Doamna dr. ing. Liliana Lucia Tomoiaga, director SCDVV Blaj-Alba, prezinta cateva surse ale profitului, prin cercerare, tehnologii si productie viticola; Statiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Blaj, OFERA Material saditor viticol si pomicol; Cum de reusesc preotii lumii si alti “profesori” sa manipuleze, sa teleghideze miliarde de oameni! Aflati aproape TOTUL despre vaccinarea – cea mai mare agresiune impotriva fiintei umane !Spre deosebire de Anglia unde se da de pamint cu superma rketurile, noi …;Corporatiile alimentare sunt interesate de profit, nu de GENOCIDUL care ne otraveste; B) Cerealele țăranilor sunt cumpărate de samsarii internaționali la prețuri de nimic; B ) TOTUL despre taierea la vita de vie-Câteva noţiuni de organografie necesare pentru tăierea viţelor Asa cum komunistii au furat si distrus burghezia, si socialtrandafiria a ingropat Romania (tot in favoarea lor) etc

  Viticultorii care se asociaza pot primi bani de la stat pentru imbutelierea si valorificarea vinului; Ei pot cere fonduri europene pentru reconversia viilor in cadrul unei sesiuni suplimentare/Asociatia pentru Promovarea Vinului Romanesc arata ca  „Lipsa unui brand de tara ne afecteaza exporturile”….xPrincipalele lucrari AGRICOLE:

 Doamna dr. ing. Liliana Lucia Tomoiaga, director SCDVV Blaj-Alba, prezinta cateva surse ale profitului, prin cercerare, tehnologii si productie viticola; Statiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Blaj, OFERA Material saditor viticol si pomicol; Cum de reusesc preotii lumii si alti “profesori” sa manipuleze, sa  teleghideze  miliarde de oameni! Aflati aproape TOTUL despre vaccinarea – cea mai mare agresiune impotriva fiintei umane !Spre deosebire de Anglia unde se da de pamint cu  superma rketurile, noi  …;Corporatiile    alimentare sunt  interesate  de profit, nu de GENOCIDUL care  ne otraveste; B) Cerealele țăranilor sunt cumpărate de samsarii internaționali la prețuri de nimic etc

Statiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Blaj ,cod 515400, Blaj, Str Gh.Baritiu, Nr 2, Judetul Alba
Tel: 0258-711623, Fax: 0258-710620,E-mail: scvblaj@cristalsoft.ro ,OFERA  Material saditor viticol si pomicol http://www.scvblaj.ro/cercetare/material-saditor-viticol//// http://www.scvblaj.ro/

Oferta de vânzare – 2015-2016       http://www.scvblaj.ro/produse/oferta-material-saditor-viticol/

Material săditor viticol produs la SCDVV Blaj in anul 2015

pentru vânzare în toamna 2015 şi primăvara 2016
Categorie biologica:
B – Baza
C – Certificat
ST – Standard

Soiul Categoria biologică
FETEASCA ALBA 29 Bl B
FETEASCA REGALA 21 Bl C
MUSCAT OTTONEL 12 Bl C
PINOT GRIS 34 Bl B
PINOT GRIS 34 Bl C
RIESLING ITALIAN 3 Bl B
RIESLING ITALIAN 3 Bl C
SAUVIGNON BLANC 9 Bl B
SAUVIGNON BLANC 9 Bl C
TRAMINER ROZ 60 Bl B
TRAMINER ROZ 60 Bl C
NEUBURGER ST
FETEASCA NEAGRA C
BRUMARIU C
CETATUIA C
NAPOCA B
NAPOCA C
SOMESAN B
SOMESAN C
SPLENDID C
TIMPURIU DE CLUJ B
TIMPURIU DE CLUJ C
TRANSILVANIA B
TRANSILVANIA C

Informatii : SCDVV Blaj – 0258 711623

 

 

Oferta material saditor pomicol   http://www.scvblaj.ro/produse/oferta-material-saditor-pomicol/

OFERTA  POMI – 2015-2016

 

Specia Soiul Categoria biologica Pret – lei(TVA inclus)
MAR Golden spur Certificat 8,50
Golden delicious Certificat 8,50
Ionathan Certificat 8,50
PAR Cure Certificat 8,50
Napoca Certificat 8,50
Untoasa Hardy Certificat 8,50
Aromata Bistrita Certificat 8,50
GUTUI Bereczky Certificat 8,50
CIRES Van Certificat 8,50
Jubileu Certificat 8,50
Boabe Cotnari Certificat 8,50
VISIN Crisana Certificat 8,50
Autofertil Certificat 8,50
Meteor Certificat 8,50
PRUN Anna Spath Certificat 8,50
Silvia Certificat 8,50
Stanley Certificat 8,50
NECTARIN Nectarin Certificat 8,50
PIERSIC Springold Certificat 8,50

 

Situaţia pomilor altoiţi  existenţi în stoc la data de 01.01.2016

Nr.crt Soiul / Portaltoi
1 Vişin / Mahaleb
Crişana
Autofertil
2 Cireş /Mahaleb
Van
Stella
Timpuriu de Bistriţa
Germersdorf
Hedelfinger
Boabe de Cotnari
3 Prun / portaltoi corcoduş
Rames Timpuriu
Silvia
Anna Spath
D′ Agen
4 Cais /  Portaltoi Corcoduş
Litoral
NJA
5 Gutui / Gutui Tip A
C II
C III
6. Par / Gutui Tip A
Conference
Aromat de Bistriţa
Napoca
Cure
Untoasă Hardy
7. Măr/ M.M 106
Florina
Ionathan
Starkrimson
Idared
Golden Delicious
Goden Spur
Prima
Pătul
Aromat de Vară
Clar Alb
Wagener Premiat
Generos
Ciprian
Luca
Dany
Redix
Alex
Golden Spur – Real
Golden Delicious – Real

Pentru informatii suplimentare ( pret vanzare pomi) –  SCDVV Blaj, secretariat –  0258 711623

Disponibil in limita stocului.

 

Material saditor viticol

Activitatea de producere a materialului săditor viticol din această zonă datează cu mult înainte de înfiinţarea Staţiunii. Erau vestite pepinierele de la Crăciunel şi Aiud.

Preluând tradiţia şi dezvoltând acest sector s-a ajuns să avem una din cele mai vestite pepiniere din ţară, în care se aplică cele mai diversificate tehnologii de cultură.

Activitatea de cercetare stiintificã  s-a concretizat prin perioade distincte de cercetare.

În perioada 1949 – 1976 – de început al cercetãrilor au fost studiate aspecte legate de îmbunãtãţirea sistemului clasic de producerea viţelor altoite.

Mecanizarea principalelor lucrãri din pepiniera de vite au fost în atenţia principalã şi au vizat:

– desfundatul mecanic al terenului pentru scoala de vite;

– ridicarea biloanelor mecanic, cu ajutorul rariţei;

– despicatul bilonului cu plugul în agregat cu tractorul legumicol;

– combaterea bolilor si dãunãtorilor prin tratamente mecanice;

– introducerea altoitului mecanic cu dispozitivul de secţionare “nut si feder”;

– scosul mecanizat al viţelor altoite din pepinierã cu plugul în formã de “U”acţionat de tractor.

Un alt aspect vizat a fost îmbunãtãţirea verigilor tehnologice din cadrul tehnologiei de producere a viţelor altoite si a butasilor portaltoi. Au fost studiate si cercetate aspecte legate de:

– Stabilirea condiţiilor de altoire şi forţare a butaşilor altoiţi.

– Aplicarea îngrãsãmintelor si irigaţiilor în scoala de vite în vederea cresterii randamentului de vite.

– Folosirea substanţelor stimulatoare de crestere si pentru înrãdãcinarea vitelor altoite si a butasilor portaltoi.

– Cultura portaltoiului pe diferite sisteme si lucrãrile agrotehnice necesare a fi aplicate.

– Promovarea în producţie a materialului sãditor cu valoare biologicã ridicatã prin efectuarea selecţiei conservativã si introducerea soiurilor si a clonelor noi create la Blaj.

Începând cu anul 1975 s-a trecut la diversificarea tematicii de cercetare si îmbunãtãţirea tehnologiilor noi , introduse introduse în culturã.

În perioada 1976 – 1980 -au fost studiate  aspecte legate de:

– Producerea viţelor altoite pe sol ameliorat în solarii (tipuri de solarii, solutii pentru ameliorarea solului, distante de plantare, solutii de exploatare).

– Cercetãri privind stabilirea perioadei de recoltare a portaltoiului.

– Înfiintarea de plantaţii cu vitele altoite prin diferite metode (vite produse în câmp, solarii si la Ghivece).

– Înfiinţarea de plantaţii, cu vite altoite de diferite lungimi.

Înfiinţarea de plantaţii cu vite la ghivece nutritive plantate în anul anterior altoirii respectiv cu vite de un an la ghivece, se realizeazã cu rezultate asemãnãtoare cu cele înfiintate cu vite STAS, produse dupã metoda clasicã (scoala de vite) respectiv solarii pe strat nutritiv.

Cercetãrile efectuate în perioada 1981 – 1985 – au vizat în principal:

– Influenţa desimii de plantare si a operaţiilor în verde asupra calitãţii viţelor altoite produse în solarii.

– Cercetãri asupra nutriţiei viselor altoite cultivate în solarii si stabilirea regimului de fertilizare prin folosirea îngrãşãmintelor

chimice.

– Stabilirea soluţiilor de ameliorare si pregãtirea soluluii în cadrul tehnologiei de producere a viţelor altoite în solarii.

– Comportarea plantaţiilor înfiinţate cu vite altoite de diferite lungimi.

– Influenţa modului de fasonare a butasilor portaltoi asupra productivitãtii muncii, gradul de utilizare a materialului si randammenntul de vite altoite, în vederea introducerii fasonãrii mecanizate  precum si asupra comportãrii viţelor în plantatiile pe rod.

– Influenţa tratamentelor cu biostimulatori aplicate la butasii altoiţi si asupra producţiei de viţe STAS.

În solarii, pe sol ameliorat, desimea de 50 vite/ mp determinã o activitate fotosintezicã si intensitate luminoasã mai mare, fapt ce se rãsfrânge asupra randamentului de viţe STAS,obţinându-se cea mai bunã eficienţã economicã.

Metoda fasonãrii butasilor cu baza la întâmplare , poate constitui o mãsurã tehnologicã de valorificare mai intensivã a producţiei de portaltoi si implicit mecanizarea operaţiei.

O atenţie deosebitã s-a acordat tratamentelor efectuate cu produse biostimulatoare de sintezã, obţinute la Institutul de Chimie din

Cluj-Napoca. În urma testãrii preparatelor utilizate s-a obţinut si generalizat în producţie produsul Calovit, care în concentraţie de 1% determinã o calusare mai bunã a butasilor altoiti , o crestere si maturare a lãstarilor în perioada de vegetaţie, superioarã martorului şi o producţie  de vite STAS este cu 5-10% mai ridicatã.

În perioada 1986 – 1994  Cercetãrile si studiile intreprinse s-au axat pe:

– Cercetãri privind utilizarea tufurilor vulcanice în producerea vitelor altoite în solarii, pe sol ameliorat.

– Utilizarea substanţelor bioactive în producerea vitelor altoite  în câmp si solarii.

– Stabilirea însusirilor morfo-anatomice si biochimice specifice butasilor de portaltoi din diferite soiuri, cu influenţã asupra afinitãtii de altoire.

– Cercetãri privind determinarea afinitãţii de altoire si de productie la soiurile noi si la cele din sortimentul mondial recent introduse în culturã, în funcţie de portaltoiul folosit.

Utilizarea tufurilor vulcanice în producereea vitelor altoite pe sol ameliorat a determinat îmbunãtãţirea indicilor hidro-fizici în solarii si implicit creşterea randamentului de viţe STAS.

Experienţele efectuate  în cadrul programului Orizont 2000 în perioada 1995 – 2001 au vizat:

– Cercetãri privind afinitatea de altoire a soiurilor din sortimentul mondial, a clonelor si a soiurilor noi create la Blaj, recent introduse în culturã.

– Retehnologizarea poligonului experimental pentru îmbunãtãţirea tehnologiilor de producere a materialului sãditor cu valoare biologicã ridicatã

Influenţa soiului altoi asupra randamentului de viţe STAS, s-a manifestat prin diferente de productie foarte semnificative, la soiul Radames, iar influenţa portaltoiului Rug. 140 a dus la obţinerea celui mai ridicat randament de viţe STAS la soiurile Neuburger – 10, Muscat Ottonel 12 si Blasius.

Din anul 1982 s-a preluat activitatea de coordonare a materialului sãditor supus certificãrii în zona de influentã. Obiectivele propuse au fost ridicarea valorii biologice a materialului sãditor supus selecţiei, instruirea aprobatorilor de stat din zona de influientã, respectarea structurii sortimentale datã prin planul de altoire, a tehnologiei de culturã atât în scoala de vite cât si în plantaţiile pe rod furnizoare de coarde altoi, prin controale periodice efectuate.

S-a reusit ca pânã în anul 1990 toatã cantitatea de material sãditor ce s-a produs sã facã parte numai din categorii biologice.

 Doamna dr. ing. Liliana Lucia Tomoiaga, director SCDVV Blaj, prezinta  principalele criterii de selectie pentru  cumpararea unui  anumit soi

  Din soiurile si selectiile clonale obtinute de institutie, care se preteaza cel mai bine cultivarii in fiecare din cele 8 regiuni de dezvoltare din Romania  ar fi soiurile romanesti, Feteasca Regala 21 si Feteasca Alba 29, de astfel si cele mai raspandite la noi.

Pentru vinurile de mare marca, dar cu un potential de productie mai scazut si o calitate deosebita a strugurilor as propune clona de Muscat Ottonel – 12, Sauvignon 9, Pinot Gris – 34  si Neuburger – 10, adaptate mai bine pentru conditiile din Transilvania.

Soiurile noi create, cum sunt: Selena, Blasius raspund tuturor cerintelor cultivarii.

Pentru inlocuirea hibrizilor direct productivi, recomandam creatiile SCDVV Blaj, Brumariu, Radames si Rubin, soiuri ce se regasesc si in zona nordica a tarii noasre. Principalele criterii de selectie pe care ar trebui sa le aiba in vedere un agricultor ar fi uniformitatea soiului, calitate si cantitatea productiei, rezistenta la ger boli si daunatori, precum si la seceta, care se face tot mai resimtita la noi in tara.

 Ce soiuri din portofoliul statiunii sunt adaptate la noile conditii climatice (in special la seceta)?

Liliana Lucia Tomoiaga: In general soiurile amintite, au o buna rezistenta la seceta, exceptie facand Muscat Ottonel cu o sensibilitate mai scazuta.

O mai buna toleranta la seceta o au vitele altoite pe portaltoi SO 4-4 si K5BB.

In alegerea soiurilor pentru infiintarea de noi plantatii trebuie sa se tina cont de afinitatea de albire si productie.

Am discutat cu producatori care se plangeau ca au achizitionat material saditor din strainatate, care insa nu a rezistat. Cum se explica acest lucru?

Liliana Lucia Tomoiaga: Materialul saditor din strainatate prezinta o mare varietate de soiuri si clone care sunt mai mult sau mai putin adaptate conditiilor de clima si sol din Romania. Fara o verificare prealabila si cercetare amanuntita a fiecarui sortiment in parte la conditiile din tara noastra, in cadrul statiunilor de cercetare de profil viticol, nu cred ca vom merge prea departe.

Se mai intampla ca materialul saditor adus din strainatate  sa provina din material ramas nevandut si tinut in depozite frigorifice si in al doilea an. Cu acest material epuizat in substante de rezerva, desi va porni in vegetatie, se va usca intr- un procent destul de mare (60%).

 Tinand cont de schimbarile climatice, ne putem astepta la aparitia unor noi boli/daunatori care sa afecteze podgoriile? Ati remarcat asemenea probleme? Ce solutii au viticultorii si cum ii puteti sprijini?

Liliana Lucia Tomoiaga: S-a semnalat recrudescenta  unor patogeni micotici, Guignardia bidwelli si extinderea atacului produs de bolille lemnului vitei de vie: Esca, Eutipoza, Escorioza.

 Ce ne puteti spune despre proiectele pe care le deruleaza in prezent statiunea si planurile de viitor?

Liliana Lucia Tomoiaga:  SCDVV Blaj are in derulare doua proiecte cu  colaborare externa ERA – NET si un proiect COST in colaborare cu 25 tari europene. Din pacate, semnarea planului sectorial intarzie nejustificat, iar proiectele cu colaborare internationala nu sunt finantate de UEFISCD Romania.

In concluzie, cercetarea stiintifica in Romania este subfinantata si marginalizata

Cateva lucrari de capatai pentru vita de vie

Plantarea vitei de vie

 

 

 

 

Plantatiile viticole se infiinteaza numai in areale  viticole delimitate. La alegerea terenului se tine cont de factorii climatici, orografici, litologici, pedologici, social-economici si tehnico-organizatorici.Referitor la infiintarea plantatiilor viticole trebbuie sa tinem cont de LEGEA VIEI SI VINULUI, care la articolele 10 si 11 prevede:

 

Art. 10 – Infiintarea  plantatiilor de vita de vie se face, cu precadere, in arealele viticole delimitate. Pe terenurile din afara arealelor viticole pot fi infiintate plantatii destinate numai satisfacerii consumului local.

 

Art. 11 – In arealele viticole sau in extravilanul localitatilor din afara arealelor viticole , infiintarea de plantatii de vita de vie pe o suprafata de peste 0,1 ha de agent economic sau de familie si extinderea peste aceasta limita a celor existente se pot face numai in baza autorizatiei de plantare, eliberata de directiile generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene si a municipiului Bucuresti, potrivit normelor metodologice de aplicare a prezentei legi. Pentru obtinerea autorizatiei de plantare pe suprafete mai mari de 3 ha este necesara prezentarea de catre solicitant a unui proiect de infiintare a plantatiei viticole, avizat de unitatea de cercetari vitivinicole din zona.

 

 

Plantarea vitei de vie este o lucrare complexa, de maxima importanta pentru realizarea prinderii si ulterior a vigorii, productivitatii si longevitatii butucilor.

 

Perioada de plantare difera in functie de conditiile pedo-climatice. La noi in tara este generalizata plantarea de primavara, perioada optima fiind in  lunile martie – aprilie, cand temperatura solului in zona de plasare a radacinilor este de 8-10°C. Pe solurile grele cu exces de umiditate, care se incalzesc mai greu, plantarea vitei de vie se face mai tarziu (aprilie, mai). In zonele sudice, mai secetoase, pe terenuri bine drenate plantarea vitelor se poate face din toamna (noiembrie) si trebuie incheiata pana la venirea inghetului.

 

Plantarea de toamna, desi este mai avantajoasa deoarece pana in primavara se cicatrizeaza ranile si vitele pornesc mai repede in vegetatie, este putin practicata intrucat vitele se scot tarziu din scoala.

 

Pregatirea vitelor pentru plantare cuprinde fasonarea, mocirlirea si eventual parafinarea acestora.

 

Fasonarea consta in scurtarea corditei si a radacinilor la anumite dimensiuni, suprimarea ciotului de la altoi, a  radacinilor date din altoi si de la nodul superior si mijlociu al portaltoiului, precum si indepartarea eventualelor cordite date din portaltoi. In functie de calitatea vitelor si metoda de plantare se cunosc trei modalitati de fasonare a vitelor (Fig.1.).

 

Fasonarea scurta se practica in cazul plantarii vitelor cu hidroburul sau plantatorul, precum si in cazul in care vitele au radacinile afectate de frig sau mucegai. La acest tip de fasonare radacinile se scurteaza la 1-2 cm,  iar cordita la 1-2 ochi.

 

Fasonarea mijlocie este cea  mai  raspandita la noi in tara, ea se foloseste la plantarea vitelor dupa metoda obisnuita in gropi si consta in scurtarea corditei la 4-6 ochi si a radacinilor la 5-10 cm. In practica se apuca radacinile in mana si tot ce depaseste latimea palmei se suprima prin taiere cu foarfeca.

 

Fasonarea lunga este mai putin raspandita si se foloseste in cazul vitelor viguroase tinute doi ani in scoala de vite, in cazul plantarilor pentru completari de goluri sau pe nisipuri. In acest caz radacinile  se  scurteaza la 12-15 cm, iar cordita la 6-8 ochi. In cazul plantarii pe nisipuri cordita se poate lasa pana la 20-30 cm.

Mocirlirea vitelor se face imediat dupa fasonare prin introducerea radacinilor si a bazei butasului intr-un amestec format din dejectii proaspete de bovine 1/3, pamant galben lutos 2/3 si apa. Se amesteca bine pana ce pasta respectiva adera pe radacinile vitelor. Mocirlirea este obligatorie si se face cu scopul de a realiza cat mai rapid contactul dintre radacinile vitei cu solul.

 

 

Parafinarea vitelor este obligatorie in situatia in care plantarea se face fara musuroi si consta in cufundarea corditei si a unei treimi din portaltoi intr-un amestec topit la 70-72°C, alcatuit din: parafina 94%, bitum 3%, sacaz 3%. Cufundarea vitelor in acest amestec trebuie sa se faca foarte rapid (fractiuni de secunda).

 

Pregatirea vitelor in vederea plantarii trebuie facuta concomitent cu lucrarea de plantat. In cazul in care intervalul dintre pregatirea vitelor si plantare este mai mare (max.1-2 ore), vitele se pastreaza cu radacinile in mocirla si se acopera cu prelate.

 

Plantarea propiu-zisa a vitelor

 

Plantarea vitelor este o lucrare complexa si cuprinde mai multe operatii: saparea gropilor, repartizarea vitelor in gropi, fixarea vitelor in gropi, fertilizarea, udarea, tasarea, musuroirea. Plantarea se poate face dupa metoda obisnuita in gropi sau folosind metode speciale.

 

Gropile se executa manual sau mecanizat in momentul plantarii sau cu foarte putin timp inainte de plantare, pentru ca vita de vie sa nu se planteze intr-un sol uscat. Gropile se sapa in partea de  sud  a  pichetului la 4-5 cm departare de acesta. Gropile trebuie sa aiba 50 cm adancime, 35-40 cm largime, iar peretele dinspre pichet sa fie drept.

 

Pamantul scos din groapa se asaza intr-o singura gramada si pe aceeasi parte la toate gropile. Dupa saparea gropilor se vor distribui vitele in gropi.

 

Plantarea  propiu-zisa  incepe cu executarea unei scobituri in peretele gropii dinspre pichet (Fig. 2.).

 

Dupa executarea scobiturii, pe fundul gropii, in partea dinspre pichet se va forma un musuroi din pamant marunt si reavan. Vita  se  va aseza cu radacinile rasfirate pe acest musuroi si se va conduce langa pichet, intotdeauna de aceeasi parte a acestuia.

 

Punctul de altoire a vitelor trebuie sa fie putin deasupra nivelului solului in cazul plantarii pe terenurile plane sau cu pante usoare. In treimea superioara a pantelor vitele se vor aseza cu punctul de altoire la 3-5 cm sub nivelul solului, iar la baza pantelor cu punctul de altoire la 3-5 cm deasupra nivelului solului.

 

Pozitia vitelor in groapa va fi verticala, paralel cu peretele gropii de langa pichet. Nivelul dorit de plantare se realizeaza prin marirea sau micsorarea musuroiului pe care se fixeaza radacinile vitelor.

Dupa fixarea in groapa, se tine vita cu mana stanga, iar cu cea dreapta se trage pamantul marunt si reavan pana la jumatatea gropii. Pamantul din groapa se taseaza usor cu piciorul (orientat cu varful spre vita) fara a rani radacinile.

 

In continuare se va introduce in groapa 2-4 kg gunoi bine descompus asezat intr-un strat uniform si se uda cu 5-10 l apa. Dupa infiltrarea apei se umple groapa cu pamant si se musuroieste cordita folosind pamant marunt si reavan. Musuroiul trebuie sa depaseasca varful corditei cu 5-10 cm.

 

Pe terenurile care nu au fost bine dezinsectizate, inainte de musuroire, in jurul corditei se presara 5-8 g insecticid spre a o proteja de atacul unor daunatori de sol.

 

Plantarea vitelor dupa metoda obisnuita in gropi este cea mai recomandata intrucat se obtin rezultate bune la prindere de 93-98%, cresteri  viguroase  in primul an de la plantare si intrarea vitelor la timp pe rod

 

Intocmirea proiectului de infiintare si organizare a noilor plantatii(def si parti componente)

 

 

 

Un proiect cuprinde urmatoarele: – organizarea interioara si impartirea terenului in unitati de exploatare; – amplasarea si stabilirea tipului specific de perdele de protectie (daca sunt necesare) – impotriva vantului, secetei sau deflatiei nisipurilor; – amplasarea retelei de drumuri si a zonelor de intoarcere; – amplasarea retelei de irigare; – asigurarea apei potabile, pentru stropiri sau irigat; – amplasarea constructiilor tehnice si social-economice; – precizarea si amplasarea pe teren a lucrarilor de prevenire si comba-tere a eroziunii solului; – precizarea directiei de productie, alegerea si amplasarea soiurilor altoi-portaltoi pe teren; – alegerea sistemului de cultura si formelor de conducere; – precizarea lucrarilor de pregatire a terenului pentru infiintarea planta-tiilor si tehnica plantarii;

 

– precizarea lucrarilor de intretinere a plantatiilor tinere pana la intrarea pe rod;

 

– intocmirea devizelor pe cheltuieli; – calculul eficientei economice si stabilirea termenului de recuperare a investitiei. Impartirea terenului in unitati de exploatare consta in tarlalizare, sau impartirea in: trup, tarla, parcela, cu marimi in functie de panta terenului. Trupul este unitatea viticola de sine statatoare, cea mai mare, care poate sa reprezinte continuitatea unei plantatii vechi sau sa intregeasca suprafetele existente. Suprafata unui trup pe un teren cu panta <12% este de 300-500 ha, iar pe unul cu panta >12% este de 150-200 ha. Trupul poate avea diferite forme (patrat, dreptunghi, trapez sau forma neregulata) si se poate organiza in 2-3 ferme. Poate fi delimitat prin cumpene de ape, ravene. Tarlaua constituie o subunitate teritoriala a trupului, are suprafete diferite in functie de panta terenului 30-50 ha la panta <12% si 10-15 ha la >12%. De obicei tarlaua copiaza orografia terenului si este data de unitati naturale. De obicei are forme regulate, orientarea este pe directia nord-sud cu latura lunga. Parcela reprezinta subunitatea de baza a unei plantatii viticole; are o singura directie de productie; un singur soi pe un singur portaltoi – pentru executarea acelorasi lucrari agrotehnice.Suprafata parcelei pe terenurile cu panta pana la 12% este de 35 ha, iar pe cele cu panta peste 12% este de 1-3 ha. Lungimea unei parcele este de 10020 m.

 

 

Alegerea si amplasarea pe teren a soiurilor altoi-portaltoi , la infiintarea plantatiilor noi de vita de vie

 

Pentru reusita unui plantatii, care inseamna obtinerea de recolte mari  si de calitate superioara, un rol important revine biosistemului altoi-portaltoi, gradului de favorabilitate a conditiilor de biotop influentat de om. Tinandu-se cont de particularitatile genetice ale soiurilor, nivelul conditiilor ecoclimatice din zona unde se infiinteaza noile plantatii, s-a stabilit sortimentul  si directia de productie. Alegerea soiurilor roditoare  La alegerea soiurilor roditoare se tine seama de prevederile “Listei soiurilor roditoare recomandate la plantare in arealele viticole delimitate din Romania” (1979 si actualizata  in 1984),

 

-Diferitele podgorii sunt specializate pe anumite directii de productie (soiuri de masa, vin, distilate, etc.). -La amplasarea soiurilor roditoare se vor avea in vedere insa si alte aspecte determinate de orografie, microclimat, particularitatile soiului, sistemul de cultura etc.

 

 

-Soiurile de masa se vor alege si in functie de epoca de maturare, in vederea asigurarii unui conveier varietal mai larg. – La soiurile de vin se va alege un sortiment mai restrans, in vederea asigurarii unor productii mai uniforme si in partizi mari. -La terenurile plane amplasarea nu prezinta particularitati, in schimb pe terenurile in panta exista alegere in functie de cele doua directii de productie: — soiurile de masa, care au un potential mare de productie se ampla-seaza pe treimea inferioara (la baza) a pantei, iar cele de vin pe treimea mijlocie si superioara. — daca se amplaseaza numai soiuri de vin, la baza pantei se vor amplasa soiuri de mare productie, pentru vinuri curente de masa iar pe treimea mijlocie si superioara cele pentru vinuri de calitate. Soiurile pentru distilate, sucuri, sau pentru struguri de masa pentru pastrare se vor amplasa tot in treimea superioara.

 

— la baza pantei se vor amplasa soiuri mai putin rezistente la seceta, dar mai rezistente la boli, la ger, care pornesc mai tarziu in vegetatie sau cele care cer un sol mai fertil.

 

Alegerea portaltoilor  Portaltoii folositi la altoire trebuie sa fie cel mai bine adaptati la conditiile ecopedologice; -sa convietuiasca bine cu soiurile roditoare prin vigoarea conferita acestora si influentele care determina obiectivul urmarit prin infiintarea plantatiilor: productii mari, constante si de calitate superioara.Alegerea portaltoilor se face dupa mai multe criterii, dar mai importante sunt:  -lungimea perioadei de vegetatie

 

-rezistenta la calcarul activ din sol. Durata perioadei de vegetatie poate fi:  -scurta – Riparia gloire; mijlocie – Kober 5BB, Craciunel 2, Teleki 8B;  -lunga – Chasselas x Berlandieri 41B, Fercal, Dragasani 57. Rezistenta la calcarul activ din sol: -rezistenta slaba (6-15%) Riparia gloire, Rupestris du Lot;  -rezistenta mijlocie (17-30%) SO4-4, Kober 5BB, Teleki 8B, C2, C25, C26; -rezistenta mare (40-70%) Chasselas x Berlandieri 41B (40%), 140 Ruggeri (40%), Fercal (70%). Rezistentele se mai apreciaza in functie de seceta:  -rezistenta slaba – Kober 5B, Teleki 8B, Rupestris du lot;  -rezistenta mijlocie – SO4, Chasselas x Berlandieri  41B, Fercal; – rezistenta mare – 140 Ruggeri; sensibili – Riparia gloire; – sensibilitate ridicata – Vialla. Rezistenta in functie de umiditate – in general nu prefera solurile umede; functie de saruri (0,2-1,0%); functie de aciditate (Gravesac); nematozi – nu.

 

Pregatirea terenului in vederea plantarii

 

Lucrarile de pregatire pe un teren amenajat in terase sunt: fertilizarea de baza, desfundatul, nivelarea desfundaturii, pichetarea.Pe terenurile neamenajate lucrarile se refera la: defrisare, nivelare, asigurarea odihnei solului, fertilizarea, desfundarea, nivelarea si pichetarea.Defrisarea vegetatiei lemnoase este necesara in cazul unor plantatii vechi sau a arborilor, arbustilor, boschetilor, pomilor existenti pe suprafata respectiva. Lucrarea se executa mecanizat cu utilaje specifice (buldozere, screpere, greble de adunat cioate) mai rar manual pentru evacuarea resturilor lemnoase.Nivelarea este necesara imediat dupa defrisare, pentru usurarea executarii celorlalte lucrari, prin eliminarea denivelarilor, viroagelor, realizandu-se pante continui. Asigurarea odihnei biologice este necesara in cazul terenurilor ocupate anterior cu vita de vie. Repausul necesar va fi de 3-5 ani, perioada in care terenul va fi cultivat cu graminee si leguminoase. Perioada de repaus se impune atat pentru “odihna solului”,in sensul refacerii structurii si fertilitatii sale, cat si pentru a stinge focarele privind unele toxine, boli virotice, bacteriene. Cand replantarea terenurilor urmeaza la scurt timp dupa defrisarea plantatiilor vechi, pentru a se evita raspandirea bolilor virotice prin intermediul nematozilor, se poate face dezinfectia solului cu: diclorpropan – diclorpropen, diclorpropan, sau cu produse nematocide:Temick sau Dazomet. Pe solurile cu larve de Melolontha, Agriotes sau Zabrus se va trata solul cu insecticide organo-clorurate. Nu se vor folosi erbicide, cel putin cu doi ani inainte de defrisare, pentru a se evita efectul nefavorabil al acestora in plantatiile tinere.Fertilizarea-terenurile pe care se amplaseaza plantatiile viticole improprii altor culturi, sarace in elemente nutritive, apare necesara fertilizarea inca de la pregatirea terenului pentru plantare. Prin fertilizarea inainte de desfundat are loc o imbunatatire a starii de aprovizionare a solului in materie organica, importanta pentru imbunatatirea insusirilor fizice, chimice, biologice ale solului, precum si formarea rezervei in principalele elemente care va fi folosita de noua plantatie.Dozele de ingrasaminte organice (gunoi de grajd semifermentat) se stabilesc in functie de cantitatea de argila din sol si de indicele de azot.In general, la pregatirea terenului se administreaza doze mari de gunoi de grajd 30-80 t/ha, iar pe terenurile nisipoase chiar 80-120 t/ha. Desfundarea terenului -consta in mobilizarea solului pe adancimea de 60-70 cm, chiar mai mult pentru solurile grele (80 cm adancime), prin inversarea si amestecarea orizonturilor, in scopul asigurarii unor conditii favorabile pentru dezvoltarea radacinilor.Desfundatul se realizeaza in functie de momentul plantarii. Pentru plantatul de toamna, desfundatul se executa din vara (iulie-august), trebuind sa se incheie cu 2-3 luni inainte de inceperea plantarii- ca terenul sa aiba timp sa se aseze. Pentru plantatul de primavara,se desfunda de toamna, pana la inceputul iernii.Desfundatul se executa mecanizat cu plugul balansier pentru desfundat PBD 60 sau PBD 80 in agregat cu tractorul pe senile S 1500. Prima brazda se trage la 20 cm adancime, a doua brazda la 40 cm si a treia la 60 cm. Latimea si adancimea brazdei se vor controla tot timpul pentru a se obtine o desfundatura uniforma. Pichetarea terenului-consta in marcarea pe teren a locului unde va fi plantata fiecare vita. Prin aceasta lucrare se urmareste obtinerea unor randuri drepte, in continuare de la o parcela la alta, pentru asigurarea unor lungimi mari de lucru pentru agregate, precum si stabilirea unor suprafete de nutritie egale fiecarui butuc.Pichetarea se executa cu tarusi de 50-60 cm lungime, numiti picheti sau tutori, sau de 1,1-1,4 m pentru sistemul inalt de cultura. Perioada de pichetare este la sfarsitul iernii pentru plantatul de primavara si la inceputul toamnei pentru plantatul de toamna. Inainte de pichetare se stabilesc distantele de plantare, orientarea randurilor si sistemul de pichetat.Orientarea randurilor pe terenurile plane se face pe directia N – S, iar pe cele in panta pe directia curbelor de nivel. Pe terase orientarea este de-a lungul acestora.Sistemul de pichetat este dat de figura geometrica formata de vitele dispuse in teren (patrat, dreptunghi,hexagon, randuri duble, pe curbele de nivel).

 

Tehnologia de cultivare a vitei de vie

 

Perenitatea unei plantatii viticole exclude orice greseli tehnice la infiintare, fapt ce ar afecta productia pe o perioada indelungata de timp. De aceea , este obligatorie realizarea unei vii incheiate inca din primul an de la plantare, cu butuci egali ca vigoare, care sa asigure o longevitate mare, intrarea timpurie pe rod, recolte constante an de an, cu un profit ridicat. Se recomanda ca noile plantatii sa fie amplasate in cadrul podgoriilor consacrate, in interiorul arealelor delimitate pentru viticultura, pe terenurile in panta sau pe solurile nisipoase, sau pe cele care prezinta conditii mai putin favorabile pentru culturile agricole de camp. In ceea ce priveste  cultura vitei de vie in gradina casei, nu sunt restrictii decat de regim termic.

 

Infiintarea unei plantatii viticole implica o serie de aspecte tehnico-economice si organizatorice de luat in seama, care sa conduca , in final, la o exploatare eficienta.

 

 

Zonarea vitei de vie

 

Zona dealurilor si colinelor subcarpatilor meridionali cuprinde podgoriile: Dragasani, Stefanesti-Arges, Dealul Mare – Valea Calugareasca, Pietroasele si centrele viticole Covasna – Mehedinti, Tg. Jiu, Samburesti-Olt, Urlati si Tohani din Prahova.

 

 

 

Zona dealurilor si colinelor subcarpatilor orientali  in care se includ podgoriile: Odobesti-Costesti-Panciu,Tg.Bujor, Husi, Nicoresti, Iasi, Cotnari, cu centre viticole la Jaristea, Tamboiesti, Bucium.

 

 

Zona dealurilor din Transilvania unde se intalnesc podgoriile de pe Tarnave, de la Alba Iulia, Arad, cu centre viticole renumite ca Jidvei, Minis, Lechinta.

 

Zona Dobrogei detine trei podgorii: Murfatlar, Ostrov si Sarica-Niculitel.

 

Zona sesului Dunarii cuprinde cateva centre viticole ca: Greaca, Segarcea, Zimnicea, Dabuleni pe nisipuri.

 

Alegerea si organizarea terenului

 

Conditiile climaterice. Sunt hotaratoare in alegerea terenului. Suma globala a gradelor de temperatura este bine sa insumeze peste 25000C, deci sa se realizeze 14000c temperatura utila. Temperatura minima absoluta sa fie pe cat posibil cel mai putin de –350C. Durata de stralucire a soarelui sa depaseasca in perioada de vegetatie pese 2000 de ore. Precipitatiile anuale pot fi cuprinse intre 600-800 mm, din care 350-400 mm in perioada de vegetatie.

 

Terenurile care se aleg trebuie sa fie ferite de grindina, de brume tarzii de primavara si de brume timpurii de toamna. Prezenta padurilor si a lacurilor in apropiere reprezinta un avantaj, ele fiind un factor stabilizator al temperaturii. Sursele de apa pot fi exploatate pentru irigatii. Panta terenului poate fi de cel mult 24%, cu posibilitati de terasare impotriva eroziunii si a usurarii executiei lucrarilor in toate sistemele viticole.

 

Expozitia terenului. Terenurile cu expozitie sudica, sud-estica si sud-vestica dispun de mai multa radiatie solara.

 

 

 

Adancimea panzei de apa freatica. Terenurile cu apa freatica aproape de suprafata (2-3 m) nu sunt indicate pentru cultura vitei de vie, deoarece lastarii cresc mult, nu se maturizeaza, nu rezista la ger, strugurii pot fi atacati mai usor de boli.

 

Continutul chimic al solului. Acesta trebuie sa fie moderat. Sunt preferate toate tipurile de sol in afara celor podzolice, saraturate sau gleizate.

 

 

Altitudinea terenului variaza intre 40-600 m. Platourile inalte pot fi folosite cu soiuri de vita pentru obtinerea distilatelor si vinurilor spumante, pe cand cele de la altitudini reduse, se pot folosi cu soiuri de diferite tpuri si culori de vin. Se vor evita platourile fara aparare, fiind supuse vanturilor reci. Plantatiile viticole amplasate pe terenurile cu expozitie sudica si cu altitudine cuprinse intre 80 si 150 m dau cele mai renumite vinuri.

 

Factorii social-economici. Distanta fata de centrele populate,. posibilitatile de transport. Se tine cont de traditia in zona de cultivare a vitei, si de asigurarea cu forta de munca.

 

Organizarea terenului. Se urmareste crearea conditiilor pentru exploatarea la maximum a utilajelor, ridicarea continua a fertilitatii si conservarea solului. Organizarea interioara a terenului se materializeaza prin stabilirea cailor de acces, a retelei de evacuare a excesului de apa, drenarea izvoarelor de coasta, stingerea ogaselor si consolidarea ravanelor, executarea sistemului de alimentare cu apa , parcelarea terenului. Terenul se imparte in trupuri (450-700 ha), tarlale (15-40 ha) si parcele (1-6 ha) cu lungimea randurilor de 100-200 m. Reteaua drumurilor asigura legatura intre ferme, tarlale si parcele. La trasarea drumurilor se are in vedere panta terenului  si traseul teraselor. Reteaua canalelor de irigare si a sistemului de alimentare cu apa pentru stropit este organizata in  mod  asemanator cu aceea a drumurilor. Constructiile se amplaseaza in perimetrul viticol nou

 

 

infiintat in functie de suprafata acestuia, sortimentul de soiuri si destinatie a strugurilor. O atentie deosebita se acorda halelor de sortare, platformelor de zbor pentru elicopterele utilitare, rampelor de descarcat, depozitelor de ingrasaminte si substante de combatere a bolilor si daunatorilor, statiilor de preparare a solutiilor, bazinelor cu apa.

 

Alegerea si amplasarea soiurilor

 

Soiurile de vita de vie se aleg potrivit directiilor de productie si de specializare pentru fiecare podgorie si centru viticol in parte, prevazute in zonarea viticulturii. Amplasarea unui sortiment cat mai corespunzator are consecinte asupra potentialului si calitatii productiei. Pentru aceasta se are in vedere alegerea celor mai potrivite soiuri pentru anumite insusiri fizico-chimice ale solului si pentru conditiile climatice specifice locului. La amplasarea soiurilor pe teren se iau in considerare raportul intre ele, sistemul de cultura si tipul de plantatie de vie, iar in cazul versantilor se va tine cont de variatia factorilor de vegetatie de-a lungul lor si de expozitia pantei. Soiurile se amplaseaza in sistemul ecologic corespunzator al zonei viticole  delimitate, unde se pot obtine vinuri cu denumire de regiune si trepte de calitate.

 

Soiurile in productia viticola au diferite destinatii: pentru vinificatie, pentru consum in stare proaspata si pentru stafide. Conform Legii viei si vinului soiurile trebuie sa indeplineasca o serie de conditii de calitate  pentru ca strugurii sa  poata fi prelucrati pentru obtinerea diferitelor tipuri de vin sau in vederea consumului direct.

 

Soiurile pentru strugurii de masa se constituie intr-un conveer varietal, adica intr-o succesiune din vara pana in toamna, in vederea asigurarii unui consum proaspat esalonat.

