Sfânt, deoarece El este dat credinciosului şi rămâne pentru totdeauna în el. Timpul acesta încă nu venise, dar Domnul spune în vederea acestuia, precum şi cu privire la starea în care ei se aflau atunci: „Vegheaţi şi rugaţi-vă, ca să nu intraţi în ispită”. Pentru că, să ţinem minte: nu vreo putere conferită de Duhul lui Dumnezeu ne fereşte, chiar dacă El este Duhul puterii, nu energia în vreun lucru sau altul ne fereşte, ci dependenţa. Sentimentul propriei slăbiciuni este acela care ne face să veghem şi să ne rugăm şi astfel avem puterea lui Hristos peste noi. Puterea Lui desăvârşită în slăbiciune.
Nu există nimic care să tindă să distrugă dependenţa noastră de Dumnezeu precum o vastă cunoaştere a cuvântului lui Dumnezeu, atunci când este desprinsă de Hristos. Şi acolo se află pericolul pentru noi. Cu cât mai vastă este cunoaşterea noastră a cuvântului lui Dumnezeu, atunci când este despărţită de sentimentul deplinei slăbiciuni şi în consecinţă de nevoia de a veghea şi a te ruga, cu atât este mai mare pericolul. Acesta este un avertisment solemn pentru sufletele noastre. Există, fără îndoială, belşug de cunoştinţă a Scripturii şi de ceea ce este numită inteligenţă a adevărului, însă păstrează sufletele noastre acest sentiment al nevoii şi al slăbiciunii noastre şi exprimarea lui faţă de Dumnezeu? „Vegheaţi şi rugaţi-vă, ca să nu intraţi în ispită”.
Ce vrea Domnul să spună prin „a intra în ispită”? Voia care merge într-un loc unde nimic altceva decât voia judecată a unuia care merge la porunca lui Dumnezeu şi care se sprijină pe El poate să fie ferită; aceasta înseamnă că voia proprie merge acolo unde eşecul este inevitabil iar asta doar pentru că este voia la lucru. Şi Petru a dovedit aceasta, curând. El a mers acolo unde nu putea sta în picioare decât atunci când Domnul l-a chemat şi l-a ţinut prin credinţă. El a intrat în ispită. El nu a răbdat-o. Aceasta nu a însemnat deloc a îndura ispita, ci el a intrat în ea şi a căzut.
Şi daţi-mi voie să spun că este totul bine atunci când Îl mărturisim pe Domnul nostru Isus Hristos în mijlocul sfinţilor lui Dumnezeu, dar nu este tot la fel de uşor să Îl mărturisim cu smerenie şi credincioşie acolo unde, în loc să fie sfinţi care simt împreună cu noi, ruşinea şi dispreţul, sau chiar moartea, pot să fie consecinţele, precum în cazul lui Petru. El ar fi răbdat ispita, dacă ar fi trecut prin har, ascultare, veghere şi rugăciune, în loc să se încreadă în bunăvoinţa lui de a merge la închisoare sau chiar de a muri pentru Stăpânul său. Atunci când Domnul nostru spune „duhul este plin de râvnă, dar carnea este neputincioasă”, El priveşte la firea omului, iar firea este incapabilă de un astfel de test. Nimeni în afară de Dumnezeu nu poate da sprijin şi, prin urmare, este nevoie de voia lui Dumnezeu exprimată în Cuvântul Său pentru a ne conduce aşa cum trebuie într-o astfel de cadru al ispitei şi de harul Lui care dă sprijin credinţei pentru a ne păstra în acest cadru. Altfel, nu ar fi altceva decât propria noastră voie şi vom eşua.
Ar fi fost o abominaţie ca Avraam să-l jertfească pe fiul său, dacă Dumnezeu nu ar fi rostit acest cuvânt. Dar credinţa, acolo unde sinele este judecat, întăreşte sufletul să rabde ispita. Cineva nu intră în ispită dacă rămâne în dependenţă şi judecată de sine. Atunci când trecem prin diferite ispite, socotim aceasta ca fiind o mare bucurie şi, deoarece nu am intrat în ele datorită propriei noastre voinţe, nu cădem în ele, ci le răbdăm prin har.
Domnul să ne ajute să veghem şi să ne rugăm, cu atât mai mult cu cât El ne-a binecuvântat cu o astfel de cunoaştere a Cuvântului Său şi a Sa Însuşi.
Asa s-a construt fesenia= Daca Toni Grebla calca Justitia in picioare, cei de la APIA, Directii Agricole, PNDR -Manastiri Sucevene, de ce nu ar ingropa cu plugul fonduri europene şmenuite , ori subventii aghezmuite pe sprinceana !
Comunicatul Direcției Naționale Anticorupţie:
„GREBLĂ TONI, senator în Parlamentul României (până la data de 18.12.2013, când şi-a început mandatul de judecător la Curtea Constituţională) şi ulterior judecător la Curtea Constituţională, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de:
– trafic de influenţă, în formă continuată
– două infracţiuni de efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia în scopul obţinerii pentru sine şi pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite,
– constituirea unui grup infracţional organizat (în forma constituirii şi în vederea pregătirii infracţiunii de folosire, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate)
În ordonanţa de efectuare a urmăririi penale se arată că, în cauză, există date şi indicii din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
În perioada 2010 – 2015, suspectul Toni Greblă, aflat în exercitarea funcţiei de senator în Parlamentul României (până la data de 18.12.2013, când şi-a început mandatul de judecător la Curtea Constituţională) şi ulterior judecător la Curtea Constituţională, a pretins şi primit de la administratorul mai multor societăţi comerciale, cu titlu de foloase necuvenite, următoarele:
– în perioada 2010 – 2015, folosinţa gratuită, întreținerea şi asigurarea pentru un autoturism marca BMW Serie 5, (înmatriculat succesiv pe mai multe firme controlate de omul de afaceri), în echivalent de 56.070 euro;
– în perioada 2010 – 2015, folosinţa gratuită a unui post telefonic, înregistrat pe una din firmele omului de afaceri
– în 02.11.2011, suma de 1.200 lei (echivalentul unor obiecte vestimentare);
– în octombrie 2012, materiale electorale aferente campaniei electorale privind alegerile parlamentare, pentru lipirea a 20.000 de afişe
Foloasele necuvenite au fost primite în schimbul promisiunii de a interveni şi determina diferiţi funcţionari publici să îndeplinească şi să urgenteze îndeplinirea unor acte ce intrau în atribuţiile acestora de serviciu, în folosul firmelor controlate de omul de afaceri, cu interese în domenii de activitate diversă (energie, transport, fier vechi ş.a.).
În perioada 2010 – 2015, suspectul Toni Greblă, aflat în exercitarea funcţiei de senator în Parlamentul României (până la data de 18.12.2013, când şi-a început mandatul de judecător la Curtea Constituţională) şi ulterior judecător la Curtea Constituţională, a exercitat în fapt activităţi specifice calităţilor de asociat (perceperea de dividende), administrator (reprezentarea societăţii) şi director general (activităţi comerciale), disimulate prin interpuşi, încălcând dispoziţiile de incompatibilitate (privind incompatibilităţile judecătorului de la Curtea Constituţională şi ale senatorului).
A rezultat că, în mod neîntrerupt, suspectul TONI GREBLĂ a desfăşurat activităţi comerciale direct şi prin interpuşi şi a exercitat calităţile de asociat, respectiv administrator / director general, în legătură cu o fermă agricolă situată în județul Gorj şi cu o societate comercială, având ca obiect principal de activitate producţia de energie electrică.
Împreună cu alte persoane, suspectul Toni Greblă a constituit un grup infracţional organizat cu scopul de a iniţia raporturi comerciale (export produse agro-alimentare) pe linia România – Federaţia Rusă, cu interpunerea Turciei, pentru eludarea deciziei de instituire de către Rusia a unui embargou unilateral asupra importului de produse agro-alimentare din Uniunea Europeană.
În acest sens, membrii grupului s-au întâlnit de mai multe ori, atât în ţară, cât şi în afara ţării, acţionând coordonat pentru îndeplinirea scopului pentru care s-au constituit.
În perioada 2014 – 2015, aceştia au efectuat acte pregătitoare în vederea săvârşirii infracţiunii de folosire, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate, prev. de art.273 din Legea nr.86/2006 – Codul Vamal.”
Cum se poate da cu jula în mod cinstit, în România guvernată de PSD = ciuma roşie = mafia
După ce au ajuns la putere în decembrie 2016, votaţi fiind de 18 % dintre românii cu drept de vot, neocomuniştii, securiştii, hoţii şi mafioţii din PSD s-au pus pe modificat legile justiţiei în favoarea corupţilor, eliberând din puşcării mii de criminali şi violatori, care au realizat că pot ucide şi viola fără probleme în ţara condusă de ciuma roşie.
Unii ar putea spune, nu fără temei, că prezenţa puşcăriaşului Liviu Dragnea în fruntea PSD a fost cauza principală a acestor tragedii pentru România şi români. Din păcate, nu este deloc aşa. După decembrie 1989, ciuma roşie pe stil nou a făcut mereu şi mereu din România paradisul corupţilor, al infractorilor în general. Pentru a putea ei fura, mafioţii din PSD au avit mereu grijă să politizeze justiţia, să-i facă scăpaţi pe cei care încalcă legea, să guverneze în folosul unei minorităţi infracţionale, nu în folosul României şi mai ales al viitorului ei. Iată, mai jos, un alt exemplu, din 2004, despre cum se poate da cu jula în mod “cinstit”.
