Consideraţii generale despre politicile agricole necesare

August 2013

1. Cine și cum ar trebui să realizeze PNDR-ul?

2.   Ce fel de măsuri trebuie să ia guvernul pentru a sprijini fermele mici?

3.   Producția bună din acest an va schimba ceva în satul românesc?

4.   Fermierii au cerut sprijinul MADR deoarece prețurile fixate pentru produsele lor sunt prea mici. Cum pot interveni autoritățile pe piață?

1.   Cine și cum ar trebui să realizeze PNDR-ul?

Ca urmare a acordului politic din 26 iunie 2013, semnat de Comisia Europeană, Parlamentul European şi Consiliul Europei, statele membre pot începe să-si definitiveze programele nationale proprii de dezvoltare rurală. Romȃnia are astfel sansa ca in acest an sa propuna, sa dezbata public si sa incheie, pentru prima data de la revolutie, o strategie nationala unitara de dezvoltare rurala, in agricultura, pentru un orizont de timp mediu – lung: 2014 – 2020 – 2030. Faţă de intenţia Guvernului de a externaliza întocmirea PNDR-ului fermierii romȃni, asociaţi în Alianţa RO PAC 2013, adică 13 cele mai mari organizaţii agricole romȃneşti, federaţii, confederaţii, ligi, forumuri s.a., protestează. Avem în sfȃrşit ocazia de a scrie o strategie şi un program agricol romȃnesc, pentru că un program politic agricol european ne vine în întȃmpinare. Si pentru că publicul european doreşte hrană sănătoasă, şi partenerii noştrii din întreaga Europă se reorienteză către agricultura ţărănească, către fermele mici, producătorii romȃni pot deveni pe termen mediu un actor important pe piaţa produselor agro-alimentare in Europa dar in special în ţară. Adică să producem mai mult şi mai bun, să scădem cȃt de mult importurile şi să dezvoltăm capacitatea fermelor romȃneşti de a vinde.

Aşa că, PNDR trebuie realizat de fermierii romȃni. De reprezentanţii lor, lideri de organizaţii, specialiştii cei mai apropiaţi de fermieri şi ţărani, ingineri agronomi, medici veterinari, economişti din domeniu. Programul Naţional de Dezvoltare Rurală este chiar acum în lucru. Acest proces a început deja. Alianţa RO PAC 2013 se întȃlneşte zilele acestea a doua oară pentru acest deziderat. Membrii alianţei au trimis deja materialele propuse pentru a incepe dezbaterile. La final, materialul comun, va fi facut public şi propus spre debatere. Va fi readaptat noilor propuneri şi comentarii şi va fi înaintat Guvernului Romȃniei. Ne asigurăm astfel că PNDR va fi susţinut şi că va răspunde nevoilor reale ale fermierilor şi ţăranilor. Intre 21 august şi 29 septembrie PNDR propus de Alianţa RO PAC 2013 va fi publicat pe site pentru dezbatere. In data de 30 septembrie va fi facut public si comunicat catre MADR intr-un eveniment special organizat.

2.Ce fel de măsuri trebuie să ia guvernul pentru a sprijini fermele mici?

Sunt multe lucruri care, impreună, concură la îndeplinirea reală a nevoilor fermelor mici şi gospodăriilor ţărăneşti. Vom trece cȃteva în revistă avȃnd în vedere că civilizaţia rurală vie este o resursă naturală strategică a Romȃniei şi ar trebui recunoscută ca atare în cadrul Acordului de Parteneriat între Comisia Europeană şi Guvernul Romȃniei:

Fondul mutual (fond creat şi susţinut de ţară, la care contribuie şi fermierii pentru acoperirea nevoilor de risc sau de dezvoltare);