 

Soiurile avizate pentru plantare sunt urmatoarele:

 

 

Soiuri pentru struguri de vin:

 

  • Soiul cu must alb pentru vinuri albe de consum curent: Galbena de Odobesti, Plavaia, Zghihara, Mustoasa de Madarat, Cramposie, Saint Emilian, Feteasca regala, Aligoté.
  • Soiuri cu must rosu si rozé pentru vinuri de consum curent: Babeasca neagra, Oporto, Sangioveze, Cadarca, Rosioara.

 

  • Soiuri cu must alb pentru vinuri albe superioare: Feteasca alba, Sauvignon, Pinot gris, Chardonnay, Traminer roz, Sarba, Grasa, Riesling italian, Francusa.
  • Soiuri cu must rosu pentru vinuri superioare: Cabernet Sauvignon, Merlot, Feteasca neagra, Pinot noir, Burgund.
  • Oiuri pentru vinuri aromate superioare: Muscat Ottonel, Tamaioasa, Busuioaca de Bohotin.
  • Soiuri pentru vinuri spumante: Iordana, Feteasca regala, Feteasca alba, Babeasca neagra.

Soiuri pentru struguri de masa:

 

  • Soiuri cu coacere timpurie: Muscat Perla de Csaba, Muscat timpuriu de Bucuresti, Cardinal, Victoria, Augusta, Napoca.
  • Soiuri cu coacere mijlocie: Chasselas, Muscat de Hamburg, Muscat d’Adda, Silvania, Cinsaut, Alphonse Lavallée.
  • Soiuri cu coacere tardiva: Coama Neagra, Select, Afuz Ali, Italia.

Soiuri apirene pentru stafide: Perlette, Sultanina.

 

Amplasarea soiurilor pe teren depinde de valoarea tehnologica si economica a noilor plantatii de vii. Astfel, la baza versantilor pe soluri mai fertile se amplaseaza soiurile de mare productie. Pe versanti se planteaza soiurile pentru vinurile aromate, rosii si albe, de calitate superioara. Pe terasele insorite merg foarte bine soiurile pentru vinuri de mare marca, mai ales daca solul este bogat in calcar.

 

 

Criterii pentru alegerea sistemului de cultura

 

Plantatia de vita de vie reprezinta o investitie costisitoare si de lunga durata, ca urmare este necesar sa se asigure un sistem de cultura specific fiecarui areal viticol, functie de conditiile pedoclimatice. Sistemele de cultura sunt determinate in primul rand de valoarea temperaturilor negative ce survin in

 

 

perioada de iarna, de frecventa anilor de ingheturi pronuntate, fiind insa conditionate si de alti factori ca: forma de conducere, numarul de butuci la suprafata cultivata, soiul cultivat si mijlocul de sustinere, etc.

 

Cunoasterea factorilor climatici prezinta o mare importanta pentru stabilirea sistemelor de cultura, ce trebuie sa asigure productii sustinute an de an si o longevitate economica garantata. Pe aceasta cale se precizeaza si se delimiteaza arealele de cultura protejata si neprotejata, avand in vedere ca posibilitatea practicarii pe tulpini este o tendinta majora in tara noastra, ceea ce ar putea determina marimea gradului de intesivitate a productiei viticole.

 

Frecventa temperaturilor negative  este luata in considerare deoarece in toate zonele  viticole se pot inregistra temperaturi minime foarte scazute  (-26oC), care pun in pericol nu numai productia anului de baza ci insasi viata butucului, a lemnului anual si multianual. Amplitudinea temperaturilor negative de la –18oC la –26oC, deci scaderile bruste de temperatura din timpul iernii, in perioada de repaus, pot fi mai pagubitoare decat cele care se produc intr-o perioada mai indelungata de timp. Perioada gerurilor,  care se are in vedere de asemenea, deoarece foarte periculoase sunt temperaturile negative ce se instaleaza la inceputul lunii, cand se constata o debilitate pronuntata o butucilor si cele de la inceputul primaverii, survenite dupa perioade mai calde ce au determinat o decalire a plantelor.

 

 

 

Sistemul de cultura protejata

 

Se practica in zonele in care frecventa anilor cu geruri pe timpul iernii este ridicata, aproape anual, iar temperatura minima atnge valori de –24…-260C. Riscul afectarii lemnului anual si multi anual este foarte mare, de aceea este recomandata conducerea joasa a butucului cu protejarea prin musuroirea sau ingroparea din toamna. Este sistemul cel mai raspandit in Ardeal, Moldova si dealurile Munteniei. Se practica la toate soiurile destinate vinificatiei si pentru strugurii de masa. Butucii se conduc in Guyot multiplu, cat si pe brate multianuale  multiple flexibile, cu inlocuirea periodica.

 

In sistemul de cultura protejata toamna se fac taieri de usurare a elementelor de rod pentru a avea o masa vegetativa redusa de musuroit sau ingropat, iar primavara se executa taierile definitive de fructificare. In timpul iernii pot avea loc pierderi de ochi prin clocire (80%) si chiar de coarde, daca acestea nu au fost bine acoperite cu pamant. De asemenea, sistemul necesita cheltuieli suplimentare cu ingropatul si dezgropatul butucilor, aranjarea coardelor pe spalier si cu taierea intr-o perioada scurta de timp in primavara.

 

Sistemul de cultura neprotejata

 

In zonele in care frecventa anilor cu geruri este foarte redusa si se inregistreaza o data la 4-6 ani , iar temperatura atinge valori de –15…-180C, se recomanda cultura neprotejata a butucilor cu forme de conducere pe tulpini, semiinalte si inalte. Unii specialistii recomanda varianta de semiprotejate cand la baza tulpinii se lasa  1-2 cepi de cate 2-3 ochi. Pe timpul iernii acestia se protejeaza cu pamant. Daca lemnul anual si mai ales multianual, in caz extrem tulpina, este afectata in parte si mai ales inghetata, din cepi se poate forma un nou butuc fara a defrisa via si a  efectua noi plantari. Pierderile de ochi se reduc la 20-40% si sunt compensabile prin taiere.In cadrul acestui sistem butucii se conduc

 

 

sub forma de cap Guyot sau cap inaltat, cordon simplu sau dublu, unilateral sau bilateral pe spaliere de sarma. Datorita expunerii la un regim termic alternativ, perioada cu temperatura ridicata si perioada cu temperatura scazuta in timpul iernii, butucii sufera, se degradeaza si sunt mai putin longevivi, comparativ cu cei din cultura protejata. Un avantaj il constituie faptul ca taierea se poate efectua din toamna, dupa coacerea lemnului si caderea frunzelor pana in primavara, la intrarea in vegetatie a plantelor, ceea ce usureaza mult aceasta lucrare, asigurand o finalizare in timp optim si de calitate.

 

 

 

 

Lethrus apretus Laxm., Forfecarul ordinul Coleoptera, familia Scarabaeidae

 

Raspandire. Insecta este raspandita in Europa Meridionala si Orientala si Asia Centrala, arealul sau de daunare cuprinzand mai ales Peninsula Balcanica. In tara noastra specia  este frecvent intalnita in zonele de stepa si silvo-stepa din Moldova, Dobrogea, Muntenia si Oltenia.

Descriere.  Adultul are corpul masiv, negru mat, de 18 –22 mm lungime. Capul este mare, cu antenele maciucate si mandibulele puternice. Pronotul este mai lat decat lung. Elitrele sunt scurte si sudate pe linia de sutura, iar aripile posterioare lipsesc. Picioarele sunt prevazute cu trei dinti puternici, conformate pentru sapat.

 

Larva,  oligopoda de tip scarabeiform, la completa dezvoltare are lungimea de 28 – 38 mm. Capul este brun, iar corpul alb-galbui, putin curbat (Figura 4).

Biologie si ecologie. Forfecarul are o singura generatie pe an si ierneaza ca adult in galerii in sol, la 50 – 70 cm adancime.

Pe la mijlocul lunii aprilie, adultii  apar si incep sa-si construiasca galerii noi, de obicei in terenuri grele, intelenite. Galeriile cu diametrul de 1,5 – 1,8 cm si lungimea de 50 –70 cm, sunt mai intai oblice (10 – 15 cm), apoi verticale (30 – 40 cm) si apoi iarasi oblice ( 10 – 20 cm).

La inceputul lunii mai are loc imperecherea si ambele sexe locuiesc in galeria femelei, unde, in portiunea inferioara, sapa lateral pana la 12 alveole ovoidale, de 3-4 cm lungime, in care sunt aduse apoi frunze si lastari si transformate in cocoloase.

In fiecare loja femela depune cate un ou, din care dupa 6 –12 zile apare larva.

Larvele neonate se hranesc cu cocoloasele pregatite de parinti. Dezvoltarea larvara dureaza 20 – 30 zile, in aceasta perioada au loc doua naparliri, apoi sapa in imediata apropiere alte loji, in care se impupeaza si acest stadiu dureaza 10 – 14 zile. Noii adulti apar in luna iulie si raman in aceleasi locuri pana in primavara urmatoare.

Plante atacate si mod de daunare. Lethrus apterus este un daunator polifag. In afara de vita de vie mai ataca si pomii fructiferi, sfecla pentru zahar, foarea soarelui, lucerna, rapita, porumb, canepa, ceapa.

Daunele sunt provocate de adulti, care reteaza mugurii, frunzele si lastarii tineri de vita de vie pentru hranirea proprie in perioada maturatiei sexuale si mai ales pentru pregatirea hranei larvelor.

Retezarea lastarilor este dreapta, ca de foarfece, de unde si denumirea de „forfecar”. Pagubele cele mai mari se observa in parcelele marginite de pajisti, canale, taluze inierbate, care constituie locuri prielnice dezvoltarii daunatorului.

Masuri de prevenire si combatere. Se recomanda lucrari repetate a solului, intretinerea plantatiilor viticole prin lucrari de arat, sapat si prasit, pentru distrugerea galeriilor. Intrucat adultii se deplaseaza prin mers se recomanda ca la marginea parcelelor sa se sape santuri capcana de 30 – 40 cm adancime, prafuite cu insecticide de contact organoclorurate (Lindatox 3 PP, PEB 5 + 3).

La semnalarea atacurilor in S.C.D.V.V. Tg.Bujor s-au   efectuat tratamente cu produsul   organofosforic   Carbetox 37 CE

 

 

Eupoecilia ambiguella Den et Schiff., Molia bruna a strugurilor (cochilisul) ordinul Lepidoptera, familia Cochilidae

 

 

 

Raspandire. Molia bruna a strugurilor este raspandita in Europa, Africa de Nord, Asia Centrala, Italia, Japonia, etc. La noi in tara se intalneste in regiunile viticole mai nordice (Moldova, Transilvania).

 

Descriere. Adultul are corpul de culoare cenusie-murdar; aripile anterioare sunt galbene, strabatute de o banda transversala, trapezoidala, de culoare brun-albastruie. Aripile posterioare sunt brun-cenusii cu franjuri pe margini. Anvergura aripilor este de 12 – 15 mm (Figura 2).

 

Larva are 10 – 13 mm lungime, corpul de culoare brun-roscat; capul, primul sed-un cocon din fire de matase si resturi vegetale.

 

Biologie si ecologie. Molia bruna a strugurilor ierneaza in stadiul de pupa sub scoarta butucilor si are doua generatii pe an.

 

Adultii apar la sfarsitul lunii mai si au un zbor nocturn. Dupa imperechere, femela depune ouale izolat, pe bobocii florali, pe frunze sau pe boabele in formare. Larvele se dezvolta pana la sfarsitul lunii iunie, cind se transforma in pupe.

 

Noii adulti apar la inceputul lunii iulie, iar femela depune ouale direct pe boabe. Larvele ataca boabele coapte, iar la inceputul lunii septembrie se retrag sub scoarta butucilor unde se transforma in pupe, stadiu in care ierneaza.

 

Plante atacate si mod de daunare. Este un daunator polifag, care ataca peste 90 specii de plante lemnoase si ierboase.

Atacul este diferentiat in functie de generatie. Astfel, larvele generatiei I-a rod bobocii florali si inflorescentele; larvele generatiei a II-a ataca boabele verzi, in parga sau coapte, consumand o parte din pulpa.

Organele atacate sunt inconjurate cu fire matasoase albe, sub forma unor cuiburi. Totodata se creeaza microleziuni, prin care se scurge sucul zaharat, ce constituie un mediu foarte favorabil pentru dezvoltarea ciupercii Botryotinia  fuckeliana.

Masuri de prevenire si combatere. Se aplica aceleasi masuri ca si in cazul eudemisului. Tratamentele chimice se fac la avertizare prin urmarirea curbei de zbor a adultilor la capcanele cu feromoni sexuali sintetici de tip Atrambig, utilizand produsele: Actellic 50 CE – 0,1%, Carbetox 37 CE – 0,4%, Ekalux 25 CE – 0,1%, Nogos 50 CE – 0,1%, Vapona 48 CE – 0,1%, Zolone 35 CE – 0,2%, Decis 2,5 CE – 0,03%, Ripcord 40 CE – 0,03%, Karate 2,5 CE – 0,025%, Sevin 85WP – 0,15%, Insegar 25WP – 0,03%, Bulldock 025EC – 0,05%, Bestseller 100EC – 0,01%, etc.

 

 

 

Anomala solida Er. Carabuselul verde al vitei de vie Ordinul Coleoptera, Familia Scarabaeidae

 

 

 

Raspandire. Specie intalnita mai ales in tarile din Europa Central-Meridionala si in nordul Africii. In tara noastra se intalneste frecvent in viile de pe nisipurile din Oltenia, Muntenia si Moldova.

Descriere. Adultul are corpul oval si convex dorsal, de culoare verde metalic, cu reflexe aramii sau albastrui, iar elitrele cu puncte fine si dungi longitudinale evifente. Antenele, aparatul bucal sunt galbene-brunii, iar marginile laterale ale  pronotului sunt arcuite si adesea galbui. Lungimea corpului este de  12,5 – 16,8 mm (Figura 6).

 

Larva  este de tip scarabeid, are corpul format din 13 segmente, iar chetotaxia urosternitului, anal alcatuita din 3 campuri: un camp central  (cu 14 – 16 peri setiformi), un camp piriform (din 22 sete conice) si un camp mare care inconjoara pe cel piriform. Culoarea corpului este galbena – inchis, iar capul, stigmele, ghearele si perisorii de pe tergite sunt ruginii. Lungimea corpului este de 31,2 – 37,8 mm.

Pupa este libera, galbuie de 18,7 mm lungime si 8,80 mm latime.

Biologie si ecologie. Cercetari asupra morfologiei, biologiei si combaterii speciei, in conditiile tarii noastre a facut B. Bobarnac in perioada 1959 – 1979. Carabuselul verde al vitei de vie are o generatie pe an. Ierneaza ca larva de varsta a doua, in sol la 50 – 80 cm adancime, uneori pana la 140 cm, iar la inceputul lunii aprilie larvele naparlesc si trec in varsta a treia, continuand sa atace pana la

 

 

sfarsitul lunii mai, cand ajung la completa dezvoltare si se transforma in pupe. Nimfoza are loc mai ales in interdune, la adancimi de 20 – 30 cm; stadiul de pupa dureaza 17 – 18 zile.

 

Adult

 

 

Aparitia primilor adulti are loc la sfarsitul lunii iunie si zborul lor cuprinde 35 –  45 zile, pana la sfarsitul lunii iulie. Longevitatea carabuseilor este de 25 – 35 zile si cuprinde doua faze: preovipozitara de 10 – 15 zile si faza depunerii

oualor, de 15 – 20 zile. Imperecherea se esaloneaza 17 – 20 zile si are loc pe sol sau pe frunze. Ponta are o durata de 20 – 23 zile, cuprinzand in medie 26 – 30 de oua, depuse in sol la adancimea de 10 – 30 cm. Incubatia dureaza 17 – 20 de zile, iar eclozarea larvelor are loc la sfarsitul lunii iulie pana la mijlocul lunii august. Larvele neonate sunt saprofage si se dezvolta in interdunele mai bogate in humus. Dupa prima naparlire dupa circa o luna de la ecloziune, trec in varsta a II-a (septembrie) ele devin rizofage, atacand radacinile vitei de vie  pana la inceputul lunii noiembrie, cand se retrag in straturile mai adanci pentru iernare.

Plante atacate si mod de daunare. Carabuselul verde este o specie polifaga, preferand vita de vie si pomii fructiferi (mai ales samburoasele), apoi salcamul, plopul, fasolea, secara, porumbul, pepenii, floarea soarelui etc., din terenurile nisipoase. Adultii sunt filofagi, iar larvele rizofage. Adultii rod frunzele dantelat si centrifug, in afara de nervuri,  mai ales primele 8 – 10 frunze. Ei ataca zilnic 10 – 12 ore. Numarul de carabusei  pe o frunza este de 7 – 10, atacul fiind in grup, pe un lastar gasindu-se 50 – 100 exemplare, pe un butuc 500 – 900 gandaci, iar vetrele atacate avand 4 – 7 butuci. Carabuseii se deplaseaza din vetrele de vita-de-vie in culturile limitrofe, ei mai ataca strugurii si scoarta lastarilor. Pagubele mai mari se inregistreaza in plantatiile noi infiintate.

Masuri de prevenire si combatere. Colectarea carabuseilor de pe lastari, dimineata sau seara, prin scuturarea energica a lastarilor  si distrugerea lor, in perioada hranirii suplimentare.

Tratamentele chimice aplicate impotriva adultilor la inceputul aparitiei lor cu insecticide emulsonabile: Carbetox 37 CE – 0,4%, Sinoratox 35 CE – 0,15, Decis 2,5 EC – 0,03% etc. Pentru distrugerea larvelor se aplica tratamente la sol, in primavara devreme (prin incorporare) cu produse granulate.

 

 

Tetranychus urticae Koch, Acarianul rosu comun Ordinul Acari, Familia Tetranychidae

 

 

Raspandire. Acarianul rosu comun are un areal larg de raspandire, parazitand numeroase specii de plante in intreaga tara. La vita de vie atacul de paianjen comun s-a intensificat in ultimii ani, aducand pagube insemnate de importanta economica in podgoriile din Moldova, Dobrogea, Muntenia, Oltenia si vestul tarii.

Descriere. Femela are corpul de forma elipsoidala, usor bombat dorsal, cu 7 randuri de perisori pe spate. Culoarea corpului este variabila, de la verde dechis pana la rosu inchis. Lungimea corpului este de 0,45-0,52 mm, iar latimea de 0,46mm.

 

Masculul este piriform, de culoare mai deschisa si mai mic decat femela, avand 0,32-0,38 mm lungime si 0,24-0,28 mm latime.

 

Oul este sferic , la depunere albicios cu aspect sticlos, iar apoi devine galben-portocaliu.

 

Larva are corpul elipsoidal, la aparitie incolor, apoi verde-galbui, cu ochii rosii. Lungimea corpului este de 0,15-0,19 mm.

 

Biologie si ecologie: Ierneaza ca femela matura in crapaturile scoartei butucilor sau a coardelor, uneori pe sub frunzele cazute, resturi vegetale, muschi etc.. In primavara, cand temperatura medie a aerului depaseste 10°C  femelele isi incep activitatea  localizandu-se pe diferite plante cultivate si spontane. Femele se hranesc intens si apoi depun oua.

 

O femela depune in medie 40-60 oua iar ponta dureaza 2 saptamani. Dupa 5-7 zile apar larvele. Dezvoltarea acestora  in vara dureaza 12-15 zile, iar in primavara si toamna 18-22 zile. Durata unei generatii in raport cu conditiile climatice variaza intre 15-28 zile. In cursul unei perioade de vegetatie, acarianul poate avea 6-10 generatii.

 

Plante atacate si mod de daunare. Este un daunator polifag, fiind semnalat la peste 180 specii de plante cultivate si spontane din familii diferite. Atacul si pagubele produse variaza in functie de planta gazda. Astfel la vita de vie, in urma intepaturii si sugerii sevei de adulti si larve, apar pe frunze decolorari sub forma unor pete mari, care la inceput au culoarea galbena , apoi rosiatica . Decolorarea incepe de la baza limbului si inainteaza de-a lungul nervurii principale, cuprinzand uneori toata frunza. La atacuri puternice se produc defolieri timpurii ale butucului de vita de vie, cu influenta negativa asupra productiei de struguri, a cresterii lastarilor, coacerii lemnului si formarii mugurilor de rod pentru anul urmator.

 

Combatere. Ca masuri preventive, in viile puternic infestate se recomanda executarea araturilor in toamna pentru distrugerea femelelor hibernante. In cursul perioadei de vegetatie se vor efectua prasile mecanice si manuale cu scopul de a distruge buruienile care sunt gazde intermediare ale acestui acarian.

 

Dintre masurile curative cele mai eficiente sunt tratamentele chimice care in plantatiile puternic infestate se aplica atat iarna cat si in timpul perioadei de vegetatie.

 

La S.C.D.V.V. Tg.Bujor in timpul repausului vitei de vie s-a aplicat un tratament efectuat cu   8-10 zile inainte de  desfacerea mugurilor, cu zeama sulfocalcica 20%  si polisulfura de bariu 6%.

 

In cursul perioadei de vegetatie, s-au efectuat tratamente la aparitia focarelor de atac, folosindu-se  urmatoarele acaricide: Dicofol 20 CE-0,2%,  Sintox 25 CE-0,2.

 

Masuri de prevenire si combatere a eroziunii solului la infiintarea plantatiilor noi de vita de vie

 

 

 

Amenajarea terenurilor in panta.  Terenurile cu panta mai mica de 4%, nu ridica probleme de amenajare, deoarece nu exista pericolul eroziunii.  -orientarea randurilor se va face in functie de lumina (pe directia nord-sud), sau de cerintele agrotehnicii (sa asigure lungimi mari de lucru pentru utilaje) sau in functie de metoda de irigare,

 

Pe terenurile cu panta mai mare de 4%, exista doua conceptii: Conceptia veche

 

 

Pe terenurile cu panta cuprinsa intre 4-12%, – se recomanda o modelare si o nivelare de ansamblu;  -orientarea randurilor pe directia curbelor de nivel;  -intretinerea solului prin lucrari succesive (un rand da un rand nu);  -efectuarea lucrarilor curente de agrotehnica antierozionalaPe terenurile cu panta cuprinsa intre 12-15%, erau recomandate benzile inierbate, cu amestecuri de graminee si leguminoase perene, pe intervalele dintre randuri.

 

-Benzile inierbate pot fi: temporare (la 2-3 ani, la 2-3 randuri),sau permanente (la 3-4 randuri, refacute la 10-15 ani), sunt late de 1,0-1,2 m si amplasarea lor se face in functie de panta terenului; distanta poate fi de la 7-8 m la 10-15 m.De la panta de 15-18% erau recomandate canalele de coasta, canalele pot fi cu fund plat (plan), care se construiau in zone secetoase, pe soluri permeabile si aveau rolul de a capta apa; si canale cu fund inclinat, care capteaza si evacueaza apa spre debuseu, in anii sau perioadele cu multe ploi. -Distantele dintre canale sunt in functie de panta terenului. -Canalele de coasta prezinta marele dezavantaj ca cer un volum mare de lucru- De la panta de 18% la 25% se recomanda terasarea.

Conceptia noua – recomanda ca pana la panta de 8-10%, sa se faca nivelarea, modelarea de ansamblu; orientarea randurilor dupa curbele de nivel; lucrarile agrotehnice sa fie cele adecvate; de la panta de 10% la 25% se recomanda terasarea. Terasele sunt formate din platforma si taluz. Executarea teraselor.  Terasarea pentru terenuri care nu au mai fost terasate consta in executarea lucrarilor de modelare-nivelare, urmand apoi terasarea propriu-zisa.  -Pentru pastrarea orizonturilor fertile, lucrarile se incep de la baza versantului, cu executarea primei terase. -La trecerea la cea de-a doua terasa, mai intai se decoperteaza stratul fertil si se depune pe prima terasa din aval. Se continua la fel pana in partea din amonte a versantului  -Terasele se construiesc cu ajutorul utilajelor specifice: buldozere, gredere, screpere, pluguri balansiere, etc.

 

 

-Decopertarea se face pe adancimea de 30-50 cm. Daca terenul a mai fost terasat vechile terase se vor lati (din 2-3 terase vechi, inguste, se face una singura); -daca terasele au latimi diferite, cu unele curbe, clinuri, se va face nivelarea de ansamblu si se vor face terase noi, prin metoda debleu-rambleu (sapatura-umplutura), fara decopertarea stratului fertile

 

 

 

Bazele fiziologice pe care se sprijina taierea in uscat la vita de vie

 

Principii: Unitatea dintre organism si mediu.-viile se taie dupa soi si starea de fertilitate a solului. Diferitele soiuri, cultivate in aceleasi conditii de sol si clima se taie diferit, iar acelasi soi pe soluri diferite ca stare de fertilitate se taie deosebit.-lungimea coardelor, deci numarul ochilor de iarna, este in functie de vigoarea vitei, deci bogatia pamantului.-taierea se face in functie de nivelul agrotehnic practicat: la butucii cu vigoare mica, in conditii de mediu nefavorabile → incarcatura mica; la butucii cu vigoare mare, in conditii de mediu favorabile → incarcatura mare; la butucii cu vigoare mare, nivel agrotehnic scazut → incarcatura mica. Unitatea de alcatuire si functionare a organismului. Unitatea dintre sistemul radicular si aerian trebuie sa fie in echilibru. Prin taieri, sistemul radicular slabeste prin infometare, slabeste si vigoarea de ansamblu a butucului, dar fiecare in parte, lastarii sunt mai vigurosi. Refacerea sistemului radicular se realizeaza destul de repede.Prin taieri bine chibzuite se stabilesc intre cele doua sisteme numai raporturi utile productiei, taierile prea severe valorifica insuficient puterea plantei, iar cele prea slabe o supraincarca. Exista unitate intre suprafata foliara si fortificarea plantei – corelatie pozitiva intre suprafata foliara si sarcina de rod; suprafata foliara si acumularea zaharului. Unitatea dintre numarul punctelor de crestere si vigoarea lastarilor – cu cat numarul punctelor de crestere este mai mare, sunt mai multi lastari, dar de vigoare mai slaba;- cu cat numarul punctelor de crestere este mai mic, lastarii sunt mai putini, dar vigoarea este mai mare.Cea mai buna situatie este cand numarul punctelor de crestere este mediu, vigoarea lastarilor va fi mijlocie. Astfel, coardele cu o lungime intre 1,5-2,5 cm si f = 6-12 mm sunt cele mai bune.Unitatea dintre crestere si fructificare – la crestere normala → fructificare normala (relatie pozitiva); si invers, la crestere prea mare → fructificare mica (relatie negativa).Unitatea dintre vigoarea plantei si productie → relatie pozitiva.Unitatea dintre varsta mugurilor si capacitatea de rodire → relatie negativa (numai mugurii situati pe coardele de un an pe lemn de doi ani sunt fertili). Mugurii mai batrani raman dorminzi → lastarii care iau nastere sunt lacomi, care servesc la formarea cepilor de inlocuire.Unitatea dintre cantitatea si calitatea recoltei: la productie mai mare → calitate mai redusa. Legea inlocuirii anuale a lemnului de rod. “Legea negarii negatiei”. Coarda care rodeste in anul in curs neaga pe cea care a rodit, iar cea care va rodi pe cea care acum rodeste. Deci, pentru ca butucii sa rodeasca se vor lasa drept coarde de rod lemn de un an pe lemn de doi ani.

 

 

Mana vitei de vie (Plasmopara viticola)

 

 

 

Boala este originara din America de Nord, unde a fost observata inca din anul 1834 de catre L. D. Schweinitz. Datorita schimburilor comerciale, mana a fost introdusa in Europa, mai intai in Franta, unde primele infectii au fost constatate de catre J. Planchon in anul 1878 si din aceasta tara s-a raspandit peste tot cu mare rapiditate, determinand impreuna cu filoxera pagube considerabile planta]iilor viticole. La noi in tara, mana a fost observata in anul 1887 in podgoriile Buzaului dar, dupa P.Viala, este aproape imposibil ca ea sa fi aparut asa de tarziu, tinand seama ca boala era semnalata in tarile vecine inca din anul 1881. Pagubele produse de mana sunt foarte mari, nu numai in anul cand boala se manifesta cu intensitate, ci si in anii urmatori. Pierderile de recolta datorita acestei boli pot varia de la 10 % pana la 70-80 %, in functie de conditiile climatice din anul respectiv.

 

 

Simptome. Atacul de mana se manifesta pe toate organele aeriene ale vitei de vie: frunze, lastari tineri, carcei, flori, ciorchini si boabe.

Atacul pe frunze. Frunzele pot fi atacate dupace ating o suprafata de 10-25 cm2 si pana ce imbatranesc, cand practic manifesta o rezistenta sporita la mana. Petele de mana pe frunze au aspect variat in functie de momentul cand se produce infectia. In primavara, petele sunt de culoare galbena-untdelemnie, au un contur difuz, atingand dimensiuni ce variaza de la cativa mm, la cativa cm (stadiul petelor untdelemnii). Cu timpul, centrul acestor pete se brunifica, frunzele luand un aspect uscat (stadiul de arsuri pe frunze). Pe partea inferioara a frunzei in dreptul acestor pete galbene-untdelemnii, se constata prezenta unui puf albicios, alcatuit din miceliul si sporii ciupercii. In functie de conditiile climatice (temperatura ridicata in jur de 20-22oC si umiditate accentuata), ce determina o evolutie rapida, faza de ‘pete untdelemnii’ nu mai apare, iar frunzele nu mai prezinta pe fata inferioara acel puf albicios, caracteristic.

 

La soiurile cu struguri rosii sau negri, petele de mana sunt inconjurate de un inel visiniu, iar la cele rezistente fata de aceasta boala petele se brunifica, iau o forma colturata si sunt limitate de nervuri.

 

Catre toamna, cand frunzele devin mai rezistente, in urma infectiilor apar pete mici, colturoase, de 1-2 mm in diametru, in dreptul carora tesuturile se brunifica, in timp ce restul frunzei ramane de culoare verde. Aceasta forma de atac poarta numele de ‘pete de mozaic’. In aceasta faza ciuperca nu mai produce pe partea inferioara a limbului puf alb.

 

Rezistenta la imbolnavire a frunzelor batrane poate fi explicata prin procentul mic de apa, procentul mai mare de potasiu cat si prin pH-ul neutru spre alcalin, pe care-l prezinta sucul celular, in aceasta faza.

 

Lastarii ierbacei si carceii atacati prezinta pete alungite de culoare bruna, care pe timp umed, se acopera cu un puf albicios, alcatuit din masa de miceliu cu spori. Pe lastarii mai evoluati si lignificati, atacul de mana apare sub forma unor pete alungite de culoare bruna, ce apar in preajma nodurilor, in dreptul carora scoarta este moarta. Coardele atacate nu se matureaza.

Atacul pe ciorchinii tineri poate fi foarte periculos in anii cu precipitatii abundente. Infectia are loc prin cozile inflorescentelor, prin flori sau prin partea mai dezvoltata a coditei boabelor. Ciorchinii mici, pe timp umed se ingalbenesc si se acopera cu miceliu si spori de culoare alba, ‘putregai gri’ sau se brunifica si se usuca, pe timp secetos. Bobitele se acopera cu un puf albicios format din miceliu si spori, deoarece bobitele tinere neacoperite de stratul ceros, permit iesirea miceliului in exterior. Infectia pe boabe continua si dupa ce boabele sunt mai mari si acoperite cu stratul ceros, ciuperca patrunzand prin partea latita a coditei bobului cat si prin diferite rani produse de insecte sau grindina. Bobitele atacate se brunifica, se zbarcesc si uneori se desprind de pe ciorchine si cad cu usurinta. Acest aspect parazitar intalnit pe bobitele mai dezvoltate, care ating aproximativ 2/3 din dimensiunea lor normala, poarta numele ‘putregai brun’ .

 

Formarea miceliului si a sporilor are loc intr-un timp relativ scurt (6-10 ore), daca umiditatea atmosferica este ridicata (95-100 %) si temperatura este cuprinsa intre 18-24oC.

 

Catre toamna, in frunzele mozaicate, ciuperca formeaza organele de rezistenta si de iernare. Acestia sunt sferici, bruni, prevazuti cu un perete gros. Numarul lor variaza in functie de sensibilitatea soiurilor de vita de vie fata de mana cat si de conditiile climatice ale anului respectiv.

 

Transmitere-raspandire. In primavara , sporii de rezistenta germineaza la suprafata solului imbibat cu apa, la temperaturi de peste 10oC (maxima fiind de 32oC, iar optimum de 22-23oC). In timpul germinarii, sporul crapa, iar din interior apare un filament micelian cu un spor mare, ce va cadea pe sol. In timpul ploilor repezi din primavara, sporii ce plutesc in baltoacele din jurul butucilor, sunt proiectati pe partea inferioara a frunzelor, produc filamente de infectie ce patrund in tesuturile plantei-gazda prin stomate. Acest proces poarta numele de contaminare primara. Deoarece sporii de rezistenta germineaza in mod esalonat, infectiile primare au loc din luna aprilie pana in luna iunie. Uneori, sporii de rezistenta pot germina de timpuriu, inainte ca vita de vie sa intre in vegetatie si in acest caz, infectia primara nu poate avea loc decat dupa ce apar frunzele, care au cam 5 cm in diametru, organe ale plantei receptive la mana.

 

 

Dupa ce se produc infectiile primare, urmeaza perioada de hranire a ciupercii in frunza, in tipul careia pe frunze apar pete galbene-untdelemnii.

 

Manifestarea bolii este marcata de aparitia miceliilor (puf alb), ce poarta spori. Numarul sporilor de vara, ce se formeaza pe miceliu, este foarte mare, fiind cuprins intre 200-400. Sporii sunt luati de curentii de aer si dusi la distante mari. Ei isi pot pastra viabilitatea 7-8 zile. Ajunsi pe organele vitei de vie, sporii dupa ce stau in picaturile de apa, timp de 1,5-2 ore, produc filamente de infectie ce patrund prin deschiderile naturale ale frunzei (stomate).                  Aceste infectii, produse de sporii de vara poarta denumirea de infectii sau contaminari secundare.

 

Contaminarile secundare cu ajutorul sporilor de vara se pot repeta de mai multe ori in timpul perioadei de vegetatie, in functie de numarul si durata ploilor. In anii favorabili pentru mana, numarul infectiilor secundare poate ajunge la 10-20 si chiar mai multe. Stabilirea momentului cand are loc o infectie secundara si determinarea duratei perioadei de incubatie are o mare importanta in combaterea rationala a manei. Tratamentele chimice trebuie aplicate numai in timpul perioadei de incubatie, pentru ca la aparitia miceliului si a sporilor, cand in mod sigur exista pericolul unei noi infectii, organele vitei de vie sa fie acoperite cu o pelicula de substanta care sa le protejeze.

 

Spre toamna, dupa efectuarea ultimei contaminari secundare, ciuperca formeaza sporii de rezistenta, sub forma carora ciuperca ierneaza.

 

In ceea ce priveste comportarea soiurilor la atacul de mana, soiurile superioare de masa si de vin sunt mai sensibile la atac.

Prevenire si combatere. Se recomanda aplicarea unui complex de masuri agrofitotehnice in plantatiile viticole, mana fiind mai frecventa si mai pagubitoare in plantatiile neingrijite. Araturile prin care frunzele cu sporii de rezistenta sunt ingropate la adancimi mai mari, cat si drenarea terenurilor care retin puternic apa, duc la reducerea numarului de infectii. Se recomanda ca terenul din vii sa fie mentinut curat de buruieni pentru a se evita o atmosfera umeda, favorabila infectiilor de mana. De asemenea, legatul, copilitul cat si carnitul se va executa la timp (prin carnit eliminandu-se din vii lastarii nestropiti, care sunt foarte usor atacati de mana).

Paleta de produse pentru combaterea chimica a manei este foarte vasta, de aceea alegerea produsului trebuie sa se faca cu grija, tinand cont de pret, eficacitatea acestuia, de efectele secundare asupra altor boli si de posibilitatea formarii formelor rezistente. Se recomanda folosirea alternativa a mai multor produse.

In prima parte, pana la inflorit, se recomanda folosirea fungicidelor acuprice care favorizeaza cresterea: TIRADIN, ZINEB, VANDOZEB, POLIRAM.

In a doua parte se recomanda produsele pe baza de cupru care  favorizeaza maturarea lemnului: DITHANE, CUPROMIX, RIDOMIL  CUPRU.

In cazul unor infectii, cele mai eficiente produse sunt cele sistemice sau penetrante: MIKAL, ALIETTE, CURZATE, RIDOMIL PLUS, TE MOAL.

In functie de conditiile climatice ale fiecarui an, impotriva manei se executa intre 4 si 8 tratamente

 

 

Metode si epoci de administrare a ingrasamintelor in viticultura

 

Metode de administrare. Metoda radiculara: – In santuri. Aceasta  metoda se practica in plantatiile mai batrane si consta in executarea unor santuri de 25-35 cm, cate unul pe fiecare parte a randului la 35-45 cm departare de acesta – astfel ca ingrasamintele ajung in zona optima de raspandire a radacinilor, se imbunatateste coeficientul lor de utilizare. – In cuiburi – gropi – consta in executarea in jurul butucului a unei gropi in care se introduc ingrasamintele, care sunt folosite in exclusivitate de catre butuc. Se executa in plantatiile tinere, in primii 3-5 ani de la plantare. – Prin imprastiere – pe intreaga suprafata prezinta dezavantajul ca elementele nutritive sunt incorporate prea la suprafata fata de zona maxima de raspandire a radacinilor, ceea ce duce la folosirea doar partiala a acestora. Se recomanda mai mult inainte de plantare. – Prin injectare – in apa de irigare, acolo unde exista sisteme de irigatii. Metoda este foarte eficienta, prin solubilizarea rapida si deplasarea substantelor in straturile de sol unde se afla radacinile. Metoda extraradiculara: – pe suprafata foliara, cu solutii pulverizate pe suprafata frunzelor – pentru fertilizarea suplimentara. Avantaje:  volum mic de cheltuieli;  evita distrugerea radacinilor si blocarea NPK in sol; inlatura efectul intarziat de folosire, ca in cazul administrarii radiculare. Momentul aplicarii – epocile de administrare: toamna se aplica ingrasaminte organice si cele pe baza de P si K – prin incorporare sub aratura adanca; – primavara se aplica azotul o doza la intrarea in vegetatie, o doza la inflorit si una la cresterea lastarului si bobului. Incorporarea ingrasamintelor se face prin prasile.

 

 

Ingrasaminte folosite si doze medii ce se recomanda in plantatiile de vii in productie

 

 

 

Organice: a) gunoi de grajd – contribuie la refacerea structurii, determina procesul de humificare, aparitia unor microorganisme favorabile nutritiei; b) urina – mustul de balegar; c) gunoi de pasari; d) tescovina compostata – straturi de 25-30 cm de tescovina alterneaza cu 10-15 cm de pamant + ingrasaminte P si K, var nestins, suflat de amoniu; e) ingrasaminte verzi: (de toamna, incorporate in mai, cel mai bine; de primavara, semanate in mustul zapezii, si se incorporeaza primavara; de vara, se seamana vara, se incorporeaza toamna). Speciile folosite trebuie: – sa dezvolte o masa vegetativa bogata, – sa aiba o perioada de vegetatie scurta, – sa nu coincida perioadei de consum maxim pentru apa si substante nutritive cu a vitei de vie, – sa nu concureze vita. (ex. mazarea, lupinul, rapita). Chimice:  – specifice pe elemente: N, P, K; simple: superfosfat simplu (16-22%); – duble: superfosfat dublu (40-50%); – concentrate. Ingrasaminte cu N: – azotat de amoniu [NH4NO3] – 32-33,5% N; – ureea [CO(NH2)2] – 46,6% N; – azotat de Ca  [Ca(NO2)2] – 11,8-13,8% N. Ingrasaminte cu P: – superfosfat simplu 6-22% P2O5; – superfosfat dublu 32% P2O5; – superfosfat concentrat 44% P2O5. Ingrasaminte cu K: – sarea potasica 30-40% K2O; – sulfat de potasiu 45-52% K2O. Ingrasaminte cu Mg – sulfat de Mg. Ingrasaminte cu Fe – sulfat feros – pentru combaterea carentei de Fe. Ingrasaminte complexe pot fi: cu doua elemente (binare); cu trei elemente (ternare); solide; lichide – Foliar Feed (ex. FO11; F211 etc.).Ingrasaminte cu microelemente: acid boric, boraxul, sulfatul de mangan, sulfatul de Zn, molibdatul de amoniu etc. Ingrasaminte organominerale – amestecuri de organice + minerale. Amendamentele sunt folosite pentru corectarea pH-ului, ori de cate ori este mai mic decat 6: CaCO3 (piatra de var macinata); CaO (oxid de Ca – var ars); Ca(OH)2 (hidroxid de Ca – var stins); spuma de defecatie folosite in doze de 2,5-3,5 t/ha – (2-5 t/ha) la 3-5 ani. Doze de ingrasaminte. Organice: 20-40 t/ha la 2-4 ani; – daca se aplica la intervale de timp mai mici se dau doze mai mici si doze mai mari, la intervale de timp mai mari. Chimice: – dozele sunt conditionate de consumul specific, astfel pentru a se produce o tona de struguri se consuma: 6-15 kg s.a. N; 1-4 kg s.a. P2O5; 4-15 kg s.a. K2O; – se considera normale urmatoarele doze/ha: 75-100 kg s.a./ha N; 100-120 kg s.a./ha P2O5; 75-150 kg s.a./ha K2O. Consumul anual este mai mare pentru N, in cazul soiurilor pentru masa si a celor pentru vin de mare productie, iar cele de P si K este mai mare la soiurile pentru vin de calitate superioara (albe si rosii). Un raport de: – 1:1:1 favorizeaza cresterea; – 1:1:1,5 favorizeaza diferentierea si cantitatea; – 1:1,5:1,5 favorizeaza acumularea zaharului; – 1,5:1,5:1,5 favorizeaza cresterea aciditatii si prelungirea cresterii in luna august.