“Dacă toţi fură de la stat, eu de ce să nu fur, că doar nu-s mai prost!?” Vă amintiţi, era unul dintre principiile de bază ale epocii comuniste.
Acum, când de la stat nu prea mai e de furat, s-a schimbat treaba: cine fură de la particulari, nu numai că-i deştept, dar e şi “de bună-credinţă” (conform PSD – n.m.)! Adică e un hoţ onest, respectabil.
Iar acesta nu mai este doar un principiu, ci literă de lege. Şi cum era normal, legea a apărut în orânduirea celui mai cinstit dintre români, l-am numit aici pe săracul Iliescu.
Legea iliescomunistă 112/1995 prevede că foştii proprietari de imobile confiscate (de către comuniştii pe stil vechi – n.m.) nu-şi pot recupera casele, dacă statul le-a vândut unor inşi ce sunt de bună-credinţă.
Buna-credinţă însemnând în această situaţie faptul că respectivii indivizi nu au ştiut că vor cumpăra o locuinţă asupra căreia statul român nu are titlu de proprietate şi nici că imobilul e revendicat de proprietarii în drept.
Să luăm un caz concret de “bună-credinţă”. În 1996, când au cumpărat câte un apartament în imobilul nr. 94, din Bd. Tomis, în Constanţa, nici Paulina Georgescu, nici Ion Poppa nu aveau cum să ştie că imobilul e revendicat de foştii proprietari încă din 1992. Era dificil, aproape imposibil, pentru doamna Georgescu să afle că foştii proprietari l-au solicitat în justiţie. Ce treaba avea dumneai cu instanţele, legile şi alte complicăreli judiciare, mai ales că nu era decât preşedinta Curţii de Apel Constanţa?
Iar musiu Poppa nici nu putea concepe că imobilul era luat cu japca de comunişti şi transformat în comandamentul garnizoanei sovietice. Căci dânsul nu fusese decât un simplu român, ce avea cu totul alte principii, însuşite ca secretar 2 de partid (comunist – n.m.) pe judeţul Constanţa, pe vechi.
Şi nici managerii firmei Metachim Constanţa, care au preluat parfumeria de la parterul casei, nu ştiu probabil că mobilierul din interior e acelaşi ca în anul 1949, când l-au confiscat cu tot cu casă sovieticii.
Şi uite aşa, deciziile murdare ale legiuitorilor ţării (ale PSD-iştilor, n.m.) pot căpăta lejer parfumul corectitudinii, cu esenţă de “bună-credinţă”. Bine ca la Strasbourg sunt nasuri mai fine, care nu se dau în vânt după putorile de la Bucureşti. (“Academia Caţavencu”, nr. 633/2004)
Citeste si articolele:
- Debranşarea de la cultură
- PSD + UDMR = love(le)
- Mic manual de îmbogăţire a PeSeDistului mărunt
- PSD a fost, este şi va fi cel mai corupt grup interlop din Uniunea Europeană
- Un personaj sinistru al PSD = ciuma roşie = mafia pe nedrept uitat: Nicolae Văcăroiu
PSD a fost, este şi va fi cel mai corupt grup interlop din Uniunea Europeană
Acest va fi sună cam sumbru, dar e greu de crezut că cei minim 3 milioane de votanţi ai PSD = ciuma roşie = mafia vor abandona privitul seară de seară la Mafia TV (Antena 3 şi România TV) pentru a pune mâna pe-o carte şi a citi acolo ce înseamnă, de fapt, social-democraţia modernă, europeană, şi a realiza că nişte mafioţi care au furat tot în România, vorbim evident despre PSD-işti, nu au cum să fie social-democraţi, ci doar naţional-socialişti, precum cei din gaşca lui Adolf Hitler, pentru care capitalismul şi evreii erau cauza principală a sărăciei din Germania (la PSD = ciuma roşie există, păstrând proporţiile, Soros şi multinaţionalele).
Dintre milioanele de tunuri financiare date de PSD-işti României, având ca rezultat milioanele de români care au emigrat din cauza hoţiilor PSD-iştilor, iată mai jos încă unul.
La Iaşi, sub îndemnul PSD-ului, Moş Crăciun dă barbă banului public
Apropierea alegerilor (este vorba despre alegerile din 2004 – n.m.) schimbă radical sensul circuitului şpăgilor în natură. Dacă până acum şpaga circula dinspre cetăţean spre funcţionar, iată că a venit vremea ca şi funcţionarul să mai dea o şpagă cetăţeanului. Bineînţeles, e vorba de un act de mită electorală, ceea ce, până la urmă, tot şpagă se cheamă că este. Să urmărim un nou caz.
Sfârşitul lui 2003. Cu Crăciunul aferent. Şi cu conturile Primăriei în care bate vântul: exerciţiul bugetar s-a încheiat, trezoreria are lacăt pe ea. Până la începutul lui 2004, nu se mai pot face cheltuieli publice. Faţă în faţă cu aceste adevăruri contabile de nezdruncinat, întrebarea caritabilă cutremurătoare a unui om: cum să fac să ajut săracii (cu duhul – n.m.)? E totuşi Crăciunul … doar n-o să lăsăm alegătorii (creştini sau mai degrabă cretini – n.m.) să dea în cap la alţi alegători…
Omul este Gigi Nichita, primarul interimar la Iaşiului (era în 2003 – n.m.). A cărui avere personală se compune dintr-un viloi gen hangar de avioane, maşini de firmă, conturi în care zburdă sutele de mii de euro, situaţia firească pentru un demnitar PSD (firească pentru un mafiot PSD – n.m.). Soluţia la întrebarea lui: regiile. Efectul: o adresă comunicată rapid în teritoriu, la şase regii publice (de transport, de drumuri, de furnizare apă şi agent termic, de gunoi), prin care se cere împărţirea a sute de pachete cu alimente şi dulciuri nevoiaşilor. Se face, şefu’! Şi s-a făcut. Pe fiecare pachet s-a scris frumos, cu majuscule: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI IAŞI, PRIMAR GHEORGHE NICHITA. Să fie primit! Din bani care trebuiau să ajungă în reparaţii de străzi, de reţele de apă şi termoficare, de pubele de gunoi. Câteva sute de milioane, acolo.Cu dragoste, de la,Gigi, candidatul PSD la alegerile pentru primar din 2004. (“Academia Caţavencu”, nr. 631/2004)
Citeste si articolele:
- Lista borfaşilor din PSD şi nu numai
- PSD, partidul fostilor turnatori la Securitatea comunista
- In Romania, mafia face legea si legile
- De ce statul român ne gazează, ne fură banii de pensii, ne ucide în spitale cu viermi şi pe drumuri cu gropi? Doarece statul român a devenit proprietatea PSD = ciuma roşie = mafia!
- Cum au fost furate pădurile României, în regimul criminal şi ticălos al PSD = ciuma roşie
De ce statul român ne gazează, ne fură banii de pensii, ne ucide în spitale cu viermi şi pe drumuri cu gropi? Doarece statul român a devenit proprietatea PSD = ciuma roşie = mafia!
Iar un asemenea stat merită să moară!
Un stat care-şi umileşte cetăţenii nu trebuie să existe!
Un stat care are jumătate dintre angajaţi trântori ajunşi acolo pe sitemul PCR (pile-cunoştinţe-relaţii) trebuie ajutat să moară!
Un stat care-i răsplăteşte pe foştii torţionari comunişti cu pensii foarte, foarte mari, în timp ce veteranii de război sunt lăsaţi să moară de foame, ei bine, un asemenea stat nu merită să existe!
Un stat care ia zeci de taxe şi impozite de la oameni, dar aceşti bani nu sunt folosiţi pentru a îmbunătăţi viaţa acelor oameni, trebuie ucis! Chiar prin luptă dacă este nevoie!
Un stat care se şterge la cur cu votul oamenilor la Referendum, un stat care ignoră total părerile oamenilor, fie ei judecători, poliţişti etc., nu trebuie să mai paraziteze societatea românească!
Un stat care-şi protejează clientela politică şi luptă pentru ca mafioţii din politică să nu răspundă pentru jaful de 30 de ani din România trebuie ucis în chinuri!
Un stat care are grijă de puşcăriaşi, dar nu dă doi bani pe cei deştepţi, pe cei talentaţi, pe cei inventivi etc., toţi aceştia fiind forţaţi să emigreze, nu trebuie lăsat să mai trăiască nici măcar o lună!
Un stat care încurajează lenea, chiulul, nemuncă, de la parlamentari până la asistaţi social, nu trebuie să mai fie o povară pentru cei care muncesc în această ţară!
Un stat în care competenţa, valoarea, talentul sunt total ignorate, fiind înlocuite cu apartenenţa la o anumită gaşcă de interlopi, cu acronimul PSD, trebuie ucis cât mai repede!