1. Garantarea creditelor necesare cofinanţării proiectelor depuse şi aprobate;
2. O piaţă protejată de importuri necontrolate, evazioniste;
3. Condiţii de desfacere care să răspundă nevoilor reale: accesul în pieţe şi hypermarketuri, plata mărfii la 12 zile;
4. Norme igienico-sanitare mai flexibile, adaptate local şi pe produs astfel încȃt avizele să poată fi obţinute cu costuri normale şi protecţia să fie garantată;
5. Dosarele pentru obţinerea denumirii de origine pentru produsele agricole cu valoare adăugată să nu constituie o piedică descurajantă;
6. Scutirea de impozite şi taxe pentru cooperativele agricole tinere şi sau nou înfiinţate pe profitul reinvestit (considerăm că dezvoltarea continuă a capacităţilor de producţie agricolă romȃneşti este imperios necesară şi benefică pentru întreaga naţiune, pentru bunăstarea socială şi economică, ocuparea forţei de muncă, incurajarea asocierii);
7. Sprijinirea organizaţiilor reprezentative la nivel naţional cu reprezentare internaţională pentru întărirea capacităţii administrative şi de reprezentare.
8. Legislaţie unitară si coerentă în ceea ce priveşte asocierea şi cooperarea, autorizarea. Flexibilizarea şi eficientizarea procedurilor de înfiinţare, autorizare. Responsabilizarea personalului angajat în agenţiile sau administraţiile locale sau centrale care răspund de aceste activităţi astfel încȃt timpii de rezolvare şi erorile să scadă.
9. Incurajarea parteneriatelor public – private. Avȃnd în vedere că spaţiul rural şi utilităţile naturale sau tehnice sunt comune, organizaţiile ţărăneşti, rurale trebuie să coopereze îndeaproape cu autorităţile locale. Strategiile locale de dezvoltare trebuie realizate cu implicarea fermierilor, ţăranilor şi împreună cu autorităţile să-şi asume responsabilitatea implementării hotărȃrilor. Comunităţi rurale independente şi responsabile.

Acestea ar fi cateva din cele mai importante măsuri necesare la care Guvernul Romȃniei asteptăm să-şi aducă contribuţia.

3. Producția bună din acest an va schimba ceva în satul românesc?

Au fost anunţate cȃteva cifre legate de producţie anul acesta. Ele reprezintă în special cultura mare. Nu au impact relevant în dezvoltarea rurală. Au mai degraba impact în conturile fermelor mari si la nivelul bugetului de stat. Nu ştim exact încă cum stăm cu producţia în fermele mici. In orice caz toţi depind de capacitatea de vȃnzare. Dacă măsurile luate de Guvern pentru controlul importurilor au avut efect, încă nu ştim. Apicultorii de exemplu au un an greu, la fel şi pomicultorii din cauza soarelui care a ars flora. Cel puţin acestea sunt semnalele de la ai noştri. Nu putem declara că aceasta ar fi situaţia la nivel naţional. Repet: capacitatea noastră de control şi verificare la nivel naţional lasă de dorit. Si in cazul agenţiilor de stat dar mai ales în organizaţiile noastre ţărăneşti, subfinanţate din motive binecunoscute.Ne gȃndim la secetă şi grindină. Secetă: mizăm pe un PNDR care să permită organizaţiilor sau fermierilor să achiziţioneze sisteme fiabile, flexibile de udat. In funcţie de nevoi sunt investiţii unde MADR poate interveni dacă vorbim de infrastructură. Mai mizăm şi pe încurajarea investiţiilor în tehnologii moderne pentru energie regenerabilă, aspect foarte important cȃnd vorbim de sisteme de udat dar şi de dezvoltarea fermei. Independenţa enegetică a fermei este un deziderat important. Grindină: exista căteva zone fierbinţi în ţară (Prahova, Vrancea) unde sistemele antigrindină, dacă există, sunt învechite şi/sau nefuncţionale. Producătorul de rachete de la Ploieşti are nevoie de investiţii şi restructurare. Toate ţările vecine şi-au modernizat sistemele antigrindină. Cred că nu ne permitem să mai amȃnăm.

4.  Fermierii au cerut sprijinul MADR deoarece prețurile fixate pentru produsele lor sunt prea mici. Cum pot interveni autoritățile pe piață?

In agricultură preţul unitar este cu atȃt mai bun cu cȃt cantitatea şi calitatea este mai mare. Cel mai important aspect este organizarea fermierilor la nivelul etapelor: producţie, colectare, sortare, prelucrare, ambalare, etichetare, desfacere. Aşadar investiţii în organizare şi capacitatea de producţie şi desfacere. Valoarea adaugata: prelucrarea mărfii în produse finite, gata de raft. Măsurile importante le-am descris mai devreme. Cel mai important aspect: climatul de încredere. Autorităţile trebuie să creeze şi să garanteze un climat de încredere. Indoiala, descumpănirea lipsa de solidaritate guvernează momentan, din păcate, în mediul rural, conştiinţele romȃnilor. Aceasta este cea mai grea sarcină pe care o avem. Toţi!

