Când am înfiinţat primul număr al revistei, am bătut la uşa multora. Am trecut pragul chiar al câtorva mii de biserici, inclusiv protestante şi neoprotestante, şi m-am ales cu doar 3 abonamente! M-am dus la ai mei, colegi de jug, de chin şi speranţe, dar prea mulţi, pe nedrept, nu m-au primit, pentru că am trădat profesia. Ei mi-au reproşat că pun oamenii să pupe oase şi fotografii aurite pe dinafară dar goale, zgârcite pe dinăuntru. M-au refuzat, fără a citi că eu lupt pentru primirea gratis de la Isus a iertării, fără bani, icoane şi fără plată. M-am dus la industriaşi, bancheri şi meseriaşi, dar şi ei mi-au aruncat cererea la coşul de gunoi. Când m-am dus acolo unde s-a născut veşnicia, m-au primit şi m-au ascultat. Atunci am înţeles motivele pentru care unii “ziarişti” erau puşi să compromită calitatea reazămului de nădejde al comunităţii, adică pe primar. De atunci am aflat cum primul Gospodar al Obştii reuşeşte să găsească soluţii aproape pentru toate lipsurile generate de alţii! El a reuşit să stângă conflicte generate de Aleşii Neamului, datorate-începând cu Mortala Lege Funciară şi terminând cu Legea asigurării caselor… Am văzut cum cei de la Bucureşti fac şi desfac, dar toate relele se sparg în capul primarilor din teritoriu.
La el vine şi moaşa comunală, şi preotul, şi şomerul, şi neîndreptăţitul. Am văzut cum oameni debusolaţi, suferinzi, necăjiţi sunt consolaţi de Primul Gospodar al comunităţii. Am văzut primari care, într-un mandat au făcut mai multe lucruri bune decât alţii într-o viaţă de om. Am mai văzut edili care scot bani şi din piatră seacă. Despre rodul acestor oameni am scris cum am putut. Dar este nevoie ca să fie adunate reușitele lor, pentru a fi scrisă o antologie a faptelor care conferă dăinuirea poporului român. Spun fără a greşi că dacă nu aveam parte de primarii acestor vremuri, eram de mult terminați.
Vai de acei care caută să compromită valoarea acestor oameni.În paginile acestui număr aniversar am înlocuit prezentarea investiţiilor şi a altor reuşite, cu o desagă de gânduri şi alese sentimente dăruite unii altora. Această antologie de cugetări, urări, versete, adunate de la primarii din ţară şi dăruite pentru a meditata asupra lor pe parcursul sărbătorilor, vor să ne facă mai buni, mai nobili, mai bogaţi şi puternici. Nu ştim modul în care ţara le va fi recunoscători.În afara atribuirii, titlul de Primar de 5 stele, deocamdată, nu sunt împovăraţi de medalii, merite, diplome sau binemeritate decoraţii. Dar chiar dacă Senatul Redacţiei nu are aurul pe care l-ar merita aceşti profesionişti de TOP, le dăruim cele mai alese gânduri şi urări sincere de mulţumire, recunoştinţă, sănătate, putere de muncă, viaţă fără de moarte, deci şi cele mai frumoase sentimente de bine şi belşug.