 

 

Folosirea erbicidelor in viticultura (particularitatile buruienilor, metode de lupta)

 

 

 

Particularitatile biologice ale buruienilor. Buruienile au o mare capacitate de inmultire, posibilitati mari de raspandire, precum si grad mare de adaptare la varietatea conditiilor ecologice. Este necesara cunoasterea particularitatilor biologice ale buruienilor, ele aratandu-ne ca prevenirea si combaterea nu se poate realiza intr-un timp scurt, pe cai si mijloace simple sau pe suprafete restranse. Felul buruienilor. Dupa cunoasterea buruienilor, urmeaza cartarea acestora cu cele doua faze: de teren (in iunie pe 1 m2) si intocmirea hartilor la intervale de 5-10 ani la scara 1:5000) – pe baza carora se elaboreaza mijloacele de combatere. Dicotiledonate anuale:- Amaranthus retroflexus (stir porcesc)- Solanum nigrum (zarna)- Chenopodium album (loboda salbatica)- Sonchus oleraceus (susai moale)- Portulaca oleracea (iarba grasa)- Capsella bursa-pastoris (traista ciobanului)- Polygonum aviculare (troscot)- Sinapis arvensis (mustar salbatic)- Stellaria media (rocoina)- Veronica persica (ventrilica)- Lamium amplexicaule (sugel). Dicotiledonate perene:- Convolvulus arvensis (volbura)- Lepidium draba (urda vacii)- Cirsium arvense (palamida)- Sonchus arvensis (susai)- Taraxacum officinale (papadia)- Euphorbia virgata (alior). Monocotiledonate anuale:- Setaria viridis (mohor verde)- Setaria glauca (mohor rosu)- Digitaria sauquinalis (meisor)- Echinochloa crus-gali (mohor lat). Monocotiledonate perene:- Sorghum halepense (costrei)- Cynodon dactylon (pir gros)- Agropyron repens (pir tarator)- Calama grostis epigeios (trestie de camp). Metode de lupta impotriva buruienilor. a) Preventive – datorita pericolului de infestare care este permanent prin folosirea de balegar nefermentat, existenta unor terenuri nelucrate, precum si samulastra din sol, se impune evitarea folosirii gunoiului nefermentat si distrugerea focarelor de infestare. b) Curative – principalele masuri sunt: – lucrarile agrotehnice (masuri curative); – lucrari chimice (prin erbicidare); – metode fizice (in SUA – arderea buruienilor cu flacari de propan + parafina), electrocutare, sau biologice (prin folosirea amestecurilor de graminee cu leguminoase – realizandu-se din anul al doilea curatirea terenului de buruieni prin inabusirea tinerelor plante). Erbicidarea prezinta unele avantaje ca: – reducerea numarului de lucrari, – prevenirea eroziunii solului, – scaderea gradului de imburuienare pana la 6%, – diminuarea necesarului de forta de munca cu 120-200 ore/ha, – scaderea cheltuielilor cu 10-20%. In practica viticola erbicidele se pot aplica: – in benzi pe directia randului; – pe intervalele dintre randuri in plantatiile mecanizabile; – pe intreaga suprafata (erbicidarea totala) in plantatiile nemecanizabile. Dupa reducerea gradului de imburuienare, ca efect al erbicidarii, se recomanda pauza de 1-2 ani, pentru evitarea fenomenului de fitotoxicitate, datorita remanentei. Momentul aplicarii erbicidelor – preemergent (inainte de), – postemergent (dupa aparitia buruienilor); – combinat

 

Lucrarile solului in plantatiile de vii in productie (necesitate, scop, clasificare, lucrari anuale adanci)

 

Cresterea si fructificarea vitei de vie, precum si obtinerea de recolte mari, relativ constante si de calitate superioara, se realizeaza pe terenuri bine structurate cu un raport optim intre porozitatea capilara 25-30% si necapilara 70-75%, cu o capacitate mare de retinere a apei, bine aprovizionate cu elemente nutritive, aerate si curate de buruieni. Lucrarile solului maresc capacitatea de acumulare si retinere a apei in sol, usureaza schimbul de gaze, prin incorporarea ingrasa-mintelor sporesc provizia de hrana, contribuie la distrugerea buruienilor, usureaza si creeaza conditii favorabile pentru efectuarea in conditii favorabile si a celorlalte verigi ale complexului agrotehnic (fertilizare, irigare, erbicidare, combaterea bolilor si daunatorilor). Prin rasturnarea solului – prin araturi, se schimba staturile, se incorporeaza ingrasamintele si resturile vegetale, buruienile, insectele si cuibu-rile de daunatori. Maruntirea si afanarea solului, realizate prin grapari, discuiri, contribuie la sporirea volumului spatiului necapilar la spargerea crustei, distrugerea buruienilor si la aerisirea solului. Tinand cont de specificul biologic al vitei de vie, lucrarile solului prezinta o serie de particularitati. Astfel, sunt lucrari de amenajare efectuate la infiintarea plantatiei, precum si lucrari pregatitoare pentru plantat. Clasificarea lucrarilor solului. Dupa regularitatea (frecventa) cu care se aplica, lucrarile solului pot fi: anuale si periodice. Dupa adancime, lucrarile anuale pot fi: adanci si superficiale. Lucrarile anuale adanci. Aratura de toamna se executa toamna, imediat dupa caderea frunzelor, la adancimea de 20-25 cm, in anii in care are loc fertilizarea cu ingrasaminte organice (gunoi de grajd – odata la 2-4 ani), ocazie cu care are loc si incorporarea acestora in sol si la adancimea de 18-20 cm in ceilalti ani, ocazie cu care se incorporeaza ingrasamintele chimice, pe baza de P si K. pe timpul iernii aratura ramane “brazda cruda” (nu se grapeaza), favorizand retinerea apei provenita din precipitatii (ploi sau topirea zapezilor), precum si maruntirea mai rapida prin inghet si dezghet – cu mijloace mecanizate. Aratura de primavara se executa in lunile martie-aprilie, la adancimea de 14-16 cm, in cazul plantatiilor cu semiprotejare sau protejare, prin rasturnarea brazdei “la cormana”, contribuind la dezgropat. Datorita pierderilor de apa din sol prin evaporare nu se prea recomanda. Pentru toate plantatiile, mai ales la sistemul inalt de cultura, daca nu au fost conditii pentru executarea araturii de toamna, se poate face o afanare superficiala (primavara in luna mai), dupa ce s-au terminat lucrarile de taieri si legat, pentru a se afana solul tasat, la adancimea de 12-14 cm. Aceasta lucrare inlocuieste aratura de primavara, prevenind pierderile de umiditate din sol, mai ales in primaverile secetoase.

 

 

Influența atacului produs de principalii agenți patogeni asupra unor elemente de producție și calitate la unele soiuri de vița de vie din Centrul Viticol Stefanești – Argeș

 

Influența atacului produs de principalii agenți patogeni asupra unor elemente de producție și calitate la unele soiuri de vița de vie din Centrul Viticol Stefanești – Argeș

 

 

Influenta principalelor boli studiate (mana, fainarea, putregaiul cenusiu) asupre unor elemente de productivitate si calitate ale productiei a unor soiuri in podgoria Stefanesti Arges.

 

Elementele analizate au fost:

 

– numarul de inflorescente pe lastar – in experiment s-a urmarit influenta atacului principalilor agenti  fitopatogeni asupra numarului de inflorescente.

 

 

– masa  100 de boabe – caracterizata de cresterea in greutate a partilor componente ale   bobului, in special pulpa si mai putin pielita .

 

S-a  urmarit in ce masura influenteaza principalele boli studiate  greutatea 100 boabe.   S-a determinat  evolutia continutului de glucide si acizi si in ce masura acesta este   influentat  de GA% al principalilor agentilor fitopatogeni.

 

Din analiza comportarii  soiurilor luate in observatie, pe parcursul celor trei ani de experiente, se constata o variate a tuturor parametrilor urmariti  in functie de conditiile climatice si influenta gradului de atac al principalelor agenti fitopatogeni: Plasmopara viticola, Uncinula necator, Botryotinia fuckeliana si nu in ultimul rand caracteristicile ereditare ale soiurilor.

 

Soiurile studiate, in Centrul viticol Stefanesti-Arges, prezinta elemente de productivitate si calitate a productiei, comportare fata de atacul principalilor agenti fitopatogeni analizati (Plasmopara viticola, Uncinula necator si Botriotynia fuckeliana) diferita si anume:

 

cel mai mare numar de inflorescente pe butuc 46, in perioada studiata, s-a constatat la soiul Feteasca regala; cel mai mic numar s-a identificat la soiulArgessis (10 inflorescente / butuc) ;

greutatea a 100 de boabe inregistrata a fost la soiul Argessis  de  658.2 g , acesta detasandu-se fata de celelelte soiuri urmarite; cea mai mica greutate a 100 de boabe s-a inregistrat la soiul Cabernet Sauvignon  ( 66,8 g) ;

cea mai mare productie obtinuta a fost la soiul Feteasca regala de 4,96 kg/butuc, iar cea mai mica la soiurile Muscat de Hamburg 2,95 kg/butuc si Tamaioasa romaneasca 2,74 kg/ butuc. Aceste soiuri au fost si cele mai afectate de atacul principalilor agenti fitopatogeni ;

cantitatea de zaharuri din strugure variaza in limite destul de stranse maximul de zaharuri acumulate in strugure s-a intalnit la soiul Tamaioasa romaneasca de 208,4 g/l; minimul s-a inregistrat  la soiul Argessis  de 173 g/l zaharuri. ;

aciditatea maxima inregistrata pe anii de studiu a fost la soiul Cabernet Sauvignon de 8.47g/l; majoritatea soiurilor de masa au avut aciditatea strugurilor in jurul valorii de 4,22 g/l ;

cele mai afectate soiuri la atacul agentilor fitopatogeni analizati au fost: Tamaioasa romaneasca  si Muscatul de Hamburg, rezistenta buna la atacul principalilor agenti fitopatogeni a prezentat-o soiul Argessis, (gradul  de atac in valoare de 4 % in anii care prezinta cele mai favorabile conditii ecologice pentru producerea atacului).

 

 

 

 

 

  1. Comportarea soiului Muscat de Hamburg la atacul principalilor

 

agenti fitopatogeni si unele elemente de productivitate si calitate ale productiei

 

( Centrul viticol Stefanesti Arges 2006-2008 )

 

 

Comportarea soiului Muscat de Hamburg privind unele elemente de productivitate, calitate a productiei  la atacul  principalilor  agenti fitopatogeni se caracterizeaza prin:

 

-numarul maxim de inflorescente 17, a fost inregistrat in anul 2006,  tot in 2007 zaharurile in strugure au inregistrat maximul de 196 g/l;

 

-in anul 2006 se inregistreaza cea mai mare greutate a 100 de boabe, 330 g si cea mai mare aciditate a strugurelui de 6,43 g/l, precum si minimul gradului de atac de Uncinula necator  de 25% (maxima fiind de 35% in anul 2008). Productia maxima a fost inregistrata in anul 2007 de 3,7 kg/butuc.

 

 

 

 

 

  1. Comportarea soiului Chasselas doré la atacul principalilor

 

agenti fitopatogeni si unele elemente de productivitate si calitate ale productiei

 

( Centrul viticol Stefanesti Arges 2006-2008 )

 

 

Soiul Chasselas doré a inregistrat in anul 2006 numarul maxim de inflorescente 44 si aciditatea maxima de 5,01 g/l. Greutatea a 100 de boabe atinge maximum de 163g  in anul 2008, productia maxima fiind de 4,12 kg/butuc in anul 2007,iar  maximul de zaharuri de 170 g/l a fost  atins in anul 2006.

 

  1. Comportarea soiului Argessis la atacul principalilor

 

agenti fitopatogeni si unele elemente de productivitate si calitate ale productiei

 

( Centrul viticol Stefanesti Arges 2006-2008 )

 

 

Soiul Argessis, inregistreaza in anul 2007 numarul maxim de inflorescente/ butuc, tot anul acesta productia este maxima de 6,04 kg/butuc, cu mult deasupra mediei. Zaharurile in strugure inregistreaza in anul 2008 maximul de 170 g/l, tot in acest an se atinge si maximul de 4,99 g/l aciditatea strugurilor.Greutatea maxima a 100 de boabe se obtine in anul 2006, aceasta fiind de 764 g. Mentionam ca soiul Argessis a inregistrat cel mai mic grad de atac la toate bolile studiate, mana, fainarea si putregaiul cenusiu.

 

 

 

  1. Comportarea soiului Tamaioasa romaneasca la atacul  principalilor

 

agenti fitopatogeni si unele elemente de productivitate si calitate ale productiei

 

( Centrul viticol Stefanesti Arges 2006-2008)

 

Soiul Tamaioasa romaneasca inregistreaza in anul 2007 numarul maxim de inflorescente 27 si tot in acest an se obtine si maximul productiei pe anii de studiu, 3,15 kg/butuc. Aciditatea maxima este atinsa in anul 2008  de 6.03 g/l si se atinge maximul greutatii a 100 boabe  201g.

 

  1. Comportarea soiului Aligoté  la atacul  principalilor

 

agenti fitopatogeni si unele elemente de productivitate si calitate ale productiei

 

( Centrul viticol Stefanesti Arges 2006-2008 )

 

 

La soiul Aligoté in anul 2006 se inregistreaza numarul maxim de inflorescente/ butuc 42, in anul 2007 zaharurile in strugure sunt de 165 g/l, iar atacul de fainare este de 21%, maxim atins in anii de studiu. Anul 2008 marcheaza maximul greutatii a 100 boabe 165g ,aciditatea strugurilor 6,78 g/l si productia maxima de 3,6 kg/butuc.

 

  1. Comportarea soiului Feteasca regala la atacul  principalilor

 

agenti fitopatogeni si unele elemente de productivitate si calitate ale productiei

 

( Centrul viticol Stefanesti Arges 2006-2008 )

 

La soiul Feteasca regala in anul 2008, productia este maxima de  5,6 kg/butuc, in acelasi an zaharul din struguri este de 194 g/l, desi ne confrruntam cu un atac de fainare GA% -11%. In anul 2006  s-a format numar maxim de inflorescente 48/butuc, greutatea a 100 de boabe este de 168 g, iar aciditatea strugurelui este de 5.57 g/l.

 

 

 

 

  1. Comportarea soiului Burgund mare  la atacul  principalilor

 

agenti fitopatogeni si unele elemente de productivitate si calitate ale productiei

 

( Centrul viticol Stefanesti Arges 2006-2008 )

 

Pentru soiul Burgund mare anul 2007 este favorabil obtinandu-se productia maxima de 4,14 kg/butuc si zaharuri in strugure 194 g/l., iar numarul maxim de inflorescente fiind de 35/butuc. Productia este diminuata datorita atacului puternic de fainare, soiul Burgund prezentand gradul de atac 28% in anul 2008.

 

 

  1. Comportarea soiului Merlot  la atacul  principalilor

 

agenti fitopatogeni si unele elemente de productivitate si calitate ale productiei

 

( Centrul viticol Stefanesti Arges 2006-2008 )

 

 

 

Soiul Merlot inregistreaza in anul 2007 , un numar maxim de 40 inflorescente pe butuc, iar aciditatea strugurelui se situeaza la 7,79 g/l tot valoare maxim inregistrata pe cei trei ani luati in studiu. %. Anul 2007 este anul unei productii maxime pe butuc de 4,27 kg , precum si un maxim de zaharuri din strugure de 188 g/l.

 

  1. Comportarea soiului Cabernet Sauvignon  la atacul  principalilor

 

agenti fitopatogeni si unele elemente de productivitate si calitate ale productiei

 

( Centrul viticol Stefanesti Arges 2006-2008 )

 

Soiul Cabernet Sauvignon, obtine cea mai buna productie in anul 2006, de 3,85 kg/ butuc, avand si numarul maxim de inflorescente 31/ butuc, aciditatea de 9,97 g/l, tot valoare maxim obtinuta. Desi acest an a fost favorabil atacului de mana si putregai cenusiu, valorile obtinute se explica prin rezistenta destul de buna a soiului la atacul agentilor fitopatogeni . In anul 2007 se inregistreaza cea mai ridicata valoare a zaharului in struguri aceasta fiind de 214 g/l, tot acest an fiind foarte favorabil atacului de Uncinula necator, determina atingerea gradului maxim de atac  de 7%. Nu este o valoare foarte mare, dar cumulata si cu ceilalti factori influenteaza in sens negativ productia obtinindu-se in acest an numai 2,95 kg/ butuc.

 

CONCLUZII

 

 

  1. Agroecosistemul din centrul viticol Stefanesti-Arges se caracterizeaza prin conditii ecopedologice favorabile cultivarii vitei de vie, dar si dezvoltarii unor daunatori si agenti fitopatogeni (in special : Plasmopara viticola, Uncinula necator, Botryotinia fuckeliana).

 

  1. Materialul biologic utilizat a fost: Muscat de hamburg, Chasselas doré, Argessis, Tamaioasa romaneasca, Aligoté, Feteasca regala, Burgund mare, Merlot, Cabernet Sauvignon.

 

  1. Comportarea soiurilor la atacul produs de ciuperca Plasmopara viticola  ( Berk. et Curt.) Berl. Et de Toni :

 

3.1. Soiurile studiate s-au caracterizat prin comportare diferita la atacul produs de ciuperca Plasmopara viticola.

 

3.2.  Din grupa soiurilor care au inregistrat valori mari ale gradului de atac,  rezistenta slaba la mana fac parte soiurile: Muscat de Hamburg (31,6%), Tamaioasa romaneasca

 

( 27,8%) si Burgund mare (23,4%).

 

3.3.  Cu rezistenta mijlocie la atacul de mana sunt soiurile: Merlot (17,8%), Aligoté     ( 15%), Chasselas doré .

 

3.4. Cu rezistenta buna se incadreaza soiul Cabernet Sauvignon (8%)

 

3.5.  Comportare deosebit de buna a avut soiul Argessis (4,4%)

 

  1. Comportarea soiurilor atacul ciupercii Uncinula necator, (Schw.) Burr.

 

4.1. Rezistenta slaba  la fainare pe frunze, au manifestat soiurile: Muscat de Hamburg  (GA% – 30,2%), Tamaioasa romaneasca (GA%- 29,6%), Burgund mare (GA% – 22,4%).

 

4.2. Rezistenta mijlocie la fainare,au manifestat soiurile: Aligot é ( GA% – 15,6 %) si Merlot ( GA% – 17%)

 

4.3 Rezistenta buna la fainare pe frunze au avut soiurile: Cabernet Sauvignon ( GA%- 3,4%) si Argessis ( GA% – 0,6 %), aceasta din urma avand o rezistenta foarte buna.

 

  1. Comportarea soiurilor la atacul produs de fitopatogenul Botryotinia fuckeliana, ( De Bary.) Whety.

 

5.1.  Rezistenta slaba la putregul cenusiu al strugurilor au prezentat soiurile Tamaioasa romaneasca (GA%- 26,4%), Feteasca regala (24,2%), Muscat de Hamburg (27%), Aligoté ( GA% – 25,2%).

 

5.2.  Rezistenta mijlocie la atacul de putregai cenusiu a prezentat soiul: Chasselas doré  ( GA% -10,6 %),

 

5.3. Rezistenta buna la atacul de putregai cenusiua avut soiurile la atacul de putregai cenusiu Merlot ( GA% – 9,8%),  Cabernet Sauvignon (GA% – 7%),

 

  1. Comportarea soiurilor privind productivitatea si calitatea productiei concomitent cu atacul produs de principalii agenti fitopatogeni (Plasmopara viticola, Uncinula necator si Botriotynia fuckeliana)

 

In urma acestor analize se deduc urmatoarele:

 

6.1. Anul 2007, cand s-a inregistrat cel mai puternic atac de Plasmopara viticola si Botriotynia fuckeliana   ploios se caracterizeaza prin diminuarea productiei si a masei 100 de boabe,in acest an cea mai mare productie a fost obtinuta de soiul Argessis 6.04 kg/butuc, la care gradul de atac  produs de mana a fost de 2 % , iar cea mai mica productie a fost inregistrata la soiul Cabernet Sauvignon 2,95 kg/butuc.

 

6.2. Anul 2008 a fost anul cu cel mai puternic atac de Uncinula necator, secetos datorita conditiilor de mediu favorabile instalarii si inmultirii acestui agent fitopatogen. Cea mai mare productie s-a obtinut la soiul Feteasca regala (5,6 kg/butuc), in conditiile unui grad de atac fainare pe frunze de 11%. Cea mai mica productie a fost realizata la soiul Muscat de Hamburg (1.91 kg/butuc), in conditiile unui grad de atac  de 33 %

Fainarea (Uncinula necator)

 

Fainarea sau oidiumul vitei de vie este o boala originara din America de Nord. In anul 1845 a fost observata in Anglia de catre C.M.Tuker si studiata in 1847 de catre J. M. Berkeley, de unde s-a raspandit in toate podgoriile din Europa.

 

 

La noi in tara, fainarea a fost descoperita in anul 1851, iar astazi este des intalnita in toate podgoriile tarii, fiind considerata ca o boala ce depaseste in unii ani, pierderile produse de mana.

 

Simptome. Ciuperca ataca frunzele, lastarii ierbacei, ciorchinii si boabele, din primavara pana toamna tarziu. Pe frunze se observa un miceliu fin, ca o panza de paianjen, cu aspect prafos, ce se intinde formand pete albicioase pe ambele suprafete ale limbului. Sub pasla de miceliu, tesuturile se brunifica sau se inrosesc putin, dar frunzele nu cad decat spre toamna.

 

Lastarii nelignificati, prezinta aceleasi pete albicioase, uneori prafoase, sunt opriti din crestere, iar frunzele se incretesc.

 

Atacul pe ciorchini face ca acestia sa se brunifice si apoi sa se usuce pe timp de seceta. Pasla miceliana acopera si bobitele care, ca urmare a maririi volumului, de multe ori crapa, iar continutul acestora se scurge in afara, oferind un mediu excelent pentru dezvoltarea altor ciuperci.

 

Pe timp secetos, bobitele se usuca, semintele ies in evidenta, iar ciorchinii distrusi in totalitate, au miros de mucegai. In toamnele ploioase, bobitele atacate de fainare sunt acoperite cu putregai cenusiu, pagubele putand fi foarte mari.

 

Spre toamna, pe pasla miceliana si pe organele parazitate se constata uneori prezenta fructificatiilor de rezistenta (cleistotecii), care apar ca niste puncte mici, de culoare neagra. Atacurile tarzii de pe bobitele ajunse la maturitate le depreciaza calitativ strugurii, la suprafata acestora formandu-se numeroase pete brune.

 

Transmitere-raspandire. Principalele forme de iernare a parazitului sunt miceliu de rezistenta, mai ales din mugurii lastarilor infectati si in al doilea rand cleistoteciile (fructificatiile de rezistenta) din care in primavara ies spori. Primele infectii se fac cu spori produsi de miceliile ce au rezistat in muguri.

 

 

Boala este favorizata de temperaturi mai ridicate, in jur de 20-25oC, cand perioada de incubatie este de 7-10 zile, situatie des intalnita in verile secetoase. Dupa ce infectiile s-au produs, evolutia bolii este favorizata de temperaturi cuprinse intre 18-25oC si de o umiditate relativa moderata a aerului (50-80 %), cand atacul pe ciorchini si boabe produce pagube deosebit de mari.

 

Sporii nu germineaza in picaturile de apa, iar ploile abundente impiedica evolutia bolii cat si efectuarea de noi infectii prin spalarea sporilor.

 

Soiurile de vita de vie cu coaja boabelor subtire, cu ciorchini cu boabe dese si albe sunt mai sensibile decat cele cu pielita groasa si boabe colorate

Prevenire si combatere. Pentru a reduce sursa de infectie din plantatie, se recomanda ca lastarii atacati sa fie taiati si distrusi prin ardere. Importanta mai mare o are de asemenea, aplicarea corecta a lucrarilor de intretinere (taiat, legat, copilit, prasit, combaterea buruienilor) cat si administrarea ingrasamintelor in complex cu evitarea azotului in exces. In podgoriile unde boala este frecventa si pagubitoare, alegerea soiurilor in vederea infiintarii noilor plantatii se face tinand seama si de rezistenta acestora la fainare.

Combaterea chimica se realizeaza cu produse pe baza de sulf: sulf muiabil, KUMULUS, TILT, ANVIL, RUBIGAN, KARATHANE, BAYLETON

 

Lobesia botrana Den et Schiff., Molia verde a strugurilor (eudemisul), Ordinul Lepidoptera , Familia Tortricidae

 

 

Raspandire. Molia verde a strugurilor este considerat ca cel mai important daunator al vitei de vie, fiind raspandit mai ales in regiunile viticole din Europa Central-Meridionala, in Africa de Nord, Asia Mica, India, Japonia, etc. In tara noastra este frecventa in toate podgoriile, producand pagube de 30 – 50% la toate cele trei generatii, incepand cu infloritul vitei de vie si pana la recoltatul strugurilor.

 

 

Descriere. Fluturii au corpul galben-cenusiu de 6 – 8 mm lungime. Aripile anterioare au anvergura de 14 – 18 mm, sunt de culoare cenusie cafenie, cu 3 macule brune (bazala, mediana, apicala), ce alterneaza cu dungi albastre-cenusii, cu franjuri fine pe margini. Aripile posterioare sunt cenusii-deschis si cu franjuri lungi ( Figura 1).

 

Oul are forma eliptica, de culoare galbuie la depunere si verzuie inainte de ecloziune.

 

Larva are 10 – 12 mm lungime, de culoare verde-cenusie; capul, pronotul si picioarele sunt brune.

 

 

 

 

Pupa are 7 – 9 mm lungime, brun-verzuie sau caramizie.

Biologie si ecologie. Ierneaza in stadiul de pupa intr-un cocon matasos sub scoarta butucilor sau a coardelor vitei de vie, mai rar sub resturile vegetale si in crapaturile solului.

In tara noastra, molia verde a strugurilor are 3 generatii pe an si anume:

GI – de primavara (mai-iunie);

GII – de vara (iulie-august);

GIII – de toamna (septembrie – aprilie).

Fluturii apar la sfarsitul lunii aprilie, zborul lor esalonandu-se pana in luna mai. Dupa o perioada de hranire, are loc imperecherea si femela depune ouale izolat,  pe bobocii florali sau ramificatiile inflorescentelor si mai rar pe lastari si frunze.

Larvele apar la inceputul lunii iunie, iar dezvoltarea lor dureaza 28-30 zile, la temperaturi de 20-25sC. In ultima varsta, larvele isi confectioneaza un cocon matasos in cuiburile de pe ramificatiile inflorescentelor, in care se transforma in pupa.

La inceputul lunii iulie apar fluturii generatiei a II-a care depun ouale pe boabele strugurilor, iar evolutia larvelor dureaza pana la sfarsitul lunii iulie.

La inceputul lunii august, apar fluturii generatiei a III-a, generatie care produce cele mai mari pagube.

Larvele ataca boabele, iar pierderile sunt marite si de mucegaiurile care se dezvolta pe sucurile zaharate ce se scurg din boabele in parga sau coapte.

Plante atacate si mod de daunare. Este un daunator polifag, care ataca peste 20 specii de plante lemnoase si ierboase (Cornus mas, Viburnum lantana, Ribes spp., Rhus glabra, Convolvulus arvensis, etc).

 

Atacul este diferentiat in functie de generatie. Astfel, larvele generatiei I-a rod bobocii florali si inflorescentele; o larva distruge  2 – 3 boboci pe zi, deci   60 – 80 boboci in timpul dezvoltarii sale.

Larvele generatiei a II-a ataca boabele verzi sau in parga (la soiurile timpurii), consumand o parte din pulpa.

Larvele generatiei a III-a rod boabele in parga sau coapte.

Organele atacate sunt inconjurate cu fire matasoase albe, sub forma unor cuiburi. Totodata se creeaza microleziuni, prin care se scurge sucul zaharat, ce constituie un mediu foarte favorabil pentru dezvoltarea ciupercii Botryotinia  fuckeliana.

Soiuri sensibile la atacul moliei verde a strugurilor s-au dovedit: Perla de Csaba, Muscat Hamburg, Muscat Ottonel, Chardonnay, Riesling italian, Tamaioasa romaneasca, Pinot gris, etc..

Masuri de prevenire si combatere. Noile plantatii sa fie infiintate pe spalieri din beton si la distante corespunzatoare intre randuri si pe rand, pentru o buna aerisire si iluminare.

Efectuarea in conditii optime a lucrarilor de intretinere cum sunt: legatul lastarilor, copilitul, carnitul, distrugerea buruienilor.

Tratamentele chimice se fac la avertizare prin urmarirea curbei de zbor a adultilor la capcanele cu feromoni sexuali sintetici de tip Atrabot sau cu ajutorul capcanelor alimentare. PED este de 100 fluturi masculi capturati/ saptamana/capcana.

Schemele de tratament se aplica in functie de intensitatea atacului. Se pot adopta schemele:         1+1+1;           2+1+1;      1+2+1;      2+2+1.

La soiurile cu coacere timpurie nu se mai aplica tratamente pentru generatia a III-a.

Pentru larvele din generatia I-a si a II-a se pot folosi produsele: Actellic 50 CE – 0,1%, Carbetox 37 CE – 0,4%, Ekalux 25 CE – 0,1%, Nogos 50 CE – 0,1%, Vapona 48 CE – 0,1%, Zolone 35 CE – 0,2%, Decis 2,5 CE – 0,03%, Ripcord 40 CE – 0,03%, Karate 2,5 CE – 0,025%, Rufast 15EC – 0,03%, Pilot 480EC – 0,1%, Larvin 85WP – 0,1%, Sevin 85WP – 0,15%, Insegar 25WP – 0,03%, Bulldock 025EC – 0,05%, Bestseller 100EC – 0,01%

Pentru larvele generatiei a III-a se folosesc produse biologice: Dipel 2X WP – 0,1%.

Se poate face si combatere biologica prin lansarea viespii Trichogramma embryophagum, in doua reprize, asigurandu-se o eficacitate de peste 90%.

 

 

Pentru a fi observata dinamica zborului moliei strugurilor,la soiul Merlot ecologic s-au folosit capcane cu feromoni de tip ATRABOT intr-o concentratie de 1,0%,aplicate la hectar un numar de 8 bucati.Inregistrarea fluturilor capturati s-a facut saptamanal, iar pe baza rezultatelor obtinute s-a intocmit curba de zbor a daunatorului. Aceasta materializeaza inceputul zborului, maximul activitatii de zbor, succesiunea generatiilor,date pe baza carora s-au stabilit momentele de depunere a pontei, aparitia larvelor, avertizarea si efectuarea tratamentelor. Capsulele cu feromon sexual sintetic si valvele cu adeziv s-au schimbat dupa 1,5 luni de functionare.

 

La soiurile Cabernet Sauvignon respectiv Feteasca Neagra s-au efectuat tratamente cu produsul Calypso 480 SC continand ca substanta activa Tiacloprid 480 g/l de o concentratie de 0,01% ,produs cu remarcabile proprietati sistemice si de contact.Cantitatea aplicata la hectar a fost de 0,1l in solutie de 1000litri.

 

Pentru mentinerea starii de sanatate a vitei de vie din parcelele experimentale s-au executat tratamente fitosanitare cu produse sistemice si de contact: Sulfavit 80 PU, Sulfavit 95 PP,  sulfat de cupru, Expo Max WDG, Reldan 40 EC, Ridomil Gold Plus 42,5 WP, Selene, Falcon 460 EC, Vitra 50 WP Calypso 480 SC.Tratamentele au fost executate la avertizare, folosind masina MPSP -300, produsele fiind complexate in functie de agentii patogeni ce trebuiau combatuti. Cantitatea de solutie folosita a fost de 400 l/ha la primele doua tratamente, iar urmatoarele tratamente 1000 l/ha.

 

In conditiile  anului 2007, molia strugurilor a avut o rezerva biologica foarte mare, numarul mediu de fluturi capturati depasind pragul economic de daunare (100 capturi/capcana/saptamana) la toate generatiile.

 

Maximul curbei de zbor la Generatia a I -a s-a atins pe 10.V.2007 la ∑ (tm-t0)= 62,40C cu 452 capturi fapt ce a impus avertizarea si aplicarea unui tratament de combatere cu produsul Reldan 40 EC. Se constata ca frecventa de atac a larvelor la G a I-a pe inflorescente a fost de 20,0 %  la soiul Merlot si de 37,33 % la soiul Cabernet sauvignon.  La G a-II-a maximul de zbor s-a atins pe 21.06.2007 la ∑ (tm-t0)= 587,5 0C cu 557 capturi. Frecventa de atac a larvelor G a-II-a pe stuguri a valori de 26,0 % la soiul Merlot si de 45,33 la soiul Cabernet sauvignon. Generatia a -III – a  a inregistrat maximul de zbor pe 10.08.2007 la ∑ (tm-t0)= 1033,7 0C cu 300.3 capturi / capcana / saptamana

 

COMBATEREA INTEGRATA A PRINCIPALILOR DAUNATORI AI VITEI DE VIE

1.Masuri generale de prevenire si combatere a daunatorilor

    Intr-un agrosistem determinarea exacta a categoriilor de daunatori mai importanti, apoi cei ocazionali, potentiali migratori, necesita o atentie deosebita. In fiecare cultura sau zona aceste specii sunt diferite, ceea ce imprima anumite caracteristici schemelor de combatere integrata.

    Combaterea integrata presupune studii complexe legate de lantul trofic: plante–entomofage (pradatori si paraziti). Aceste studii asigura cunoasterea cailor de mentinere a speciilor daunatoare la un nivel scazut, ca urmare a interactiunii acestora cu concurentii. In acest scop se studiaza numarul de specii entomofage, ciclul biologic in functie de gazde, comportamentul acestora, protejarea lor.

    Deseori tratamentele chimice corespund cu perioada cea mai activa a entomofagilor si ca urmare, ei fiind mai sensibili la pesticide decat gazdele lor, sunt distrusi in masa. Lupta integrata poate fi definita ca o forma de ecologie aplicata, de lupta biocenotica, in sensul dirijarii populatiilor de daunatori si a daunatorilor lor naturali din cadrul agrosistemelor reprezentate de diferite culturi, prin influentarea factorilor de mediu asupra organismelor vegetale si animale.

2.Metode agrofitotehnice

Principalele masuri agrotehnice sau culturale care au un rol important in prevenirea si combaterea daunatorilor sunt:

Alegerea terenului

  Are un rol deosebit de important in prevenirea atacului unor daunatori, ceea ce conduce la asigurarea unei capacitati productive maxime.

  Astfel, pe terenurile argiloase, grele, se dezvolta foarte bine filoxera (Philloxera vastatrixPlanch.); amplasarea plantatiilor de vita de vie pe radacini proprii se recomanda pe terenuri usoare, cu un continut de peste 60% siliciu, soluri in care insecta nu se poate dezvolta.

Asolamentul

  Pe langa rolul pe care il are datorita succesiunii culturilor in timp si spatiu, contribuie la limitarea populatiilor de daunatori, ceea ce duce la obtinerea de productii sporite din punct de vedere cantitativ si calitativ.

Lucrarile solului

  Aratura de toamna si de vara, grapatul, discuitul, prasitul, contribuie la crearea conditiilor optime pentru dezvoltarea plantelor, ceea ce duce la diminuarea rezervei biologice a daunatorilor care isi desfasoara in intregime sau partial ciclul biologic in sol (ou, larve, pupe, adulti), prin actiunea directa a pieselor active ale masinilor agricole sau indirecta prin schimbarea vegetatiei si a microclimei.

         Aplicarea rationala a ingrasamintelor si amendamentelor

  Are un efect benefic asupra plantelor sporind rezistenta acestora la atacul daunatorilor.

        

       

   

     Epoca de plantare a materialului saditor 

            Sortarea si utilizarea unui material saditor sanatos contribuie la evitarea infestarii pepinierilor si a noilor plantatii.

         Cultivarea speciilor, soiurilor si hibrizilor rezistenti sau toleranti la atacul daunatorilor

  Crearea de soiuri si hibrizi rezistenti si introducerea lor in cultura, rezolva in bune conditii problema protectiei plantelor impotriva daunatorilor.

3.Metode fizico-chimice

          Folosirea temperaturilor scazute sau a temperaturilor ridicate, focul pentru distrugerea resturilor vegetale, lumina este utilizata in capturarea insectelor cu fototropism pozitiv.

    Combaterea chimica va ramane inca mult timp ca principala masura de combatere, dar se propun urmatoarele amendamente:

  1. a) Retinerea de la aplicarea tratamentelor de rutina, dupa un plan bine stabilit.

Se tinde la aplicarea tratamentelor numai atunci cand este nevoi si cand sunt rentabile.

  1. b) Interventiile propriu-zise se fac pe baza de prognoza si avertizare.
  2. c) Utilizarea unor produse selective, mai putin persistente sau cu alte moduri de actiune, cum sunt cele sistemice, granulate.
  3. d) Cand in majoritatea cazurilor pragul de toleranta nu este depasit simultan de mai muti daunatori, ci numai de unul, atunci este de dorit sa se utilizeze un produs specific impotriva daunatorului respectiv. Cand pragul de toleranta este depasit de mai multi daunatori se urmareste reducerea lor sub limita pregului de toleranta a PED.
  4. e) La alegerea produselor se acorda o mare atentie pericolului pe care acesta il reprezinta pentru albine, insecte utile si remanentei lor.
  5. f) Pentru protectia parazitilor si pradatorilor trebuie substante selective, cu spectru ingust de actiune, cu remanenta de scurta durata, sistemice; tratamentul se aplica pe cale de momeli.
  6. g) Nu este vorba de excluderea metodei chimice, ci subliniind dezavantajele, se pledeaza pentru evitarea ei acolo unde acest lucru este posibil. Uneori, combaterea chimica si cea biologica trebuie alternate, dar de cele mai multe ori ele se compenseaza reciproc.

         Cercetarile efectuate in ultimile doua decenii, in principalele podgorii ale tarii noastre, au condus la elaborarea unor scheme orientative de combatere a bolilor si daunatorilor la vita de vie.

         Un rol important revin urmatoarelor masuri:

- fertilizarea rationala a plantatiilor, in vederea asigurarii unui echilibru intre procesele de crestere si fructificare;

- evitarea excesului de azot care determina cresteri luxuriante si sensibilizarea vitei de vie la atacul bolilor si daunatorilor;

- fertilizarea rationala cu P si Mg, in vederea sporirii rezistentei la atacul bolilor si daunatorilor;

- evitarea carentei sau excesului de potasiu, care sensibilizeaza vita de vie la atacul bolilor si daunatorilor;

- efectuarea la timp a lucrarilor solului, care contribuie la distrugerea multor patogeni si daunatori;

- inlaturarea prin lucrarile in verde a numeroase surse de infectie, concomitent cu aerisirea mai buna a butucilor;

- stabilirea elementelor de prognoza si avertizare pe baza pragurilor economice de daunare.

Pentru principalele specii de daunatori ai vitei de vie, pragurile economice de daunare, la care tratamentele devin obligatorii sunt:

Tetranychus urticae Koch. (acarianul rosu comun), la dezmugurire: 15 paienjeni/lastar; inainte de inflorit: 2 – 3 paienjeni/frunza si dupa inflorit: 4 – 6 paienjeni/frunza.

Metode biologice

        Organizatia Internationala de Lupta Biologica (O.I.L.B.) a definit combaterea biologica ca o utilizare a organismelor vii si a produsilor activitatii lor biologice cu scopul reglarii populatiei de daunatori.

Lupta biologica are drept scop principal reducerea densitatii numerice a populatiilor daunatoare sub limita pragului economic de daunare.

In comparatie cu celelalte metode de control ale daunatorilor, metoda biologica nu prezinta pericol pentru om sau animale, protejeaza fauna utila, nu determina aparitia fenomenului de rezistenta, in unele cazuri este economica, iar in cazul utilizarii biopreparatelor, acestea sunt in general compatibile cu multe insecticide.

       Mijloacele de lupta impotriva daunatorilor incluse in lupta biologica sunt:

  • folosirea microorganismelor patogene;
  • folosirea zoofagilor (pradatori si paraziti);
  • lupta antocida;
  • lupta hormonala;
  • lupta genetica;
  • lupta fiziologica.

       Zoofagii – sunt nevertebrate si vertebrate care se hranesc cu daunatorii animali ai plantelor agricole, iar din randul lor fac parte specii apartinand grupelor de nematozi, acarieni, miriapode, insecte, pasari, reptile, mamifere.

 

Parazitii sunt organisme animale ce se dezvolta pe seama altor organisme care se numesc gazde, acestea din urma avand corpul mai mare decat al parazitillor. Diferitele specii de paraziti existente, se pot dezvolta pe diferite stadii de dezvoltare ale daunatorilor: ou, larva, pupa si adult.

Dintre ovifagi, cea mai mare importanta practica se pare ca o au viespiile parazite din genul Trichogramma: Trichogramma evanescens, Trichogramma maydis, Trichogramma embryophagum si Trichogramma pretiosum.

Pradatorii sunt organisme animale care se hranesc cu prada vie, acestia avand in general corpul mai mare ca al victimei.

Din punct de vedere sistematic, diferitele specii de pradatori apartin claselor: Arahnida, Miriapoda, Insecta, Reptile, Pasari, Amfibia si Mamifere.

Dintre arahnide (paianjeni) Ordinul Acari, Specia Phytoseiulus Sp. este pradatoare a diferitelor stadii ale acarianului rosu comun (Tetranichus urticae Koch.).

Pasarile insectivore joaca un rol deosebit in distrugerea diferitelor stadii de dezvoltare ale insectelor daunatoare. Printre speciile cele mai importante: pitigoiul, graurul, cucul, ciocanitoarea, cucuveaua.

Succinta prezentare a principalilor paraziti si pradatori reda numai partial rolul si imensul potential pe care il au zoofagii in mentinerea unui echilibru biologic in biocenoze in general si in agrocenoze in special. Este suficient sa amintim ca nu exista specii de daunator agricol care sa nu aiba paraziti si sa fie atacata de daunatori.