Ei bine, dragii mei, puteţi vota la nu ştiu câte referendumuri, puteţi ieşi în stradă milioane, puteţi semna zeci de memorii şi petiţii, până când un asemenea stat mafiot, adică statul confiscat de PSD = ciuma roşie = mafia, există, toate acestea sunt în zadar!
Duşmanul de moarte al românilor, din ţară şi din afară, este unul singur: statul mafiot creat de PSD = ciuma roşie = mafia! Doar dispariţia acestui stat mafiot poate transforma România în ţara ce are grijă de toţi cetăţenii ei, aşa cum ar fi normal să fie.
România, statul român confiscat de PSD = ciuma roşie = mafia nu este ţara mea, nu mă reprezintă, ci este asupritorul care-mi fură banii, mă ucide în spitale cu viermi şi pe drumuri de rahat, îmi obligă prietenii să emigreze, îmi dă zilnic sentimentul că ce am învăţat în şcoală n-o să-mi ajute la nimic, mă umileşte zilnic prin intermediul nulităţilor şi imbecililor care-mi rânjesc în nas de la înălţimea unor funcţii pe care nu le merită şi din care nu pleacă de bunăvoie!
Cum să mă reprezinte pe mine o imbecilă ca Viorica Dăncilă? Cum să fiu mândru că prim-ministru ţării mele este o asemenea proastă, o asemenea nulitate?!
“Patria mea este limba română” spunea, parcă, Nichita Stănescu. Reformulând, aş zice că “Patria mea este familia, prietenii şi acei oameni din stradă cu care mă identific şi în care cred”. Oricum, Patria mea nu este, nu a fost şi nu va fi statul român confiscat, după 1989, de PSD = ciuma roşie = mafia!
Citeste si articolele:
- Romania in afara UE: tara hotiei totale si a coruptiei generalizate
- Statul paralel versus statul mafiot PSD-ist
- De ce s-a murit in 1989? Pentru ca astazi, in 2017, mafia PSD-ista sa puna fosti securisti ministri
- Mafia PSD-ista a inlocuit casta nomenclaturii comuniste cu casta alesilor puterii centrale si locale, paraziti care au privilegii inimaginabile
- Cum (nu) a protejat mafia PSD-ista imaginea Romaniei in lume
Mafia PSD-ista a inlocuit casta nomenclaturii comuniste cu casta alesilor puterii centrale si locale, paraziti care au privilegii inimaginabile
În dictatura comunistă, 95% dintre români trăiau în lagărul numit Republica Socialistă România, în întuneric şi frig, suportând foamea, cenzura, izolarea. Existau, totuşi, 5% dintre români, membrii nomenclaturii bolşevice, care aveau privilegii ce însemnau: acces la gospodăria de partid, adică la magazinele cu circuit închis unde carnea era din belşug, în timp ce alimentarele obişnuite erau goale; circulaţia oarecum liberă (cu voie de la Securitate) în afara graniţelor României, în timp ce “prostimea” din România comunistă nu putea ieşi nicăieri; plus un sistem de relaţii ce însemna butelie la discreţie, telefon peste rând, maşină personală tot peste rând etc. Toate aceste privilegii aveau un singur scop: să asigure Partidului Comunist Român cadrele de nădejde necesare perpetuării comunismului în România. Sunt convins că, în absenţa unei înţelegeri între Ronald Reagan (preşedintele SUA din perioada 1980 – 1988, cel mai bun, în opinia mea) şi preşedintele URSS-ului (Mihail Gorbaciov, singurul politician rus care beneficiază de o doză mare de simpatie în Occident) privind slăbirea lanţurilor bolşevice şi încurajarea mişcărilor anticomuniste, şi astăzi România era comunistă: am fi avut un comunism dinastic, în care “prinţişorul” Nicu Ceauşescu, violatorul de minore şi beţivanul care, probabil, făcea ciroză în 28 de ani după 1989, sau urmaşul acestuia, ne-ar fi ţinut în continuare în întunericul ateismului bolşevic, toată revoluţia informaţională de astăzi, cu Facebook, telefonie mobilă etc., fiind o absenţă ilustră, precum se poate vedea în Coreea de Nord.
Oricât şi-ar dori, mafioţii PSD-işti, formaţi şi din foşti nomenclaturişti comunişti, nu mai pot întoarce roata istoriei. Pot însă încerca să copieze modelul bolşevic al castelor, înlocuind nomenclatura comunistă cu nomenclatura parlamentarilor, a aleşilor locali, a guvernului, “expresia voinţei poporului” (de fapt, 18% din acest popor). Veţi spune poate, pe bună dreptate, că în Parlament şi în primării nu sunt numai membri PSD. Aşa-i, doar că ceilalţi sunt la fel de uşor de cumpărat precum reprezentanţii ciumei roşii. Vedeţi vreo opoziţie semnificativă în Parlament? Eu nu. De la Traian Băsescu la liberali, de la UDMR la USR (cu puţine excepţii), parlamentarii aşa-zisei opoziţii sunt pisoiaşi cuminţi şi nu deranjează nici într-un fel penalii ciumei roşii din activităţile lor infracţionale. Şi cum să-i deranjeze din moment ce puşcăriaşul Duie Mragnea a dublat salariile parlamentarilor, le-a acordat pensii speciale, plus alte multe privilegii, chiar mai multe decât aveau membrii nomenclaturii comuniste. La fel stau lucrurile cu aleşii locali. Primarii au salarii imense, iar consilierii locali au indemnizaţii de şedinţa cât salariul lunar al unuia din mediul privat. Cu alte cuvinte, dormi nişte ore în şedinţele de Consiliu Local şi iei bani nemunciţi sau mai exact munciţi de alţii ce trag din greu pentru a plăti acestor târâtoare venituri nemeritate.
Mafia PSD-istă a accentuat, începând cu 2012, caracterul bananier al României, transformând această ţară într-un spaţiu de consum, în care nu se produce nimic, dar se consumă la greu. Mafioţii PSD-işti au avut grijă să încurajeze nemunca, tăiatul frunzelor la câinii în sectorul de stat, hoţia, luatul şpăgilor, nepotismele etc. Dacă vrei o ţară dezvoltată, asiguri ca stat un mediu competiţional corect, în care cel mai bun să câştige, cei care fură să fie pedepsiţi, asiguri o educaţie de calitate, foloseşti minţile luminate pentru a creiona dezvoltarea cetăţii, nu obligi elitele să emigreze şi rămâi cu triburile ţigăneşti de partea ta. Atunci când pui un imbecil ca Liviu Pop ministru la Educaţie, este clar că te doare-n cur de viitorul acestei ţări, este clar că nu dai doi bani pe cultura şi pregătirea unui individ, este clar că olimpicii vor emigra, iar analfabeţii vor guverna. Pentru cine a distrus această ţară, adică în special mafia PSD-istă, nicio pedeapsă nu e prea mică. În decembrie 1989, s-a spus că Ceaşcă ar trebui lăsat să trăiască cu o jumătate de pâine pe zi, ceva zahăr şi ceva ulei pe lună (totul era pe cartelă atunci). Parafrazând acea zicere, pedeapsa pentru Duie Mragnea, de exemplu, capul mafiei PSD-iste din 2017, ar putea fi următoarea: să fie obligat să trăiască cu salariul unui poliţist, profesor sau medic, eventual începător, fără alte surse de venit, să vedem dacă acest puşcăriaş ordinar, această jigodie care vrea să distrugă România deşteaptă, harnică şi inventivă, ar mai avea bani de mers prin Brazilia sau să-i ofere amantei de 24 de anişori ultimul de model de bolid în valoare de zeci de mii de euro. Spitale cu viermi, drumuri praf, fără manuale în şcoli, fără investiţii şi locuri de muncă, acesta este peisajul în care mafia PSD conduce România spre Feudalismul european retardat precum Liviu Pop sau Grapini. Va reuşi mişcarea paşnică #REZIST să schimbe actuala stare de lucruri? Sau este nevoie de ceva mai mult, de nişte mişcări ceva mai hotărâte, şi mai violente evident, pentru a scăpa România de mafioţii şi interlopii aflaţi la guvernare? Răspunsul ni-l va oferi timpul, doar că timpul nu mai poate fi întors, iar anii grei nu ţi-i dă nimeni înapoi. Cum poţi fi egal ce mafiotul Dragnea, ce are milioane de euro nemunciţi în conturi şi o păsărică de 24 de anişori, în timp ce tu, poliţist român, medic român, profesor român, stai cu zilnic cu grija zilei de mâine, stai cu spaima că nu-ţi ajunge salariul pentru plata celor de zi cu zi, pentru a întreţine nişte copii la facultăţi, pentru a fi educaţi şi a avea un viitor bun, dar nu în ţara mafiotului Dragnea, ci afară.
