Fermierii nu vor putea singuri să ştie ce să facă? Să păstreze în sol puţina apă pe care natura o mai oferă? Să semene cu cât mai puţine treceri şi cu agregate care să închidă cât mai bine capilarele? Să oprească evaporaţia prin mobilizarea solului? Să se ocupe de managementul buruienilor pentru ca eventuală mobilizarea solului să nu amplifice evaporaţia ci să o blocheze?
Să facă fertilizarea în armonie cu natura, să caute soluţii care să minimizeze consumul plantelor şi să maximizeze valorificarea resurselor în produsul final, să renunţe la agricultura clasică şi să înveţe o agrotehnică conservativă, care să păstreze apa şi nutrienţii în sol, să regenereze forţa solului, ori să se lupte cu Morile de vânt de la Bucureşti şi, în curând şi cu Pietrele REGIONALE si Bruxell-eze.