O cale relativ simpla de lupta biologica o constituie introducerea intr-o anumita zona a unui zoofag dintr-o zona indepartata, eventual zona de origine a daunatorului, urmata de inmultirea in conditii strict determinate, aclimatizarea si apoi lansarea in camp.

Fata de cele peste 200 specii potentiale de a fi utilizate, in practica cele mai importante sunt: Trichogramma spp., utilizata in China, Rusia, Franta, Romania.

Microorganismele patogene

  Aceste produse sunt cunoscute sub numele de insecticide microbiologice sau biopreparate.

      Biopreparatele pot fi pe baza de virusuri, bacterii, fungi.

       Preparatele bacteriene sunt produse pe baza de bacterii entomopatogene.

       Avantajul deosebit al utilizarii bacteriilor in combaterea daunatorilor este faptul ca pot fi cultivate in masa, dupa tehnologia utilizata pentru obtinerea antibioticelor, pretul de cost este comparabil cu cel al insecticidelor si au o specificitate relativa ridicata.

    Dezavantajele sunt faptul ca actioneaza relativ lent si sunt si ele sensibile la ultraviolete, aspect contracarat mai recent prin adaugarea unor substante protectoare.

    Este mentionat ca a fost realizat produsul romanesc Thuringin la fabrica de la Calafat, dar in prezent el nu se mai fabrica.

Lobesia botrana Den et Schiff., Molia verde a strugurilor (eudemisul), OrdinulLepidoptera , Familia Tortricidae

         Raspandire. Molia verde a strugurilor este considerat ca cel mai important daunator al vitei de vie, fiind raspandit mai ales in regiunile viticole din Europa Central-Meridionala, in Africa de Nord, Asia Mica, India, Japonia, etc. In tara noastra este frecventa in toate podgoriile, producand pagube de 30 – 50% la toate cele trei generatii, incepand cu infloritul vitei de vie si pana la recoltatul strugurilor.

         Descriere. Fluturii au corpul galben-cenusiu de 6 – 8 mm lungime. Aripile anterioare au anvergura de 14 – 18 mm, sunt de culoare cenusie cafenie, cu 3 macule brune (bazala, mediana, apicala), ce alterneaza cu dungi albastre-cenusii, cu franjuri fine pe margini. Aripile posterioare sunt cenusii-deschis si cu franjuri lungi ( Figura 1).

         Oul are forma eliptica, de culoare galbuie la depunere si verzuie inainte de ecloziune.

         Larva are 10 – 12 mm lungime, de culoare verde-cenusie; capul, pronotul si picioarele sunt brune

Pupa are 7 – 9 mm lungime, brun-verzuie sau caramizie.

         Biologie si ecologie. Ierneaza in stadiul de pupa intr-un cocon matasos sub scoarta butucilor sau a coardelor vitei de vie, mai rar sub resturile vegetale si in crapaturile solului.

      In tara noastra, molia verde a strugurilor are 3 generatii pe an si anume:

          GI – de primavara (mai-iunie);

          GII – de vara (iulie-august);

          GIII – de toamna (septembrie – aprilie).

Fluturii apar la sfarsitul lunii aprilie, zborul lor esalonandu-se pana in luna mai. Dupa o perioada de hranire, are loc imperecherea si femela depune ouale izolat,  pe bobocii florali sau ramificatiile inflorescentelor si mai rar pe lastari si frunze.

Larvele apar la inceputul lunii iunie, iar dezvoltarea lor dureaza 28-30 zile, la temperaturi de 20-25sC. In ultima varsta, larvele isi confectioneaza un cocon matasos in cuiburile de pe ramificatiile inflorescentelor, in care se transforma in pupa.

         La inceputul lunii iulie apar fluturii generatiei a II-a care depun ouale pe boabele strugurilor, iar evolutia larvelor dureaza pana la sfarsitul lunii iulie.

         La inceputul lunii august, apar fluturii generatiei a III-a, generatie care produce cele mai mari pagube.

         Larvele ataca boabele, iar pierderile sunt marite si de mucegaiurile care se dezvolta pe sucurile zaharate ce se scurg din boabele in parga sau coapte.

         Plante atacate si mod de daunare. Este un daunator polifag, care ataca peste 20 specii de plante lemnoase si ierboase (Cornus mas, Viburnum lantana, Ribes spp., Rhus glabra, Convolvulus arvensis, etc).

  Atacul este diferentiat in functie de generatie. Astfel, larvele generatiei I-a rod bobocii florali si inflorescentele; o larva distruge 2 – 3 boboci pe zi, deci   60 – 80 boboci in timpul dezvoltarii sale.

         Larvele generatiei a II-a ataca boabele verzi sau in parga (la soiurile timpurii), consumand o parte din pulpa.

     Larvele generatiei a III-a rod boabele in parga sau coapte.

         Organele atacate sunt inconjurate cu fire matasoase albe, sub forma unor cuiburi. Totodata se creeaza microleziuni, prin care se scurge sucul zaharat, ce constituie un mediu foarte favorabil pentru dezvoltarea ciupercii Botryotinia  fuckeliana.

         Soiuri sensibile la atacul moliei verde a strugurilor s-au dovedit: Perla de Csaba, Muscat Hamburg, Muscat Ottonel, Chardonnay, Riesling italian, Tamaioasa romaneasca, Pinot gris, etc..

         Masuri de prevenire si combatere. Noile plantatii sa fie infiintate pe spalieri din beton si la distante corespunzatoare intre randuri si pe rand, pentru o buna aerisire si iluminare.

         Efectuarea in conditii optime a lucrarilor de intretinere cum sunt: legatul lastarilor, copilitul, carnitul, distrugerea buruienilor.

         Tratamentele chimice se fac la avertizare prin urmarirea curbei de zbor a adultilor la capcanele cu feromoni sexuali sintetici de tip Atrabot sau cu ajutorul capcanelor alimentare. PED este de 100 fluturi masculi capturati/ saptamana/capcana.

         Schemele de tratament se aplica in functie de intensitatea atacului. Se pot adopta schemele:         1+1+1;           2+1+1;     1+2+1;      2+2+1.

         La soiurile cu coacere timpurie nu se mai aplica tratamente pentru generatia a III-a.

Pentru larvele din generatia I-a si a II-a se pot folosi produsele: Actellic 50 CE – 0,1%, Carbetox 37 CE – 0,4%, Ekalux 25 CE – 0,1%, Nogos 50 CE – 0,1%, Vapona 48 CE – 0,1%, Zolone 35 CE – 0,2%, Decis 2,5 CE – 0,03%, Ripcord 40 CE – 0,03%, Karate 2,5 CE – 0,025%, Rufast 15EC – 0,03%, Pilot 480EC – 0,1%, Larvin 85WP – 0,1%, Sevin 85WP – 0,15%, Insegar 25WP – 0,03%, Bulldock 025EC – 0,05%, Bestseller 100EC – 0,01%

Pentru larvele generatiei a III-a se folosesc produse biologice: Dipel 2X WP – 0,1%.

Se poate face si combatere biologica prin lansarea viespii Trichogramma embryophagum, in doua reprize, asigurandu-se o eficacitate de peste 90%.

Situatie privind aplicarea tratamentelor chimice in loturile experimentale,in anul 2006, la S.C.D.V.V. Blaj

                                                                                                                       Tabelul 4.

Soiul Suprafata

       haDaunatorulData aplicariiProdusulSubstanta activaMerlot3,9855Lobesia botrana03.05.2006Capcane tip Atrabot Cabernet saugvignon1,2872Lobesia botrana02.06.2006Calypso 480SCTiacloprid 480g/lFeteasca neagra0,9687Lobesia botrana05.06.2006Calypso 480SCTiacloprid 480g/l

In anul 2006 la S.C.D.V.V. Blaj s-au efectuat tratamente la mai multe soiuri  de vita de vie:

 Pentru a fi observata dinamica zborului moliei strugurilor,la soiul Merlot ecologic s-au folosit capcane cu feromoni de tip ATRABOT intr-o concentratie de 1,0%,aplicate la hectar un numar de 8 bucati.Inregistrarea fluturilor capturati s-a facut saptamanal, iar pe baza rezultatelor obtinute s-a intocmit curba de zbor a daunatorului. Aceasta materializeaza inceputul zborului, maximul activitatii de zbor, succesiunea generatiilor,date pe baza carora s-au stabilit momentele de depunere a pontei, aparitia larvelor, avertizarea si efectuarea tratamentelor. Capsulele cu feromon sexual sintetic si valvele cu adeziv s-au schimbat dupa 1,5 luni de functionare.

La soiurile Cabernet Sauvignon respectiv Feteasca Neagra s-au efectuat tratamente cu produsul Calypso 480 SC continand ca substanta activa Tiacloprid 480 g/l de o concentratie de 0,01% ,produs cu remarcabile proprietati sistemice si de contact.Cantitatea aplicata la hectar a fost de 0,1l in solutie de 1000litri.

Situatia privind tratamentele chimice aplicate in lotul experimental in anul 2007, la S.C.D.V.V. Blaj

                                                                                                            Tabelul 5.

Nr.

trat.DataFenofazaBoala / daunatorulProdusulU.

M.Doza

kg/l/haObservatiiI.

Dupa dezmugurit

(lastari de 5-10cm)

FainareSulf muiabilkg4,0Un rand da unul nu

400l sol/haII.15.05.07Dupa degajarea ciorchinilor (lastari de 30-50cm)Fainare

Molia strugurilor GI (la avertizare)Sulf pulbere

Calypso 480 SCKg

l15,0

0,1,,      ,,III.27.05.07

Inainte de inflorit

Mana

FainareExpo Max WDG

Sulfavit 95 PPKg

kg3,0

20,0Rand de rand

750-800 lsol/haIV.12.06.07Dupa inflorit

Mana

Fainare

Ridomil Gold Plus 42,5 WP

Falcon 460 ECKg

l 3,0

0,3Rand de rand

1.000 lsol/haV.02.07.07Cresterea boabelor

(bob cat mazarea, lastari in crestere)Mana

Fainare

Molia strugurilor GII (la avertizare)Sulfat de cupru

Sulfavit 95 PPKg

kg10,0

30,0- Rand de rand

1.000 lsol/ha

– Grindina cazuta pe 28.06.2007 a afectat vita de vie in proportie de 70-80 %.

Pentru mentinerea starii de sanatate a vitei de vie din parcelele experimentale s-au executat tratamente fitosanitare cu produse sistemice si de contact: Sulfavit 80 PU, Sulfavit 95 PP,  sulfat de cupru, Expo Max WDG, Reldan 40 EC, Ridomil Gold Plus 42,5 WP, Selene, Falcon 460 EC, Vitra 50 WP Calypso 480 SC.Tratamentele au fost executate la avertizare, folosind masina MPSP -300, produsele fiind complexate in functie de agentii patogeni ce trebuiau combatuti. Cantitatea de solutie folosita a fost de 400 l/ha la primele doua tratamente, iar urmatoarele tratamente 1000 l/ha.

In conditiile  anului 2007, molia strugurilor a avut o rezerva biologica foarte mare, numarul mediu de fluturi capturati depasind pragul economic de daunare (100 capturi/capcana/saptamana) la toate generatiile.

           Maximul curbei de zbor la Generatia a I -a s-a atins pe 10.V.2007 la ∑ (tm-t0)= 62,40C cu 452 capturi fapt ce a impus avertizarea si aplicarea unui tratament de combatere cu produsul Reldan 40 EC. Se constata ca frecventa de atac a larvelor la G a I-a pe inflorescente a fost de 20,0 %  la soiul Merlot si de 37,33 % la soiul Cabernet sauvignon.  La G a-II-a maximul de zbor s-a atins pe 21.06.2007 la ∑ (tm-t0)= 587,5 0C cu 557 capturi. Frecventa de atac a larvelor G a-II-a pe stuguri a valori de 26,0 % la soiul Merlot si de 45,33 la soiul Cabernet sauvignon. Generatia a -III – a  a inregistrat maximul de zbor pe 10.08.2007 la ∑ (tm-t0)= 1033,7 0C cu 300.3 capturi / capcana / saptamana

Viticultorii pot cere fonduri europene pentru reconversia viilor in cadrul unei sesiuni suplimentare

 

Viticultorii romani vor avea posibilitatea sa acceseze fonduri europene pentru restructurarea sau reconversia viilor in cadrul unei noi sesiuni de depunere de proiecte, care va fi deschisa in perioada 1-23 octombrie, se arata intr-un Ordin elaborat de Ministerul Agriculturii.Banii europeni sunt destinati doar proiectelor care vizeaza infiintarea sau modernizarea plantatiilor de vita-de-vie destinate producerii de vinuri de origine controlata (DOC) si cu indicatie geografica (IG).

Cei care doresc sa acceseze fonduri europene in cadrul noii sesiuni trebuie sa depuna la APIA dosarul complet al cererilor de finantare pana la data de 20 noiembrie. Apoi, pentru aprobarea sprijinului financiar, viticultuorii trebuie sa prezinte la APIA, pana la data de 15 decembrie, urmatoarele documente:

cerere/formularul-tip privind sprijinul pentru restructurare/reconversie;

document de identitate financiara;

copie conforma cu originalul a certificatului de inregistrare la registrul comertului;

copie conforma cu originalul a statutului, pentru persoanele juridice, si eventuale acte aditionale;

copie de pe actul de identitate, pentru persoane fizice;

dupa caz, imputernicire insotita de copie a actului de identitate.

Sprijinul financiar maxim acordat pentru fiecare masura eligibila din cadrul programului de restructurare si reconversie a viilor va fi de 75% din valoarea costurilor efective, se arata in Ordinul elaborat de MADR.

O alta precizare importanta este ca beneficiarii vor avea obligatia sa depuna la APIA documentele justificative privind efectuarea platilor catre furnizori, aferente masurilor receptionate, in termen de 30 de zile calendaristice de la incasarea sprijinului financiar de la APIA.

Ordinul precizeaza si masurile eligibile, precum si sumele forfetare programelor de restructurare sau reconversie a viilor. Sumele forfetare maxime de care pot dispune beneficiarii sunt cuprinse intre 1.900 de euro/ha si 7.400 de euro/ha pentru persoanele fizice si intre 2000 de euro/ha si 8.170 de euro/ha in cazul persoanelor juridice.

Sectorul vitivinicol a absorbit, in proportie de 100%, fondurile europene puse la dispozitie in cadrul Programul National de Sprijin al Romaniei in sectorul vitivinicol, intre anii 2009-2013. Ca urmare a rezultatelor pozitive inregistrate de acest Program, prin noul Program National de Sprijin 2014-2018, cuantumul anual alocat Romaniei a fost majorat la 47,7 milioane euro.

 

Director ONIV: Consiliul Regiunilor va face o strategie de promovare a vinului românesc

Legea viei și vinului s-a votat în Comisia de agricultură și va fi discutată în Parlament. După apariția legii, se va forma Consiliul Regiunilor din reprezentanți din 8 regiuni viticole din România, spune  Emil Florin Dumitru, directorul ONIV.

Comisia de agricultură a discutat tehnic și nu politic, sunt oameni cu expertiză profesională și asta nu poate fi decât în avantajul nostru. Noua lege a viei și vinului este în armonie cu cerințele europene. Comisia Europeană a intenționat să plafoneze plantațiile de viță de vie ca să nu perturbeze piața vinului. A avut în față situația din Castiglia, Spania, unde s-au plantat suprafețe care produc vin cantitativ și nu calitativ. Astfel, prin noua lege s-a stabilit că pe 1% din suprafața totală cu viță de vie pot fi înființate plantații noi. 1% în țara noastră înseamnă 1.800 ha pe an de noi plantații. Noi am comunicat Comisiei Europene o suprafață de 183.000 ha cultivată cu viță de vie. Cultivatorii pot defrișa culturi îmbătrânite și să replanteze viță de vie în același areal. Reîntinerirea plantațiilor și producerea de struguri de calitate e ținta noastră. Sistemul autorizaţiilor de plantare propus de Comisia Europeană, răspunde întrutotul nevoilor de protecţie a Denumirilor de Origine Controlate/ Indicaţiilor Geografice Protejate (DOC/IGP), punând un accent important pe opţiunile exprimate de asociaţiile profesionale care gestionează şi protejează DOC/IGP. Acest nou mecanism introdus în legislaţia comunitară nu reprezintă o piedică în calea dezvoltării sectorului vitivinicol şi, implicit, în accesarea măsurii de reconversie/restructurare, deoarece, drepturile de plantare /replantare existente în acest moment, aflate în portofoliul viticultorilor, vor fi transformate în autorizaţii de plantare. Viticultorii care au făcut cerere să primească drepturi de plantație le pot converti în autorizații de plantare și le pot utiliza până-n 2018, explică Emil Florin Dumitru, directorul Organizației Naționale Interprofesionale Vitivinicole (ONIV).

Actul legislativ aduce un concept nou al Consiliului Regiunilor. După intrarea în vigoare a legii,  asociațiile profesionale ale producătorilor vor propune Ministerului Agriculturii formare Consiliului Regiunilor. Asociațiile profesionale vor alege câte un reprezentant sau doi din fiecare din cele 8 regiuni viticole importante din țară. ONIV deține 70% din ponderea acestora.

Consiliul Regiunilor va trebui să facă o strategie de promovare a vinului românesc. Vinul nostru are nevoie de vizibilitate, este convins directorul ONIV. Din grupul de lucru care a elaborat Legea viei și vinului a făcut parte și ONIV.

Asociatia pentru Promovarea Vinului Romanesc arata ca  „Lipsa unui brand de tara ne afecteaza exporturile”

 

Romania produce anual aproape 4,4 milioane de hectolitri de vin, insa exporta doar 0,1 milioane de hectolitri. Chiar daca majoritatea cramelor romanesti fac eforturi sustinute pentru a fi prezente pe cele mai importante piete externe, lipsa unui brand de tara face misiunea de cucerire a noi consumatori straini sa fie extrem de dificila.

„Promovarea vinului romanesc in strainatate se confrunta cu doua aspecte, ambele extrem de importante. In primul rand, in cei 25 de ani de la caderea regimului comunist, cramele romanesti au reusit sa se repozitioneze din punct de vedere calitativ. Noii proprietari au investit capital propriu in tehnologie si know-how si au folosit cu succes fondurile de pre- si postaderare, reusind astazi sa fie competitivi din punct de vedere calitativ cu vinurile din lume. Pasul urmator este sa reusim sa comunicam consumatorului din afara Romaniei acest lucru. Procesul este insa unul de durata. A doua problema aici e legata de faptul ca tara noastra nu are o imagine extraordinara in strainatate. In afara de Dacia, care e un brand crescut de Renault, nu avem multe exemple de branduri romanesti recunoscute international. Nu putem spune, din pacate, ca Romania se remarca cu ceva in strainatate, in afara de, fireste, multi romani de exceptie care ocupa pozitii importante in strainate. Noi trebuie sa lucram la imaginea noastra de tara. Am avut cateva incercari, insa nu am avut strategii pe termen lung”, a declarat, pentru StiriAgricole.ro, Ana Rodica Capatina, presedinte al Asociatiei pentru de Promovarea Vinului Romanesc (APVR).

In 2014, exporturile romanesti de vin au totalizat 10,4 milioane de litri, valoarea acestora fiind de 19 milioane de euro, potrivit APVR. Principalele destinatii de export pentru vinul romanesc sunt: Marea Britanie (32%), Germania (18%), China (14%), Italia (9%), precum si Statele Unite, Estonia, Olanda sau Spania.

Mai nou, si China a devenit o destinatie favorita pentru producatorii romani de vin, in contextul in care asiaticii nu au o istorie viti-vinicola importanta, iar obiceiurile lor de consum devin tot mai apropiate de cele ale occidentalilor.

„Cramele romanesti fac eforturi mari sa se prezinte in lume, participa la targurile importante, si-au facut programe de promovare a brandurilor si a regiunilor viticole cu fonduri europene. Este nevoie insa ca aceste eforturi sa fie convergente, mai ales cu ajutorul unei politici agrare, nationale, pentru sprijinirea exportului si mai ales a brandului de tara. Despre asta este vorba pana la urma, fara o imagine pozitiva nu poti vinde”, explica Ana Rodica Capatina.

Mai mult decat atat, vinurile romanesti se pot bate de la egal la egal, din punct de vedere al calitatii, cu celelalte vinuri din lume, considera presedinte al Asociatiei pentru Promovarea Vinurilor Romanesti. „Avem in ziua de astazi vinuri pe toate segmentele de pret, care din punct de vedere calitativ, nu stau mai prejos decat celelalte vinuri. A doua problema este cea de imagine. Faptul ca venim din Romania nu ne ajuta foarte tare in acest moment”, concluzioneaza Ana Rodica Capatina.

Asociatia pentru Promovarea Vinului Romanesc (APVR) este o asociatie interregionala, care reuneste producatorii de vin din cele mai importante zone viticole din Romania.

Anul trecut, din cauza precipitatiilor abundente, productia de vin a Romaniei a fost de 4,093 de milioane de hectolitri, cu circa 20% mai mica fata de cantitatea inregistrata in 2013, de 5,113 milioane de hectolitri, conform datelor Organizatiei Internationale a Viei si Vinului (OIV).

In pofida unei recolte mai slabe, Romania s-a clasat si anul trecut pe locul 12 in topul producatorilor mondiali de vin. Franta a redevenit cel mai mare producator de vin la nivel mondial, cu o crestere de 10% a productiei in acest an, la 46,2 milioane de hectolitri, dupa ce a fost devansata de Italia in urma cu doi ani.

Principale soiuri cultivate in Romania sunt Feteasca Regala (13.690 de hectare), Merlot (11.902 h), Feteasca Alba (10.218 h), Riesling Italian (5820 h), Aligote (5259 h), Amestec soiuri nobile (5.216 h), Cabernet Sauvignon (4.822 h) si Sauvignon (4.759 h), conform datelor Ministerului Agriculturii.

PRINCIPALELE LUCRARI AGRICOLE

 

 

  1. DEZMIRISTITUL

 

Este lucrarea care se executa cu grapa cu discuri, la adancimea de 8-12 cm, pe suprafetele eliberate de culturilr care se recolteaza in timpul verii ( grau, orz, mazare, rapita;).

 

Dezmiristitul prezinta urmatoarele avantaje:

 

Înlesneste patrunderea si inmagazinarea in sol a apei provenite din precipitatii;

 

Asigura pastrarea umiditatii in sol prin distrugerea capilaritatii si astuparii crapaturilor, prin formarea unui strat izolator la suprafata, un mulci rezultat din amestecarea miristei cu solul;

 

 

Determina germinarea si rasarirea semintelor de buruieni care se gasesc in stratul de munci si care ulterior vor fi incorporate sub brazda;

 

Asigura conditii optime pentru activitatea microbiologica din sol, pentru descompunerea materiei organice, pentru procesele de nitrificare;

 

Se distrug cuiburile de insecte,sporii, ouale si alte organe de inmultire ale bolilor si daunatorilor, preturbind ciclul de dezvoltare normala al acestora;

 

Pe suprafetele dezmiristite aratura se executa mai usor, cu un consum redus de energie si cu randament superior.

 

Se recomanda ca lucrarea de dezmiristit sa se efectueze imediat dupa recoltarea culturilor de vara.

 

Dezmiristitul se poate face cu o gama variata de agregate agricole precum:

 

U-302+GDD-1,3; U-445+GDD-2,5; U-650+GDU-3,4; U-1010DT+GDD-4,4 etc.

 

Principalele reglaje care se efectueaza la grapele cu discuri sunt:

 

  1. reglarea adincimii de lucru se face prin:

 

-modificarea unghiului de atac (fata de directia de inatintare ) al bateriilor cu discuri, operatie realizata prin actionare manuala sau hidraulic;

 

-variatia apasarii specifice pe fiecare disc, asigurata prin lestarea grapei( adaugare de greutati suplimentare)

 

-limitarea adincimii de patrundere in sol a discurilor, prin reglarea corespunzatoare a rotilor de sprijin sau de la dispozitivul hidraulic al tractorului.

 

  1. reglarea paralelismului cadrului grapei cu suprafata terenului: se realizeaza prin cuplarea corecta a grapei la dispozitivul de tractiune a tractorului si actionarea tirantilor tractorului.

 

  1. reglarea distantei dintre cutitele razuitoare si suprafata activa a discurilor: se realizeala prin deplasarea razuitoarelor la 3-6 mm de suprafata discurilor cu ajutorul suruburilor de fixare a razuitoarelor.

 

  1. ARATURA

 

Este lucrarea de baza a solului, prin care se intoarce, se marunteste, se amesteca si se afineaza un anumit strat de sol nubit barazda.

 

Dupa timpul cand se efectueaza aratura poate fi:

 

  1. Aratura de vara. Se efectueaza pe suprafetele care au foet ocupate cu culturile recoltate in timpul verii, la 2-3 sapramani dupa dezmiristit sau direct, imediat dupa eliberarea terenului. Este destinata insamintarii culturilor de toamna sau de primavara.

 

  1. Ararura de toamna. Se efectueaza pe suprafetele care au fost ocupate cu culturilr care se recolteaza in timpul toamnei. Se executa imediat dupa eliberarea terenului, cu sau fara o prealabila discuire pentru maruntirea resturilor vegetale. Aratura este cu atat mai valoroasa, cu cat se executa mai devreme si pe cat posibil, inainte de aparitia inghetului. Pentru insamantarea culturilor de toamna este necesar ca aratura sa se efectueze cu cel putin doua saptamani inainte de semanat, pentru a se asigura ,,asezarea” araturii.

 

  1. Aratura de iarna. Este o situatie exceptionala de executare a araturii in ,,ferestrele iernii”, cand lucratea nu s-a putut efectua la instalarea inghetului la sol. Aratura se executa cand solul nu este acoperit de zapada sau stratul de zapada este subtire, iar terenul nu este inghetat sau inghetul este usor, numai la suprafata. Lucrarea de arat poate fi continua atat timp cat se mentine fenomenul de inghet-dezghet, care contribuie la imbunatatirea insusirilor solului. Araturile efectuate in timpul iernii sunt inferioare araturilor de toamna, dar sunt de preferat araturilor de primavara.

 

  1. Aratura de primavara. În principiu nu se recomanda pentru conditiile din tara noastra, unde primaverile sunt scurte, adesea secetoase, si cu vanturile uscate care favorizeaza pierderea apei din sol. In plus, este asteptandu-serealizarea conditiilor pentru efectuarea araturii, se intarzie foarte mult epoca de semanat, in special pentru culturile din urgenta I. Pentru aceasta, suprafetele care nu au fost arate din toamna sau in ferestrele de iarna se vor lucra cat mai timpuriu, cu gripa cu discuri, iar in preajma semanatului se vorlucra cu combinatorul pana la adancimea de semanat. Se poate executa aratura de primavara pe terenurile grele, umede, batatorite, unde nu se pune problema rezervei de apa din sol. La fel pe terenurile nisipoase, cele supuse fenuomenului de eroziune etc. Aratura de primavara se executa cat mai timpuriu posibil, la adancime de 16-18 cm si obligatoriu in agregat cu grapa stelata.

 

Araturile, indiferent de timpul cand se executa, trebuie grapate, pentru a asigura maruntirea si nivelarea solului nsi pentru a evita pierderile mari de apa din sol. În terenurile in panta, araturile se vor efectua obligatoriu pe curba de nivel, unde coamele araturii pot constitui obstacole in calea apei ce se scurge la vale.

 

Lucrarea de baza a solului se mai poate executa cu grapa cu discuri grea, cu cizelul, cu paraplow-ul etc.

 

Dupa adancimea la care se efectueaza, araturile se pot clasifica in:

 

  1. Araturi superficiale, se efectuaza la 13-17 cm;

 

  1. Araturi normale, efectuate la 18-20 cm;

 

  1. Araturi adanci, efectuate la 21-25 cm;

 

  1. Araturi foarte adanci, efectuate la 26-30 cm;

 

  1. Araturi de desfundare, efectuate la 31-80 cm.

 

Pentru conditiile din tara noastra adancimea recomandata este de 18-20 cm pentru culturile de cereale paioase, 22-25 cm pentru porumb, floarea – soarelui si leguminoase pentru boabe si 28 – 30 cm pentru cartof si sfecla de zahar.

 

Afanarea se poate efectua si cu alte cu unelte care nu rastoarna brazda cum ar fi:

 

-lucrarea plug fara cormana(paraplow);

 

-lucrare cu cizelul;

 

-lucrare cu scarificatorul sau cu masini de afanat solul(MAS),dotata cu unul sau doua organe active, prevazute sau nu cu vibrator.

 

Agregate folosite la executarea araturii, mai des la noi in tara sunt:U-302+P-2; U-445+P-2 sau PP-2-30; U-650+P2VA sau PP-3(4)-30 sauPP-2-35; U-1010Dt+PV sau PP-4-30.

 

Principalele reglaje efectuate la pluguri

 

Reglarea latimii de lucru a primei trupite la PP-3-30 M se realizeaza prin deplasarea axului de suspendare cu coturi spre campul arat (pentru marirea latimii) sau spre campul neatat (pentru reducerea latimii de lucru). Aceasta deplasare se executa dupa ce in prealabil au fost slabite suruburile care fixeaza axul cu coturi pe cadrul plugului.

 

La P2VA acest reglaj se realizeaza prin deplasarea corespunzatoare a punctelor de prindere pe tractor, cu ajutorul axului filetat prevazut cu marcaje, care deplaseaza suportul tirant central de pe cadrul plugului, impreuna cu bara de tractiune care se fixeaza pe tirantii laterali ai tractorului.

 

La aceste tipuri de pluguri, latimea de lucru a celei de-a doua trupita se realizeaza cu ajutorul tirantului dublu filetat, prin lungirea sau scurtarea corespunzatoare a acestuia. Valoarea latimea de lucru se urmareste pe un sector gradat si ea trebuie sa fie egala cu latimea primei trupite.

 

Reglarea adancimii de lucru se realizeaza cu ajutorul rotii de copiere care se ridica, fata de nivelul brazdarelor, cu o distanta egala cu adancimea de lucru.

 

Reglarea orizontalitatii plugului, astfel incat cadrul sau sa fie paralel cu suprafata solului, se obtine:

 

  • În plan longitudinal, orizontalitatea se realizeaza prin lungirea sau scurtarea corespunzatoare a tirantului central al tractorului.

 

  • În plan transversal, orizontalitatea se realizeaza cu ajutorul tirantilor verticali(se lungesc sau se scurteaza) care actioneaza ridicare sau coborarea tirantilor laterali(longitudinali) de care este prins plugul.

 

Reglarea paralelismului plugului cu directia de inaintare a agregatului de arat, se obtine prin rasucirea corespunzatoare a barei de tractiune cu coturi.

 

Reglarea cormanei suplimentare si a prelungitorului cormanei, se face cu scopul de a se asigura o mai buna rasturnare si maruntire a brazdei, o mai buna incorporare a resturilor vegetale. Aceste componente se monteaza pe trupita prin suruburi si sunt pevazute cu orificii oval-alungite (slituri), prin care se pot deplasa in pozitia necesara.

 

Reglarea adancimii de lucru a scormonitorilor urmareste ca acestia sa lucreze cu pana la 10 cm mai jos fata de nivelul de taiere al brazdelor. Pentru aceasta, se slabesc suruburile de fixare a scormonitorilor, se deplaseaza in pozitia dorita si se strang la loc suruburile.

 

Reglarea pozitiei calcaiului plazului ultimei trupite urmareste o cat mai buna stabilitate a plugului in brazda. Calcaiul trebuie sa atinga fundul brazdei fara a exercita o presiune prea mare asupra acesteia. Se slabesc suruburile de prindere a calcaiului pe plaz si se deplaseaza in pozitia care asigura cea mai buna stabilitate.

 

Reglarea pozitiei cutitului disc se  face astfel incat acesta sa calce cu 2-3 cm spre campul nearat, fata de pieptul cormanei. Pozitia in adancime se realizeaza astfel incat sa lucreze la cel putin 1/3 din adancimea de lucru a trupitelor. Pozitia fata de trupita de realizeaza astfel incat perpendiculara coborata din centrul discului sa fie cu 2-4 cm in fata varfului brazdarului.

 

Reglarea pozitiei grapei care lucreaza in agregat cu plugul se obtine cu ajutorul colierului aflat pe bara – suport, plasat in pozitia necesara, astfel incat coama ultimei brazde rasturnate sa nu fie atinsa.

 

Deplasarea agregatelor de arat in lucru se efectueaza dupa mai multe metode, urmarindu-se realizarea de suprafete cat mai nivelate.

 

  • Aratura intr-o singura parte asigura cea mai buna nivelare (dispare santul de incheiere) si se executa cu plugurile reversibile.

 

  • Aratura an parti presupune inceperea lucrarii de la marginile parcelei si incheierea la mijloc cu un sant.

 

  • Aratura la cormana se incepe cu primele brazde trase la bijlocul parcelei, unde se formeaza o coama si se termina la margini, unde raman santuri.

 

  • Deplasarea agregatului prin acoperire presupune o portiune brazdata la cormana, iar urmatoarea, in parti. Astfel ca numarul santurilor de incheiere se reduce la jumatate.

 

III. LUCRAREA CU GRAPA SI SAPA ROTATIVA

 

Lucrarea se face cu grapa cu colti si cu grapa stelata, precum si cu sapa rotativa.

 

Prin aceste lucrari se urmareste mentinerea terenului curat de buruieni si fara crusta, maruntit si nivelat in scopul gospodaririi eficiente a apei si a dirijarii regimului de aer si temperatura din sol.

 

Lucrarea cu grapa cu colti ficsi sau reglabili se foloseste la grapatul araturilor de vara, dupa ploi, cind s-a format crusta si au inceput sa rasara buruienile.

 

Se mai foloseste primavara timpuriu, pentru nivelarea terenului, distrugerea crustei si a buruienilor mici, slab inradacinate.

 

Grapele cu colti se mai folosesc in agregat cu discuri. La grapele cu colti reglabili se poate regla inclinarea coltilor intre 5º si 110º.

 

Grapa stelata lucreaza in agregat cu plugul si are rolul de a se asigura maruntirea, nivelarea si o usoara asezare a solului. Poate fi folosita, in situatii speciale, primavara pe semanaturile de toamna ,,descaltate” si la distrugerea crustei pe aceste semanaturi.

 

Grapa inelara se foloseste in agregat cu plugul, cind se executa araturi dupa premergatoarele tarzii, destinate insamantarilor de toamna. Întrucat epoca optima de semanat este deja depasita, nu se mai poate astepta cca doua saptamani pentru ,,asezarea” araturii. În asemenea situatii, se recomanda folosirea grapei inelare care exercita o presiune asupra stratului arat realizeaza ,,asezarea” solului.

 

Sapa rotativa se foloseste la executarea lucrarilor de intretinere a culturilor, dar cu mult discernamant. Se foloseste atat inaintea rasaririi culturii, cat si dupa rasarire, cand plantele sunt mici. Aceasta lucrare distruge crusta si buruienile slab inradacinate. Co sapa rotativa se lucreaza dupa ce se ridica roua, cand plantele sunt maiputin fragede. Pentru o buna eficacitate agregatul cu sapa rotativa trebuie sa se deplaseze cu viteza mare(11-13 km/ora). O actiune enegica a sapei rotative se obtine atunci cand sectiile de lucru sunt montate cu coltii avand curbura spre directia de anaintare si prin adaugarea de greutati suplimentare.

 

            PREGATIREA PATULUI GERMINATIV

 

Patul germinativ este cpnstituit din stratul de la suprafata solului in care se introduce samanta. Pe terenul maruntit si nivelat patul germinativ se poate pregati printr-o singura trecere cu combinatorul, care lucreaza pe o adancime egala cu adancimea de semanat. Deasupra semintei se gaseste stratul de sol maruntit s afanat ( plapuma moale ) prin care patrunde aerul si caldura la nivelul seminteisi este usor strabatut de tinerele plante.

 

Nu este recomandat ca la pregatirea patului germinatv sa se foloseasca grapa cu discuri, deoarece aceasta lucreaza la adancimi mai mari, rascoleste pamantul si favorizeaza pierderea apei din sol.

 

În cazul araturilor bolovanoase si denivelate se poate folosi grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti, dar aceasta cu 1-2 saptamani inaintea semanatului pentru ca terenul sa aiba timp sa se aseze, iar in preajma semanatului sa se lucrezu combinatorul, pana la adancimea de semanat.

 

Agregate folosite- la pregatirea patului germinativ, in functie de marimea tractoarelor care le actioneaza, pot fi:

 

  • U-302 si U-445 cu combinatorul C-1.9

 

  • U-650 cu combinatorul C-3,9 sau CPGC-4.

 

Reglajele  care se efectueaza la un combinator sunt:

 

  • Reglarea orizontalitatii cadrului combinatorului pentru a fi paralel cu suprafeta solului atat in plan longitudinal, cat si in plan transversal cu ajutorul tirantilor

 

  • Reglarea adancimii de lucru se realizeaza cu ajutorul rotilor de sprijin sau cu ajutorul ridicatorului hidraulic al tractorului.

 

  • Reglarea adancimii de lucru se realizeaza cu ajutorul rotilor de sprijin sau al grapelor elicoidala prevazute numai in spate sau in fata, ori cu ajutorul ridicatorului hidraulic al tractorului, care lucreaza in pozitia ,, efort controlat”.

 

  • Reglarea fortei de apasare a grapeiu elicoidale pe sol se obtine cu ajutorul intinzatorului cu resort, prin tensionarea corespunzatoare a arcurilor spirale de la paralelogramelor de sustinere.

 

La combinatoare se folosesc cutite tip sageata, pe terenurile imburuienate, sau cutite dalta, cand se urmaresc afanarea si mobilizarea solului pe adancimea se semanat.

 

  1. SEMANATUL

 

Semanatul este lucrarea care conditioneaza in buna masura nivelul si calitatea productiilor obtinute.

 

La executarea semanatului se tine seama de pregatirea patului germinativ, de cerintele fata de umiditatea si temperatura solului, de adancimea de semanatspecifica fiecarei culturi etc. În acest scop trebuie sa fie respectate epoca de semanat optima, distanta intre randuri si intre plante pe rand si folosirea cantitatii de samanta care asigura densitatea stabilita.

 

Agregatele folosite  la semanat difera in ceea ce priveste productivitatea in lucru, cat si in privinta speciilor semanate( in randuri dese sau si culturi care pretind distanta mai mare intre randuri-plantele prasitoare).

 

Pentru semanatul cu randuri dese, la 12,5 cm, cum sunt cerealele paioase, se folosesc agregatele: U-302+SUP-15(17); U-445+sup-21, U-650+SUP-29. pe langa aceste semanatori s-au mai realizat si SC-2,6 cu 21 randurisi SC-3,6 cu 29 randuri.

 

Pentru culturile prasitoare,cu distanta intre randuride 40-80 cm, se folosesc agregatele: U-302 + SP-4;U-445 + SPC-6(8); U650 + SERO-6(8).

 

Reglajele efectuate la semanatorile de tip SUP

 

Reglarea distantei intre randuri se realizeaza prin deplasarea simetrica a a sectiilor pe bara – cadru, incepand de la centru spre margini. Se slabesc bridele si se deplaseaza sectiile pe locul cuvenit, masrand distanta intre varfurile brazdarelor. În prealabil, s-a determinat centrul barei si s-a verificat in ce masura exhaustorul este montat pe centru. Pentru distanta de 70 cm intre randuri, sectiile centrale se monteaza pe bara – cadru cu cate o brida care fixeaza placa suport cu suruburile prin oficiul suportului exhaustorului.

 

Reglarea distantei intre boabe pe rand se obtine prin schimbarea rotilor dintate de lant ale transmisiei si a discului distribuitor cu numarul de orificii diferit. Mecanismul de transmisie poate realiza 8 randuri de transmisie prin montarea rotilor de lant cu 9, 10,11 si dinti pe axul rotii tasatoare si cu 22 si dinti pe axul distribuitor. Numarul si diametrul orificiilor discului distribuitor difera in functie de cultura si densitate. În caz ca discurile existente nu asigura densitatea dorita, se confectioneaza discuri corespunzatoare din discuri ,,oarbe”. Exista diferite tipuri cu care se pot stabili rotile dintate si discul, pentru a avea o anumita densitate.

 

În tabelul urmator, pe cele 4 coloane, se cauta distanta dorita intre boabe pe rand si, in functie de valoarea gasita, se extrag toate celelalte elemente.

 

Exemplu: pentru distanta de 19 cm intre boabe pe rand trebuie sa se asigure o roata cu 10 dinti pe axul rotii tasatoare, ci 30 dinti pe axul distribuitorului, iar discul sa aiba 22 orificii.

 

 

 

Distantele intre boabe pe rand

 

Numar de dinti al rotii pe axul distribuitorului

 

Numarul de orificii al discului distribuitor

 

Distantele reale intre boabe pe rand, in cm, calculate la o patinare de 10%

 

Spre deosebire de Anglia unde se da de pamint cu  supermarketurile, noi  intronam Dictatura supermarketurilor

 

 

Succesul supermarketurilor este urmarea politicilor anticoncurenţiale agresive duse faţă de furnizori. Desi Parlamentul European a emis deja o Rezoluţie privind anchetarea abuzurilor de putere exercitate de supermarketuri ,nu se intimpla nimic bun.La noi isi fac de cap,dar , Comisia pentru Concurenţă din Marea Britanie a identificat, în urma unei anchete, 52 de practici anticompetitive aplicate de retaileri în relaţiile cu furnizorii, recomandând ca principalele patru supermarketuri să respecte un Cod de Bune practici în relaţiile cu furnizorii.

Un rezultat posibil al negocierilor patronatelor din industrie cu retailerii ar fi scăderea preţurilor produselor alimentare cu 5-10%, a declarat     Sorin Minea.Susţinând că nu vor să mai fie “sclavii supermarketurilor”, reprezentanţii industriei de resort şi-au exprimat  nemulţumirea faţă de taxele imense pe care sunt obligaţi să le suporte pentru a le fi vândute produsele. Ei au afirmat că folosirea în continuare a unor astfel de practici va anihila definitiv producţia autohtonă, ceea ce va fi automat în defavoarea consumatorului.