Se spune că toată istoria românilor este un miracol. Dacă-i aşa, se pare că vom ieşi de sub jugul penalilor din PSD doar printr-un miracol. Şi, ca orice miracol, apare când te aştepţi mai puţin. Puşcăriaşul Duie Mragnea nu trebuie să uite că şi Ceauşescu se credea veşnic. Şi a ajuns la Târgovişte. Dragnea, vierme penal, va veni şi ziua în care vei da socoteală pentru tot răul făcut acestei ţări, pentru toate minciunile şi manipulările, pentru toată mocirla în care ai adus spaţiul public românesc, pentru lacrimile ziariştilor bătuţi de gorilele tale, pentru suferinţa celor care văd că, în România PSD-istă, nu contează şcoala şi educaţia, ci doar relaţiile, prin acesta ajungând cretinii şi imbecilii să ocupe funcţii înalte în Republica Bananieră Dragnea. Există şi demisia de onoare, doar că jegurile PSD-iste nu au onoare. Cineva într-un comentariu spunea că deosebirea dintre mafioţii adevăraţi şi PSD-işti este următoarea: adevăraţii mafioţi, cei din Italia şi America perioadei interbelice, aveau onoare, fiind ucişi doar cei care trădau şi furau de la Mafie, pe când PSD-iştii sunt doar nişte găinari fără onoare, precum ţiganii pe care doar apartenenţa la turmă îi defineşte.
Închei cu un citat dintr-o postare pe Facebook a unui ziarist din Bucureşti, al cărui nume îmi scapă pe moment: „Toți cei care au votat PSD vreodată în viață merită să moară. Rapid. Iar toți cei care au fost înscriși în PSD merită, evident, să moară în chinuri.”
Citeste si articolele:
- Cum a fost distrusa intreprinderea ARO de catre mafia Securitatii comuniste
- Cum a falimentat mafia PSD-ista ARO
- O alta „realizare” a mafiei PSD-iste: Combinatul de Oteluri Speciale Targoviste taiat ca fier vechi si topit
- Cum a distrus mafia PSD-ista combinatul siderurgic, Sidex, Galati
- Cum s-a implicat SRI-ul lui Virgil Măgureanu în menţinerea mafiei PSD-iste la guvernare
O alta „realizare” a mafiei PSD-iste: Combinatul de Oteluri Speciale Targoviste taiat ca fier vechi si topit
Combinatul de Oţeluri Speciale (COS) Târgovişte a fost vândut în 2002, atunci când premier era puşcăriaşul Adrian Năstase, iar Preşedinte al României KGB-istul criminal Ilici Iliescu, firmei Mechel aflat sub acţionariat rus. În 2015, ruşii taie şi topesc COS Târgovişte!
Combinatul de Oţeluri Speciale Târgovişte este tăiat şi topit de patronii ruşi. După ce utilajele funcţionale au fost scoase din ţară, iar restul au fost topite ca fier vechi,a venit rândul halelor. Surse din cadrul combinatului ne-au precizat că de tăierea acestuia se ocupă o firmă din alt judeţ. Fierul şi tabla tăiate sunt atent sortate. Cele foarte deteriorate şi ruginite sunt topite în secţia funcţională a COS, restul ies din judeţ. Până la finalul anului 2015 toate secţiile, cu excepţia laminorului care mai funcţionează, vor ajunge la fier vechi.
Combinatul de Oţeluri Speciale de la Târgovişte a fost inaugurat în 1973 de Nicolae Ceauşescu. COS fusese construit în numai trei ani. În anii ’80 la COS Târgoişte se producea 3,6% din producţia de Oţel a ţării. În anul 2002, combinatul a fost vândut Firmei Mechel aflată sub acţionariat rus. În 2013, cu Romania guvernata tot de catre mafia PSD-ista, combinatul a fost vândut din nou, alături de Ductil Steel S.A., Câmpia Turzii S.A., şi Mechel East Europe Metallurgical Division SRL pentru suma simbolică de 230 de lei. Cumpărătorul este tot o firmă cu acţionariat rus. (Sursa)
Citeste si articolele:
- Cum a distrus mafia PSD-ista combinatul siderurgic, Sidex, Galati
- Cum s-a implicat SRI-ul lui Virgil Măgureanu în menţinerea mafiei PSD-iste la guvernare
- Cum a ramas Snagovul, dupa 1989, cuibusorul de nebunii al mafiei PSD-iste
- Cum a jefuit Ilie Nastase, 9 clase, statul roman cu un milion de dolari, prin intermediul PSD
- Cum a lasat mafia PSD-ista vistieria tarii goala si un blocaj financiar mortal si total, in 1996, la plecarea de la guvernare
Cum a distrus mafia PSD-ista combinatul siderurgic, Sidex, Galati…
România furată: Sidex, combinatul vândut pe nimic
77 de milioane de dolari ar fi trebuit să ia, în 2001 (premier: mafiotul Nastase Adrian, presedinte: KGB-istul criminal Ion Iliescu), statul român pentru cel mai mare combinat siderurgic construit vreodată în România – suma ar fi însemnat numai 10 la sută din fierul vechi pe care îl ascundea Sidex Galaţi în măruntaiele sale.
În fapt, oficialii de la Bucureşti nu au primit nimic. Mai mult, au şters datorii de peste un miliard de dolari şi au cheltuit pentru retehnologizarea colosului devenit proprietatea unuia dintre cei mai bogaţi oameni ai planetei, Lakshmi Mittal. Totul, pentru ca gigantul de pe Dunăre să supravieţuiască şi să mai dea de lucru miilor de localnici. S-a dovedit o încercare nereuşită.
Furnalul 5 este singurul care a mai rămas în picioare din cele 6 care au fost construite în Combinatul din Galaţi. Restul au fost tăiate la fier vechi sau în acest moment sunt nefuncţionale.
„Din 2009 fabrica noastră pierde bani”, spune Bruno Ribo, director general Arcelor Mittal Galaţi.
Din 2009, de când a căzut piaţa mondială a oţelului, combinatul produce mai puţin decât în 2000, atunci când era deja considerat cel mai mare consumator al Bugetului de Stat.
„În momentul actual, Sidexul se îndreaptă spre o singură direcţie: decesul”, aprecia fostul deputat Mihail Boldea.
Istoria Sidex – zilele de aur sunt apuse şi nu se vor întoarce
Zilele de aur ale fostului colos siderurgic încep în anul 1960. Partidul Muncitoresc Român l-a construit ca o declaraţie: România nu va fi responsabilă cu agricultura din blocul socialist, aşa cum îşi doreau tovăraşul Nikita Hrusciov şi Sovietele.Gheorghe Gheorghiu Dej visa la un oraş siderurgic. Şi-l imagina construit la Galaţi, locul de unde se trăgeau strămoşii lui. La Plenara Partidului Muncitoresc Român, în 1958, se discută pentru prima dată despre colosul care avea nevoie de acces la Dunăre. Atunci, mai-marii partidului decid ca, după refuzul URSS de a finanţa combinatul, România să caute bani în Occident.
„Combinatul avea nevoie de foarte multă apă pentru răcirea utilajelor, Dunărea era foarte aproape, materia primă pe vremea aceea se aducea de la vecinul din Răsărit, Uniunea Sovietică. Se aducea minereu, cărbune”, a declarat Ştefan Prica.
Ştefan Prica a ridicat Sidex-ul. În tinereţe, el conducea chiar întreprinderea care a construit combinatul. Un alt veteran al combinatului, Ovidiu Constantinescu a fost responsabil, timp de trei decenii, cu activităţile extra-muncă. Se asigura că muncitorii participă la activităţi culturale şi sportive şi ştia nemulţumirile tuturor: „Veneau ţăranii săracii şi se rugau să nu le mai luăm din terenuri… şi noi nu aveam ce face pentru că trebuia să ne extindem rapid şi bine”.
Gheorghe Gheorghiu Dej nu a mai apucat să-şi vadă visul cu ochii. Moare cu un an înainte de terminarea construcţiei. Proaspăt ales Secretar general al Partidului, Nicolae Ceauşescu este cel care taie panglica combinatului.
În trei ani, primul laminor este gata. În încă trei, este gata tot combinatul. Adică, 1.600 de hectare cât vedeai cu ochii şi cam cât măsura la vremea aceea suprafaţa unui mic oraş.
În anii 70, Galaţiul fabrica 70% din producţia naţională de oţel şi exporta pe tot globul.
Vârful îl atinge cu un an înainte de Revoluţie, când reuşeşte să dea ţării opt milioane de tone de oţel. Adică dublu faţă de cât a mai fost în stare să producă ulterior, după privatizare.
În 1989, unul din şase gălăţeni lucra la combinatul cu 50.000 de angajaţi. În ciuda dorinţelor liderului sovietic Nikita Hrusciov, Galaţiul devenise al doilea mare furnizor de tablă în blocul statelor comuniste.
Declinul începe sub Guvernul Petre Roman, care transformă combinatul în societatea comercială Sidex SA şi îl lasă să se descurce singur
Este momentul în care începe jaful pe care l-ar fi supravegheat chiar directorii combinatului. Sub pretextul că n-ar fi în stare să-şi vândă singur produsele, directorii aduc la Sidex, cu acte în regulă, firme căpuşă – intermediari care vând oţelul în străinătate, în schimbul unui comision. Ca să faci afaceri la Sidex, trebuia să ai relaţii sus-puse.
Mihai Boldea, fost deputat: „Un simplu telefon era necesar pentru conducerea Sidexului. Din partea cui trebuie”.
