Cine împarte inima, ruga şi mulţumirea între sfinţi şi Dumnezeu (care ne vrea cu gelozie pentru sine), păcătuieşte. Cei care nu se pocăiesc, adică nu-şi despietresc inima pentru ca Sămânţa lui Dumnezeu –Duhul Sfint- să prindă rădăcini şi să rodească iubire, dragoste, iertare, bucurie, blândeţe, distrug Religia. Slujbaşii care înlocuiesc Lumina lumii cu lumânări, întunecă pe oameni şi-i rătăcesc de la credinţa adevărată. Slujbaşii care-i mint pe oameni că dincolo morţii au nevoie de pomeni îl mint pe Dumnezeu. Dincolo Isus este Pâinea vieţii şi Apa vie care nu se epuizează niciodată.. Din fântâna Isus trebuie să bem apă. Ea nu face pietre la rinichi, nu se trece niciodată, dar transformă omul dezbrăcat de caracterul păcatului şi ruşinii în Izvoare de Apă Vie care ţâşnesc spre Veşnicie. Să nu uităm că dincolo- oamenii nici nu se mărită, nici nu se omoară de la haine sau mâncăruri, nu –si dau cu sapa în cap de la pământ, nici nu prăşesc şi nici nu umblă la opaiţul lumânărilor, căci Dumnezeu este rugul şi focul mistuitor care nu se stinge niciodată, precum nici Lumina lumii