 

Se încurajează importul de legume şi de fructe; “Unele taxe ajung la 10.000 euro pe furnizor”; Rata de profit a producătorilor   extrem de mica;In schimb ,Afacerile Carrefour au crescut cu 42,2%

 

Preşedintele PNVV a anunţat că va solicita Consiliului Concurenţei să “comunice punctul de vedere pe care-l va obţine în urma analizei pe care o va face”. “Penalităţile pot ajunge la 10% din cifra de afaceri înregistrată în anul anterior. Noi nu dorim ca supermarketurile să fie amendate, ci numai să se aşeze la masă cu noi şi să înceteze abuzul de putere. Cerem ca analiza să fie confidenţială pentru că, oricum, există riscul ca unii producători să fie delistaţi, ca urmare a demersului nostru”, a mai spus preşedintele PNVV.

Patronatele şi sindicatele din industria alimentară au anunţat că vor continua întâlnirile cu retailerii, iar în cazul în care nu se va ajunge la o concluzie  avantajoasă pentru toate părţile, vor bloca aprovizionarea supermarketurilor. “Altfel vom dispărea de pe piaţă într-un an şi jumătate”, a declarat Ştefan Nicolae, preşedintele Sindicatului Agrostar. Potrivit acestuia, “pierderile sunt incomensurabile”, având în vedere că producătorii de legume şi fructe româneşti nu sunt acceptaţi în niciun mare centru comercial. “Supermarketurile încurajează dezvoltarea unor sectoare din alte ţări, chiar dacă produsele sunt de calitate îndoielnică. Fructele şi legumele noastre pot sta şi una sau chiar două săptămâni pe raft, fără să aibă măcar o pată pe ele. Consumatorul trebuie să ştie că o salată românească, care nu costă mai mult de 1 leu, este mai bună decât una adusă de-afară şi care costă 6 lei”, a mai spus Nicolae.

“Unele taxe ajung la 10.000 euro pe furnizor”

La rândul său, Aurel Popescu, preşedintele Rompan, a arătat că autoritatea de concurenţă ar trebui să analizeze taxele impuse de supermarketuri, având în vedere că “unele taxe suplimentare, în afara adaosului comercial, ajung până la 10.000 de euro pe furnizor (spre exemplu cele de deschidere a magazinului)”. “Un hypermarket are câteva sute de furnizori, ceea ce înseamnă că acel magazin este realizat din banii industriei. Alte taxe mai sunt cele de raft, de aniversare etc.”, a declarat preşedintele Rompan, Aurel Popescu, precizând că acestea însumează aproximativ 60% din preţul final. Un alt exemplu de abuz dat de Popescu a fost cel al hypermarketurilor cash&carry care “încurajează evaziunea fiscală”, prin limitarea accesului în baza unei legitimaţii, deşi la casă “eşti întrebat dacă vrei factura pe persoană fizică sau pe persoană juridică”.

 

“Sunt foarte multe magazine care au activitate de producţie şi declară că au vânzare pe loc, dar, de fapt, ele produc mai mult decât vând pe loc şi distribuie şi altor magazine. Autoritatea veterinară trebuie să-şi facă datoria pentru că supermarketurile nu au spaţiile adecvate pe care le au fabricile de pâine”, a declarat Popescu.

De altfel, potrivit preşedintelui Federaţiei Romalimenta, Sorin Minea, astfel de situaţii sunt întâlnite nu numai în cazul pâinii, ci şi al altor produse alimentare. “Există o lege a vânzărilor directe care spune că nu ai voie să produci mai mult de două tone pe săptămână şi trebuie să vinzi doar în spaţii proprii sau în oraşul de reşedinţă, ori unele hipermarketuri produc două tone pe zi, iar distribuţia se poate face în toată ţara.

Preţurile lor sunt sub preţurile noastre, ceea ce duce la o concurenţă neloială”, a adăugat Minea în aceeaşi conferinţă de presă. Pe de altă parte, preşedintele Federaţiei Sindicale din Industria Alimentară, Dragoş Frumosu, a oferit ca exemplu cazul vânzării la licitaţie a Fabricii de Lapte “Mioriţa” de la Lujerului, câştigată la un preţ mic de un investitor care nu a fost obligat să păstreze obiectul de activitate mai mult de un an. El a afirmat că fabrica a fost demolată în proporţie de 95%, iar pe terenul rezultat în urma acestei operaţiuni “a crescut” un hypermarket”. “Este o afacere uriaşă cu terenuri”, a susţinut Frumosu.

Rata de profit a producătorilor este una extrem de mică

Reprezentanţii producătorilor agricoli şi din industria alimentară susţin că supermarketurile exercită un abuz de putere prin impunerea unor condiţii contractuale care le reduc substanţial profitul, duc la o creştere artificială a preţurilor şi la falimentarea magazinelor de proximitate. “Din cauza acestor condiţii, producătorii din România ajung să lucreze exclusiv pentru aceste supermarketuri, rata de profit a producătorilor fiind una extrem de mică. Pe fondul lipsei de creştere semnificativă a profitului producătorilor, corelativ, nu există un orizont de creştere semnificativă a salariaţilor din agricultură şi din industria alimentară”, arată patronatele şi sindicatele, solicitând guvernanţilor interzicerea construirii marilor centre comerciale în centrul oraşelor sau în zone rezidenţiale, precum şi obligativitatea “testului de competiţie”, înainte de acordarea autorizaţiilor pentru construirea unora noi.

Ei au propus deja realizarea unui Cod de Bune Practici Comerciale pentru supermarketuri, care să fie avizat de Consiliul Concurenţei, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Economiei şi Finanţelor.

 

“În urma negocierilor, preţul produselor ar putea să scadă rapid cu 5-10% şi, pentru că lucrurile astea curg încet în timp, s-ar putea ca preţurile din România să ajungă simţitor sub preţurile din Comunitatea Europeană. Acum,  la unele produse preţurile sunt cu 40-50% mai mari decât în Comunitatea Europeană. Totuşi, dacă rămâne numai negocierea între noi şi retaileri, fără sprijinul Guvernului sau al politicului, dacă ei nu limitează şi dacă nu tratează nişte reguli clare, totul este iluzoriu”, a spus Sorin Minea.

Afacerile Carrefour au crescut cu 42,2%

Carrefour România a raportat la sfârşitul lui 2007 afaceri în creştere cu 42,2%, la 866 milioane euro, faţă de anul precedent, când acumulase 609 milioane euro, se arată într-un comunicat remis vineri de retailer. “Pentru 2008 am anunţat deja şase noi deschideri de hypermarketuri în Suceva, Arad, Oradea, Piteşti, în Iaşi un al doilea magazin şi în zona Vitan din Bucureşti. În plus, cumpărarea lanţului de supermarketuri Artima, în 2007, este acum în curs de validare de către Consiliul Concurenţei. Artima deţine în prezent 21 de magazine, majoritatea fiind situate în zona de vest a ţării”, au declarat reprezentanţii Carrefour România.

În 2007, retailerul a avut deschise şapte magazine deschise în12 luni complete, un magazin deschis din august până în decembrie în Bucureşti, din 1 august două magazine, de la mijlocul lunii octombrie în Iaşi şi Cluj şi un magazin deschis de la mijlocul lunii decembrie în Brăila.

Reprezentanţii Carrefour România estimau anul trecut că valoarea pieţei de retail din România va ajunge la 40 miliarde euro în 2007 şi va depăşi 100 de miliarde euro până în 2010, dacă se va păstra creşterea medie de 50% din ultimii ani. Cea mai mare pondere din retailul modern o deţine segmentul de cash&carry (49% din retailul modern în 2006).

Principalii jucători pe piaţa de retail din România sunt Carrefour (11 magazine), Kaufland (31 magazine), Auchan (cinci magazine), Real (14 magazine), Cora (trei magazine) şi operatorul românesc al magazinelor, Pic (patru magazine) – pe segmentul hipermarketurilor; Mega Image (23 magazine), La Fourmi (14 magazine), Spar (14 magazine)- pe segmentul supermarketurilor; Plus Discount (49 de magazine), Penny Market (45 de magazine), Penny Market XXL (cinci magazine), Minimax Discount (12 magazine) -pe segmentul de discount; Metro (23 de magazine) şi Selgros (16 magazine)- pe segmentul cash&carry.

 

Corporatiile    alimentare sunt  interesate  de profit,nu de GENOCIDUL care  ne otraveste

 

Auzim de tot mai multe cazuri de cancer în jurul nostru, iar bolii acesteia îi cad victime inclusiv oameni care au dus o viaţă cumpătată şi s-au ţinut departe de tutun sau de alcool. Te întrebi de unde. Unul dintre răspunsuri se află în otrava nevăzută care ne este băgată în hrană.

 

Te fereşti să mănânci carne de porc, pentru că ştii că nu e bună pentru colesterol. Ţi se recomandă puiul, că e mai sănătos. Dar puiul, pentru a creşte   repede-nainte, să fie bun de sacrificat după 40 de zile (ceea ce în bătătura ţăranului se întâmplă în câteva luni), e îndopat cu hormoni şi cu tot felul de chimicale. Dai copilului să mănânce piept de pui, că e slab şi bun, dar, din cauza hormonilor estrogeni, fetiţelor le apare menstruaţia cu câţiva ani mai devreme şi sunt expuse riscului de cancer uterin, iar băieţii se confruntă cu riscul de cancer .

 

Te gândeşti că mai sănătoasă e, totuşi, carnea de peşte. Numai că peştii mari (ton, cod) reţin metalele grele (plumb, mercur, cadmiu etc.), provenite de la poluare, iar acestea, ajunse în corpul nostru, se acumulează în rinichi, ficat, oase, creier şi duc la inevitabilul cancer. Peştii din crescătorii sunt şi mai periculoşi.

 

Pangasiusul e considerat o adevărată otravă. Zici că e sănătos să mănânci somon, că are Omega 3? Somonul de crescătorie, cel care se găseşte de obicei în magazin, e chiar boală curată şi medicii sfătuiesc femeile gravide să se ţină departe de aşa ceva, aşa cum le sfătuiesc să nu fumeze. În carnea de somon de crescătorie ai parte de pesticide, de mercur, de dioxină, inclusiv de colorant (căci i se administrează colorant în hrană, să se obţină carnea roz).

 

Vrei să eviţi aceste pericole şi te gândeşti la o alimentaţie vegetariană? Nu ai rezolvat nimic. În afară de organisme modificate genetic, dai de pesticide sau de îngrăşăminte chimice. Ţi se spune că e bine să mănânci cât mai multă verdeaţă? Tocmai în frunză planta îşi face stocuri din azotaţii, nitraţii sau nitriţii cu care o alimentează agricultorii, pentru produse mari şi arătoase, pentru recolte record.

 

Prin urmare, oricum ai da-o, nu ai scăpare. Otrava îţi este administrată lent, cu fiecare îmbucătură, şi va exista un moment critic în care corpul tău va ceda. Înainte de termen. Şi nu vorbim de cazuri izolate, ci de un fenomen generalizat. Prin urmare, nu sunt doar crime, ci e de-a dreptul genocid. Şi de ce toate acestea? Pentru ca unii să facă profituri uriaşe. Ne omoară, deci, ca să aibă ei un iaht în plus.

 

Îi arătăm cu degetul pe cei care pornesc războaie? La fel de vinovaţi sunt cei care ucid omenirea lent. Nimeni nu-i pedepseşte nici pe unii, nici pe alţii, cu toţii sunt consideraţi nişte lideri, nişte învingători.

Pentru documentare va propunem:

PACALEALA MEZELURILOR “TRADITIONALE”, “NATURALE” – intre pervertirea gustului si perversiunea marketingului (Reportaj “Romania, te iubesc”, VIDEO)

Emisiunea In premiera despre “OTRAVA DIN GALANTARE” – o ancheta socanta privind ESCROCHERIILE UCIGASE ALE HIPERMARKETURILOR si “INGREDIENTELE” NESTIUTE DIN ALIMENTE (VIDEO)

MANCAREA SANATOASA, UN LUX PENTRU ROMANI. Industria genocidului alimentar vs. lupta dura pentru alimentatia naturala (ECO). Reportaj “ROMANIA, TE IUBESC”

MANCAM ANTIBIOTICE SI PESTICIDE? – Ancheta “In premiera” (VIDEO) despre PERICOLUL DIN MANCAREA NOASTRA (II)

“CARNEA” DIN MEZELURI este inlocuita cu APA, E-URI, SORICI EMULSIONAT, SOIA SI AMIDON

MEZELURILE – “mizeriile” care ne mint si ne imbolnavesc

Bomba hormonului de crestere din CARNEA DE PUI

ORGANISMELE MODIFICATE GENETIC SUNT PESTE TOT. Un reportaj Romania, te iubesc! (VIDEO)

MANCAREA CU HORMONI SI EFECTELE EI DEZASTRUOASE: pubertate precoce, obezitate, cancere… – reportaj “Romania te iubesc” (VIDEO)

Fructe si legume IRADIATE, INJECTATE CU PESTICIDE SI ALTE OTRAVURI. Iata mancarea “naturala” si “sanatoasa” pe care o dam zilnic si copiilor nostri…

 

 Aflati aproape TOTUL despre vaccinarea – cea mai mare agresiune impotriva fiintei umane !

 

Un articol de Leonard Chesca

Fara frica de boli, nimeni nu s-ar vaccina. Frica e mai mare cand inamicul e de nevazut cu ochiul liber, asta e tactica folosita. Inainte, oamenii se temeau de zei nevazuti, mai tarziu si chiar azi, se tem de un Dumnezeu aspru, iata ca acum chiar si pentru atei a fost gasit motiv de teama. Atata timp cat traiesti in frica, esti manipulat, ajungi sa ceri singur „protectie” . Vreau vaccin, vreau totusi si ceva pastile, antibiotice preventiv, vreau cip RFID, vreau trupe antitero, vreau sa fiu monitorizat, etc. Toate acestea vin din frica.

Raul produs de vaccinuri e mult mai mare decat beneficiile, doar ca efectele negative apar la cativa ani de la vaccinare. Stiti ca si in ziua de azi mediul de cultura pentru obtinerea vaccinului antipolio este rinichiul de maimuta ?, Stiati de efectele conservantului cu mercur (thimesoral) asupra creierului ? Stiati de corelatia intre cazurile de autism si vaccinari ? Stiati ca implementarea campaniilor de vaccinare a dat pentru prima oara posibilitatea previzionarii financiare in sistemul medical, fiind singurul motiv pentru care a fost imediat adoptata ?

Primul inventator al unui vaccin a fost un medic englez pe nume Jenner (mai 1796, vaccinul împotriva variolei). Louis Pasteur cu o teza de chimie si o teza în fizica sustinute în 1847, si fara a avea vreo formatie medicala sau în biologie, ajunge in cativa ani capul de afis al medicinii si biologiei franceze ! Pasteur, nascut în 1822, a murit în 1895. Faptul ca prin vaccinare puteau fi realizate profituri imense pentru industria farmaceutica, a facut ca „inventia” Lui Jenner „perfectionata” de Pasteur sa aiba un asa mare sprijin. Pasteur a copiat de fapt o idee mai veche de la un altul, medicul englez Jenner, care dupa ce a experimentat pe copiii lui primele vaccinuri, si dupa ce a reusit sa-si omoare doi dintre cei trei copii, a luat si el un vaccin si a incheiat sosotelile cu viata. Ideea lui insa a fost preluata dupa 34 ani, de obscurul chimist Pasteor ( a se vedea parerea elitelor medicale ale vremii despre Pasteor). Ideea a primit imediat finantare, companiile farmaceutice realizand imediat profitabilitatea financiara a implementarii vaccinurilor. Mai departe stiti. In ziua de azi apar zilnic tot felul de noi vaccinuri (insuficient testate), pentru felurite tulpinii ale aceluiasi virus ( asa motiveaza ei esecul unui vaccin, era pentru alta tulpina). Cei care sunteti asa fascinati de aceste vaccinuri, puteti sa nu ratati nici un nou vaccin, dar cel mai grav este faptul ca decideti pentru copiii vostri, iar daca peste ani aflati ca decizia voastra a fost gresita , ca a ti fost manipulati…. In cazul nefericit cand efectele secundare afecteaza grav sanatatea copiilor vostri, ce faceti ?

Companiile farmaceutice au toate motivele de a-si asigura clientii pentru produsele lor. Cu cat au cerere mai mare cu atat au clienti mai multi si ii pregatesc de acum pe viitorii siguri clienti, nu ? Marea majoritate a oamenilor sunt deja educati, nu pot sta fara medicamente, sunt primii la campaniile de vaccinare, mai grav isi duc si copiii. Au deja fixat in mental ca au nevoie de asta , nu pot traii fara medicamente , vaccinuri, etc. Umanitatea are totusi mii de ani fara aceste „ajutoare” si a ajuns pana azi, cu acest „ajutor” primit de mai putin de o suta de ani, are mari sanse sa dispara sau cel putin sa se imputineze foarte mult. Companiile farmaceutice nu s-au multumit decat cu educarea viitorilor clienti, au recurs si la distrugerea fizica a creierului lor (vezi actiunea mercurului), pentru nu-i asa, o rezistenta inteligenta cat mai mica, acum incearca prin vaccinare sterilizarea copiilor cat si producerea de boli grave (la o perioada de cativa ani ) celor vaccinati (prin actiunea ascunsa a vaccinurilor), deci au clientii foarte bine pregatiti, clienti care solicita singuri ajutorul. Foarte multi dintre acesti clienti, daca merg la medic pentru ei sau pentru copilul lor si medicul (destul de rar) nu le prescrie nici un tratament alopat sau ii indeamna sa bea ceai sau alte lucruri asa numite babesti, nu sunt multumiti, o sa caute alt medic care sa prescrie si ceva medicamente, care sa-i compatimeasca, sa le gaseasca mult mai multe probleme de sanatate si care sa prescrie, daca se poate si ceva preventiv, atunci ei sunt cu adevarat impacati. Din pacate asta e profilul pacientului ideal pentru sistemul medical actual si cu siguranta acest profil este predominant, ceilalti sunt deja tratati ca ciudati, inconstienti, neresponsabili, etc. Majoritatea determina „normalitatea”.

Statisticile si propaganda autoritatilor nu contin nimic despre efectele adverse (unele chiar gestionate) ale vaccinurilor. Din pacate tratarea si preventia bolilor, a devenit o mare afacere, asta trebuie sa intelegem. Am mai spus ca e foarte posibil, dar nu neaparat, ca un vaccin sa aiba efecte pozitive in imunizarea propusa, dar efectele colaterale (multe dintre ele chiar dorite de producator) pot fi dezastruoase.

Daca va ameninta vreun medic ca trebuie sa vaccinati copilul incercati sa ii spuneti asta: “Daca dati dvs. declaratie la notar ca va angajati sa platiti spitalizarea si toate tratamentele ulterioare ale copilului pentru orice fel de probleme care pot sa apara datorita vaccinarii atunci il vaccinez”. Sa vedeti ce mai zice. Daca copilul dvs. face autism fix la 1 an (cand se fac cele 8 vaccinuri) medicul nu are nici o problema. Ramane sa va chinuiti toata viata cu el si medicul pleaca in Grecia la distractie. Pe ei ii intereseaza doar sa isi faca planul la vaccinari. Firmele producatoare le asigura vacantele in Grecia si ei trebuie sa va convinga sa va inbolnaviti copii. Prin vaccinare se asigura viitorii clienti ai industriei farmaceutice. Dupa cum se vede si in articol persoanele vaccinate au tot felul de boli cronice pentru care, surpriza, este nevoie de tratament continuu inca de la cele mai fragede varste.

Mesaj catre cei care sustin vaccinarea :

A nu se intelege din acest articol ca am ceva impotriva vaccinarii voastre ( medici si pacienti ce sustineti vaccinarea), doar am avut senzatia ca nevaccinarea noastra deranjeaza. In rest va doresc sa fiti in pas cu toate „update-urile” la vaccinuri, pentru ca nu-i asa, producatorii se misca repede.

Important !!! :
Mai multe tipuri de documente necesare pentru a refuza vaccinare copilului dvs :
https://skydrive.live.com/#cid=011E1F903846956D&id=11E1F903846956D%212754

Recomand sa cititi :
” Vaccinarea: Eroarea medicala a secolului” de Dr. Louis De Brouwe :
http://bibliotecateologica.wordpress.com/2012/03/08/dr-louis-de-brouwer-m-d-vaccinarea-eroarea-medicala-a-secolului-pericole-si-consecinte/

” Vaccinurile-preventie-sau-boala ” de, Dr.-Christa-Todea-Gross :
http://www.ortodoxiatinerilor.ro/Vaccinurile.pdf

Vedeti aici ce produce mercurul neuronilor :

http://www.youtube.com/watch?v=XU8nSn5Ezd8

Bill Gates admite depopularea prin vaccinuri :

http://vimeo.com/53326474

 

Un medic autohton : https://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=2v2wHEuPVhc

Vaccinarea , adevarul ascuns :

http://www.youtube.com/watch?v=LFfG912mjvE

Demascarea intereselor reale ale industriei farmaceutice, banii nu sanatatea :

 

Vaccinurile , preventia care imbolnaveste si uneori chiar ucide :

http://www.familiaortodoxa.ro/2013/01/29/dr-christa-todea-gross-vaccinurile-preventia-care-imbolnaveste-si-uneori-chiar-ucide/

Mame responsabile care spun NU vaccinari :

http://www.jocurban.ro/2013/02/mame-care-spun-nu-vaccinarilor/

De ce am ales sa nu imi vaccinez copilul :

http://www.blog.mamicamea.ro/de-ce-am-ales-sa-nu-imi-vaccinez-copilul/

Vedeti aici cum a evoluat o alta latura a medicinei, scopul vadit fiind mai multi „bolnavi” = mai multe medicamente prescrise :
http://bindiribli.ro/2013/05/23/medicina-corupta-si-mafia-din-sistemul-de-sanatate-partea-i/

Sentinta data in Italia: vaccinul ROR cauzeaza autism :
http://viataverdeviu.ro/sentinta-data-italia-vaccinul-ror-cauzeaza-autism/

98 Million Americans Received Polio Vaccine Contaminated With Cancer Virus :
http://www.realfarmacy.com/cdc-admits-98-million-americans-received-polio-vaccine-contaminated-with-cancer-virus/

In urma deceselor a patru copii, Japonia opreste utilizarea vaccinurilor provenind de la companiile Pfizer si Sanofi :
http://2blackjack1.wordpress.com/diverse/in-urma-deceselor-a-patru-copii-japonia-opreste-utilizarea-vaccinurilor-provenind-de-la-companiile-pfizer-si-sanofi/

Controlul demografic prin vaccinare :
http://legnalenja.wordpress.com/2012/10/05/confirmado-campanas-de-vacunacion-del-banco-mundial-son-para-el-control-demografico-eugenesia-nwo/

Polish Study Confirms Vaccines Can Cause Large Number of Adverse Effects :
http://www.collective-evolution.com/2013/08/02/polish-medical-school-study-determines-vaccines-can-cause-irreparable-harm/

 Cum de reusesc preotii lumii si alti “profesori” da manipuleze, sa  teleghideze  miliarde de oameni! 

programare-neuro-lingvisticaSistemul malefic in care traim este construit cu scopul de a controla toti  cetatenii sai, indiferent de sex, rasa si religie. Pentru aceasta s-au creat de-a  lungul timpului anumite modalitati care sa mentina oamenii sub control si      ascultare. In primul rand fata de familie, apoi fata de institutii, de societate si per  total, de sistem. Toate aceste mecanisme au in comun atacarea celei mai intime  parti pe care omul o are in aceasta lume, sufletul. Scopul final este acela ca omul,  predandu-si controlul asupra sufletului, sa revina la nesfarsit in aceasta existenta  materiala, fara posibilitatea de ascensiune in dimensiunile superioare.

Modalitatile de control ale cetatenilor sunt aplicate de la varste mici de catre  membrii societatii care au fost la randul lor programati de catre rude, sau membri ai sistemului (servicii secrete, armata, media, corporatii etc). In ultimul secol, aceste metode de control au devenit industializate de catre sistem si au primit nume, cele mai cunoscute fiind Monarch Mind Control si MK-Ultra. Spun ca aceste metode au devenit industrializate deoarece ele se folosesc la scara larga si cu precizie in industria de divertisment (muzica, filme, sport), in armata, in serviciile secrete, corporatii, institutii ale statului si politica. De aici ele se rasfrang asupra copiilor celor care au trecut prin asa ceva, pentru ca mai apoi acestia sa le folosesasca pe copiii lor s.a.m.d.. Astfel se ajunge cu timpul ca o mare masa din populatie sa fie programata de la varste mici in asa fel incat sa nu prezinte probleme pentru sistem.

Aceste metode de programare urmaresc inhibarea personalitatii native ale victimei si dezvoltarea unor personalitati multiple, obediente in totalitate. Programarea are multiple scopuri in acest sens, victimele fiind folosite pentru o multitudine de actiuni meschine. Aici se pot aminti: asasinate la comanda (candidatul manciurian), crearea unor idei distructive pentru oameni (carti, filme, muzica, teatru), transmiterea de informatii secrete (spioni), crearea de soldati fara frica de moarte si fara sentimente etc.

In programele sus mentionate victima este aleasa inca din copilarie, de preferat copii pana la varsta de 5 ani, deoarece la aceasta varsta mintea copilului primeste o bariera care blocheaza amintirile si experientele subtile pe care omul le-a experimentat inca din stadiul de embrio si inca dinainte de acesta. Copilul pana in 5 ani nu are mintea conectata la lumea materiala exterioara decat in foarte mica masura, iar capacitatile sale extrasenzoriale sunt mai avansate decat ale oamenilor. Mintea lui este pura, nealterata de virusurile energo-informationale ale lumii in care a intrat. El traieste deci intr-o lume a viselor constiente in care se infiripa o frantura mica de realitate materiala. Pe baza acestor vise constiente, programatorii vor lucra asupra mintii victimei. Odata ce bariera de la varsta de 5 ani va fi pusa, copilul va intra in rand cu lumea, iar mintea sa rationala ii ia locul celei irationale. Dupa varsta de 5 ani victima va putea fi programata, insa programarea nu va fi reusita in totalitate, victima avand posibilitatea de recuperare deplina rapida. Si o victima programata pana la varsta de 5 ani se poate recupera deplin, insa procesul de recuperare este extrem de lung si anevoios.

Exista doua situatii de programare. Prima este cea industrializata, este gandita si realizata in conditii foarte bine stabilite, cu un orar bine pus la punct si prin metode introduse gradual si experimentate in prealabil stiintific. A doua este cea in familie si presupune o abordare neprofesionista, dar care fara-ndoiala isi atinge scopul in aceeasi masura.

Programarea industrializata

Inca din vremuri stravechi oamenii au fost programati de catre indivizi obscuri care posedau cunostinte avansate in domeniul ocult, de la cultura tribala din preistoria oficiala (inca din momentul decaderii multor atlanti care au inceput practicarea stiintei si magiei intunecate; de fapt inca din momentul pacatului ancestral, in care omul a descoperit inmultirea sexuata) si pana in era multilateral dezvoltata in care ne aflam in prezent. Sunt cunoscute scolile secrete ale misterelor din antichitate care s-au perpetuat de-a lungul timpului sub forma de fratii, grupuri si ordine de la curtile regale medievale.

Odata cu dezvoltarea stiintei psihologiei, realizata in boom-ul industrializarii mecanice, oamenii au descoperit felul in care functioneaza mintea umana, precum si organizarea ei. S-a stabilit ca mintea umana este formata din constient, subconstient si inconstient si s-au trasat particularitatile fiecarui compartiment. In acelasi timp s-au dezvoltat modalitati prin care aceste compartimente sa fie manipulate in defavoarea individului si in favoarea celor care au un interes in acest scop. Experimentele au scos la iveala capacitatea mintii de a se scinda in conditii extreme, dand nastere la personalitati multiple ale aceluiasi individ. Acest eveniment se datoreaza calitatii de autoaparare a mintii in momentul in care este supusa la anumiti stimuli externi si interni, stimulti care depasesc anumit grad de intensitate. Acele personalitati emergente vor fi formate de catre programator pentru indeplinirea unor scopuri diverse. Dezvoltarea medicinei alopate (neurologia) a permis de asemenea localizarea zonelor din creier care sunt afectate in momentul in care acei stimuli sunt aplicati si schimbarile produse la nivelul celulelor nervoase. Prin urmare stiinta a preluat ca studiu amanuntit si de multe ori ascuns aceste cazuri speciale de afectare anatomica si mentala a individului.

Printre primele cazuri de programare care s-au semnalat la scara larga, folosind printre altele si descoperirile stiintifice, au fost cele prin care un numar foarte mare de oameni au aderat la doctrina si mentalitatea comunismului. Oamenii au devenit depersonalizati, iar despre unii dintre ei sunt relatari cum ca ar fi avut o latura demonica. Este vorba despre agentii sitemului comunist. Asa cum vom vedea pe parcursul textului, latura demonica este adevarata. Cum a fost posibil ca Lenin sa-si impuna vointa asupra a milioane de oameni? Reusita s-a datorat unui proces dus la extrem si incununat cu succes: cativa initiati au supravietuit suficient pentru a vorbi de o „initiere rosie” prin care treceau toti viitorii agenti in timpul antrenamentelor desfasurate in foste manastiri. Locul manastirilor nu a fost ales intamplator, ci pentru energiile intense pe care acesta le degaja. Tehnici oculte erau folosite pentru a intari vointa agentilor pana la nivel supranatural, acestia putand ulterior sa exploateze energiile psihice ale victimelor torturilor si sacrificiilor. Numai cineva care ucisese in numele cauzei putea deveni un initiat rosu! Tehnicile de formare a agentilor cuprindeau tortura fizica, psihica si emotionala, privarea de hrana, apa si simturi, electrocutari, fortarea indivizilor de a se lupta intre ei pana la moarte si abuzuri sexuale. Asa cum vom vedea, aceste tehnici au devenit un tipar de pregatire pentru proiectele ulterioare de programare utilizate ulterior de catre nazisti si mai apoi de catre marile puteri armate ale planetei in scopuri care depaseau sfera organizatiilor secrete. Actiunile respective au devenit de asemenea o unealta a serviciilor de informatii din multe state pentru formarea de spioni si s-a perpetuat si catre ramurile armate ale aparatelor de stat. In paralel aceste metode au devenit principalul mijloc de formare a indivizilor care activeaza in sfera mass-media, divertisment de orice fel si mai nou la un anumit nivel corporativ.

In Germania nazista doctorul Mengele a reprezentat o figura de temut pentru foarte multa lume. Pe langa experimentele macabre pe care acesta le-a realizat in lagarele de concentrare si care sunt publice de foarte mult timp, el a fost si omul din spatele proiectului de programare a cetatenilor in doctrina nazista, in special in corpul de elita SS, care pe langa sarcinile de protectie se mai ocupa si cu practici oculte. Vom vedea ca latura stiintifica si cea oculta merg mana in mana, iar o programare din epoca recenta se realizeaza utilizand stiinta pentru a induce ocultul.

Odata cu deznodamantul celui de-al doilea razboi mondial, foarte multi savanti germani au fost dusi in secret in Statele Unite in cadrul operatiunii Paper Clip. Printre acestia se afla si temutul dr. Mengele, supranumit ingerul mortii. Serviciul secret american OSS s-a transformat in actualul CIA la putin timp dupa terminarea razboiului, iar dr. Mengele a fost integrat in structurile noului serviciu cu rolul de a continua experimentele de programare si de a implementa programe de uz larg pe populatie. Se stie ca in America anilor 1950 exista raspanditul fenomen al copiilor disparuti la o varsta foarte mica, iar poza lor aparea perioade indelungate pe cutiile de lapte. Acei copii erau rapiti de serviciile secrete cu scopul de a fi folositi in proiectele de programare mentala. Scopul lor ulterior a fost divers in functie de calitatile particulare ale fiecaruie – asasini, spioni, programatori, formatori de opinii, paranormali, politicieni, cadre militare, membri in consiliile de administratie ale companiilor si ale firmelor din industria media si de divertisment si a altor tipuri de corporatii.

Astfel s-au dezvoltat celebrele proiecte MK-Ultra (mind kontrol – scris cu K, din limba germana – ultra, sau 13-11 Ultra ca sa folosim si numerologie oculta) si Monarch Mind Control. Defapt MK-Ultra a fost stopat in mod oficial prin 1970, dar a continuat sa functioneze departe de atentia publicului sub forma de Monarch Mind Control. Nu asta e important, ci faptul ca aceasta metoda s-a perpetuat.

Metodele folosite in cadrul programarii sunt urmatoarele:

Din cauza faptului ca viitorul programat va trebui sa se integreze neobservat in societate, tortura fizica nu cuprinde lovituri in urma carora sa rezulte semne pe corp. Un anumit timp se aplicau  electrosocuri care sa paralizeze omul pe perioade mai scurte, sau mai lungi, pentru ca mai apoi acesta sa nu isi mai poata utiliza o perioada corpul dupa voia sa – devine deci fizic o marioneta care este miscata de catre programatori. Informatia aceasta este stocata involuntar de catre minte in subconstient. Omul este de asemenea invartit la viteze ametitoare pentru a-si pierde echilibrul, atat fizic, cat si mental si este supus la extreme de temperatura pentru a-si bloca simturile la durere si este supus la lumini stroboscopice orbitoare. Privarea de somn, hrana, apa si spatiu (victima este incuiata in spatii stramte si incomode), spanzurarea in pozitii dificile sau cu capul in jos, asfixierea mecanica, scufundarea cu capul in apa pentru o perioada destul de mare, incatusarea si legarea membrelor cu funii (asocierea cu o marioneta), compresia sub greutati si discolcarea partiala sau totala a membrelor (din nou asocierea cu o marioneta) sunt si ele metode folosite frecvent – multe dintre aceste practici au fost folosite si de catre Inchizitie, tot pentru programare. De asemenea victima este injectata cu substante chimice care ii provoaca dureri si stari de rau atroce pentru ca dupa o perioada bine determinata sa i se administreze un antidot.

Tortura psihica este si ea variata si cuprinde printre altele scene de sacrificiu uman sau animal la care victima este fortata sa priveasca. Astfel omul se desensibilizeaza. Programatorii mai folosesc metode de amenintare impotriva victimei, familiei acesteia, prietenilor etc. Scopul este acela ca victimei sa i se inoculeze ideea de lipsa de putere, siguranta si stabilitate in viata sa. Omul este fortat sa bea urina sa si a celorlalti, este manjit si fortat la consumul materiilor fecale personale si ale altora. Scopul este acela de a provoca individului senzatia de dezgust fata de propria persoana, fapt ce va duce mult mai usor la realizarea depersonalizarii. In acelasi scop, individul este fortat sa bea sange menstrual, sa manance viermi, gandaci si paianjeni si sa fie acoperit cu ei – observati aici paralela cu anumite show-uri televizate in care concurentii sunt supusi la probe in care sunt nevoiti sa manace gandaci, viermi si/sau sa fie acoperiti cu asa ceva pentru a avansa in cadrul concursului,  aceste show-uri fiind gandite cu scop precis. Alte metode cuprind insamantarea victimelor femei pentru ca mai apoi sa li se produca avort spontan, iar ele sa fie fortate sa asiste la ritualuri bizare realizate asupra fatului si eventual sunt fortate sa il manance. In general victimele sunt fortate la un moment dat sa asiste (chiar sa provoace) la sacrificii ceremoniale in special umane si mai apoi fortate sa manance din cel sacrificat si sa ii bea sangele. Aceasta actiune are o semnificatie oculta, semnificand printre altele asimilarea celui sacrificat de catre individul programat, din asta rezultand ca o parte din cel sacrificat va ramane in cel care l-a mancat si i-a baut sangele. Se creaza iluzia ca Dumnezeu este malefic din moment ce permite ca victima sa treaca prin asemenea chinuri si ca defapt programatorii sunt cei buni (sindromul Stockholm), din moment ce ii vor asigura o portita de aparenta scapare. Victima este fortata sa renunte la credintele sale spirituale. Se creeaza astfel despiritualizarea persoanei in cauza.

Multe dintre aceste metode sunt realizate sub influenta drogurilor administrate de catre programatori cu scopul de a truca mintea victimei in asa fel incat aceasta sa nu ai discearna intre realitate si fantezie/vis. Scopul este acela de a ajunge la mintea de copil a victimei si de a o scinda, iar crearea unei atmosfere de fantezie/vis in constient si subconstient are scopul tocmai de a atrage la suprafata acea minte de copil. De asemenea, atmosfera de fantezie este creata pentru ca personalitatea victimei sa gaseasca un refugiu in ea in timpul torturilor la care este supusa (in filmul 1984 este prezentata o astfel de scena in care cel torturat se vede intr-un peisaj extern, dealuri inverzite). Astfel se inlatura personalitatea reala intr-o camaruta formata in subconstient si se pot forma noi personalitati in camarutele nou aparute prin scindarea trunchiului initial al mintii. Intre aceste camarute se pot crea bariere de protectie (la nevoie si in functie de scop), in asa fel incat personalitatile nou formate sa nu interactioneze una cu cealalta (in sensul ca ele sa nu se cunoasca intre ele si sa actioneze independent) si nici cu personalitatea adevarata si inhibata a victimei.Pe langa toate aceste practici victima este supusa la numeroase si repetate abuzuri sexuale, in special penetrarea anala, care, asa cum vom vedea in continuare are un rol extrem de important – cel mai important.

Subiectii ajung ulterior sa fie programati oarecum hipnotic, prin declansarea starii de alter-ego de catre anumite simboluri, cuvinte, melodii etc. Dupa ce individul este programat, hipnoza se incheie folosindu-se alt (sau acelasi) declansator, iar omul nu mai tine minte nimic din ce i s-a intamplat.Victimele sunt programate in functie de scopul lor ulterior, iar programatorii folosesc pentru aceasta programarea in functie de undele cerebrale:

 – Undele Gamma (constientul foarte intens) – sunt folosite la toate categoriile de victime, datorita capacitatii mintii de a se scinda in conditii intense de stres, panica, teroare.

 – Undele Beta (constient) – sunt folosite pentru programarea sclavilor sexuali, mai exact a persoanelor care vor fi folosite in programe ample de inducere a unei sexualitati animalice catre public. Aceasta programare elimina toate convingerile morale ale victimei si stimuleaza instinctul primitiv/animalic din aceasta. Rezultatul este crearea de personalitati “pisica” si metoda este cunoscuta drept programare kitten (pisoi) – este folosita in special pentru celebritatile de sex feminin: modele, cantarete, actrite, acestea fiind deseori vazute purtand haine cu animal printuri. Victimele in cauza vor fi folosite ulterior pentru degradarea valorilor morale ale publicului si orientarea lui catre o sexualitate rudimentara exagerata in care predomina instinctele animalice.

 – Undele Alfa (constient relaxat) – sunt folosite in programarea uzuala/generala pentru alterarea memoriei victimelor si dividerea mintii in parte stanga si parte dreapta, folosing stimularea neuronala. Aceasta programare este folosita pentru inceput la toate categoriile de victime.

 – Undele Theta (subconstient) – sunt folosite pentru programarea psihica si se folosesc victime care deja poseda capatitati extrasenzoriale. Aceste capacitati sunt marite considerabil de catre programatori pentru ca mai apoi victima sa indeplineasca scopurile acestora.

 – Undele Delta (inconstient) – sunt folosite pentru a crea asasini si agenti/soldati de elita. Programarea are ca scop depersonalizarea si desensibilizarea victimelor, marirea capacitatii de a secreta adrenalina, inhibarea fricii, cresterea urii si sporirea capacitatii de concentrare asupra obiectivului trasat. Aceasta programare inoculeaza si comenzi de auto-distrugere, in cazul in care obiectivul nu poate fi realizat si exista riscul ca operantul sa fie capturat.

Programarea industrializata este folosita la scara larga in sistem. Sistemul in sine nu reprezinta doar laturile politico-administrativa si economico-sociala ale omenirii ce tin de mediul public, ci si latura ce tine de mediul privat si anume sistemele bancare si marile corporatii din diverse industrii. Printre aceste industrii, industria media si de divertisment genereaza anual mii de miliarde. Prin urmare, aceasta industrie este intens populata de programatori, intrucat este principalul formator de opinii, mentalitati si curente de oric fel. Ca atare, victimele fac parte din aceasta industrie si sunt programate in asa fel incat sa transmita cat mai exact pentru marea masa dorintele programatorilor in conformitate cu planul gandit in ansamblu in medii inalte.

Cele mai cunoscute victime din toate timpurile ale industriei de divertisment sunt si printre primele victime pe care programatorii le-au folosit la scara larga in mediul public. Ele se numesc Elvis Presley si Marilyn Monroe (Norma Jean). Elvis Presley l-a avut ca programator pe managerul sau colonelul Tom Parker de origine olandeza, cel care l-a transformat pe simplul taranus din Tennessee in megastarul secolului . Marilyn a fost initial o prostituata de lux (deci programata in prealabil) si mai apoi a fost transformata de catre corporatistii industriei media in figura marcanta a secolului din punct de vedere al senzualitatii oculte feminine. Simbolul ei este si astazi folosit de catre programatori pentru a transforma femei din lumea showbiz-ului in icoane ale desfraului.

Oamenii din umbra si metode de programare

This column will change your life: brainwashing    Dar cine sunt mai exact acesti programatori ai vedetelor? In primul  rand managerii/impresarii sunt cei care descopera “noile talente” si le  prezinta producatorilor. In cazul industriei muzicale, cei care conduc  marile case de discuri, iar in cazul industriei cinematografice, cei care  conduc marile studiouri arhicunoscute international. Victima este  “vrajita” cu promisiuni de marire, bogatie inimaginabila, oferirea lumii la  picioarele proprii, pe scurt – i se va indeplini Visul American. Acest vis a  fost sintetizat de catre cantaretul (programat) 50Cent/Curtis Jackson in  sintagma get rich or die trying!imbogateste-te, sau mori incercand!