1400 de firme căpuşă se îmbogăţeau de pe urma combinatului în perioada 2000-2001
Dumitru Nicolae a fost director la combinat în perioada 1991 – 1999, când în curtea Sidex au crescut astfel de afaceri păguboase. A fost acuzat că a permis cu bună ştiinţă devalizarea întreprinderii. Printre ele, s-ar fi aflat şi propria firmă.
Majoritatea firmelor intermediare din primii ani după Revoluţie au aparţinut unor politicieni şi afacerişti care deţin şi astăzi averi imense sau au funcţii cheie în stat.
Una dintre ele a fost Eurocom SA, a gălăţeanului Paul Păcuraru, fost senator PNL şi fost ministru al Muncii. Prin firma sa, Paul Păcuraru ar fi livrat combinatului copiatoare, primind în schimb tablă.
„Firma mea era prea mică, nu a căpuşat Sidex, eu mi-am dat demisia de la firmă când am devenit senator, în 1996. Marile case de comerţ au căpuşat. N-are niciun fel de relevanţă firma – e mult prea mică pentru un subiect atât de mare. Firmele adevărate care au câştigat enorm de pe urma Sidexului au fost firmele de import – export care erau fostele case de comerâ care aprovizionau Sidex cu materii prime care aduceau vapoare de minereu, vapoare de cox”, a explicat Paul Păcuraru.
Andrei Lişinschi, milionar in Top 300 si vechi partener de afaceri cu Sidex Galaţi, dezvăluie reţeta căpuşării care i-a îmbogăţit peste noapte pe mai-marii Galaţiului: „O mare societate producătoare are nevoie de nişte piese pentru a funcţiona, pentru mentenanţă. Toate aceste produse erau cumpărate de diverse societăţi politice, se punea un adaos de 300%, 500%, 800% şi erau vândute în combinat pe bani. Asta era afacerea”.
O afacere care n-ar fi mers niciodată fără sforile trase de oamenii politici.
Despre Andrei Lişinschi s-a spus că a fost favorizat de către directorii Sidex Galaţi şi că firma sa de produse metalurgice, Profiland, aflată şi astăzi pe platforma combinatului, este tot o căpuşă.
„Nu înţeleg cum eram favorizat… tot ce am cumpărat de la combinat nu am luat decât materie primă şi nu am introdus nici măcar un cui”, a susţinut Andrei Lişinschi .
Afaceristul a avut de câştigat foarte mult din comerţul cu tablă de la Sidex Galati, după cum o recunoaşte şi singur.
Nu doar intermediarii au păgubit Sidex-ul, ci şi proprii directori care ar fi furat tablă, pe bandă rulantă.
„Erau grupuri organizate de directori, oameni de afaceri din oras, paza. Se făceau două sau trei transporturi în aceeaşi zi cu aceeaşi factură. Au fost metode de furt inteligente”, a spus Gheorghe Tiber, lider de sindicat Arcelor Mittal Galaţi.
Tabla era vândută de conducerea combinatului la preţuri mai mici decât costul de producţie. Firmele căpuşă nu făceau decât să cumpere această tablă si să o revândă la preţuri mult mai mari. Profitul intra în buzunarele lor, iar tranzacţia se făcea chiar din depozitele combinatului.
Avocatul gălăţean Mihai Boldea, fost deputat, cercetat pentru infracţiuni economice, explică mecanismul de căpuşare: „Vorbim de cantităţi foarte mari de tablă care plecau din Sidex. Gândiţi-vă ce înseamnă să iei tabla de 2 milioane de euro şi să o plăteşti peste 120 de zile. Sidexul reprezenta cea mai mare bancă a României. Fără nicio creanţă, doar pe o simplă relaţie că eu sunt finul cunoscutului domnului deputat, domnului senator, domnului director etc, putea persoana respectivă să obţină marfa, respectiv tabla, orice calitate. Cu plata la 60 de zile, 120 de zile, 6 luni. Până la urmă nu se mai plătea absolut deloc”.
Dincolo de businessul cu tablă, cele mai păguboase afaceri au fost derulate de combinat în perioada 1997 – 2000, cu firma Sidex International.
Societatea era o casă de comerţ creată la Londra, cu scopul declarat de a ajuta combinatul.
Firma îi furniza materii prime şi îi vindea produsele în străinătate, în schimbul unui comision.
Directorii Sidex International au fost cel care aveau să devină cuscrul preşedintelui Traian Băsescu, Gheorghe Ionescu, zis Bebe, şi amicul său Dan Drăgoi, mâna dreaptă a generalului Victor Stănculescu. Fiul lui Dan Drăgoi a fost, pentru o scurtă perioadă, ministru al Finanţelor şi este în prezent consilier prezidenţial pentru mediul de afaceri. (Materialul este din 2014, atunci cand la Cotroceni era Traian Basescu – n.m.)
Dumitru Nicolae: „Sidex International a fost o ieşire a noastră către piaţa externă ca să avem unde vinde produsele. Nu puteam lucra, nu puteam lucra altfel… nu aveam finanţare.
Astfel, în loc să ajute combinatul, Sidex International provoacă noi găuri
Firma, în care 60 la sută din acţiuni erau deţinute de grupul Balli, fondat la Londra de un milionar iranian, aducea materii materii prime din Brazilia şi din Rusia, cu mult peste preţul pieţei. Pentru serviciul făcut, combinatul îi achita un comision de 3%, dublu faţă de cât plăteşte celorlalţi intermediari.În vreme ce firma Sidex International creşte, combinatul adună pierderi şi ajunge să vândă oţelul cu un preţ de nimic.
Radu Sârbu a condus Fondul Proprietăţii de Stat, ca preşedinte al Consiliului de Administraţie, între 1998 şi 2000. Astăzi, dupa 14 ani, recunoaşte pentru prima dată rolul unor funcţionari FPS în soarta Sidex Galaţi: „Nu s-ar fi putut ca Sidexul să fie căpuşat în halul în care a fost…. Fără o toleranţă complice a unor funcţionari din FPS”.
Bebe Ionescu, director al Sidex International în 2000, a fost director de strategii al FPS intre 1998 şi 1999, chiar sub preşedinţia lui Radu Sârbu.
Parteneri de vacanţe pe Coasta de Azur, Ionescu este cel care l-ar fi ajutat pe Adrian Videanu în afaceri.
Adrian Videanu, ca fost minstru al Economiei, l-a numit pe Bebe Ionescu membru în consiliile Petrom ţi Eximbank. Bebe Ionescu este acum acţionar în 9 companii.
Dan Drăgoi, celălalt director din Sidex International, a fost ofiţer de carieră şi a lucrat cu generalul Victor Stănculescu. Doi ani a fost secretar de stat în guvernele Roman şi Stolojan, apoi a intrat în grupul apropiaţilor lui Adrian Videanu.
Nici reprezentanţii firmei-mamă, Balli Group, cea care a înfiinţat Sidex International, nu vor să comenteze afacerile cu combinatul.
Liliana Mincă, fostă şefă a Loteriei Romane, a fost în trecut asistenta generalului Victor Stanculescu, cel care a controlat Balli pe perioada colaborării cu Sidex Galaţi: „N-am condus Balli Trading, n-am condus Balli Group… nu ştiu despre ce este vorba. În calitate de asistentă a generalului Stănculescu nu aveam eu acces la contracte şi habar n-aveam ce clauze şi despre ce este vorba. Mai ales că era Sidex International, contractele erau la Londra şi în niciun caz aici”.
În 1999, după afacerea cu Sidex International, combinatul devine cea mai mare gaură neagră la bugetul statului, cu 3 miliarde de dolari datorii istorice şi pierderi.
Statul român îl impovărează şi mai tare: Banca Naţională împrumută Sidex la o dobândă gigant.
În anul 2000 Sidex Galaţi aproape că moare cu zile.
În ciuda pierderilor, în 2001 Sidex Galaţi avea 27.000 de angajati, exporta jumătate din producţie, realiza 5% din PIB României şi influenţa încă un sfert din acesta.
Guvernul Adrian Năstase decide să vândă combinatul pentru că prăbusirea lui ar fi însemnat prăbuşirea întregii economii româneşti. Aşa-zisa salvare vine de la indianul Lakshmi Mittal, deţinătorul Mittal Steel, unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume. La privatizare mai participă o firmă românească şi una din Franţa. Competitorii se retrag, iar Mittal câştigă. Sidexul devine Arcelor Mittal.
Mihai Boldea: „Modul în care a fost încheiat acest contract este dezastruos pentru statul român”.
Dumitru Nicolae, fost director al combinatului: „Ştiu ce jaf s-a făcut…nu mă miră nimic”.
Radu Sârbu: „Termenii privatizării au fost atât de nenorociţi, încât e de mirare că nimeni n-a fost întrebat cum era posibil”.
Calculele arată că, de fapt, guvernul Adrian Năstase, sub semnătura lui Ovidiu Muşetescu, şef AVAS, nu a vândut combinatul, ci l-a făcut cadou.
O parte a contractului de privatizare este secretă. Ce se ştie oficial este că indienii ar fi trebuit să plătească 77 de milioane de euro.