Victima este invitata in cercul celebritatilor inca dinainte de a deveni  celebra si i se deschid portile unei lumi in care multi visatori (nestiutori)  isi doresc sa intre. Programatorii incep anumite proiecte ce tin de domeniul respectiv pentru victima, apoi urmaresc raspunsul publicului la aparitia acestei noi figuri pe piata. Daca raspunsul este pozitiv (si de cele mai multe ori este, foarte multi oameni fiind consumatori inraiti de “orice e nou”) programatorii pun in aplicare planul prestabilit pentru acel individ/victima. Ca un exemplu simplu, putem lua cazul Rihanna: se poate observa cu usurinta diferanta enorma intre maniera (gesturile, versurile, efectele) in care au fost facute primele ei piese si clipuri si momentul din care si-a lansat albumul Good Girl Gone Bad (Fata Buna Devine Rea).

Planul respectiv consta in atragerea victimei intr-un spatiu controlat (de obicei o resedinta personala a unuia dintre programatori). Victima va fi apoi drogata si supusa primei etape a programarii in sine, timp in care toate actiunile victimei sunt atent inregistrate in format video. Dupa ce victima isi revine, ea este santajata folosindu-se materialul video in care acesieia i se efectuau toate acele nenorociri. Filmarea este atent editata in asa fel inca sa para ca victima face toate acele lucruri de buna voie si nu fortata. Pe langa santaj, victima este amenintata cu privire la integritatea fizica, morala si sociala a membrilor familiei. In acest fel victima cedeaza presiunilor si devine de buna voie sclavul programatorilor care isi vor urma gradual proiectul. In cazul in care victima nu cedeaza santajului si amenintarilor, aceasta va fi cei mai probabil gasita decedata in conditii aparent de sinucidere. Se va crea o poveste publica (la care iau parte cu buna stiinta autoritatile de investigatie si constatare) prin care oamenii vor fi informati cu privire la problemele personale ale victimei, pardon(!) vedetei si cum acestea au scapat de sub control, rezultand solutia in cauza aleasa in final. Acelasi lucru se intampla si cu vedetele de cinema, manechinele etc.

In cazul copiilor care sunt introdusi in lumea divertismentului lucrurile merg mult mai usor. Ei sunt adusi de catre parinti (stiind ce va urma, sau nu) la castinguri inca de la varste fragede. Cei alesi (dupa criterii BINE stabilite) sunt introdusi in proiecte pentru copii, cum ar fi arhicunoscutul Mickey Mouse Club, o adevarata pepiniera de viitori sclavi programati. Dintre vedetele (victimele) actuale care au fost formate/programate de catre mintile diaboice a celor de la Mickey Mouse Club putem enumera Britney Spears, Christina Aguilera, Justin Timberlake, Miley Cyrus, Ryan Gosling, Selena Gomez. Imperiul Disney in sine este format cu scopul de programare in masa, direct si indirect. Personajele, desenele si animatiile Disney sunt create folosind numerologia oculta si mesaje subliminale.

Nu o sa insist pe aceasta tema si nici pe tema legaturilor dintre acest imperiu si serviciile secrete, indivizi din politica si din societati obscure deoarece aceste informatii sunt usor accesibile pe net. E bine de stiu ca Walt Disney insusi a fost mason de gradul 33. Se pot obtine usor informatii despre semnificatia numerologica a acestei cifre, mai ales in ocultismul malefic. Cel mai cunoscut personaj al imperiului, Mickey Mouse, a fost realizat folosindu-se numerologia oculta a cifrei 33, care printre altele inseamna sodomie – urechile lui Mickey nu se misca in acelasi timp cu restul capului in asa fel incat conturul lor sa formeze in permanenta conturul cifrei 3. Acest 3 se alatura conturului altei cifre 3 formata de linia scalpului personajului, atat din fata, cat si din profile – mai multe gasiti pe net. Ideea este ca acest personaj este malefic si inoculeaza copiilor ideea de sodomie de la varste fragede.

Spuneam ca mintea victimelor este pacalita de catre programatori in asa fel incat personalitatea initiala (de copil) sa creada ca programarea prin care trece este defapt o fantezie, o iluzie, un vis, un basm si sa se disocieze de realitate, refugiindu-se in aceasta fantezie. Pentru acest lucru victima este supusa stimularii cu scene din Vrajitorul din OZ (OZ este semnificatia cabalistica a numarului 77) si Alice in Tara Minunilor. Dorothy (actrita este evreica, programata de mica de catre sistem), cat si Alice (adaptata dupa o fata care a existat in realitate in Anglia victoriana si care a fost programata de tatal ei paroh si colegii acestuia) isi gaseau refugiul intr-o lume de basm pentru a scapa de viata grea din realitate, iar subcostientul victimei va intelege mesajul si se va conforma, gasindu-i un refugiu (o camaruta) personalitatii initiale ale acesteia.

Pe langa acele doua filme care se folosesc in programare mai exista si filme despre programare. Cel mai cunoscut si mai flagrant dintre acestea este Hide and Seek cu Robert DeNiro (un evreu-irlandez care este membru in cercul ocult restrans de la Hollywood) si Dakota Fanning (o fetita care cel mai probabil a fost programata inainte de a-si incepe rolul, sau chiar in timpul turnarii filmului). Urmeaza printre altele The Shining cu Jack Nicholson (un alt membru al cercului restrans) si Klute cu Donald Sutherland si Jane Fonda (alte doua personaje cu o viata personala extrem de controversata).

Mai sunt si filme precum Eyes Wide Shut si The 9th Gate in care sunt prezentate oarecum in detalii ceremoniile oculte ale claselor conducatoare in care sunt folositi sclavi programati (prostituate masculine si feminine). Dealtfel, in foarte multe filme, clipuri muzicale, reclame etc putem observa printre alte elemente oculte si simbolul programarii, fluturele Monarch (Danaus Plexippus).

19841     In politica lucrurile stau asemanator, victima fiind cooptata in  grupurile elitiste ale universitatilor de prestigiu din toata lumea (gen  Skull and Bones). Acolo sunt initiate/programate, iar de acolo li se  traseaza viitoarea cariera in politica, chipurile in slujba cetateanului (tare  nu?). Fiind copii de oameni ultra bogati si influenti, ei au fost programati  in prealabil si in familie (voi expune mai incolo), deci programarea  aceasta va decurge fara probleme. Urmeaza alte si alte programari pe  parcursul carierei de politician, in functie de evenimente si noile scopuri si obiective ale programatorilor.

In armata si servicii mersul este acelasi, programarea efectuandu-se la scurt timp dupa recrutare si repetandu-se ori de cate ori este nevoie, in functie de evenimente si scopurile ulterioare. Interesant este ca dupa inceperea “razboiului impotriva terorismului” in presa au aparut stiri socante despre felul in care erau tratati prozonierii din inchisorile secrete ale CIA (inclusiv in Romania). Metodele pe care jurnalistii le prezentau publicului drept umilitoare reprezentau defapt fix o programare a respectivilor, astfel incat ei sa devina sclavii programatorilor si sa dezvaluie fara nicio retinere tot ce stiu despre zona din care provin si oamenii cu care au avut legaturi. Acelasi lucru se intampla si cu spionii cand sunt prinsi de catre tabara inamica. Toate procedeele de tortura vazute in filmele cu spioni sunt de fapt inceputul programarii lor. Programatorii adversi refac programarea prin care spionii au trecut initial pentru a descoperi toate camarutele create in subconstientul spionului si a avea astfel accest la toate informatiile stocate in aceste camarute. Programarea este cel putin la fel de dura ca si cea initiala din cauza barierelor de protectie ridicate intre camarute.

In cadrul bisericii insitutionalizate (in special cea catolica) programarea este la ordinea zilei, ca instument pentru a mentine pe linia de ascultare fata de biserica a indivizilor. Preotii pedofili nu sunt o simpla intamplare odioasa a istoriei, ci un flagel care se manifesta precis in cadrul institutiei respective. Elevi ale scolilor teologice, copiii de altar, elevi ale scolilor de duminica (celebrele Sunday School) au devenit de mult timp laboratoare de generat sclavi programati. Alte secte crestine practica aceasta programare, inclusiv in o parte din ritualul de initiere in acea secta. De aceea sectantii respectivi sunt fanatici. Exista pe internet stiri si despre rabini care molestau copii, in special baieti, asemeni popilor catolici (sau invers!?), deci programare.

In lumea sportiva Tiger Woods este cel mai cunoscut exemplu de sportiv programat. El a fost programat de catre tatal sau si de catre celebrul actor si comediant Bob Hope, unul dintre marii programatori ai Hollywoodului de dupa cel de-al doilea razboi mondial. Bob Hope era activ MI-6 si era si cavaler papal, iar afilierea la aceste doua organizatii ii permiteau trecerea libera pana la cele mai inalte nivele de guvernamant din SUA si Anglia. Bob Hope a colaborat indeaproape cu CIA pentru a dezvolta proiecte de programare in cadrul industriei de divertisment de peste ocean. David Beckham este un alt sportiv progrmat, asa cum a lasat de vazut cresterea popularitatii sale pana la scara planetara. Transferul sau in America la Los Angeles Galaxy a fost special planificat, nu numai din punct de vedere sportiv. Imediat a urmat includerea sa si a sotiei sale Victoria (programata in industia muzicala) in cercurile selecte de la Hollywood.

Acelasi lucru se intampla si cu teroristii omniprezenti in societatea actuala. Inclin sa cred ca flagelul terorismului este alimentat si controlat de la nivel inalt de catre tarile occidentale puternice, caz in care metoda de pregatire a viitorilor luptatori impotriva infidelilor este aceeasi – programarea, de aici si fanatismul extrem al lor. Nu mai are rost sa precizez ca grecii si romanii (practicanti inversunati ai sodomiei) isi formau razboinicii prin programare. Programarea se mai realizeaza in spitalele si centrele de tratament psihiatric, orfelinate bordeluri de lux, etc.

Programarea in familie

6-kid-in-trouble-not-listening    Aceasta programare apare inca din cele mai vechi timpuri, in special in  familiile clasei conducatoare. Avand accest la avansate cunostiinte oculte,  membrii acestor familii desfasoara ritualuri ample inca din momentul  conceperii unui copil, in asa fel incat sa conjure entitati precise care sa    vegheze asupra actului sexual in sine si care mai apoi sa se integreze in  matricea energo-informationala a nou-nascutului. Nasterea, ca si  conceptia, se desfasoara tot in conditii precise (data calculata exact,  moment al zilei, ritualuri oculte etc) pentru ca o data ajuns in lumea  actuala, mintea fragila a copilului sa fie bombardata cu informatii in  scopul viitoarei programari. In jurul varstei de 3 ani incepe programarea  in sine, iar copilul este supus procedeelor pe care le-am amintit.

Viata copiilor respectivi este calculata inca dinainte de conceperea lor pe cale sexuala, iar programarea din frageda copilarie se desfasoara in functie de scopurile pe care acel copil le are de indeplinit. Foarte important este ca unii dintre acei copii vor deveni gazda (carcasa) in care se vor manifesta puternice entitati intunecate din dimensiuni sublime – de aceea conceptia si nasterea lor se calculeaza la micron, avand in vedere anul, luna, ziua, ora, minutul, secunda, pozitia astrelor pe cer, obiectele din jur, incantatiile folosite samd – that’s some sick shit!

Nu dezvolt prea mult subiectul, ca sa nu plictisesc si mai tare cititorul, insa este important de retinut ca multe triburi folosesc aceasta programare. Tiganii pe care ii cunoastem de sute de ani isi programeaza pirandele si puradeii pentru a-si mentine familia unita, iar clanul este de asemenea unit din cauza programarii. De aceea comunistii au inregimentat foarte multi tigani in partid dupa venirea lor la putere. Ca tot vorbim de comunisti, Nicolae Ceausescu a fost inchis in tinerete alaturi de Gheorghiu Dej si de alti viitori lideri ai partidului. Istoricii actuali confirma ca el a fost supus la relatii homosexuale in acea perioada. Mai exact, el a fost programat de care ei. Elena Ceausescu fusese programata dinainte de catre membri din conducerea asociatiilor muncitoresti pe care le frecventa in calitate de femeie usoara. Teoreticienii comunismului, Marx si Engels au fost programati in cadrul organizatiilor secrete in care erau membri. La fel si Lenin, Stalin, Hitler etc. Stalin si Hitler chiar au facut parte din aceeasi organizatie in anii interbelici si se cunosteau personal.

Musulmanii isi programeaza fetele pentru a le tine sub ascultare. Apropo de musulmani: stiti de ce imperiul Otoman impunea conducatorilor statelor vasale sa isi trimita mostenitorii la tron la curtea otomana? Tocmai pentru ca acestia sa fie programati si o data ajuns pe tronul tarii lor sa fie obedienti fata de programatorii lor. Este si cazul lui Vlad Tepes care a petrecut multi ani ai copilariei la Constantinopole. Ajuns inapoi in Valahia acesta a fost probabil deprogramat, dar a ramas cu sechele din cauza amintirilor celor traite. Astfel se explica cruzimea sa fata de otomani si chiar fata de unii supusi ai sai. Toti copiii luati de otomani din tarile cucerite pentru a deveni ulterior soldati in armata imperiului erau programati.

Exista cazuri de familii care vazute din exterior par foarte unite. Copiii acestor familii nu ies din cuvantul parintilor chiar si dupa ce trec de varsta majoratului. Ei ajung sa se casatoreasca si tot obedienti raman, neputandu-se indeparta de parinti (se spune despre ei ca inca nu si-au taiat cordonul ombilical). In multe cazuri nurorile (chiar si ginerii) acelei familii ajung sa asculte obsedant de socri. Aici nu este vorba de respect exagerat, este vorba de programare. Am cunoscut personal cateva astfel de familii de-a lungul timpului si nu puteam sa-mi explic senzatia ciudata pe care membrii lor mi-o transmiteau. Abia dupa ce am aprofundat acest subiect mi-am dat seama care era de fapt motivul atmosferei ciudate din cadrul acelor familii – un fel de beatitudine falsa si vizibil fortata.

Nu de putine ori auzim la stiri ca la noi in tara copii de varste mici sunt molestati si batuti crunt de catre parinti si/sau rude. In tari straine se cunosc cazuri ale unor tati care si-au sechestrat fetele in pivnita pentru a le folosi ca sclavi sexuali – toate acestea reprezinta programare, desi programarea nu se desfasoara dupa aceleasi rigori ca si in forma ei industrializata. Sunt folosite doar bataia/tortura si molestarea sexuala, mai exact sodomizarea.

Se stie ca dupa arestarea celebrului criminal in serie Ion Rimaru acesta le-a spus anchetatorilor ca tatal sau este de vina pentru tot ce a facut el. Rimaru a fost diagnosticat cu grave probleme psihice de catre medici, de unde putem deduce ca a fost programat de catre tatal sau in copilarie.

Sodomia ca metoda de programare

sodomia     Acum ajungem la cea mai importanta si cea mai veche metoda a  programarii. Sodomia a fost practicata de mii de ani ca metoda de  programare de catre adeptii initierii de mana stanga – se numeste Cheia  lui David si este mentionata in Biblie de catre profetul Isaia (Isaia 22):  Voi pune pe umarul lui cheia casei lui David: cand va deschide el, nimeni  nu va inchide si cand va inchide el, nimeni nu va deschide. Il voi  implanta ca pe un drug intr-un loc tare si va fi un scaun de slava pentru  casa tatalui sau. Pe el se va sprijini toata slava casei tatalui asu,  odraslele alese si de ocara, toate sculele cele mici, atat lichenele, cat si  vasele.

Aceasta practica este foarte importanta din cauza valentelor sale metafizice. Daca metodele stiintifice dezvoltate si practicate in ultimii zeci de ani sparg subconstientul victimei in mai multe fragmente, sodomia in sine populeaza acele fragmente cu entitati intunecate din lumile subtile. Mai exact demoni. Este important de precizat faptul ca rezultatul programarii este acelasi atat in cazul programarilor facute dupa vechile metode, cat si in cazul metodelor facute dupa metodele stiintifice. Ca o comparatie intre cele doua metode, bila metalica trasa dintr-o muscheta din secolul 17-18 este la fel de eficienta pentru a omori ca si un glont tras din cel mai nou model de mitraliera.

Sexul a fost un subiect tabu pentru societate timp de multe secole, insa din momentul aparitiei tehnologiei cinematografice filmele porno au transformat acest subiect intr-unul banal, folosit din ce in ce mai uzual in conversatii. Dintre toate subiectele sexuale, sodomia a fost tabu. Industria pornografica a banalizat si acest tabu, iar oamenii sunt incurajati sa practice acest act fara a cunoaste insemnatatea lui oculta. De-a lungul timpului in filmele porno (anumite genuri de pornografie) au fost prezentate scene si secvente care reprezinta defapt metode de programare pe care le-am amintit anterior, in decoruri bine stabilite, pline de simboluri oculte, pe care privitorul le ignora. Actorii respectivi preced filmarea acelor scene cu tot felul de ritualuri specifice zonei oculte. Acest lucru se intampla pentru ca filmul in sine sa fie incarcat cu energia spirituala degajata in urma ritualurilor. Totodata, multe filme porno contin celebrul al 25-lea cadru, pentru a induce privitorului o multime de mesaje subliminale.

Sodomia se realizeaza pe cale anala adica pe acolo pe unde ies substantele nefolositoare pentru organism si de asemenea se elimina energiile joase de care corpul normal ca nu are nevoie. Drept urmare, closetul (camera unde este latrina) este zona cu cele mai nocive energii dintr-o locuinta. Acesta este motivul pentru care in zonele rurale oamenii isi constuiesc latrinele in… fundul gradinii (hehe). Ca o curiozitate, am vazut niste desene japoneze cu puternic simbolism ocult in care se deschidea o poarta catre o dimensiune de energie foarte joasa (iadul) chiar in latrina unui liceu.

Sodomia genereaza trei rezultate:

  1. Leaga victima de programator – prin sodomie se stimuleaza prima chakra care este raspunzatoare printre altele de constiinta de specie/grup; prima chakra la oameni corespunde cu ultima chakra la animale si induce individului apartenenta sa la turna, haita, cireada etc, iar stimularea ei intareste legatura (si dependenta) dintre victima si programator; prima chakra este responsabila pentru dimensiunea minerala a omului si inconstientul profund, dar si pentru instinctele animale primare, ceea ce creaza posibilitatea de a se fabrica criminali fara mila si scrupule.
  1. Programatorul preia puterile victimei – initiatii de mana stanga cred ca daca Il sodomizezi pe Dumnezeu ii preiei puterile si devii asemeni Lui. Spuneam ca victimele vizate sunt in special copii cu varsta de pana in 5 ani, in parte si pentru ca ei sunt puri, energia lor vitala fiind maxima si nealterata. Programatorul va prelua aceasta energie de la copil. Un fapt de genul acesta este consemnat in Biblie in momentul in care locuitorii din Sodoma si Gomora insistau ca cei doi ingeri veniti in casa lui Lot sa iasa pentru a se deda placerilor impreuna cu ei.
  1. Un demon este adus in subconstientul vitimei – mintea umana este formata din constient, subconstient si inconstient; inconstientul este infinit, reprezentand calea de lagatura dintre omul fizic si dimensiunile superioare nevazute, astfel daca omului i-ar disparea subconstientul acesta ar putea destul de usor sa comunice cu ele.

 

De cand frecventa planetei s-a schimbat in urma cu mii de ani entitatile din lumile superioare nu se mai pot manifesta fizic printre oameni. Astfel, ele se manifesta direct prin oameni. In cadrul acestui articol se exclud situatiile in care un inger pazitor a salvat un individ si alte situatii de genul, pentru ca nu au legatura cu fenomenul acesta.

Posesia demonica este de fapt cauza pentru aparitia personalitatilor multiple si este rezultatul programarii prin care acestia au trecut in anumit moment al vietii. Important este de mentinut ca victimele nu isi amintesc despre programare din cauza barierelor puse de programatori. Ele isi traiesc viata normal pana in momentul in care sunt activate prin diversi stimuli, coduri, imagini, propozitii etc.

Scopul lui Satan este acela de a transforma omul intr-o carcasa materiala despiritualizata. Prin despiritualizata a se intelege ruperea totala a legaturii omului cu lumea spirituala (invizibila simturilor fizice) si transformarea constiintei acestuia in asa fel incat el sa doreasca intens doar existenta in planul material. De aceea, fortele intunecate fac tot posibilul pentru a prelua controlul asupra sufletelor oamenilor. Spiritul omului primeste suflet divin pentru a interactiona cu lumea materiala prin corpul fizic atunci cand se incarneaza. Spiritul este din aceeasi esenta cu Dumnezeu si nimeni, oricat de puternic ar fi, nu poate sa controleze spiritul, care este liber. Nici sufletul nu poate fi controlat de catre nimeni, cu exceptia cazului in care omul permite asta. De unde si expresia “sarac cu duhul”, adica un duh/suflet sarac de pacate. Dupa moartea fizica sufletul va fi cantarit si astfel se va hotari drumul sau ulterior – va ramane in dimensiunile superioare, sau va primi o alta existenta in cea materiala.

Cam asta ar fi sistemul de control al maselor din cele mai vechi timpuri si pana astazi, iar o data cu folosirea la scara larga a nanobotilor este de asteptat ca aceasta programare sa fie efectuata fara a mai fi nevoie nici de ritualuri, nici de metodele de tortura; nanobotii vor altera mintea omului modificand celulele din anumite zone ale creierului pentru ca acesta sa devina o leguma, pentru ca mai apoi cel care i-a administrat nanobotii sa ii “administreze si demonul.

 

B) Cerealele țăranilor sunt cumpărate de samsarii internaționali la prețuri de nimic. Harta prețurilor la cereale: cotațiile scad alarmant, în plină campanie de recoltare

În Banat și Oltenia, grâul a coborât pentru prima dată sub pragul de 600 de lei pe tonă, iar porumbul – sub 650 de lei. Doar în Muntenia prețurile se mențin încă ridicate, dar au o tendință clară de scădere.

Campania de recoltare a venit cu scăderi dramatice la prețurile grâului și porumbului, reiese din datele centralizate de Ministerul Agriculturii (MADR) și consultate de “Adevărul”.

Ultimele cotații, actualizate miercuri, 13 iulie, arată că în Banat prețul grâului pentru panificație a scăzut de la peste 600 de lei tona în săptămânile anterioare la 544 de lei tona în prezent.

Și în Oltenia sunt scăderi dramatice, de la 675 de lei tona în iunie la 585 de lei tona în prezent.

Muntenia se menține cu greu peste pragul de 600 de lei tona, dar și aici coborârea cotațiilor este abruptă: de la 670 în iunie la 628 de lei tona în prezent.

Și porumbul este în cădere liberă: Banatul consemnează cotații de 650 de lei tona, după niveluri de peste 700 de lei în cursul lunii iunie, iar Oltenia are prețuri puțin peste 640 de lei tona (după un vârf de 695 de lei consemnat în iunie).

În Muntenia, prețurile la grâu se mențin ridicate, la peste 770 de lei tona.

În Portul Constanța, prețurile se “scufundă”

Nici în Portul Constanța, unde așteptările pentru un preț mai bun sunt de regulă ridicate, cotațiile – exprimate, de data aceasta în dolari/tonă – nu arată deloc bine pentru agricultori.

Grâul a coborât în prezent mai jos de 173 de dolari/tonă, după ce fusese la peste 190 de dolari/tonă, iar porumbul a scăzut de la 188 la 183 de dolari/tonă.

Orzul, de asemenea (un produs care merge bine la export), a scăzut de la 165 la 160 de dolari/tonă.

Prețul grâului este determinant pentru ceea ce vom numi an agricol bun sau an agricol slab. Pentru că, în final, oricât de bună ar fi o recoltă, contează cu cât o vinzi și ce profit faci din valorificarea ei.

În județele agricole ale României prețul grâului este unul dintre subiectele cele mai fierbinți în această perioadă a anului.

Puțini sunt fermierii care au posibilitatea de a stoca, așa că mulți vor vinde și direct, din câmp, imediat după recoltare.

Așa se face că, pentru majoritatea producătorilor români, faptul că se vorbește despre un preț pe piețele spot de 160-162 de euro/tonă la această oră pentră grâul livrat în august, este prea puțin relevant.

În realitate, ceea ce obțin agricultorii pe grâul de panificație este un preț mult mai mic.

Egiptul dă mai puțin de 170 de dolari pe tonă

Zilele trecute, Autoritatea Generală pentru Aprovizionare (GASC – entitatea responsabilă pentru achizițiile strategice de grâu în numele statului egiptean) a analizat ofertele de livrare a grâului în perioada 10-20 august.

Cea mai mică ofertă depusă la licitația de marți a fost de 161,8 dolari pe tonă, preț care nu include transportul, pentru grâu din Ucraina. În cazul grâului din România, cea mai mică ofertă a fost depusă de traderul Ameropa, care a oferit grâu la un preț de 169,3 dolari pe tonă.

Traderii au precizat că numărul mare al ofertelor depuse la licitația de marți (13 dosare față de o medie de 5 oferte înregistrate la licitațiile anterioare) se explică prin creșterea interesului traderilor după un decret ministerial care a rezolvat o dispută de durată cu privire la criteriile de calitate ale grâului importat.

În ultimele șase luni, diferite agenții guvernamentale egiptene au emis norme contradictorii cu privire la conținutul de “cornul secarei” (o ciupercă vegetală care parazitează diferite cereale – n.r.).
Dar un decret ministerial care a intrat marți în vigoare apus capăt acestei dispute prin introducerea unui standard acceptat la nivel internațional privind un conținut de “cornul secarei” de maximum 0,05%.

B ) TOTUL despre taierea la vita de vie-Câteva noţiuni de organografie necesare pentru tăierea viţelor

 Cu ocazia taierilor se elimina de pe butuc pana la 80 – 90% din totalul cresterilor anuale pentru care planta a folosit cantitati insemnate de energie

 Eliminarea anuala a unui volum atat de mare din cresterile anuale, cat si prezenta numeroaselor rani provocate prin taierile de rodire, micsoreaza mult durata de viata a vitei de vie din cultura.

Comparativ cu vita netaiata, durata de viata a unui butuc se reduce la 60 de ani, chiar la mai putin.
Prin executarea incorecta a taierilor, asociate cu alte lucrari neadecvate, ca si cu diferite accidente climatice (inghet, grindina, seceta indelungata, furtuni  etc.) durata de viata a unui butuc se poate reduce si mai mult.

Toate lucrarile care se aplica vitei de vie, dar mai ales taierile, care zdruncina cel mai puternic viata plantei, se bazeaza pe cunoasterea temeinica a organelor vitei de vie si rolul lor in realizarea productiei.

Formatiunile lemnoase la vita de vie inainte de taiere

Aceste formatiuni sunt de diferite varste, poarta denumiri conventionale si asupra lor se intervine la taiere.
In functie de forma de conducere a butucilor (joasa, semiinalta si inalta) se deosebesc urmatoarele formatiuni:
La butucii condusi in forma joasa, la nivelul solului se deosebeste zona de concrestere (punctul de altoire), urmeaza apoi scaunul butucului (buturuga), care datorita ranilor facute cu ocazia taierilor anuale, se ingroasa.
Aici se gasesc grupuri de muguri dorminzi pe existenta carora se sprijina taierea de regenerare.Din scaunul butucului pornesc ramificatii multianuale, variate ca lungime, datorita taierilor din anii anteriori si de grosime diferita, purtand denumiri conventionale:

brat scurt sau cotor (sub 50 cm lungime), gros si rigid, intalnit in unele vii din Banat si Transilvania (Valea lui Mihai), ca si la unii hibrizi producatori direct;
brat lung, peste 50 cm lungime, de 5 ~ 6 ani, elastic, intalnit in special la vechile tipuri de taieri din Moldova (taierea de Odobesti, taierea de Husi);
ramificatii in varsta de 3 ~ 4 ani, de diferite lungimi, rezultate prin taierile din anii anteriori, subtiri si flexibile, numite conventional corcani; pe ele se gasesc coarde de 2 ani.

Ramificatiile mentionate (cotor, brat lung, corcan) se intalnesc la diferite tipuri de taieri, rar toate pe acelasi butuc.
Cu ocazia taierilor o parte din ele se inlatura de pe butuc sau se scurteaza.
Se poate aprecia ca aceste ramificatii formeaza “scheletul” butucului, pe care se gasesc coardele (ramificatiile) de 2 si 1 an.

Coarda de 2 ani este crescuta din ramificatiile multianuale (peste 2 ani) sau din scaunul butucului.
Ea are diferite lungimi in functie de taierea executata in anul anterior si poarta coardele de 1 an.
Sunt ceva mai groase decat cele de 1 an.
In zona nodurilor se gasesc muguri in stare dorminda, neporniti in vegetatie in anul anterior.
Cand aceste coarde de 2 ani sunt mai lungi si prezinta mai multe coarde de rod, se numesc punti de rod.

Coarda de 1 an este o ramificatie lemnoasa provenita din lastar dupa caderea frunzelor si schimbarea culorii din verde in diferite nuante de cafeniu (in functie de soi).
Coarda de un an poate fi crescuta pe coardele de 2 ani, in care caz este roditoare (va forma lastari cu rod) sau pe formatiuni mai in varsta (corcani, brate, scaunul butucului), cand poarta denumirea de coarda lacoma, din care, in primavara vor creste lastari fara rod. Inseamna ca rodirea anuala a vitei de vie este asigurata de coardele de 1 an, formate pe coarde de 2 ani (indiferent de lungime).
Inseamna ca rodirea anuala a vitei de vie este asigurata de coardele de 1 an, formate pe coarde de 2 ani (indiferent de lungime).
Butucii condusi pe forme semiinalte sau inalte prezinta zona de concrestere (punctul de altoire) la nivelul solului, continuata cu scaunul butucului, mai redus ca dimensiuni.
Uneori acesta poate lipsi.
Urmeaza apoi tulpina, formatiunea lemnoasa multianuala, cu pozitie verticala de 0,60 – 0,80 cm lungime, realizata prin taierile de formare din primii ani de la plantare, la formele de conducere semiinalte si de 1,00 – 1,50 m la formele inalte.
Uneori acesta poate lipsi.
Urmeaza apoi tulpina, formatiunea lemnoasa multianuala, cu pozitie verticala de 0,60 – 0,80 cm lungime, realizata prin taierile de formare din primii ani de la plantare, la formele de conducere semiinalte si de 1,00 – 1,50 m la formele inalte.
La unele forme artistice (bolta, chiosc, palmela etc.) tulpina poate fi orizontala sau oblica si de lungimi mai mari.
La capatul superior al tulpinii, in pozitie orizontala se distinge cordonul, care este tot o formatiune multianuala, de aceeasi varsta cu tulpina sau cu 1 – 2 ani mai putin.

         

In unele situatii, butucii pot prezenta 2 cordoane (in stanga si dreapta butucului).
Lungimea cordoanelor variaza in functie de vigoarea soiului si de distantele de plantare dintre butuci, determinata prin taierea de formare.
Dupa formarea lor, cresterea in lungime nu se mai continua, in schimb o data cu trecerea anilor, cordoanele se ingroasa.
Pe cordoane se gasesc formatiuni multianuale (cepi scurti), varsta lor descrescand dinspre baza spre varf, unde se afla lemnul de 2 ani pe care sunt prezente coardele de 1 an, roditoare.
Coarda de 1 an, lacoma, se formeaza pe lungimea cordonului sau a formatiunilor multianuale, in dreptul fostului nod (la coardele de 1 an) din muguri dorminzi.
La soiurile de struguri pentru consum in stare proaspata, viguroase, butucii prezinta in capatul tulpinii, in loc de cordon, 2 – 4 elemente multianuale scurte, pe care se gasesc formatiuni scurte de 2 ani.
Din acestea pornesc coarde de 1 an roditoare.
Pe formatiunile scurte multianuale sau chiar pe tulpina, in zona superioara pot fi intalnite si coarde de 1 an lacome.
Pe formatiunile scurte multianuale sau chiar pe tulpina, in zona superioara pot fi intalnite si coarde de 1 an lacome.
La taierile anuale, de rodire se opereaza in primul rand asupra coardelor de 1 an roditoare (se afla pe lemnul de 2 ani) si lacome (formate pe lemn multianual), de aceea insistam mai mult pe cunoasterea lor.
Ele provin din lastari lemnificati dupa caderea frunzelor. In conditiile noastre de cultura a vitei de vie, lungimea de 1,20 – 1,80 m, realizata in perioada de vegetatie a unei coarde, se considera optima pentru productia de struguri, ca si grosimea de 7 – 12 mm (diametru).
Coardele anuale sunt compuse din noduri si internoduri bine determinate. La noduri se afla ochii de iarna, alcatuiti dintr-un complex de muguri (principal, secundari, tertari).
Avand dimensiuni si grade diferite de formare si de evolutie, mugurii au insusiri diferite.
Productia de struguri se sprijina, in principal, pe existenta si starea de sanatate a mugurului principal din ochiul de iarna.
Numai in cazul unor accidente, cand acesta este distrus, mugurul secundar poate deveni de baza pentru realizarea productie.

Taierea vitei de vie pe tulpina inalta si semiinalta
Se practica mai multe tipuri de taiere si conducere a vitei de vie: pe tulpina de 70-80 cm (cultura semiinalta) sau de 1,00-1,20 m, chiar 1,50 m (cultura inalta).
Dintre tipurile de taieri care pot fi practicate: mentionam cordonul, uni sau bilateral cu cordite sau speronat (in cepi), Guyot pe tulpina, pergola cu streasina simpla sau dubla, pergola rationala etc. In general, lucrarile de intretinere aplicate in primii ani de plantare sunt aceleasi ca si in cazul culturii joase (clasice). Deosebiri apar, in primul rind, in ceea ce priveste taierea de formare si rodire a butucilor si a mijloacelor de sustinere utilizate.

Taierea de formare si de fructificare la conducerea inalta
In cazul conducerii pe forme inalte se practica mai ales tipul de taiere Lenz Moser.Tipul de taiere Lenz-Moser:

   Taierile de formare si fructificare

Taierile de formare sint asemanatoare celor efectuate la tipul Cazenave, (in verigi de rod, cu cordite si cepi), cu deosebire ca tulpina va fi proiectata la 1- 1,2 m.
Taierea de fructificare se practica in acelasi mod ca la taierea Cazenave, lasindu-se pe cordoane verigile de rod formate din cordite (4-6 ochi) si cepii de inlocuire, amplasati cit mai aproape de cordon.
Pe forme inalte cu tulpina de 1-1,2 m se pot practica si taierile in verigi de rod (coarde de 10-12-14 ochi si cepi de inlocuire), in cordon speronat etc, si in coarde lungi (sistemul de taiere lung) – ca la taierea Sylvoz, Pergola rationala etc.
In cazul taierilor cu cordoane orizontale (speronat, Cazenave, Lenz-Moser) au fost prezentate modalitatile de formare a cordoanelor bilaterale, dar butucii se pot forma si cu un singur cordon, situatie in care lungimea cordonului va fi egala cu distanta dintre doi butuci invecinati (1 – 1,20 m).
Prezenta cordoaneior bilaterale, insa, diminueaza degarnisirea cordoaneior si faciliteaza refacerea lor.

Taierea de formare si fructificare la conducerea semiinalta
La forma de conducere semiinalta, in primii ani trebuie sa se formeze tulpina, de 60-80 cm, apoi pe ea elementele de rod, sau cordoanele uni sau bilaterale. Durata de formare a butucilor este de 5-6 ani.
Cordonul speroliat (cu cepi, in fig.de mai sus):Taierea de formare

La cordonul speronat, (in cepi) elementele de rod sint cepii de rod, amplasati pe cordoane, uni sau bilaterale. In anul al II-lea de la plantare se lasa o singura cordita de 3-4 ochi. In vara se aleg 2-3 lastari care se paliseaza de tutori, restul suprimadu-se.
In anul al III-lea se proiecteaza tulpina, scurtandu-se coarda cea mai viguroasa, dreapta, sub prima sirma. Restul coardelor se taie. in cazul cind coarda rezervata pentru proiectarea tulpinii are grosime de peste 8 mm (in diametru) pe o portiune mai lunga decit lungimea necesara formarii tulpinii, se procedeaza la formarea cordonului, coarda scurtindu-se fie la lungimea egala cu 1/2 din distanta intre butuci sau acolo unde diametrul ei este mai mic de 8 mm.
In anul al IV-lea, din doua coarde cu pozitie superioara se formeaza cele doua cordoane, scurtindu-se fiecare la lungimea egala cu 1/2 din distanta dintre butuci pe rind. in cazul cind in anul anterior s-a format un cordon, pe acesta se vor scurta coardele la 3 ochi, realizindu-se cepii de rod si se va forma si cel de-al doilea cordon.
In anul al V-lea se incheie formarea butucilor, lasindu-se pe ambele cordoane cepi de rod de 3 ochi.

In urmatorii ani taierea se face numai in cepi de rod, avind grija ca acestia sa fie amplasati cit mai aproape de cordon pentru a evita degarnisirea cordoanelor

Butucul de viţă de vie este format dintr-o parte subterană denumită sistem radicular, care include partea subterană a tulpinii (a fostului butaş) şi rădăcina propriu-zisă, cu multitudinea de rădăcini emise din această tulpină subterană, şi o parte la suprafaţa solului denumită sistem sau aparat aerian, care cuprinde tulpina propriu-zisă (organul cel mai dezvoltat) ce susţine întregul sistem aerian al butucului, compus din mai multe ramificaţii – denumite coarde. Deci, sistemul aerian este format din tulpină şi coarde, ambele trebuie cunoscute în vederea executării corecte a tăierilor (fig. 1).
fig 1Tulpina propriu-zisă este variabilă ca lungime. Astfel, în timp ce la viţele dirijate în forma joasă tulpina are o lungime redusă de numai 20-25 cm, la formele semiinalte aceasta ajunge la 0,60-0,80 m, iar la cele înalte, la 1,0-1,5 m. La formele joase ea se mai numeşte şi buturugă sau scaunul butucului, de la forma sa specifică şi funcţia de susţinere pe care o îndeplineşte.
Coardele reprezintă toate ramificaţiile lemnoase ale tulpinii de vârstă diferită, cu dimensiuni şi rol specific. Coardele se pot clasifica în următoarele categorii principale:
Coardele sau ramificaţiile multianuale (de 3-4 ani şi mai mult). Datorită vârstei, acestea sunt mai groase şi mai rigide decât celelalte şi servesc ca elemente de schelet. Ele mai poartă în general şi denumirea de braţe sau, în funcţie de dimensiuni, de cotoare (mai scurte şi mai groase) şi ciorchini (mai lungi şi mai subţiri) etc.
Coardele de 2 ani. Acestea sunt mai subţiri şi mai flexibile decât cele multianuale şi au rol de semischelet. Întrucât servesc, de obicei, la susţinerea coardelor purtătoare de rod, ele mai sunt cunoscute şi sub numele de punţi de rod.
Coardele de un an- Comparativ cu celelalte două categorii, acestea sunt cele mai lungi, mai subţiri şi mai elastice, fiind totodată cele mai importante pentru producţie. Ele pot fi inserate pe lemn de diferite vârste. Coardele de un an situate pe lemn (coarde) de 2 ani au capacitatea de a emite lăstari purtători de rod, purtând de aceea în mod curent denumirea de “coarde de rod”. Cele de pe lemn mai bătrân sunt, de regulă, nepurtătoare de rod şi poartă denumirea de “coarde lacome”. Ele se înlătură, de obicei, prin tăiere sau se utilizează la nevoie pentru refacerea elementelor de schelet ale butucului (braţele), prin tăiere în cepi de rezervă de 1-2 ochi. Prin aplicarea tăierilor la viţa de vie, coardele de un an se scurtează la diferite lungimi, exprimate în număr de ochi, rezultând următoarele elemente de producţie (fig. 2).
fig 2Coarda de rod propriu-zisă este o coarda situată totdeauna pe o altă coardă în vârstă de 2 ani (sau, cum i se mai spune în practică, pe lemn de 2 ani), ceea ce o face aptă pentru fructificare, scurtată, în funcţie de sistemul de tăiere aplicat, la 8-20 ochi. Între 8-10 ochi, coardele de rod sunt considerate scurte; între 10-15 ochi – mijlocii şi de cea 15-20 ochi – lungi. În practica curentă se folosesc coardele scurte şi mijlocii.
Cordiţa este un element de producţie specific ca şi coarda propriu-zisă, dar de o lungime mai mică decât aceasta, de numai 4-7 ochi. Acest element este intalnit adesea la formele de conducere semi-inalte şi înalte – cordon uni -si bilateral.
Călăraşul are aceeaşi lungime ca şi cordiţa (4-7 ochi), caracteristică este însă poziţia pe care o ocupă pe puntea de rod, fiind situat în spatele unei coarde. El se rezervă, mai ales când nu se poate asigura “încărcătura” (numărul de ochi şi coarde) butucului cu coarde de rod.
Cepii sunt cele mai scurte elemente lemnoase rezultate din tăierea coardelor de un an. Ei pot avea lungimea de la 1-4 ochi. După funcţia pe care o au de îndeplinit, pot fi de rod, de înlocuire şi de rezervă. Cepii de rod au o lungime de 3-4 ochi, se obţin tot prin scurtarea coardelor de rod şi se întâlnesc la sistemul de tăiere scurt (în special de la Teremia). Cepii de înlocuire sunt de 2 ochi lungime şi servesc pentru asigurarea (înlocuirea) coardelor de rod în anul următor; se obţin prin scurtarea coardelor roditoare sau lacome. Cepii de rezervă servesc la refacerea periodică a elementelor de schelet ale, butucului; se folosesc mai mult la sistemele de tăiere mixtă şi la formele semiinalte şi înalte. Au o lungime de 1-2 ochi şi se formează de obicei dintr-o coardă lacomă sau roditoare situată cât mai aproape de baza butucului.
În unele regiuni, o coardă de rod aflată la extremitatea şi prelungirea unei punţi de roti degarnisite mai poartă şi denumirea de “bici”.
Coarda de rod propriu-zisă, cuplată cu un cep de înlocuire, ambele situate pe acelaşi suport (ax) de lemn de 2 ani, formează veriga de rod.
fig 3Elementele lemnoase la butucii conduşi în forma semiinalta şi înaltă sunt redate în figura 3.

Lucrări de tăiere la viţa de vie

Lucrările de tăiere aplicate viilor intrate pe rod (după anul al III-lea) sunt făcute în funcţie de vârstă, de vigoarea potenţialului de creştere şi fructificare a viţelor.
Controlul viabilităţii ochilor
Înainte de tăiere se face controlul viabilităţii ochilor, pentru a se constata pierderile de ochi din cauza gerului din cursul iernii sau prin clocire, în cazul întârzierii dezgropatului în primăvară. De asemenea, se analizează şi starea de sănătate a lemnului anual şi multianual.
Pentru controlul viabilităţii ochilor se recoltează probe de 20-30 coarde pentru fiecare soi sau parcelă, de la butucii situaţi pe diagonalele parcelei, care se ţin câteva zile la temperatura camerei. La coardele recoltate se secţionează ochii – transversal, cu lamă – începând cu cei de la bază. Ochii care în secţiune prezintă o coloraţie brun-negricioasă sunt afectaţi, iar cei de culoare verde sunt vii. Când procentul ochilor pieriţi depăşeşte 20% se aplică compensarea lor prin rezervarea pe fiecare butuc a unui număr mai mare de ochi, de obicei a încă o coardă sau două (ştiind că o coardă înseamnă cea 10-12 ochi). După calcularea şi rezervarea ochilor pieriţi se aplică tăierea de rodire.
Tăierea de rodire
Odată cu tăierea de rodire se rezervă pe fiecare butuc un număr de coarde de rod, de lungime normală (12-15 ochi) şi un număr egal de cepi de înlocuire, care să-i asigure butucului (în funcţie de vigoare, fertilitatea soiului şi solului etc.) o producţie normală şi de calitate corespunzătoare soiului.
După cum s-a mai spus, coardele de rod (roditoare) din ai căror ochi vor creşte lăstari cu struguri sunt acele coarde de un an care au crescut pe lemn (coarde) de doi ani, iar cepii sunt coarde de un an tăiate la 1-3 ochi care vor asigura coardele de rod în anul următor.
Un astfel de sistem de tăiere, cu coarde de rod şi cepi se numeşte mixt sau în verigi de rod; – prin veriga de rod înţelegându-se asociaţia dintre o coardă de rod şi un cep.
În unele zone ale ţării – ca Teremia, în Banat -, nisipurile Bihorului etc. se practică şi tăierea în cepi de rod (denumită şi tăiere scurtă), prin scurtarea coardelor de rod la 3-4 ochi.
Tehnica tăierii de rodire a viţelor cu tulpină (joasă) clasică
Această tăiere se execută primăvara devreme, imediat după dezgropat. Mai întâi se examinează vigoarea coardelor anuale (lungimea şi grosimea lor). Din acest punct de vedere, butucul poate fi: viguros, normal sau slab dezvoltat. Se consideră că butucul este viguros atunci când marea majoritate a coardelor anuale sunt mai lungi de 1,5 m şi mai groase de cea 10 mm, la mijloc (în diametru) ; de vigoare normală – când coardele sunt mai scurte (de cea 1,0-1,5 m) şi de cea 7-10 mm grosime în diametru şi slab dezvoltate când coardele anuale au lungimea sub 1 m şi grosimea, la mijlocul lor, sub 7 mm în diametru.
În vederea stabilirii numărului de coarde de rod ce se lasă la tăiere, se “stă de vorbă cu butucul”, adică se apreciază vigoarea coardelor anuale (aşa cum s-a arătat mai sus).
Când coardele de 1 an sunt, în marea lor majoritate, de vigoare normală înseamnă că butucul a fost corect tăiat şi încărcat anul trecut şi în acest caz se va lăsa acelaşi număr de coarde ca şi în anul trecut (3-4-5; rareori mai mult, în funcţie de vigoarea butucului şi fertilitatea solului). Când coardele de un an sunt prea viguroase înseamnă că butucul a fost slab încărcat anul trecut şi anul acesta se vor lăsa cu 2-3 coarde mai multe decât a avut anul trecut. Când butucul are coardele anuale scurte şi prea subţiri, înseamnă că anul trecut butucul a fost prea încărcat şi anul acesta se vor lăsa cu cel puţin 2-3 coarde mai puţin decat a avut anul trecut.
Lungimea coardelor de rod este în funcţie de vigoarea şi fertilitatea soiului şi solului. Astfel, la soiurile slab viguroase, ca: Perla de Csaba, Riesling italian, se vor lăsa coardele cu 8-12 ochi; la soiurile mijiociu-viguroase ca: Chasselas dore, Muscat de Hamburg, Aligote, Cabernet Sauvignon etc. – 12-14 ochi pe coardă; la soiurile viguroase ca: Fetească albă. Băbească neagră, Coarnă neagră, Afuz-Ali etc. – 14-18 ochi pe coardă.
Practica executării tăierii presupune următoarele succesiuni de operaţii:
– Examinarea cu atenţie a fiecărui butuc şi, în funcţie de vigoarea coardelor anuale, stabilirea estimativă a coardelor de rod ce se vor rezerva;
– Alegerea coardelor de rod, scurtarea lor pe diafragmă (pe nod), la lungimea stabilită şi suprimarea celorlalte coarde inutile;
– Alegerea coardelor pornite din lemn multianual sau chiar de 2 ani şi scurtarea la cea 2 ochi, formând cepii de înlocuire; numărul lor va fi egal cu cel al coardelor de rod (el asigură coardele de rod pentru anul viitor);
– Finisarea tăierii prin îndepărtarea tuturor coardelor, cioturilor, corcanilor (braţelor), copililor etc. Care nu s-au reţinut la tăiere; scoarţa exfoliată (destrămată) se curăţa, iar rănile mari se badijonează cu “vopsea de ulei”.
La această tăiere, “în verigi de rod” (mixtă), cepii trebuie să aibă plasament central pe butuc şi, în general, inferior coardelor; iar coardele de rod propriu-zise, amplasate spre periferia butucului şi a cepilor, însă cât mai aproape de butuc şi de sol, ca să se poată îngropa uşor.
Tăierea de rodire a viilor afectate de ger
Când procentul de ochi pieriţi depăşeşte 20%, la tăiere se va lua în considerare acest lucru şi se va lăsa un număr mai mare de coarde pe butuc, proporţional cu pierderea (ţinând seama că o coardă echivalează cu cea 10-12 ochi) ; în cazul de mai sus – 2 coarde (a 10 ochi).
Dacă pierderile de ochi depăşesc 40- 50%, tăierea se va amâna şi se va efectua după intrarea în vegetaţie. În acest moment se conturează bine zonele distruse, care trebuie înlăturate prin operaţia de tăiere. Dacă părţile sănătoase rămase pe butuc nu asigură obţinerea unei producţii corespunzătoare, se vor administra îngrăşăminte azotoase, potasice şi fosfatice, concomitent cu executarea unui ciupit, pentru stimularea emiterii copililor, uneori fertili, care vor servi totodată şi la refacerea butucului ca elemente de vegetaţie sau chiar de rod pentru anul viitor.
Tăierea viilor afectate de îngheţuri târzii
Primăvara, organele cele mai sensibile la temperaturi scăzute sunt lăstarii abia porniţi în vegetaţie.
Dacă în această perioadă (sfârşit de aprilie – început de mai) survin temperaturi sub 0 C, lăstarii porniţi pot fi afectaţi parţial sau total. Şi în acest caz se apelează la operaţii în verde (ciupit) după 1-2 zile, când se constată precis organele sau părţile de organe care au fost distruse. Prin “tăieri” se îndepărtează numai porţiunile de lăstari distruse de brumă.
Din porţiunile rămase vor porni copiii care vor asigura coardele de rod pentru anul următor, putând compensa şi o parte din recolta de struguri. Totodată, de pe coarde mai pot porni în vegetaţie şi muguri secundari care, la unele soiuri (timpurii) dau şi lăstari fertili. Maturarea lemnului va fi stimulată prin aplicarea de îngrăşăminte azotoase, fosfatice şi potasice.
Tratarea viilor afectate de grindină
În funcţie de intensitatea daunelor şi faza de vegetaţie în care se găseşte viţa, se alege şi modul de tratare.
În primul rând se recomandă aplicarea imediată a tratamentului cu zeamă bordeleză sau alt produs pentru a preîntâmpina atacurile de mana. Ca şi în cazul îngheţurilor târzii, se aşteaptă câteva zile pentru a se putea distinge părţile afectate de grindină, după care se efectuează suprimarea părţilor distruse de pe butuc. Este necesar să se analizeze fiecare butuc în parte şi operaţiile aplicate să fie cele mai indicate de specificul soiului, de mărimea daunelor produse şi de posibilităţile ce există pentru stimularea creşterii şi coacerii lemnului nou.
Pentru forţarea creşterii lăstarilor şi pentru maturarea lor se vor administra îngrăşăminte minerale azotoase, iar spre toamnă îngrăşăminte fosfatice şi potasice (ca, de altfel, la toate aceste tăieri speciale).
Tăierea de regenerare
Se aplică butucilor bătrâni, debilitaţi, în vederea restabilirii pentru încă o perioadă scurtă de timp a capacităţii de vegetaţie şi rodire. Tăierea de regenerare poate fi parţială sau totală. Cea mai indicată este însă cea parţială. Ea constă în suprimarea, în primăvară, a tuturor ramificaţiilor de pe o jumătate, butucului. După ce s-au refăcut pe această parte elementele lemnoase (2-3 ani) se suprimă elementele lemnoase şi de pe cealaltă jumătate de butuc.
După tăierea de regenerare rămânând răni mari, se impune ca acestea să fie “unse” cu mocirlă formată din balegă proaspătă de vită şi pământ galben sau bandajate cu “vopsea de ulei”. De asemenea, pentru stimularea pornirii în vegetaţie a mugurilor dorminzi şi evitarea pătrunderii uscăturii în adâncimea butucului, se indică muşuroirea cu pământ reavăn bine mărunţit.
În timpul vegetaţiei se impune fertilizarea solului în special cu îngrăşăminte azotoase şi irigarea sau ud.

Asa cum komunistii au furat si distrus burghezia, si socialtrandafiria a ingropat Romania 

Multe dintre punctele de mai jos le-am mai atins dar in articole separate, acum sunt grupate intr-un articol lung dar foarte elocvent. Cititi cu mare rabdare si atentie, poate va veti trezi in al 12-lea ceas, altfel Natiunea Romana va disparea pe vecie.

Cei care conduc destinele României după 1989 sunt trădători de ţară. După asasinarea Ceauseştilor România a intrat în stare de ocupaţie nedeclarată şi plăteşte tribut. 

Cum altfel explicaţi distrugerea sistematică a economiei, din ordinul şi cu supervizarea celor aflaţi la putere, înstrăinarea avuţiei naţionale pe comisioane luate de cei cu drept de semnătură şi stampilă, recunoaşterea holocaustului care nu a avut loc în România, plata pretenţiilor Israelului – despăgubiri de 60 miliarde dolari -, din care actualul Preşedinte al României şi Guvernatorul B.N.R. au dat o treime, etc. In Romania nu se mai produce nimic.

4dc0a-1234

Între cei mai ticăloşi trădători şi vânzători de ţara este Mugur Isărescu. adus la B.N.R. prin intermediul marelui trădător de ţara, Ion Iliescu.

În ianuarie 1990, Isărescu a refuzat să semneze, cu acordul lui Iliescu, plata combustibilului cu care trebuiau aprovizionate 128 de nave de mare tonaj aflate în diverse locuri în lume, lăsându-le arestate în porturi şi pierdute de România pentru neplata taxelor portuare. B.N.R. deţinea peste două miliarde de dolari în rezerve. Iliescu a ştiut şi a fost de acord cu acest jaf. Isărescu a fost primul care a pus umărul la dispariţia flotei. Au urmat Băsescu şi alţi miniştri la transporturi. în cârdăşie cu reprezentanţi marcanţi ai partidelor de guvernământ.

Isărescu era prim-ministru în timpul lui Emil (Cazbici) Constantinescu, Bercovici-Berceanu fiind semnatar al contractului cu Gold Corporation. Emil Cazbici Constantinescu, dar şi toţi cei din conducerea Partidului Democrat au căpătat acţiuni la Gold Corporation, la fel ca şi mulţi reprezentanţi ai guvernului de atunci.După 1944, la liceul internat „Brătianu” devenit „Horia Closca si Crisan” din Pitesti, Emil Cazbici, zis şi mânuţă, (fiindcâ are o mână atrofiata) bătea elevii în calitate de şef UTM, amenintând că el e născut în Uniunea Sovietică. În mandatul de preşedinte al României, al lui Emil Cazbici Constantinescu, acesta, în cirdasie cu directorii S.R.I. şi S.I.E., au decis vinzarea pe şestache şi pe comisioane mici a intregii documentaţii privind prospecţiunile geologice şi zăcămintele de aur ale României,aflate în camerele seifuri de la institutul de Geologie.Într-o noapte au fost scoase din Institul de Geologie toate documentele şi au fost scoase din ţara. Atunci au venit la fix, prin intermediarul Frank Timiş, din Canada, să cesioneze nu numai Roşia Montană dar şi alte mari zăcăminte de aur. Mai mult, se ştia că zăcămintele respective contin şi metale rare, mult mai preţioase, nu doar aur şi argint.Actualmente, întreaga documentaţie privind pospecţiunile geologice şi rezervele de aur ale României umplu rafturile într-un birou evreiesc de avocatură din Toronto, la etajul 52 din bocul Turn. În cârdasie cu interesele jidoveşti, Isărescu a sistat cumpărarea aurului extras din minele de aur din România.

Mugur Isarescu a trimis aurul României din B.N.R. în bănci străine, pentru o dobânda mică, şi apoi s-au facut presiuni ca Băsescu şi Isărescu să facă împrumutul de 20 miliarde euro, împrumut neaprobat în parlament, îndatorând populaţia României pentru multe generaţii. 
În condiţiile în care nu mai avem producţie (a fost distrusă economia prin aşa zisa privatizare strategică), nu mai creăm plusprodus, vom vedea aurul înapoi ca pe tezaurul de la Moscova.

Din ordinul lui Ceauşescu, în minele de aur, atunci când se dădea de un filon, se sigila capătul filonului de aur şi se punea sigiliul Băncii Naţionale a României. Exploatarea filoanelor era interzisă. Periodic erau trimise echipe care verificau dacă sigiliile puse erau la locul lor şi se treceau în inventar şi filoanele nou descoperite. În minele de aur din România sunt zeci de mii de filoane de aur sigilate în vremea lui Ceauşescu. Înainte de 1990, periodic erau delegate echipe de securişti care inventariau sigiliile filoanelor de aur din mine.

Anual numai din aluviuni, erau înregistrate la Banca Naţionala peste zece tone de aur. Aurul colectat din aluviuni în 1989 nu a mai fost înregistrat de noul guvernator al B.N.R., Mugur Isărescu, fiind scos lingou cu lingou din ţara de către persoane aflate sub directa supraveghere a lui Stănculescu şi Chiţac. Din pricina că un lingou a dispărut, a avut loc crima din Precupeţii Vechi.

Cu specificatia ca asta nu-l disculpa de crimele impotriva atator oameni nevinovati

După ce Ceauşescu a anunţat, în martie 1989, achitarea datoriilor externe şi în aprilie acelaşi an a sters toate datoriile C.A.P.-urilor şi I.A.S.-urilor. În fiecare săptămână soseau, pe aeroportul Otopeni, lingourile din aur cu care România garantase împrumuturile externe.

Mai mult, statului român revenindu-i foarte puţin din zăcământ, înseamnă să dam aurul pe gratis. Mai ales cu contribuţia lui Isărescu, cel care spune ca România şi B.N.R. nu au nevoie de rezerve de aur. Întrebaţi-vă de ce nu fac referiri la dezvoltarea durabilă?

Când a venit pentru cesionarea zăcămintelor de la Roşia Montanp, Gold Co, a spăguit în mod special pe reprezentanţii puterii, mai ales membrii P.D., care au acţiuni la firma, mai multe decât statul român. Cum explicaţi faptul că, în 2004, Berceanu a zis că exploatarea de la Roşia Montană trebule să continuie. Băsescu în vizita la Roşia Montană, chiar înainte de alegeri a zis acelaşi lucru.

Director pe bani mulţi şi cu acţiuni la Gold Corporation a fost numit un membru marcant al P.D., plecat de la Ministerul Mediului, Gabriel Dumitraşcu. Cum au facut averi colosale cei cu funcţii? Un mic exemplu. Era pe vremea când prim-ministru era Stolojan. Băsescu, ministru la transporturi, l-a trimis pe frate-său pe o navă, pentru reparaţii în Japonia, (de parcă noi n-am fi avut şantiere navale), cu 3.000.000 dolari. Ajuns acolo, Mirciulică a trimis un fax lui frate-sau, la minister, cum că ar fi necesari încă 3.000.000 dolari pentru reparaţii, fără notă justificativă sau deviz de lucrări. Frate-său, Trăienică, a dat aviz favorabil, fără nicio notă justificativă şi a trimis-o lui Stolo. Acesta, fără a solicita lămuriri ori notă justificativă, a semnat favorabil şi a trimis-o lui Isărescu, cel care a aprobat trimiterea în contul lui Mirciulica a încă 3.000.000 dolari. Poate aşa întelegeţi de ce „Dragă Stolo” şi Isărescu sunt aşa de mediatizaţi ca tehnocraţi. La corpul de control al guvernului lucra pe atunci Ionel Blănculescu şivă poate confirma.
În dec 1989, în C.C. era un metru cub de dolari care au fost depozitaţi într-o cameră si paziti de Pluto şi Furdea Dumitru. În camera au fost iniţial depuse şi trei mape din piele continând conturile secrete ale Romaniei în străinătate. La câteva ore după depunerea acestora, a venit Petre Roman şi a cerut cele trei mape şi i-a spus lui Furdea să zică, daca va fi întrebat, că nu ştie nimic despre mape.
Crin Antonescu la nunta cu Vlădean, a primit cadou de nuntă de la Dinu Patriciu acţiuni la Roşia Montană în valoare de 100.000 euro. Şi Daciana Sârbu, europarlamentar ca şi Vlădean, susţin deschiderea exploatărilor la Roşia Montană.
Credeţi cumva că refuzul lui Isarescu de a mai înregistra la B.N.R. aurul din exploatări a fost întâmplător? Asta a dus la închiderea minelor de aur. Tot Isărescu a dispus vânzarea rezervelor de argint ale României. Rezervele de aur ale Romaniei sunt pentru generaţii, iar cei care au devastat România, în schimbul unor comisioane personale substanţiale, au avut şi au dreptul de semnătura şi stampilă.
Nu Ceauşescu a subminat economia naţionala ci cei ce au luat frâiele păterii, au păstrat dreptul de semnătură şi ştampilă ca să-şi umfle buzunarele şi conturile din străinătate. 

Ceauşescu nu a avut conturi personale în străinătate, dar cei care au păstrat după 1990 funcţiile la stat, sunt multimiliardari, pentru ca şi-au însuşit drepturile de proprietate ale românilor şi au înstrăinat tot ce se poate, determinând pe tineri şi pe cei apţi de muncă să părăsească ţara, ca ei să jefuiască liniştiţi. 
Noi nu mai producem aproape nimic, iar din cei  20 miliarde euro împrumutaţi nu se fac nici un fel de investiţii pentru a avea producţie, dar vindem tot. Ei ştiu doar să vândă ce nu le aparţine.Dacă după război sovieticii, ca armată de ocupaţie au impus numirea în funcţiile de conducere în majoritate evrei, care au dispus arestarea şi uciderea a aproape 2.000.000 de romani, dupa uciderea Ceauşeştilor, s-au cocoţat în funcţii tot evrei. Ei şi masoneria coordonează exterminarea romanilor.

Nu-i de ajuns că Israelul ne-a cerut şi ne obligă să-i plătim peste 60.000.000.000 dolari în contul falsului holocaust. Tocmai ei, care au făcut holocaust cu românii după 1944.  Evreii au cerut ruşilor tezaurul României, în contul holocaustului.Dacă Ion Iliescu, în 2001, a acceptat falsa recunoaştere a holocaustului, iar Băsescu a dispus plata a o treime din suma promisă Israelului, acesta din urma, prin Mihai Razvan Ungureanu au refuzat recuperarea tezaurului de la Moscova. În acest timp, evreii au cerut ruşilor tezaurul României, în contul holocaustului. Ce mai contează după ce Băsescu a îndatorat România pentru generaţii, iar U.S.L. a facut împrumuturi suplimentare şi ne-a îndatorat şi mai mult. Străinii ştiu cât de corupţi sunt cei ce ne conduc, îi susţin în ticăloşiile lor şi se folosesc de ei

Zăcămintele de aur sunt ale românilor! N-au ce cauta străinii
Puteti cere Naţionalizarea. Verificati daca nu credeti! Formulati cit mai multe plingeri penale la Parchet, D.I.I.C.O.T. şi D.N.A.!
 Notă: Mă pregăteam să scriu un text pe subiectul Emil Constantinescu și Roșia Montană. De ce nu se aude vocea, opinia legitimă a geologului, a primului geolog din România? Au circulatdespre nevrednicul nostru președinte acuzații că a avut, înainte de 1990, probleme cu Securitatea, suspectat fiind că a vândut secrete de stat privind zăcămintele prețioase din subsolul României. Se cam leagă lucrurile.
Personal, am o nedumerire: cum de a făcut Emil Constantinescu două facultăți la zi? Legile de atunci nu dădeau voie să faci a doua facultate decât la F.F., la „Fără Frecvență”. A făcut mai întâi facultatea de drept, apoi pe cea de geologie! Cumva cu misiune? Ce se știe sigur este că mama lui Emil vorbea stricat românește. Asta am aflat de la un coleg de grupă al neisprăvitului. Se trăgea dintr-o familie de evrei expulzați din Elveția pentru activități anarhiste, teroriste, inspirate de isprăvile evreilor din Rusia. Ajunși în Rusia, bunicii lui Emil al nostru, dar mai mult al altora, s-au stabilit în Basarabia. N-a avut curajul să spună că bunicii săi erau franțuji, minciuna ar fi fost prea mare, a zis că erau „francofoni!”

Francmasoneria, securitatea şi regimul comunist. Operatiunea Oculata:

Activitatea de represiune impotriva francmasoneriei a organelor Sigurantei si, ulterior, ale Securitatii, nu a fost declansata imediat dupa preluarea puterii de regimul comunist. Justificarea oficiala, data ulterior de Securitate, a acestei aparente indiferente fata de actiunile francmasoneriei este legata de revenirea, dupa 1944, in functia de Inspector General la Siguranta a lui Romulus Voinescu, el insusi francmason, care nu  putea lua masuri impotriva fratilor sai si care, in momentul indepartarii sale din functie, ar fi sustras din arhiva Sigurantei toate dosarele si documentele privitoare la problema francmasoneriei. Materialul documentar sustras de acesta a fost redescoperit  de organele Securitatii abia in 1951-1952, cand incepusera deja arestarile masive in randul masonilor. Consecinta acestei situatii a fost ca nu s-au luat niciun fel de masuri impotriva francmasoneriei mai multi ani dupa 1945, situatia ramanand neschimbata chiar si dupa arestarea membrilor organizatiei contrarevolutionare Miscarea Nationala de Rezistenta, cand s-a descoperit implicarea unor vechi masoni in sustinerea acesteia.

Arestarea conducerii francmasoneriei romane

Situatia nu a cunoscut o schimbare semnificativa, din acest punct de vedere, nici dupa infiintarea, in 1948, a Securitatii Poporului. Aceasta s-ar fi datorat faptului ca organele Securitatii au preluat aceasta problema fara a dispune de niciun informator – sau, cel putin, aceasta era justificarea oficiala in 1956. La aceste lipsuri mostenite de la structurile fostei Sigurante, se adauga atitudinea noilor cadre ale institutiei, care ar fi abordat problema cu superficialitate, lasandu-se influentati de conceptia gresita, mostenita de la Siguranta, potrivit careia masonii – oameni in varsta si neseriosi prin ritualul lor absurd – ar fi incetat singuri orice activitate.Totul s-a schimbat incepand cu anul 1949, cand a fost retinut „grupul” Stanciulescu-Tomescu si cu arestarea, in 1951-1953, a intregii conduceri a francmasoneriei romane, in frunte cu Constantin Bellu. Cu aceasta ocazie a fost confiscata si o parte a arhivei lojilor din Romania si s-a reusit inspaimantarea tuturor francmasonilor din tara, ramasi inca in libertate, intr-o masura suficienta incat sa nu mai reia activitatile „masonice”. Cu toate acestea, aflandu-se, din unele surse, ca unii din masonii ramasi liberi din Bucuresti si din provincie mai aveau inca intalniri ocazionale sau de prietenie, in cursul carora discuta si comenteaza evenimente politice interne si internationale, in favoarea tarilor capitaliste, Directia a III-a a Securitatii hotaraste, la 1 octombrie 1956, deschiderea unui dosar de evidenta in problema francmasoneriei, pentru luarea in evidenta a elementelor francmasonice mai principale [sic!] si a fi  lucrate informativ in vederea stabilirii activitatii ce eventual o desfasoara.

Interesul scazut al Securitatii

Dosarul de evidenta in problema a fost mentinut deschis pana in anul 1975, desi sediul sau este mutat ulterior de la Directia a III-a (din 1967 – Directia I) la Securitatea Municipiului Bucuresti. in perioada 1960-1975, in urma activitatii organelor de Securitate in aceasta problema, au fost identificati si verificati peste 500 fosti francmasoni, obtinandu-se si informatii privind unele incercari din exterior de reluare a activitatii francmasonilor in R.S. Romania, existenta unor grupari restranse de asemenea elemente si preocupari izolate de a se restabili legaturi cu cercuri ale emigratiei reactionare din Occident si de a organiza ajutorul francmasonic in Romania.Cu toate acestea, interesul Securitatii pentru aceasta problema continua sa se mentina scazut, motiv pentru care, in 1975, capitanul Petre Ionescu, din cadrul Securitatii Municipiului Bucuresti, propune si i se aproba inchiderea dosarului de problema privind elementele dusmanoase din randul fostei francmasonerii romane, aducand urmatoarele argumente :

Analizand situatia operativa din problema, se constata ca majoritatea elementelor au decedat, iar cele ramase in viata, datorita varstei inaintate, nu mai prezinta pericol potential.

In prezent, in evidentele noastre, se afla un numar de 3 elemente din aceasta categorie, fiind si fost condamnate pentru infractiuni contra securitatii statului, urmarirea lor continuandu-se in cadrul problemei 891 – fosti condamnati fara nuanta politica.Mentionam, de asemenea, ca nici in cadrul Directiei I nu exista un asemenea dosar de problema.Cu toate ca s-a efectuat cu aprobarea conducerii Securitatii, inchiderea dosarului de problema in 1975 a fost indelung criticata ulterior, cand s-a hotarat redeschiderea sa sub numele de cod „Oculta”:

Datorita desfiintarii acestei probleme de munca, in acest domeniu nu s-au mai intreprins masuri organizate de cunoastere si prevenire si, drept consecinta, nu se cunoaste situatia prezenta a fostilor francmasoni din tara si din strainatate, in special a celor care au fost condamnati pentru activitate ostila, precum si a descendentilor acestora […] si nu a existat o preocupare temeinica pentru depistarea emisarilor francmasoneriei si a canalelor de legatura […]. Ca urmare, aparatul de securitate, nefiind instruit si orientat cu privire la aceasta problema, nu cunoaste formele si metodele specifice ale actiunilor ostile desfasurate de francmasonerie si […] nu este in masura sa sesizeze particularitatile activitatii de nuanta masonica a elementelor din baza de lucru suspecte sau sa identifice persoanele racolate de organizatie. 

1981 – francmasoneria denigra regimul politic

Incepand cu anul 1981, francmasoneria redevine brusc o problema de mare importanta pe agenda Securitatii. Motivatiile acestei bruste schimbari de atitudine se refereau mai ales la activitatea francmasoneriei din exterior. Se citeaza, in acest sens, actiunile Supremului Consiliu pentru Romania, care denigra regimul politic din Romania si facea apel la redesteptarea lojilor francmasonice romanesti, vizitele in Romania ale unor masoni din strainatate, suspectati a fi in slujba unor servicii de spionaj occidentale, dintre care unii ar fi proferat diferite amenintari la adresa autoritatilor romane precum cea de a se folosi de relatiile lor masonice pentru a distruge turismul romanesc mentinerea legaturilor unor vechi membri ai lojilor din tara de exemplu: Panait Stanescu Bellu, Vasile Florescu, Alexandru Bilciurescu cu Marcel Schapira, aflat la Paris, intrarea in contact a unor intelectuali romani cu francmasoni din strainatate cu ocazia calatoriilor efectuate de acestia in Occident etc. Toate acestea nu par, insa, justificari suficient de credibile ale interesului acordat francmasoneriei din anul 1981. Supremul Consiliu pentru Romania se infiintase inca din 1969, legaturi ale intelectualilor romani cu persoane banuite de apartenenta la francmasonerie din Occident erau semnalate de multa vreme, dupa cum vizitele unor masoni straini in Romania se produsesera si anterior.Cel mai probabil, toate acestea nu reprezinta decat justificari ulterioare ale unei hotarari luate din cu totul alte motive. in ceea ce priveste adevaratul motiv al reconsiderarii problemei francmasoneriei, documentele nu ofera date suplimentare, dar este de remarcat coincidenta acestei schimbari de atitudine a conducerii Securitatii cu scandalul lojei masonice italiene „Propaganda Due”, care a izbucnit in 1981, afectand intreaga clasa politica din Italia si care a beneficiat de atentia mass-media din intreaga lume. in rapoartele Securitatii apar referiri la acest scandal, extrase din presa italiana, reproduceri ale declaratiilor unor oficiali italieni – precum cele ale lui Aldo Bozi, presedintele Partidului Liberal Italian, membru al Comisiei de ancheta a Parlamentului italian in cazul lojei „P2″, care afirma ca, in Romania, s-ar gasi membri ai lojei amintite.Este de remarcat, de asemenea, faptul ca prima unitate care arata un interes deosebit francmasoneriei dupa inchiderea dosarului de problema in 1975 este Centrul de Informatii Externe (U.M. 0544), care preia multe din informatiile presei occidentale referitoare la masonerie si cauta sa prezinte practicile lojei „P2″ ca fiind generalizate in cadrul francmasoneriei. Toate acestea nu reprezinta, insa, decat o ipoteza, care nu este confirmata si nici infirmata de documentele studiate. Oricum, pentru conducerea Securitatii, mai important decat sa arate ca isi stabilea propria agenda in functie de speculatiile presei occidentale, era faptul ca astfel redescoperea un vechi „dusman”, in seama caruia putea pune toate actiunile indreptate impotriva regimului pe care il apara ba chiar, cu putin efort, toate neajunsurile care apareau in diverse sectoare de activitate din Romania.Redeschiderea dosarului de problema privind francmasoneria nu s-a produs, insa, din 1981. Aceasta s-a datorat, cel mai probabil, disputelor dintre diferitele unitati ale Securitatii cu privire la compartimentul care ar fi trebuit sa se ocupe de problema in cauza. La inceput, problema a cazut in sarcina U.M. 0544, dar, ulterior, ea a revenit compartimentelor care se ocupau de problemele interne (in special celor de informatii interne si contraspionaj),  Directia I (Informatii Interne) propunand, in 1982, deschiderea dosarului de problema „Persoane care desfasoara activitate francmasonica” sub indrumarea angajatilor sai.2 Castig de cauza, in aceasta privinta, va avea insa Directia a III-a (Contraspionaj), care va aduce drept argument pentru acesta solutie, intre altele, faptul ca francmasoneria ar fi o organizatie cu caracter international, structurata pe principii si reguli de conspirativitate severe, similare activitatii serviciilor de spionaj. Initial, in martie 1983, dosarul de problema a fost deschis doar la Directia a III-a si la compartimentele corespondente din cadrul a 5 inspectorate judetene si la Securitatea Municipiului Bucuresti, urmand ca, in functie de rezultatul masurilor intreprinse, sa se deschida  si la alte inspectorate din tara. Abia in iulie 1984 s-a hotarat deschiderea dosarului la toate inspectoratele judetene ale Securitatii din tara. Coordonarea activitatii pe tara era asigurata de Serviciul 7 din cadrul Directiei  a III-a, laolalta cu celelalte probleme date in sarcina serviciului respectiv – radioamatori, filatelisti etc. Dosarul de problema avea numarul 1780 – „Prevenirea actiunilor organizatiei francmasonice”- cu numele de cod – „Oculta”, iar de coordonarea actiunilor din cadrul acestuia raspundeau nemijlocit capitanul Odroiu Dumitru si colonelul Stefanescu Gh.

Supravegherea celor cu nuanta francmasonica 

Dupa stabilirea sediului problemei, s-a procedat la impartirea sarcinilor fiecarei unitati  implicate in aceasta activitate, dar si a obiectivelor comune. Sarcinile comune tuturor unitatilor Securitatii in problema „Oculta” erau : lucrarea in mod calificat a persoanelor din tara suspectate de desfasurarea unei activitati francmasonice sau de intretinerea de legaturi cu organizatiile francmasonice din strainatate, pentru prevenirea si neutralizarea oricarei forme de activitate ostila pe aceasta linie”; intensificarea supravegherii cetatenilor straini care veneau in Romania, suspecti a fi emisari sau ca ar avea preocupari de nuanta francmasonica; controlarea informativa a cetatenilor straini aflati la studiu in Romania, in vederea depistarii eventualilor masoni existenti in randul acestora; identificarea si urmarirea informativa a persoanelor cu preocupari pe linia teosofiei, esoterismului, astrologiei si a altor tendinte filosofice oculte ; selectionarea surselor cu posibilitati pe langa elementele suspectate de activitate francmasonica, completarea retelei informative cu noi surse utile si reevaluarea fostilor informatori, in vederea selectionarii celor care puteau fi utilizati in continuare; asigurarea unei instruiri adecvate a cadrelor si a informatorilor implicati in problema. Pentru indeplinirea acestor sarcini, fiecare unitate centrala sau locala a Securitatii trebuia sa desemneze cate 1-2 ofiteri care raspundeau, dupa caz, in exclusivitate sau pe langa alte sarcini, de problema „Oculta”.

Urmarirea informativa

Urmarirea informativa a persoanelor banuite de apartenenta la francmasonerie sau de intretinerea de legaturi cu diferiti membri ai lojilor masonice a constituit cea mai importanta activitate desfasurata de Securitate in problema „Oculta”. Persoanele care intrau sub incidenta urmaririi informative in problema francmasoneriei trebuia sa se incadreze, teoretic, intr-una din categoriile stabilite de la bun inceput de conducerea Securitatii prin Programul de masuri pentru cunoasterea si contracararea actiunilor ostile tarii noastre preconizate de francmasomerie, intocmit cu prilejul deschiderii dosarului de problema „Oculta” :In evidenta dosarului de problema vor fi incluse persoane :
a) Cunoscute ca au facut parte din francmasonerie inainte de anul 1948, cand aceasta a fost scoasa in afara legii;
b) Cu privire la care exista indicii sau informatii ca au fost racolate ulterior la activitati francmasonice;
c) Depistate ca au legaturi cu organizatii sau elemente francmasonice din exterior;
d) Semnalate ca sunt trimise in tara cu misiuni din partea organizatiilor francmasonice din exterior;
e) Straini cunoscuti ca fac parte din francmasonerie, care viziteaza R.S.Romania ori actioneaza din exterior impotriva tarii noastre;
f) in ale caror preocupari se regasesc simboluri, expresii ori idei francmasonice
g) Descendenti ai fostilor francmasoni care intretin legaturi cu straini, calatoresc in strainatate ori sunt cunoscuti ca desfasoara activitate ostila ;
h) Orice alte categorii de persoane in legatura cu care exista sau se obtin informatii cu esenta de activitate francmasonica
 .  Programul de masuri amintit mai sus stabilea o gama destul de larga de persoane asupra carora se putea incepe urmarirea informativa in problema francmasoneriei si permitea diverselor compartimente ale Securitatii raportarea obtinerii unor succese in activitatea desfasurata pe aceasta linie. Asta si datorita faptului ca desemnarea multora din categoriile de persoane ce puteau face obiectul urmaririi informative pe aceasta linie era suficient de vaga incat sa permita fiecarei unitati, locale sau centrale, a Securitatii sa anunte, in scurt timp, inregistrarea a macar 1 sau doi suspecti de activitate francmasonica. Lucrurile nu s-au petrecut insa intocmai conform planurilor

.Numarul suspectilor creste

Se poate consemna, intr-adevar, un progres rapid in privinta numarului persoanelor care constituiau baza de lucru in problema „Oculta”. Astfel, la deschiderea dosarului de problema, in iulie 1984, erau identificati, in Romania, 22 de francmasoni in viata – 14 in Bucuresti, 4 in judetul Cluj si cate 2 in judetele Timis si Constanta – carora li se adaugau 50 de persoane suspectate de a fi fost racolate de francmasonerie in anii din urma, majoritatea acestora fiind din Bucuresti. Apoi, in decembrie 1984, in urma studierii materialului de arhiva detinut, sunt identificate 320 de persoane (romani si straini) care au facut sau fac parte din francmasonerie, sunt descendenti de francmasoni, intretin relatii cu persoane din strainatate ce fac parte din francmasonerie, au preocupari pe linia teozofiei, ezoterismului ori altor practici oculte. Dintre aceste persoane, 70 au fost incluse in baza de lucru, fiind subiectul propriu – zis al urmaririi – 22 cu dosar de urmarire informativa, iar 48 au fost puse sub supraveghere informativa. in iulie 1987, numarul persoanelor care intrasera sub urmarirea Securitatii ajunsese la 92- 77 romani si 15 straini, iar in 1988, pana la 103 persoane 92 romani si 11 straini dintre care 34 aveau dosar de urmarire informativa, 2 aveau mape de verificare, iar 67 se aflau sub supraveghere informativa.Desi, in privinta numarului persoanelor urmarite, se constata un progres continuu al organelor de Securitate, nivelul de implicare al diverselor compartimente in activitatile legate de aceasta problema  este departe de a fi egal. Astfel, la cateva luni dupa deschiderea dosarului de problema, in decembrie 1984, se putea remarca faptul ca, in timp ce unele structuri teritoriale si centrale ale Securitatii depuneau eforturi pentru identificarea persoanelor banuite de intretinerea de legaturi cu francmasoneria, 16 Securitati judetene nu au obtinut nici un fel de informatii, nu au luat in lucru niciun element si nu au nici o sursa in problema. Atentionarile venite din partea conducerii, prin care sefii acestor unitati teritoriale erau indemnati sa acorde o mai mare importanta problemei francmasoneriei au ramas, in general, fara efect, o dovada in acest sens fiind si faptul ca, 4 ani mai tarziu, in 1988, situatia ramasese aproape neschimbata, 12 unitati judetene neavand niciun element in atentie. Multe unitati nu trecusera nici la identificarea fostilor francmasoni, a descendentilor si a rudelor si cunostintelor acestora, iar in cazul in care se efectuase identificarea lor nu s-a trecut la luarea lor in lucru operativ pentru a cunoaste si documenta daca au preocupari masonice prezente.

Lipsa de rezultate in problema „Oculta”

Cauzele lipsei evidente de rezultate a unor unitati locale ale Securitatii in problema „Oculta” erau legate, mai ales, in opinia conducerii Directiei a III-a, de deficientele in organizarea unei retele informative adecvate, cadrele acestor unitati nereusind sa realizeze o selectionare a surselor care sa fie dirijate pe langa elemente suspecte de activitate francmasonica, impunandu-se o reevaluare a surselor mai vechi, folosite anterior in problema, pentru a se vedea in ce masura acestea puteau fi utilizate in continuare, precum si recrutarea de noi informatori in aceasta problema. insa principala cauza a lipsei de rezultate in problema „Oculta” inregistrata de unele unitati era legata de mentalitatea lucratorilor operativi din cadrul acestora, care nu acordau acestei probleme importanta necesara :In anumite situatii, desi au fost identificate unele elemente care au facut parte din organizatii masonice, apreciindu-se cu usurinta ca sunt in varsta, bolnave ori ca nu ar prezenta pericol pentru securitatea statului, nu s-a trecut la selectionarea si luarea lor in lucru activ pentru a le cunoaste pozitia si preocuparile prezente, cu toate ca informatiile atesta  faptul ca francmasonii, indiferent de varsta si starea sanatatii, mentin contacte intre ei si actioneaza pentru raspandirea ideilor masonice si recrutarea de noi membri.   Lipsa de interes a unor cadre ale Securitatii fata de problema francmasoneriei, precum si cantitatea redusa de informatii de o importanta reala obtinuta de la deschiderea dosarului de problema, starneste adesea nemultumirea conducerii organelor de represiune, dar nici exprimarea, in repetate randuri, a acestei nemultumiri, nu a fost de natura sa modifice situatia:
Stadiul general al activitatii in acest domeniu nu poate fi insa apreciat ca sastisfacator.[…]
Pornind de la imperativele deosebite ce au impus reactivizarea problemei, de la fondul de informatii ce necesita a fi clarificat, cele ce se raporteaza sunt doar niste aspecte mai mult formale de justificare cat de cat a unei activitati.Daca cineva din conducerea Directiei a III-a are o alta parere, sa vina cu argumentele![…] Este nemultumitor si greu de calificat faptul ca nu s-a dat inca raspuns chestiunilor de fond vizate la deschiderea problemei.Prevederile vagi ale Programului de masuri in problema „Oculta” ar fi permis punerea sub urmarire a unui numar mare de persoane, care nu aveau propriu-zis o legatura cu francmasoneria, dar manifestasera interes pentru activitatea acesteia sau pentru istoria ei ori pronuntasera cuvantul „francmasonerie” in prezenta unui informator al Securitatii. Cu toate acestea, unele inspectorate judetene ale Securitatii nu reusesc nici in aceste conditii sa raporteze identificarea unui suspect pe teritoriul judetului si, in consecinta, consemneaza urmarirea, pe linia problemei „Oculta”, a unor pasionati de filatelie, radioamatori, a unor persoane care calatorisera in Statele Unite sau erau rude ale unor evazionisti etc.