Mihai Boldea: „Aici apare paradoxul românesc. Dacă ar fi fost vândut Sidexul ca fier vechi, cred că ar fi scos undeva la 200- 250 de milioane de euro. Dar Sidexul a fost vândut într-un mod subevaluat, în bătaie de joc. Pe pâine, pe găini l-au vândut, pe nimic”.
Condiţia pusa de Mittal Steel statului român a fost să plătească pentru început o tranşă de 25 de milioane de dolari.
Restul ar fi fost plătiţi doar în situaţia în care combinatul ar fi câştigat un proces mai vechi cu Sidex International, fostul său partener de afaceri. Acesta pretindea combinatului 52 de milioane de dolari, în contul unei datorii. Combinatul pierde procesul cu Sidex International, aşa că indianul Mittal nu mai plăteşte statului român diferenţa de 52 de milioane de dolari. Banii merg de la Mittal direct la firma londoneză.
Radu Sârbu: „Nu se putea pune problema ca în urma privatizării statul să rămână cu banii. Dar putea să nu renunţe la atât de mulţi bani, cât a făcut Guvernul Năstase”.
Pe lângă privatizarea pe gratis, guvernul mai rupe aproape 3 miliarde de dolari din bugetul României şi îi dăruieşte tot lui Mittal Steel Galaţi, sub formă de ajutoare, ştergeri de datorii, anulări de penalităţi şi credite fiscale.
Seria cadourilor începută de Cabinetul Năstase continuă cu guvernul Tăriceanu
În 2007 statul îi oferă suma de 24 de milioane de dolari, ca decont pentru banii pierduţi de investitor în vechiul proces cu Sidex International. La vremea aceea, secretar de stat în Ministerul de Finanţe era Bogdan Drăgoi, fiul directorului Sidex International, Dan Drăgoi.
Bogdan Drăgoi spune că nu ştie nimic de bani şi că nu a fost implicat în nici un fel: „Nu ştiu să fi avut vreo implicare Ministrul de Finanţe în acea perioadă şi în această speţă. Eu, personal, în calitate de secretar de stat pe care o deţineam la acel moment, coordonam Trezoreria statului, deci nimic de-a face cu aşa ceva”.
În primul an după privatizare, 2002, combinatul face profit de peste 60 de milioane de dolari. A ajuns la această realizare fără retehnologizare. Dar a renunţat la intermediari.
Din anul 2008, însă, în ciuda investiţiilor, combinatul intră în picaj din cauza crizei şi a preţului mare al energiei. Pierde pieţe, scade producţia de otel, îngheaţă salariile, închide Uzina Cocso-Chimica şi trimite acasă 4.500 de oameni. Arcelor Mittal începe să câştige bani din certificate de emisii poluante, în dezavantajul combinatului. Închide secţii, o cocserie şi două furnale, şi primeşte la schimb, gratuit, certificate de dioxid de carbon, pe care le vinde apoi în străinătate.
Astăzi, cu toate investiţiile, combinatul supravieţuieşte datorită fluxului secundar, adică al laminoarelor. La Galaţi mai lucrează 7.000 de oameni, iar creşterea preţului energiei e pe cale să trimită combinatul la fier vechi.
Odată cu căderea combinatului se prăbuşeşte şi unul dintre cele mai mari oraşe ale ţării. Galaţiul avea o întreagă industrie care depindea de combinat, transformată acum în ruine sau înlocuită de spaţii comerciale.
De la portul mineralier, la licee dedicate combinatului până la echipa de forbal sau pensiuni şi hoteluri, Sidexul a fost sărăcit prin mii de supape.
Privatizarea SIDEX s-a dovedit o afacere păguboasă pentru statul român. Bunăvoinţa guvernelor din anii 2001 ţi 2005 nu a folosit, în final, nimănui. Nu doar că investitorul nu a reusit sa păstreze cele 28.000 de locuri de muncă, din momentul cumpărării, dar nu a mai adus nici bani la bugetul de stat, aşa cum preconizau mai-marii ţării acum 13 ani. Criza oţelului îl face pe investitorul indian să îşi restrângă afacerea în fiecare zi.
Ce alternativă avea statul român? Răspunsul il dau ucrainenii, care au vândut un combinat siderurgic de aceeaşi mărime cu 4,7 miliarde de dolari.
Citeste si articolele:
- Milionarii de azi ai Romaniei sunt fosti membri ai clanului Ceausescu sau urmasii acestora
- Cum a lasat mafia PSD-ista vistieria tarii goala si un blocaj financiar mortal si total, in 1996, la plecarea de la guvernare
- Cum s-au imbogatit din furt sefii Politiei si fostii securisti in regimul KGB-istului Ilici Iliescu
- Au fost vandute sau distruse 2300 de intreprinderi in perioada guvernarii PSD – Adrian Nastase
- Foștii nomenclaturiști comuniști și urmașii acestora au strâns averi imense după 1989
Cum a ramas Snagovul, dupa 1989, cuibusorul de nebunii al mafiei PSD-iste…
Aflat la răscrucea celor mai importante interese de partid şi de stat din ultima jumătate de veac (materialul de faţă a apărut în 1996, an în care PSD-ul era la guvernare, la Cotroceni fiind Iliescu Ilici Marcel Ion, fost student la Moscova, unde a fost racolat de KGB – n.m.), şi la nicio azvârlitură de băţ de capital, Snagovul a stârnit patimi nebune, a alimentat uri viscerale, a hrănit burţi nomenclaturiste, a refrişat obrazul puhav al hoaştelor ministeriabile şi a tăinuit cele mai misterioase conclavuri ale puterii. Aerul său uşor somnolent şi filtrat prin răgăliile sălciilor, caraşii săi impertinenţi dând flit şi celui mai gogonat pescar, malurile lacului său asezonate de vile care mai de care au fost tot atâtea atuuri care au făcut să gâlgâie sângeretele de băştinaş, punându-l pe secretarul de partid (comunist – n.m.)în postura de a trage fără somaţie în prima nălucă iţită în cale şi de a lua cu japca pământ şi apă cât cuprinde, pentru a dura în neştire.
Beta
Începând cu Vlad Ţepeş şi Regele Mihai şi sfârşind cu Miron Cozma (banditul autor de mineriade sângeroase, în anii 1990, care a coborât România în Evul Mediu – n.m.), Snagovul a fost locuit de Petre Borilă (ex-socrul lui Valentin Ceauşescu), de Gh. Gheorghiu Dej, de Postelnicu, de Complexul Snagov-plajă, de Palatul Republicii şi de palatul lui Nicolae Ceauşescu, de Florea Ceauşescu (probabil, unul dintre fraţii dictatorului – n.m.), de Ambasada URSS, de Meleşcanu şi de Gigi Boeru. Mascarada vremurilor puterii populare s-a transformat într-o operetă de trei parale, în care vilele vechi sunt găbjite de stăpânii cei noi. Bunăoară, pe vila Regelui Mihai pun mâna pe rând Petru Groza, Gheorghe Maurer, Ilie Verdeţ, Constantin Dăscălescu, Petre Roman şi în fine Nicolae Văcăroiu (articolul este din mai 1996, iar pe atunci agramatul Votcăroiu era premier – n.m.).
Gamma
Şi pentru că acest extraordinar potenţial, mamă a inspiraţiei şi tătâne a tuturor fărădelegilor, nu putea să încapă pe mâna unui niznai din opoziţie, pare logic de ce destinele Snagovului au fost încredinţate unei paiaţe pe nume Teodor Biriş, pe care zeii din Dealul Mitropoliei şi din Piaţa Victoriei să o poată manipula încoace şi-ncolo. Născut în 1946 în Alba şi neavând nicio legătură de rudenie cu Veta Biriş, Tudorică ajunge pe meleagurile Snagovului prin căsătorie. După înalte studii făcute la Şcoala Populară de Artă, se angajează clarinetist la Hanul lui Manuc, codru de şmenuri, unde va lega o strânsă camaraderie cu mai multe clanuri lăutăreşti (adică ţigăneşti – n.m.), încuscrite până în prăselele sufletului cu actualele vârfuri ale mafiei ţigăneşti.
Delta
Cu numai trei luni înainte de revoluţie, Biriş se botează în apele tulburi ale PCR (Partidul Comunist Român, pentru cei tineri – n.m.). După spectacolul de capă şi spadă din decembrie 1989, se înscrie la PDSR (Partidul Democraţiei Sociale din România, devenit ulterior PSD, pentru cei şi mai tineri – n.m.) şi, după un stagiu de vice-primarde 6 luni, ajunge primar pe listele PUNR (Partidul Unităţii Naţionale Româneşti, un fel de Mişcare Legionară dată cu parfum bolşevic – n.m.). Transferând Caritasul clujean în Snagov, unde se câştigă două miliarde de lei care iau cărarea Bucureştilor, Biriş migrează la PDSR până de curând, de când îşi ia flotantul în PUR (partidul creat de securistul Voiculescu-puşcărie – n.m.).
Epsilon
Una dintre primele isprăvi ale sale este confecţionarea şi contabilizarea a două registre agricole paralele şi inegale: unul pentru amărăşteni, moştenit de pe vremea lui Pazvante, şi altul catalogat drept strict secret, pentru evidenţa anumitor terenuri de pe malul lacului. Fireşte că estimp cel de al doilea registru a făcut picioare şi a dispărut într-o direcţie necunoscută, identificată de unii drept adresa bunului său prieten Cozmâncă.