NOTE

1. ACNSAS,fond Documentar Bucuresti, dosar 8795(10680),  f. 33-34 – Lupta organelor Securitatii statului impotriva francmasoneriei – material de invatamant, ian. 1956.  Aceasta convingere a ramas inradacinata in randul cadrelor Securitatii, aparent in ciuda tuturor eforturilor depuse de conducatorii acestora de a o modifica. Si in materialul mai sus citat se sublinia ca lucratorii operativi trebuie sa combata conceptiile dusmanoase ale unor informatori care credeau ca masonii nu ar fi decat  niste persoane neserioase, patrunse de misticism, ale caror manifestari nu prezinta pentru statul nostru niciun pericol – vezi ibidem, f. 41.
2. Idem, dosar 8796,vol. 5 f. 165 – 166 – Nota din nov. 1982. Numele de cod al dosarului de problema astfel deschis urma sa fie „Simbolul”
3. Ibidem, vol. 1, f. 25 – Asta nu insemna ca problema directiei care  trebuia sa coordoneze actiunile intreprinse in acest dosar a fost rezolvata definitiv. O dovada in acest sens o constituie si faptul ca, in septembrie 1985, generalul Iulian Vlad intreba: Directia a III-a cum s-a impus ca unitate centrala cu sediul de problema? – vezi ibidem, f. 70 – Nota  din 16.09.1985 a generalului Iulian Vlad.
4. Termenul „urmarire informativa” este folosit impropriu aici. Prin el am vrut sa desemnez intreaga gama de operatiuni utilizate de Securitate in problema, adica supravegherea, verificarea si urmarirea informativa propriu-zisa.
5. Ibidem, f. 109 – Nota a gen. – colonel Iulian Vlad din 10.07.1987

Mafia Serviciilor Secrete din Romania-masonii tradatori
Pe timpul lui Nicolae Ceausescu erau citeva servicii secrete conduse in fapt de securitate-DSS.Nu toti erau prosti ,corupti, tortionari.In anii 50 securitatea era formata din evrei care isi schimbasera numele in nume romanesti si ucideau romanii intelectuli,tarani,preoti la canal si in inchisori ptr a ne ucide fiinta nationala.
Dupa tradarea sa de catre evreul facut ptr crimele comise, general-pacepa-Ceusescu si a data seama ca o grupare formata din masoni doreste ca tara sa fie subjugata de FMI si Banca mondiala a evreilor si sa fie vinduta evreilor si sa -l rastoarne de la putere ptr a pune marioneta evreilor ion iliescu, tot mai impins de la spate de Europa Libera…Ceausescu a inceput sa i dea la o parte pe evreii masoni-ultimii au fost Leon T Rautu si Voitec, dar masonii patrunsesera deja in serviciile secrete-securitate, directia de informatii a armatei-DIA si pregateau lovitura de stat sub masca unei revolutiitransmise in direct-ieseau din adormire ptr a aprinde lumina in decembrie 1989.
Unitatea de la Boteni era o unitatea speciala a armatei formata din securisti patrunsi in armata, care aveaua pregatire in aviatie,scafanadri,rezistenta in conditii grele etc…Aveau 8 permise speciale ptr a se desimula in oameni de rind.Ei au preluat conducerea revolutiei dupa ce securistii l-au tradat in 21 decembrie pe Ceausuescu la adunarea din fata sediului central al CC al PCR-o capcana intinsa familiei ceuasescu.Tot unitatea de la Boteni a penetrat televiziunea ptr a avea contolul la cine si ce se transmitea la tv-mesaje screte pe care profanii nu le intelegeau…Toti sefii erau imbracati cu pulovere de lina de parca atunci erau uniforme ,nu alta.Securitatea facea si multe abuzuri si rele de catre indivizi dornici de afirmare dar avea si o latura de profesionalism ,lucru recunoscut de occident si nu numai…Ofiterii DIA-Directia de Informatii a Armatei ,au pus la cale acel razboi psihologic cu tinte false-chipurile eram atacati de avioane si elicoptere rusesti-vezi ce spunea generalul Gusa-de razboiul inexistent cu anumiti teroristi care au disparutimediat.Sa nu uitam ca multe din cadavrele de la Timisoara arse in crematoriul de la Popesti Leordeni de Sorescu si Baciu-sefi ai Militiei-nu au fost luati in evidente pe simplul motiv ca erau straini-agenti ai KGB,CIA, Mossad, Serviciile secrete ale Ungariei-condusi de agentul dublu Tokes.
Acum dupa revolutie masonii care au pus mina pe serviciile secrete au penetrat PIB ul tarii si este o adevarata mafie ce a inflorit sub toate guvernele cheltuindu se miliarde de euro pe aparatura de ascultare pe oricine ptr santaj, compromitere etc.
Daca in timpul lui Ceuasecu erau ascultate 80% din telefoanele romanilor acum sint ascultate 90%…Au fost angajati sute de mii de sri sti, politisti ,jandarmi etc cu atributiti de filaj ,urmarire ,compromitere paltiti cu salarii grase de noi amaritii de rind. Ii platim sa ne asculte la ordinul mafiei politice.Iata cite structuri de asa zis siguranta nationala au fost create ptr ca sa fim urmariti non stop intr o tara libera ,ptr care au murit mii de tineri in 1989.
Securitatea a fost inlocuita prin dezinformarea si incidentele de la Tg Mures- cu SRI ,find numit sef un evreu ungur Astolosz Virgil Magureanu-prezent la asasinarea lui Ceausescu ,agent Mossad…In structura SRI se afla mai multe servicii decit inanite de 1989 -mai multi bani cheltuiti ptr a fi urmariti si ascultati.Normal SRI trebuie sa faca servicii procuraturii,DNA si sa asculte cu mandat convorbirile suspectilor dar ei te fac terorist si te urmaresc cum vor fara mandat.
Sefii SRI sint masoni in frunte cu George Maior -nasul de cununie al lui Ponta Victor din a doua casnicie dar numit de Traian Basescu.
El vrea sa fie noul presedinte al Romaniei…Evreu ungur, Maior George a condus fundatia evreiasca americana George Marshall primind banii negrii…
Ei au adus in Romania asa zis teoristi in inchisori camuflate de psd si pnl prin Norica Nicolai, procuror, agent secret – scolita si pregatita de evreul ungur George Soros…
Radu Timofte fost sef SRI senator psd, implicat in mafia teroristului PKK Keser Fatih, protejat de Ponta Victor, Viorel Hrebengiuc, Adrian Nastase, Ionba Talpes. Ristea Priboi-cel cu atentatul de la Europa Libera regele rambursarilor de tva de miliarde euro-caruia psd si Ponta Victor i-au dat fabrica de explozivi Nitramonia Fagaras si au trimis 3000 tone exploziv cu un vapor Red Sky din Constanta catre Al Queda in Egipt….De asemenea in mandatul lui Emil Constantinescu faceau si operatiuni speciale cu trafic armament, camuflate in contrabanda tigari si cafea….
Deci pe timpul lui Ceusescu , era securitatea si DIA-directia de informatii a armatei.Dupalovitura de stat data in 1989 de masonii care au aprins Lumina imediat, ptr a pune mana pe averile lui Ceuasescu si a ne inrobi iar evreilor de la FMI si Banca mondiala, au aparut SRI dar si alte citeva structuri de informatii – sanchi-in realitate servicii aservite strainatatii,conduse de tradatori masoni in totalitate cum sint Virgil Magureanu, George Maior ,F Coldea si altii…A aparut DGIPI adica politia secreta de tip nazist -gestapo-kgbist bolsevic evreiesc, a politiei, care conform legii ar trebui sa urmareasca doar politisti corupti, care sint multi tare-dar ei urmaresc pe toata lumea ,ptr a o santaja si stoarce bani de la oamenii de afaceri si oamenii politici…..

Dan Gheorghe unul din sefi -avea o voce groasa de la tigari- a devenit ulterior sef SIPA cu generalul de securitatea Ureche si sluga mafiei de la complexele de contrabanda Europa si NIRO, pe unde se spala miliarde de euro cu marfa de contrabanda din China, intrate prin portul Sud Agigea controlat in totalitate de familia basescu-Mircea si Traian si seful de vama Teseleanu, prin firma Triton-a lui Basescu- condusa de Anca Ivascu directoare BRD Constanta.Foarte usor s- ar sti daca in containerele din China vine marfa de contrabanda, droguri, armament, tigari, daca ar fi folosit scanerul dat de Uniunea Europeana dar nu se vrea pentru ca spaga este mare. La NIRO lucreaza si politisti de la DNA-Badea, fiind toti masoni inregimentati in structura mafiota a serviciilor secrete ce poarta denumirea de UNPR-partidul lui Gabriel Oprea -mason general corupt cu avere de sute de milioane euro-de unde? Din slariu?

Printre sefi este si Nicu Dumitru. DNA ii protejeaza ptr spaga care o dau la alegeri , trecind din tabara lui Adrian Nastase la Traian Basescu si la Victor Ponta. DGIPI are sediul pe Str. Eforie din Bucuresti vis avis de Politia Capitalei. Printre primii sefi a fost si sluga lui Ceusescu si Iliescu Ion-generalul Cico Dumitrescu – omul Elenei Ceausescu in domeniul chimiei-apoi consilier de stat la Palatul Cotroceni, unul din capii masoni bolsevici ai loviturii de stat din decembrie 1989, cel care la televiziune il tinea pe Nicu Ceausescu de mina…S-a numit si unitatea 0215 cunoscuta ca si doi si un sfert actulamente 0962…Printre sefii masoni cunoscuti a fost si generalul Ardeleanu Virgil poreclit Vulpea…Provenit din masoneria de la Cluj aservita lui Ion Tiriac prin Ioan Rus si Camarila de frati tradatori , Ardeleanu a strins dosare intregi despre intreaga clasa politica, cu care a santajat toate guvernele, fiul sau fiind unul din baietii destepti care impreuna cu fiul lui Virgil Magureanu-sef SRI, a facut sute de milioane de euro…Nici pina azi nu au patit ceva. S-a retras la Cluj unde conduce activitati specifice…
Viorel Hrebengiuc, mafiotul 1 al tarii, evreu mason a coordonat santajul politic impotriva adversarilor sai incercind cu ‘eminenta cenusie’, reapetentul Vanghelie sa puna mina pe doi si un sfert -DGIPI-in 2008, cind era cuscrul lui Traian Basescu. Dar atunci au dat in omul-pusculita al lui Traian Basescu-Puiu Popoviciu-si au luat-o in bot de la Basescu… Mai tirziu Elena Basescu-Eba nu a mai vrut sa se f…ta cu baiatul lui Viorel Hrebengiuc, coalitia psd-pdl a cazut si DGIPI si a schimbat iar stapinii.

Desi este ilegal ei continua sa urmareasca oameni simpli si nu politisti corupti.Cind eram in Comisia de Siguranta Nationala am chemat in fata comisiei conducerea Ministerului de Interne si pe Virgil Ardeleanu ptr ca au cumparat fara licitatie aparatura de 30 milioane euro ptr urmarire ilegala.Ce securitate-aia erau mici copii pe tehnica operaiva-TO. Conform legii de siguranta nationala urmarirea se face pe un mandat dat de judecator doar de SRI. In realitate toate aceste structuri urmaresc pe cine vor si nimeni nu le face ceva-tara membra a UE. Cam ca NSA. Am vazut atunci aparatura de interceptare. A trecut vremea microfoanelor ascunse in telefon, riscul de intra in casa urmaritullui ptr. a planta coropisnite. Acum stau in masini-Dacia Solenza sau Logan si au un laptop care elimina vocile din jur,selecteaza vocile celui pe care il vor santaja si asculta tot, inclusiv convorbiri intime. De ce atunci era hulita securitatea? Ce fac astia este total ilegal-nu pe politistii corupti ii urmaesc. DGIPI este o arma de santaj. Seful DGIPI este numit de minstrul de interne-om politic-iar acum se vrea a fi numit direct de premierul Ponta Victor cel mai corupt om ce a scapat mafioti si teroristi pkk-keser fatih. DGIPI este subordonat deci ministrului de interne ,dar mai exista si alta structura -SIPI -subordonta sefilor de politie judetene. Alti bani publici ,ai tai ai mei ptr a fi urmariti ilegal noi ii platim din taxe si impozite-salarii uriase.

V-am prezentat cum tradatori de tara si neam au pus mina pe toate structurile de securitate dupa 1989 fara ca cineva sa-i traga la raspundere penala.Toti apartin masoneriei de parca daca nu esti mason, nu poti lucra in aceste domenii…Toti au salarii mari dovada fiind risipa din PIB ptr plata salariilor acestor nenorociti care sint de un milion de ori mai rai decit securistii lui ceausescu-unii din aia chiar erau profesionisti. Nu acelasi lucru il putem spune despre SPP-o gasca de parveniti politic si pe criterii de rudenie.
In timpul lui Ceuausescu era celebra divizie din cadrul Departamentului Securitatii Statului condus de generalul Neagoe. Celebra este imaginea din 21 decembrie 1989 cind securistul gras cu palarie in loc sa-l apere pe Ceuasescu in balconul CC al PCR ii spune-inauntru-si fuge. Ori in acel moment trebuia scos presedintele din pericolul iminent. Era dovada clara a tradarii securistilor care impreuna cu DIA pusesera la cale lovitura de stat. Lipseau asa zis teroristii-agenti Mossad-ca sa fie iubita noua conducere.
Cit de prosti eram-strigam Jos Comunismul si-l puneam seful tarii pe un comunist nenorocit-Ion Iliescu membru CC al PCR. Ii puneam pe Serban Mihailescu-sef cabinet Elena Ceausescu-zis azi Niki Spaga, pe Viorel Hrebengiuc-secretar CC al PCR la Bacau-mari masoni, pe Olimpian Ungherea sef mason-sef al ziarului securitatii Pentru Patrie, pe Ioan Taples-securist mason coleg cu Ilie Ceausescu, pe Petre Roman-al carui tata evreu a creat securitatea si NKGV-ucigind romani la canal si in inchisori comuniste. Astia eram-luam de bun tot ce ne bagau pe git Europa Libera finantata de evreii din SUA
Primul sef al SPP este numit nepotul lui Ion Iliescu criminalul, un tablagiu -plutonier major de artilerie-Iliescu dupa nume si el-care devine in citiva ani -general…Ca si Ceausescu din cizmar-devine general de armata. Iliescu face afaceri necurate cu arme si tigari si devine bogat ,foarte bogat… Adrian Nastase isi pune si el sefi la SPP oameni de casa, implicati in afaceri, Seful SPP personal al lui era o femeie ca sa nu se mai vorbeasca ca e poponar. Apoi Ion Iliescu il numeste pe masonul Naghy-si el corupt pina in maduva oaselo.
Adevaratii profesionisti din SPP pleaca pe salarii mai mari in zone de conflict -unde isi risca viata ptr bani multi. Vine Traian Basescu care il numeste sef SPP pe V.Pahontu un securist nenorocit care in 16 decembrie-22 decembrie 1989 era sef dispozitiv de represiune al Securitatii Statului in zona Piata Unirii-Piata Universitatii-unde sint ucisi sute de tineri din comanda lui,dovada jurnalul de lupta. Era capitan de securitate. Sluga a regimului devine jandarm, raspundea de zona Palat Cotroceni unde venea lumea sa strige -Iesi afara javra ordinara….Ptr meritul de a fi scalv este numit sef SPP de Traian Basescu.
Urmeaza epurarea adevaratilor profesionisti-citi mai erau, si aduce in locul lor jandarmi. Este desfiintata unitatea Aqvila -unitatea de elita a Ministerului de Interne si sint adusi si aici pe pile niste non profesionisti, tot jandarmi…
Mass media isi are rolul sau de manipulator in acest caz. Aceasta unitate era antrenata special ptr cazuri grave, de aducere a infractorilor periculosi prinsi in alte tari. Pahontu termina SPP de tot. Sint angajati nasi si fini si nepoti pe spagi mari-vezi caz angajari ajuns la DNA-sef ce era general Andreescu -apropiat al lui Traian Basescu dar si al mafiei lui Adrian Nastase- vezi spaga vila la Snagov de la terorist Kurd Keser Fatih eliberat de Ponta Victor. Se aloca din banii nostrii miliarde de euro anual din buget sa fim urmariti de zeci de structuri corupte de asa zis siguranta nationala . Insa Uniunea Europeana ii apara pe mafioti..

Victor Stanculescu confirma: Verestoy Attila este mason. Generalul face apologia masoneriei din inchisoarea Jilava

 

In ultima perioada, portalul Ziaristi Online a fost alimentat cu informatii despre date si evenimente secrete ale masoneriei de la o anumita Sursa “A”, cel mai probabil aflata chiar in interiorul organizatiei oculte care tinde sa controleze total ce a mai ramas din statul roman. In baza acestor informatii, verificate si dovedite drept autentice, am publicat mai multe dezvaluiri. Tot in cadrul aceastei serii, publicam azi, de la aceeasi sursa si in exclusivitate, un interviu care circula printre masoni cu generalul Victor Stanculescu, intervievat in inchisoarea de la Jilava de Horia Nestorescu Balcesti, un mason aproape la fel de controversat ca si interlocutorul sau. In prima parte a acestei filmari constatam cum generalul confirma apartenenta senatorului UDMR Verestoy Attila la Marea Loja Nationala din Romania, face apologia masoneriei si il evoca pe primul conducator al structurii secrete din Romania, de dupa 1989, Nicu Filip, care pare cel care a dorit sa-l initieze in organizatia “discreta”. Sau a si reusit?
Pana la episodul urmator, cateva date despre “groful” UDMR, senatorul mason cu cea mai mare avere oficiala din Parlamentul Romaniei.

VERESTOY ATTILA –MASONUL DE AUR AL UDMR

Raport asupra masoneriei din Romania – Extras

UDMR este controlată de un grup de potentaţi, dintre care se detaşează simţitor senatorul Verestoy Attila, ale cărui afaceri au prosperat în epoca guvernării Năstase, şi, intâmplător sau nu, asociaţii baronului udemerist sunt personaje notorii ale clientelei financiare crescute la sânul P.S.D., cei mai mulţi dintre ei fiind masoni bolşevici cu ştate vechi. În anul 2003, odată cu instalarea lui Eugen Ovidiu Chirovici la sefia MLNR, masonul Verestoy Attila va fi numit „Asistent al Marelui Maestru” pentru Transilvania. Astfel, cu ajutorul masoneriei, senatorul Verestoy Attila va reuşi în scurt timp să controleze în totalitate nu numai presa din secuime, ci şi insituţiile de stat din Harghita Covasna, prin care va derula afaceri de milioane de euro. Masonul Attila Verestoy este un adevărat magnat local, cu o avere estimată la circa 40 milioane euro. Datorită afacerilor cu lemn pe care lea desfăşurat în Transilvania prin intermediul firmei Nivo, Verestoy sa ales chiar cu porecle cum ar fi: Kerestoy sau “Drujba lui Dumnezeu”. Societatea cu pricina era asistată juridic de fostul ministru al Sănătăţii din perioada 1996-2000, Hajdu Gabor. Profiturile obţinute din lemn au fost reinvestite de Verestoy în afaceri cu alcool, industrie, agricultură şi mass-media. Zonele de interes şi influenţă ale masonului UDMR sunt Ciucul, Odorheiul, Tulgheş, Borsec, Reghin şi Gheorghieni. Această situaţie a profiturilor reinvestite, se reflectă fidel în afacerile lui Verestoy Attila din străinătate, pe care acesta le derulează în asociere cu alţi masoni celebri, cum ar fi: Cristian Burci, Dumitru Creştin, Dinu Patriciu, Alexandru Bittner, Costel Bobic şi Emil Nell Cobar. Toate aceste personaje fac parte din stafful executiv al unei adevărate suveici de societăţi offshore care se ramifică pe bătrânul continent. Printre acestea figurează: M.G. Media Group International Holding SA, European Radio Instruments Limited, International Railway Systems SA (IRS), IRS Leasing Limited, Rompetrol, etc. Prin sistemul său relaţional, masoneria bolşevică s-a implicat şi în derularea unei alte afaceri controversate marca Verestoy Attila, cum ar fi cea cu tichete de masă, administrată de firma Hungastro SA (detalii in investigatia de mai jos).

Dan Badea – Micile secrete ale lui Attila Verestoy

Este supranumit „Drujba lui Dumnezeu“, „Groful defrisarii padurilor“ sau „Kerestoy“.

Senatorul UDMR Attila Verestoy este unul dintre cei mai bogati politicieni romani. Averea sa, in continua crestere datorita afacerilor tot mai prospere pe care le-a dezvoltat de-a lungul carierei sale politice, i-a adus si titlul de cel mai bogat om de afaceri din judetul Harghita, fieful sau politico-financiar.

Incepute in 1991, la un an dupa intrarea sa in politica, afacerile derulate de Verestoy au acoperit domenii precum industria prelucrarii lemnului, agricultura, produse chimice, alcool, comunicatii, transporturi, mass-media, investitii financiare etc.

El si-a administrat singur toate afacerile pana cand legea i-a interzis explicit acest lucru si calitatea de senator a devenit incompatibila cu aceea de administrator al unei firme. Ulterior, aprope toate afacerile sale au fost preluate, spre administrare, de catre sotia si fiul sau (Attila Verestoy jr.).

Mai trebuia amintit din start faptul ca senatorul Verestoy s-a specializat ca membru al Comisiei Parlamentare de Control al SRI, o functie extrem de importanta pentru cei care stiu ca informatia inseamna totusi ceva in politica si afaceri.

Peste sapte milioane de euro in conturi si actiuni

Averea oficiala a senatorului, conform ultimei sale declaratii, este impresionanta. Astfel, daca socotim numai banii pe care Verestoy ii detine in diferite banci acestia depasesc 3,5 milioane de euro. De asemenea, valoarea actiunilor listate (pe Bursa sau Rasdaq) aflate in posesia lui Attila Verestoy se ridica, pe 21 februarie a.c., la peste 93 miliarde de lei (aproximativ 2,5 milioane euro). El mai are, in plus, creante de 150.000 euro, dar si obligatii de 500.000 euro. In proprietatea senatorului Verestoy se mai afla cinci terenuri, patru apartamente, o vila si un autoturism Audi S8 din 2001.

Attila Verestoy isi recunoaste implicarea directa in zece firme la care detine actiuni in valoare totala de aproximativ 1,6 milioane euro. Cele zece societati sunt urmatoarele: Hungastro SA (7,123 miliarde lei), Famos SA (2,262 mld. lei), Junior Com SA (14,68 mld. lei), TVM SA (3,7 mld lei), Scripta SA (2 mld. lei), Sojo-Hort RT (Ungaria, 16,5 milioane forinti), Bavaria Leasing SA (5 mld lei), Trinserv SRL (546 milioane lei), European Radio Investment (400.000 euro) si Asociatia Societatea Civila – Aleea Modrogan (177.000 euro). Comparativ cu declaratia de avere data in decembrie anul trecut, din ultima lista a firmelor la care senatorul Verestoy se declara actionar lipsesc patru societati: Hellas Primex SRL, Agrocentrum SA, Trinvest SA si Biolitt SRL.

Pe coperta, la umbra Elenei Ceausescu

Absolvent al Facultatii de Tehnologie Chimica din Politehnica bucuresteana, proaspatul inginer chimist Attila Verestoy si-a facut stagiatura, in perioada 1978-1980, la intreprinderile „Mecanica“ Sfantu Gheorghe si „Tehnoutilaj“ Odorheiu Secuiesc. In 1980, se reintoarce in Bucuresti si ocupa una din catedrele Facultatii de Chimie Industriala din cadrul Institutului Politehnic. Devine lector, iar apoi, din 1983, cercetator stiintific in cadrul Institutului de Cercetare de Chimie Anorganica Bucuresti.

In 1989, este cercetator stiintific principal in cadrul Institutului de Cercetare si Proiectare pentru Chimie Anorganica si Metale Neferoase din capitala. Cum locul sau de munca, dar si preocuparile stiintifice se aflau sub calcaiul Elenei Ceausescu, au aparut ulterior comentarii privind eventuala sa legatura cu Securitatea sau, mai mult, cu academicianul nr. 1 al patriei, Elena Ceausescu. Comentarii publice pe aceasta tema au aparut in 1998, in urma unui conflict izbucnit intre conducatorul extremist al platformei „Initiativa Maghiara Ardeleana“ din cadrul UDMR, Adam Katona, si liderul UDMR Attila Verestoy.

Neintelegerile dintre cei doi, provocate de viziuni politice diferite, l-au iritat peste masura pe Katona, care a afirmat ca Attila Verestoy ar fi fost un fel de mana dreapta a Elenei Ceausescu. Declaratia a fost facuta intr-un interviu pe care Adam Katona l-a dat in iulie 1998 bilunarului „Europei Ido“ din Sfantu Gheorghe. „Verestoy a lucrat in institutul Elenei Ceausescu ceea ce, pentru un cercetator maghiar, nu era o onoare oarecare, ci presupunea o relatie bazata pe incredere“, a declarat Katona.

Acesta ar fi fost deranjat de faptul ca, potrivit afirmatiilor sale, Attila Verestoy i-ar fi spus, scurt, dar convingator, „Te sugrum, dar nu la figurat, ci pe bune“. Ulterior, in apararea senatorului Verestoy a sarit secretarul de stat Szabolcz Lanyi care, in cotidianul „Romaniai Magyar Szo“, a afirmat ca singura legatura dintre Verestoy si Elena Ceausescu a fost publicarea numelui „academicienei doctor inginer“ in fruntea colectivului care a lucrat la elaborarea unei teze in cadrul Institutului de Cercetare si Proiectare pentru Materiale Neferoase si Rare.

Inceputurile din padure

Lansat in afaceri din industria de prelucrare a lemnului, fostul inginer chimist Attila Verestoy s-a descurcat cum nu se poate mai bine in jungla tranzitiei. S-a implicat in acest domeniu si datorita faptului ca a beneficiat de retrocedarea unei parti importante dintr-o fabrica de mobila care apartinuse bunicului sau, inainte de nationalizare.

In 1991, a infiintat firma IVO SRL, alaturi de cumnatul sau Ferenczy Karoly, firma prin care a derulat cunoscutele afaceri cu cherestea. Trei ani mai tarziu, alaturi de cumnatul sau si de Attila Hosszu, a infiintat o noua firma in Odorheiu Secuiesc, „Metwooplast-Sat“ SRL, societate al carei obiect de activitate era fabricarea si comercializarea produselor din lemn.

Tot in 1994, devine administrator la fabrica de mobila Famos SA din Odorheiu, ulterior preluand actiuni importante si la aceasta societate, cu o traditie de peste 40 de ani. Treptat, Attila Verestoy si-a extins afacerile si in alte domenii. In 1993, a infiintat firma Hellax Primex SRL, profilata pe produse agricole, iar in 1994 s-a asociat cu fostul senator oltean al PDSR, Teiu Paunescu, in societatea MES SA Slatina; in acelasi an a infiintat, la Bucuresti, societatea de consultanta si management in afaceri V&P Invest.

Alcool, tichete de masa si presa

Cum afacerile cu alcool ofereau oportunitati financiare interesante, Attila Verestoy si-a incercat norocul si in acest domeniu. A inceput in 1994, timid, cu firma „Simalcoop“ SRL din Tusnad, societate prin care a participat la privatizarea fabricii „Spirt –Amidon“ de langa Miercurea Ciuc. Desi a preluat de la FPS un pachet de 21% din actiunile „Spirt-Amidon“, contravaloarea acestora (trei miliarde de lei) n-a mai ajuns la FPS, cativa ani mai incolo firma trecand, cu datorie cu tot, la FPS. Conform declaratiilor senatorului Verestoy, afacerea nu i-a adus profit. „Am iesit in pierdere totala, nu m-am imbogatit din aceasta afacere“, a declarat ulterior Verestoy.

O alta incursiune in lumea alcoolului a fost facuta de Verestoy in 1998 cand, prin firma IVO SRL, a preluat de la FPS pachetul de 40% din actiunile societatii „Vinuri si Bauturi“ din Miercurea Ciuc.

Profitul cel mai insemnat ii revine insa din actiunile pe care le detine la grupul de firme Hungastro SA din Covasna, actiuni evaluate la peste 35 milioane dolari. Ca orice politician responsabil, Attila Verestoy a investit si in mass-media prin firma Trinvest din Sfantu Gheorghe. El a participat la infiintarea „Editurii Scripta“ de la Oradea, la care a devenit presedinte si, ulterior, la preluarea unor actiuni (6%) la cotidianul de limba maghiara „Kronica“.
Miliarde la minut cu actiuni Rompetrol

In aprilie 2008, senatorul Attila Verestoy s-a numarat printre protagonistii ingenioasei speculatii pe piata de capital cu actiunile Rompetrol (RRC), alaturi de Camelia Voiculescu (fiica lui Dan Voiculescu), Sorin Rosca Stanescu (foto), Calin Popescu Tariceanu si altii. Declansata pe 7 aprilie 2004, tranzactia cu actiuni Rompetrol a adus protagonistilor, in doar cateva minute, castiguri de zeci si sute de miliarde de lei. De exemplu, un off-shore din Cipru, Saltville Ltd., a cumparat intr-un minut (intre orele 10:09 -10:10) un miliard de actiuni la pretul de 116 lei bucata, si dupa sapte minute a vandut 550 milioane actiuni cu preturi cuprinse 250 si 300 lei bucata, obtinand un profit de 22 miliarde lei, plus 450 milioane actiuni in portofoliu.

Printre cei care au cumparat atunci de la Saltville, la pretul de 250-300 lei actiunea, s-au aflat Camelia Voiculescu (478 milioane actiuni) si Attila Verestoy (63 milioane actiuni). Senatorul UDMR a vandut, la randul sau, o parte din actiuni la un pret dublu (intre 657 si 770 lei actiunea) si a realizat rapid un profit de 7,7 miliarde lei ramanand si cu 28 milioane de actiuni in portofoliu. Ulterior, Attila Verestoy a declarat ca totul a fost corect si la vedere. „Am cumparat si am vandut mai multe actiuni de pe piata libera, a spus Verestoy. Da, am cumparat in 7 aprilie cu 300 de lei“ – a declarat Attila Verestoy. Singurul secret nedezvaluit de liderul UDMR a fost modul in care a ghicit ca trebuie sa se afle la locul potrivit, in momentul potrivit, alaturi de grupul restrans, select si potrivit de speculatori pe piata de capital.

Razvan Theodorescu iese la lumina, Stanculescu si masonii la Jilava 

vs

Sursa “A”, care ne-a transmismai multe informatii despre razboiul subteran dintre diversele grupuri masonice care-si adjudeca Romania, revine. In primul rand cu fotografia de mai sus, din care se detaseaza o chelie binecunoscuta: academicianul Razvan Theodorescu, instalat de Ion Iliescu ca prim presedinte al TVR-FSN in 1989-1990. De altfel, in jurul personajelor protagoniste ale acelor evenimente se invarte si nota remisa acum portalului Ziaristi Online. Este vorba de o informatie privind unul dintre actorii loviturii de stat din decembrie 1989 si al executiei cuplului Ceausescu: generalul cu piciorul in ghips, Victor Atanasie Stanculescu. Aflat acum la Jilava, fostul conspirator pe linia AVO-GRU este vizitat regulat, la “vorbitor”, cu portocale si aparate de filmat, de unul dintre masonii implicati in rafuielile masonice: Lucian Cornescu Ring. In acelasi loc in care il vazusem filmat pe Stanculescu facand apologia masoneriei alaturi de Horia Nestorescu Balcesti, de data aceasta este sarbatorit 1 decembrie impreuna cu Lucian Cornescu Ring (vezi video mai jos). Acesta, la randul lui, pe site-ul sau de “stiri masonice”, aduce in atentie o alta controversa, privindu-l pe “venerabilul” Marcel Shapira, care ii scrie de la Paris in 2005 aducand aminte in PS-ul ravasului sau plin de informatii interesante, faptul ca intr-o carte despre revolutie ar fi aparut ca el ar fi dat ordinul executarii lui Ceausescu. O copilarie. Jocurile au fost mult mai mari. Dar prezentam aici continutul scrisorii, pentru documentare. Atat Ring cat si Sursa “A” considera ca Schapira a fost, de fapt, doar un banal informator al Securitatii, ulterior un sustinator infocat al lui Iliescu. Inpostarea sa, Ring dezgroapa si un scandal vechi de cinci ani, starnit la vremea respectiva de un articol incisiv al ziaristei Miruna Munteanu, despre care afirma ca a fost trimisa la el de “fratele” Costel Iancu la ordinele lui Schapira. Cu toate acestea, in 2005, cei doi hotarasc sa ingroape scandalul si se vad la Paris unde si filmeaza un material nu lipsit de interes, pe care il prezentam integral mai jos. De la Ring mai aflam si cum ar fi fost “reaprinse luminile” masoneriei in Romania, dupa 1989. Citam:

“In 1990, a venit la mine si s-a facut cunoscut ca frate regretatul Nicu Filip. Mi-a explicat atunci ca avea o loja ascunsa inca din timpul epocii Ceausescu. L-am sunat la telefon pe Schapira si i-am propus sa reincepem sa lucram ca masoni in Romania (in acel timp, functiona la Paris un Suprem Consiliu in exil precum si o Mare Loja). Spre uimirea mea, m-am izbit de un zid, Schapira spunand un “NU” hotarat si explicand ca „acolo sunt numai securisti…”. Am mers mai departe, l-am luat pe Nicu Filip la mine, i-am pus la dispozitie birouri, secretara, sofer masina si i-am dat si o sarcina: cea de a gasi maestri masoni in adormire, de preferinta dintre cei deveniti maestri inante de 1935. In mai putin de doi ani, Nicu a gasit 19 frati cu care „a suflat in taciuni”, este adevarat, cu ajutorul mai multor Mari Loji straine si, in 1993, in luna mai, a fost consacrata M.L.N.R. si Supremul sau Consiliu. Schapira a aflat ca la inceputul lunii mai 1993 trebuia sa vina la Bucuresti reprezentantii Supremului Consiliu Jurisdictiei Sud a S.U.A., in acel caz, Loja N.A.T.O. condusa de un contraamiral si a venit de indata la Bucuresti. Nicu l-a ignorat. Atunci, Schapira, jignit, a convocat  la hotelul Bucuresti mai multi frati de el cunoscuti si SI-A TRANSFERAT TOATE PUTERILE. Cele ale sale de Suveran Mare Comandor in mainile lui Amedeo Lazarescu si, in acelasi timp, Marele Maestru in exil si-a transferat si el puterile in mainile lui Vladimir Boanta”

Sursa “A”: Ce face Lucian Cornescu Ring cu Victor Atanasie Stanculescu la Jilava

Pentru a închide paranteza deschisa cu ceva timp în urma, si pentru a urma cursul materialelor prezentate, voi face câteva referiri si completari la ultimul material. În materialul anterior am amintit ca Constantin Bartolomeu Savoiu l-a santajat pe fostul general Stanculescu, propunându-i semnarea unui document pentru a arata apartenenta sa la masonerie, în schimbul ajutorului pentru a parasi arestul din puscarie. Spuneam în acel material ca si Lucian Cornescu Ring a efectuat vizite la Stanculescu la Jilava. Ultima vizita filmata a avut loc pe (sau în jurul datei de) 1 decembrie 2010. Dovada acestui lucru sta în materialul acesta:

 

Trebuie totusi sa mentionam si relatia, negata acum de Savoiu, dintre Lucian Cornescu Ring si Constantin Barolomeu Savoiu. Cu ceva timp în urma circula faimoasa lista a masonilor din Supremul Consiliu al lui Cornescu Ring, acolo unde se regaseau nume precum Horia Nestorescu-Balcesti, Razvan Theodorescu etc.

Savoiu se autoproclamase Mare Maestru al unei mari loji numite MLNUR, iar Cornescu se autoproclamase Suveran Mare Comandor al unei entitati masonice superioare numite SCR, chiar daca acestia fusesera expulzati din acest doua entitati.
Astazi, cei doi se ataca reciproc, fiecare invocând ce le convine mai mult. Dar sa revenim putin la faimoasa lista. Cine este astazi pe aceasta lista? Voi mentiona doar câteva nume sonore: Radu Vasile (este vorba despre fostul premier al României), Victor Babiuc (fost ministru al Apararii), Eliade Stefanescu, Florin Enaceanu, Manolescu, etc. Voi reveni cu noi informatii.
Pana atunci…
Legenda Foto: Doamna cu parul castaniu din stanga este Gratiela Barla, fosta sotie a lui Cornescu Ring. Persoana de langa ea este Mircea Deaca, fiul “faimosului” (la casa Ceausestilor) pictor Deac (ajuns in Franta, pentru a-si pierde urmele trecutului rosu, si-a schimbat numele in Deaca). In dreapta, inconfundabilul academician Razvan Theodorescu, alaturi de Horia Nestorescu Balcesti. Fotografia a fost realizata la sfarsitul anului trecut, la unul dintre hotelurile centrale din Bucuresti
Nici când au venit sovieticii n-a fost mai grav ca azi pentru România, stat pe cale de disoluție, atrage atenția istoricul Dinu C. Giurescu
Nici în 44 când au venit trupele sovietice, România n-a fost într-o situație mai gravă decât este acum”, a declarat academicianul Dinu C. Giurescu, duminică seara, la emisiunea lui Radu Tudor. Iată câteva dintre semnalele de alarmă trase de marele istoric, singurul, se pare, care are tăria morală și forța intelectuală de a atenționa românii că țara lor e pe cale de a nu mai exista: ”O ţară poate fi împinsă spre destrămare pe mai multe căi: economic, prin acapararea instituţiilor statului de grupuri de interese, prin dezorganizarea învăţământului, distrugerea sistemului public de sănătate şi pierderea celui propriu de asigurări, cât şi prin „conlucrarea“ tuturor acestor factori. Este cazul României.
După decembrie 1989 a avut loc lichidarea, la propriu, a peste 90% din industria românească, odată cu reducerea masivă a producţiei meşteşugăreşti, în timp ce întreprinzătorii autohtoni par mai curând ignoraţi de forurile de decizie.
În prezent, la ordinea zilei este privatizarea (vânzarea) resurselor minerale şi energetice, însoţită de afirmaţia – nedemonstrată – a independenţei energetice a ţării!
Harta întocmită de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale arată că toate zonele României, inclusiv platoul aferent al Mării Negre, sunt cuprinse în perimetrele de exploatare acordate la 26 companii străine.
Cu ce rămân cetăţenii acestei ţări în urma acestui val de explorări-exploatări? După contractele aflate în lucru, cu foarte puţin şi, în plus, la cheremul celor care efectuează forajele. Adio, independenţă energetică!
Sistemul bancar este controlat în proporţie de peste 90% prin sucursalele din România ale băncilor din alte ţări. Recapitalizarea CEC-ului – capital românesc – este refuzată de instanţele europene. Oare se pregăteşte să moară şi cea mai veche bancă populară românească?

Prin împrumuturile contractate de la Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi Banca Europeană, asupra cetăţenilor apasă cea mai mare datorie din istoria contemporană a României.

Instituţiile statului – atât la nivelul superior decizional, cât şi pe trepte intermediare – sunt direcţionate de reprezentanţi ai cercurilor de interese transpartinice constituite de mulţi ani. Încercările de a repune legea în drepturile ei se izbesc de refuzul net al acestor reprezentanţi, sub felurite „motivări“. Nu au reuşit până în prezent nici încercările de a clarifica şi eventual sancţiona multiplele „combinaţii“ pe seama avuţiei publice. Vorbim însă repetat şi insistent de independenţa justiţiei.

Rolul şi menirea parlamentului – bine definite şi formulate în teorie – rămân a fi verificate şi în practică.

Ştergerea treptată a identităţii, a conştiinţei apartenenţei la naţiunea românăseoperează, de mai mulţi ani, direct asupra tinerilor prin învăţământ, mai ales prin disciplinele umaniste – limba şi literatura şi istoria românilor. Operaţiunea se efectuează prin stabilirea curriculei şi a unor tipare obligatorii pentru manuale, care, prin însăşi alcătuirea lor, îndepărtează încet şi sigur tineretul de la disciplinele respective.

Ţelul educaţiei globaliste este astăzi formarea unui om al secolului XXI interesat de valori materiale şi pseudo-culturale, fără identitate naţională. Cu alte cuvinte, un „pălmaş“ modern.

Deteriorarea sistemului public de sănătate din multiple cauze a devenit vizibilă iar exodul medicilor şi a personalului sanitar continuă.

Încorporarea cetăţeanului într-un sistem de asigurări prin companii internaţionaleînseamnă supunerea acestui cetăţean în final unor reguli standard fără legătură cu posibilităţile şi evoluţia ţării respective, în cazul de faţă, România. Procesul este în curs.

Asemenea evoluţii sunt limpede influenţate de tendinţele integratoare ale Uniunii Europene conduse de o birocraţie cu reguli proprii. Reglementările succesive – care merg până la reţeta de preparare a „mititeilor“ – ca şi impunerea regionalizării continentale (obligatorie) – duc spre ştergerea identităţii statelor europene.

În ultimă instanţă vine opţiunea esenţială a fiecărui om politic român. Câtă voinţă are – dincolo de apartenenţa la un partid – de a păstra şi apăra valorile proprii româneşti – materiale, morale şi culturale? Cât de mult mai este dispus să se plece, repetat, în faţa directivelor, regulamentelor şi grupurilor de presiune din interior şi din afară?

Cu prea puţine semne pozitive, atitudinile oamenilor politici nu sunt încurajatoare. Tendinţa merge spre slăbirea în continuare şi chiar destrămarea statului şi a naţiunii.

Apare ca şi cum s-ar dori să nu se schimbe ceva fundamental, ca starea existentă în 2011-2012 să rămână încă o generaţie cel puţin.

Vom merge în continuare spre destrămare sau dimpotrivă spre o redresare – deocamdată greu de întrevăzut?

Încotro ne îndreptăm, Doamne?”

Profesorul Dinu C. Giurescu este parlamentar, ales pe listele Partidului Conservator. Încercările sale disperate de a trezi clasa politică, românii în general  la o atitudine patriotică de salvare națională, măcar în ultimul ceas, par a fi fără sorți de izbândă în condițiile în care s-a instituit și consolidat un monopol antinațional în toate domeniile, iar reacțiile din interior lipsesc sau sunt mai degrabă de acceptare interesată.

 

 

Adauga un comentariu

Nume*

Adresa de email* [Nu va fi publicata]

Comentariu*