Zeta
Pentru a intra în posesie cu un teren pe maulul lacului, se inventează de regulă un revoluţionar de profesie. Aflat întâmplător la îndemână în astfel de împrejurări, Bebe Ivanovici, prieten de casă al lui Biriş, este dispus să-ţi acorde, la orice oră, unul dintre sutele de certificate de revoluţionar în alb, cu care şi-a căptuşit jiletca. Odată uns cu titlul de luptător, preiei mult râvnitul lot, nu înainte, însă, de a semna o clauză secretă, care prevede că eşti obligat să vinzi terenul mai înainte de a te dedulci la el. Şi-l vinzi primului cumpărător care îţi iese numaidecât în cale. Până şi revoluţionarul Zainea şi-a vândut lotul de pe malul lacului Tâncăbeşti. Mâine acolo va răsări o vilă, figurând, însă, mai mult ca sigur, pe numele Zainea, dar locuită poate de un general din SRI, care va zice că îşi petrece duminicile la un prieten, la ţară.
Eta
Tot prin mânăriile lui Biriş, Iordan Rădulescu, preşedintele Fundaţiei Revoluţiei Române şi fost colonel de contrainformaţii la trupele de grăniceri, a reuşit să achiziţioneze câteva duzini de certificate de proprietate de un hectar de pământ. Preţurile de achiziţie ale terenurilor, obţinute în baza Legii 42, au sărit deja la 500.000 lei (vechi; 1leu de azi = 10.000 lei vechi, pentru cei tineri – n.m.), cee ace este vax de vreme ce preţul real de strigare al unui metro pătrat pe malul lacului este de 12 $, iar cel maxim de 60 $.
Theta
O altă manevră a lui Biriş este aceea de a folosi persoane fără căpătâi din sat, pentru a le pune în posesie, ca de exemplu Balaban, beţivanul satului, împroprietărit cu terenul directorului Popescu, de la Institutul de Igienă. Balaban semnează după acelaşi tipic o clauză secretă prin care se angajează să renunţe urgent la teren. Cumpărătorul este Haliu, unul dintre capii mafiei ţigăneşti, om de încredere al lui Adrian Năstase şi om de legătură cu Bebe Ivanovici. Haliu a locuit o vreme în Germania de unde s-a întors cu Mercedes şi cu un cufăr de lovele cu care şi-a luat agenţie imobiliară, lăudându-se acum că o să-i bage pe toţi snagovenii în buzunar. Deocamdată i-a vândut lui Gigi Boeru terenul lui Balaban şi a mai intermediat vânzarea/cumpărarea a cel puţin încă o duzină de loturi, pe care ciracii lui Boeru au apucat să-şi construiască tot atâtea vile.
Iota
Pentru că Haliu are bube de neşters la dosar, Biriş şi l-a tras pe lângă suflet pe Gicanu, un şmenar mai puţin luat în collimator de organele sănătoase ale Poliţiei, atâtea câte o mai fi rămas ele. Între timp, Haliu s-a apucat să-şi înalţe propriile vile, pe terenurile pe care i le pasează Biriş, vânzându-le apoi cu preţuri atingând 120.000 $. Aici se spală tot mai mulţi mangoţi, încât, recent, o persoană protejată de generalul Niţu a primit cadou de nuntă o vilă la cheie, lângă celebra vilă 23.
Kappa
Biriş şi-a tras şi el 1.000 metri pătraţi la vila Bayer, fiind vecin cu fostul fotbalist Kassai şi cu preşedintele FRF (de atunci – n.m.) Mircea Sandu, care au achiziţionat câte 5.000 de metri pătraţi de la un cetăţean fără identitate. Prieten cu Văcăroiu, cu Adrian Năstase, cu generalul Gioni Popescu, cu directorul Nucuţă de la Romcereal şi cu Mironov, cu care obişnuieşte să tragă la restaurantul Flamingo al fostului boxer Gândac, Biriş a fost recompensat de putere cu bilete de voie, ba la Campionatul mondial de fotbal din Statele Unite (din 1994, atunci când Naţionala României a obţinut cea mai bună performanţă din toate timpurile, locul 5 la un Campionat mondial – n.m.), ba la Campionatul mondial de caiac-canoe, din Mexic.
Lambda
Puetrea i-a mai făcut lui Biriş şi o gazetă, Oglinda Snagovului, condusă de Costică Georgescu, unul dintre angajaţii fostei Securităţi. Dar pentru că bătea deja prea abitir la ochi, primarele Snagovului este luat în cătare pentru fals intelectual şi uz de fals, cu referire expresă la încălcarea Legii Fondului Funciar. Serviciul pentru Combaterea Criminalităţii Economico-Financiare al Poliţiei capitalei a reţinut în sarcina lui Biriş câteva acte care au stat la baza repartizării ilegale ale unor terenuri, pe care s-au construit 11 vile. Cu toate acestea, fostul şi actualul primar se pregăteşte vertiginos de alegeri (este vorba de alegerile locale din 1996 – n.m.), cadorisind babele cu chiloţi cu mânecuţe şi moşii cu efecte militare provenind de la SPP.
Miu
Somat de partid să o lase ceva mai moale, Biriş mimează că îşi face catrafusele şi că sare pârleazul în ograda PUR-ului lui Voiculescu, cu nici 3 săptămâni în urmă (mai 1996 – n.m.). Şi tot cu începe de atunci, Voiculescu-Crescent (actual puşcăriaş – n.m.) scoate şi ediţia Jurnalului de Snagov. Activist din naştere şi negustor prin profesie, acest fiu al lui Bagdaproste şi nepot al lui Daiboj, pe nume Biriş, îşi regăseşte vocaţia partinică, achiziţionând cu 5.000 lei (vechi, adică 0,5 lei noi azi – n.m.) suflete pentru PUR, în timp ce PDSR-ul le preţuieşte la 10.000 lei (tot vechi, adică 1 leu nou astăzi – n.m.). (În timpul cuponiadei, Biriş şi-a exersat vocaţia de cumpărător de vânt, făcând afaceri cu arabul Omar, patronal cazinoului din incinta Ambasadei Coreei de Nord, căruia i-a promis 3.000 de cupoane cu 1 milion de lei bucata.)
Niu
Astăzi (mai 1996 – n.m.) Snagovul etalează cu ajutorul lui Biriş, al lui Cozmâncă şi al lui Michiduţă, inspiratorul Codului Penal românesc, peste 450 de vile construite după 1989, dintre care cel mult 30% au origine paternă cunoscută. În acest timp, fosta gospodărie de partid, care a patronat 110 vile, s-a refăcut integral sub sceptrul Regiei Autonome a Protocolului de Stat. După ce l-a scăpat pe Biriş printer degetele răşchirate ale legii, pentru meritele sale incontestabile de-a închide ochii, a pcni din câlcâie şi a aplica întocmai şi al timp politica PDSR, Adrian Năstase se laudă acum că va face din Snagov o zonă rezidenţială de talie europeană. Însă indifferent cine va ajunge primar (urmau alegerile locale din 1996 – n.m.) trebuie să-şi scoată definitiv din cap idea că va descâlci iţele, prin care actuala nomenclatură (PSD-istă – n.m.) a reuşit să păstreze tot ce a furat de la fosta nomenclatură (comunistă – n.m.). (“Academia Caţavencu”, nr. 237/1996)
Citeste si articolele:
- De 28 de ani, bolsevizarea si rusificarea Romaniei au fost inlocuite cu PeSeDerizarea
- Cum a prapadit PSD flota de pescuit oceanic a Romaniei
- Guvernarea Vacaroiu-PSD sau cum a fost jefuita Romania
- Cum a lasat mafia PSD-ista vistieria tarii goala si un blocaj financiar mortal si total, in 1996, la plecarea de la guvernare
- Cum a ucis Iulian Mincu, medicul lui Ceausescu, ajuns ministru in guvernul Vacaroiu – PSD, medicina sociala romaneasca
Cum a jefuit Ilie Nastase, 9 clase, statul roman cu un milion de dolari, prin intermediul PSD
Ilie Năstase a prăpădit o avere în “Cuponiada” mafiei PSD-iste
După debutul primei campanii de privatizare, Ilie Năstase se lasă sfătuit de prietenul său, Dan Fischer, și investește bani buni în certificate de proprietate. În 1994, dorind să dea metodei MEBO ceea ce-i aparține metodei MEBO, tenismanul Năstase, convertit în om de afaceri, încearcă să plaseze certificatele prin intermediul unei firme specializate în plasamente de investiții. Din inabilitatea domnului Năstase combinată cu inabilitatea domnului Fischer rezultă un usturător eșec al acestei afaceri, firma care se ocupa de plasarea certificatelor nerecunoscând că ar fi primit de la cei doi domni certificate de proprietate ce valorau, la acea dată, între 600.000 și 900.000 de dolari. Așa se face că, în toamna lui 1994, averea lui Ilie Năstase se alege cu o gaură deloc neglijabilă, căci nu-i de colo să pierzi cel puțin 600.000 de dolari, oricât de bogat ai fi. Mai mult, deși domnul Năstase își evaluează averea la 20.000.000 USD (se întâmpla în 1996 – n.m.), sursele noastre spun că, de fapt, banii pierduți în afacerea certificatelor erau printre ultimii din contul fostului tenisman. De aceea, pentru a-și mai rotunji bugetul, Ilie joacă partide de tenis cu oameni ceva mai înstăriți, onorariul său fiind de 4.000 USD pe meci. Pentru a-și putea susține financiar unele afaceri, Ilie Năstase și-a ipotecat nu mai puțin de cinci din cele șapte proprietăți.
Mâna dreaptă a “afaceristului” Ilie Năstase
Dan Fischer, amintit în paragraful anterior, este ceea ce s-ar putea numi mâna dreaptă și creierul mic al lui Ilie Năstase. El se ocupă cu investirea banilor lui Ilie în România, iar în străinătate s-a ocupat cu cheltuirea acestora într-un mod cât mai plăcut. Dan Fischer s-a născut în România, pe care a părăsit-o în 1980, ca turist. Înainte de a se refugia în străinătate, numele domnului Fischer era Frâncu, iar porecla – “Trupușor”, activitatea sa de bază fiind aceea de poloist în cadrul clubului “Dinamo”. Există anumite informații că generalul Stan, la acea dată șef al direcției a V-a din cadrul Securității, aghiotant al lui Nicolae Ceaușescu și președinte la Federației de tenis, ar fi fost cel care l-a racolat pe domnul Frâncu/Fischer pentru a da o mână de ajutor în infiltrarea diasporei. Dan Fischer a fost angrenat în operațiunea “Amiciția”, declanșată de Direcția de Informații Externe, care avea ca scop trimiterea peste hotare a unor băieți de încredere, cu ochi albaștri, însărcinați să deprindă meandrele capitalismului și să facă afaceri, respectiv avere. În 1882, domnul Fischer lichidează societatea de turism pe care o deținea în Germania. Condițiile în care se întâmplă aceasta nu sunt foarte clare, existând suspiciunea că ar fi vorba de o țeapă de aproape un milion de mărci, însușite de domnul Fischer în urma unei afaceri cu mai mulți păgubiți decât beneficiari. În 1983 îl întâlnește, al Tel Aviv, pe Vladimir Cohn unul din clienții presei din ultimul timp (era în 1996 – n.m.), cel pentru care poliția română a bătut o întreprindere întreagă (Celrom), la ora 4 dimineața (la Cotroceni era KGB-istul criminal Ilici Iliescu – n.m.), și cu care domnul Fischer este prieten la catarama domnului Măgureanu (Virgil Măgureanu, securistul numit director SRI de către același KGB-ist criminal Ion Iliescu – n.m.). Vecin de bloc cu Ion Țiriac, la Monte Carlo, domnul Fischer mai rezidă, din când în când, și la New York, pe 5 Avenue, în Tramp Tower. Am putea spune, așadar, că avem de a face cu un alt personaj internațional.
Bani de la popor, pentru partid
Partea I – operațiunea Ghana
Cum am spus, nu-i ușor să pierzi între 600.000 și 900.000 de dolari. Și, pentru că nu vroia să stea cu brațele încrucișate văzând cum i se duc pe apa sâmbetei ultimii bănuți, Ilie Năstase a început să sară la beregățile diverșilor vinovați de țeapa luată. N-au scăpat de furia sa nici șefii firmei care făcea plasamente de investiții, nici domnul Corneliu Iacubov de la FPP II Moldova, nici mulți alții, implicați până peste gât în exploatarea bietului tenisman. Văzând că imaginea afaceristului român în lume ar putea avea de suferit de pe urma acestui scandal, Viorel Hrebenciuc și-a pus capul la contribuție și a găsit modalitatea de a-l recompensa pe Ilie. Astfel, guvernul României și-a amintit, la sfârșitul lui 1994, că are de înapoiat statului Ghana o datorie de vreo 11.000.000 de dolari, datând de pe vremea tatălui lui Nicu Ceaușescu, prietenul lui Ilie Năstase. Generos, guvernul (PSD, la acea vreme – n.m.) și-a zis că de ce să returneze el singur datoria și să nu-și ia niște intermediari, care, natural, ar urma să primească comisioane. La inițiativa lui Hrebenciuc (zic unii), alesul pentru a negocia returnarea banului a devenit domnul Dan Frâncu/Fischer/Trupușor. Astfel, în urma unor negocieri purtate de dl. Fischer și Mike Beck, director-manager la banca Rotschild, Ghana a accpetat ca din această datorie, pe care oricum nu spera s-o mai recupereze, să primească 4.000.000 de dolari (iată unde se duceau banii, în loc să fie investiți în România – n.m.). Autoritățile din țara-prietenă au fost mai mult decât fericite, au zis bogdaproste și și-au văzut mai departe de culesul bananelor. Banca Rotschild a zis și ea bogdaproste, primind de la statul român o bonificație de 400.000 de doalri, adică 10% din suma returnată Ghanei. Cel mai câștigat, însă, a fost cuplul Năstase-Fischer. Partea lor din această afacere s-a ridicat la ceva peste un milion de dolari, firească recompensă pentru banii pierduți la jocul cu certificatele. Cea mai proastă afacere a făcut-o statul român (reprezentat de mafia PSD-istă la acea vreme – n.m.), căci, dacă trata direct cu Ghana, plătea din banii noștri, ai tuturor, doar 4.000.000 de dolari. Alegând varianta cu intermediari, statul a smuls de la gura cetățenilor săi încă vreo două milioane de dolari. Cam jumatate dintre aceștia pot fi regăsiți actualmente (era în 1996 – n.m.) la banca București, unde cuplul Fischer-Năstase are deschise conturi. Prețul pe care Ilie Năstase l-a plătit pentru a putea recupera de la poporul român banii pe care-i pierduse într-o afacere păguboasă a fost candidatura sa la primăria Capitalei pe listele PDSR (așa se numea PSD, în anii 1990 – n.m.).Această hotărâre a fost luată odată cu aceea de a da tenismanului bani din impozitele contribuabilului, bani care urmau să fie folosiți, parțial, în campania electorală. Așa se face că Ilie Năstase nu afost deloc surprins când i s-a comunicat, la New York, că este candidatul PDSR la primărie, el știind aceasta cu un an înainte. Așa se face și că fiecare dintre noi, indiferent de opiniile noastre politice, a susținut fără să vrea campania electorală a acestui om care se declară pe toate drumurile că e cinstit. O fi, dar în spatele său cel puțin câteva serii de mafioți.
Partea a II-a – operațiunea Ilie cu orice preț la Primărie
Atât partidul de guvernământ (PSD-ul, la acea vreme – n.m.), cât și omul de litere care-l patronează din înălțimea palatului Cotroceni (este vorba de KGB-istul criminal Ilici Iliescu – n.m.) au de câțiva ani la dispoziție o paletă largă cât România plus suburbii cu oameni de afaceri români, arabi și alte naționalități care, vorba lui Lenin, cotizează din greu acolo unde țara are nevoie.
După cum se știe prea bine, după 6 ani de privatizare susținută de bagheta maestrului șpaganel Hrebenciuc și de teoria amantei lui Coșea, Puterea a înțeles că Bucureștiul trebuie scos la mezat – tuns – concesionat. Numai că, încă din 1990, trezorierii negri au știut bine ce vor să aplice, și anume:- La putere trebuie să fie ei sau un om de-a lor.
- Dacă se-mparte ceva ce se lasă cu comisioane, case, străzi sau servicii secrete, opoziția nu trebui lăsată cumva să se murdărească.
Din acest punct de vedere, Ilie Năstase a fost repede înconjurat de sponsori autorizați ai regimului (PSD-ist la acea vreme – n.m.), precum Frații Păunescu, Taher, Kamel Kader, Agop, Columbeanu, Zaher, Computerland, European Drinks, și mulți alți hotelieri pe care hârtia din ce în ce mai scumpă nu-i poate cuprinde.
Toți aceștia, astăzi (în 1996 – n.m.), siguri pe investiția lor, își împart hălci din cartierele bucureștene prin cârciumi de lux în compania ofițerilor SRI, SPP și a consilierilor prezidențiali ca Eugen Mihăescu, făcând ca punguța campaniei lui Ilie să cântărească aproape 10 miliarde lei, bani care de altfel nici nu pot fi cheltuiți în întregime pe motiv că sunt deja prea mulți, dovadă – abundența sud-americană de afișe, cocktailuri, clipuri video, telefoane celulare (o raritate în acele vremuri – n.m.) și logistică de stat și partid. (“Academia Cațavencu”, nr. 236/1996)Citeste si articolele:
- Revolutia din 1989 l-a prins pe Ilie Nastase la un chef cu Nicu Ceausescu
- Ilie Nastase, 9 clase, acest pupincurist al securistilor si mafiotilor PSD-isti
- Ilie Nastase – 9 clase, acest tigan din partidul securistului Felix Voiculescu
- George Pruteanu a fost condamnat, in 1976, la 2 ani de puscarie pentru furt calificat
- Cu fata cununata de Oprea, deputatul mafiot Nutu Fonta taie toate padurile Maramuresului