 Legea Cumpararii P amantului de catre straini

Art.1. Solicitarea din partea Romaniei a prelungirii perioadei de tranzitie pentru cumpararea
de pamant de catre cetateni straini persoane fizice pana la 1 ianuarie 2018 (Ungaria, Lituania,
Slovacia au obtinut intre 3 si 5 ani de prelungire de la data negociata)
Art 2. Conditii de cumparare pentru straini persoane fizice
Conditii generale de acces la piata funciara din Romania (terenuri agricole, zone naturale si
paduri)
1. Principiul securitatii nationale
1.1. Din rationamente de securitate nationala cumpararea pamantului in zonele de frontiera (F1) pe
o fasie de o latime de 150 km distanta fata de tara vecina este interzisa.
1.2. Pamantul agricol situat in Fasia aflata intre 150 si 200 de km (F2) se poate cumpara doar cu
avizul Ministerului Apararii si Ministerul de Interne
1.3. Pamantul cumparat de catre straini (persoane fizice si juridice sa nu depaseasca 5% din
suprafata agricola utila a tarii respectiv nu mai mult de 5 % din suprafata utila a localitatii respectiv
1 % in fisia de frontiera.
1.4. Din motive legate de limitarea imigratiei, avizarea cumpararii de pamant trebuie obtinut de la
Ministerul de Interne
2. Principiul Securitatii alimentare nationale, regionale sau locale
2.1. Vanzarea sa se faca cu acordul, consiliului judetean respectiv, consiliului local pe raza careia se
cumpara
2.2. Vanzarea sa se faca cu acordul cumulat al reprezentantilor asociatiilor de agricultori
reprezentative de pe raza comunitatii (Aviz national; Aviz regional; Aviz judetean; aviz comunal
respectiv Aviz local)
3. Principiul SANSELOR EGALE
3.1.Venit egal sau mai mic al cumparatorului decat al vanzatorului
3.2 Marimea fermei in tara de origine mai mica sau egala cu a fermei cumparatorului din Romania
3.3.Infiintarea creditului funciar pentru cetatenii romani, in ordinea dreptului de preemtiune.
3.4. Domiciliul agricultorului activ strain cumparator sa fie in mediul rural din Romania;
3.5. Marimea maxima a fermei (detinuta in tara de origine cumulata cu cea cumparata in Romania)
nu depaseste in:
– zona de munte: 50 ha;
– zona de deal: 75 ha;
– zona de campie: 100 ha;
3.6. Agricultorul strain sa aiba:
– pregatire agronomica la nivel mediu sau superior in limba romana si/sau
– curs de formare profesionala nivel II in limba romana;
3.6. Agricultorul strain se obliga sa reinvesteasca minim 50 % din profitul net obtinut in Romania in
mediul rural romanesc;
4. Principiul agricultorului activ
4.1. Pentru evitarea speculatiilor funciare achizitia poate fi realizata doar de catre agricultorii activi
care au domiciliul in spatiul rural din Romania
4.2. Cumpararea pamantului este posibila doar pentru rezidenti si/sau pentru cetateni straini care
locuiesc in fiecare an minim 6 luni (durata medie a unui sezon agricol) in Romania
5. Principiul reciprocitatii
5.1. Cumparare reciproca: Stoparea cumpararii de catre cetateni straini pana la achizitia unei
suprafete identice de catre cetateni romani in tara respectiva respectiv in localitatea de domiciliu.
6. Principiul afinitatii culturale sau economice
6.1. Dovada legaturii apropiate cu Romania
6.2. Rezidenti de minim 10 de ani in Romania
7. Principiul socio-economic
7.1. Numarul agricultorilor straini sa nu depaseasca 1% din numarul total de agricultori activi ai
comuntatii vizate (Aviz de la Consiliul local si de la Asociatiile de agricultori de pe raza
comunitatii)
7.2. 50 % din venitul anual sa provina din activitatea agricola din Romania
7.3. Obligativitatea cumpararii de terenuri intabulate si nu detinute de fapt
7.4. Agricultorul strain se obliga sa nu exporte din Romania materie prima agricola;
7.5. Ferma va produce materie prima agricola si/sau procesata cu destinatie agricola sau
agroalimentara;
7.6. Se obliga sa lucreze toate parcelele de pamant
8. Principiul de precautie ecologica
8.1. Interzicerea cumpararii de pamant in zone protejate (arii; rezervatii; parcuri naturale; regionale
si nationale)
9. Principiul egalitatii de sanse
9.1. Cumpararea sa fie realizata la nivel national; regional; judetean sau local in mod egal de catre
cetateni straini de sex feminin si masculin
10. Principiul eticii
10.1. Prin achizitia de teren in Romania, in notiunea de strain persoana fizica se intelege familia
acestuia si rudele de gradul I.
II. Conditii specifice de acces la piata funciara din Romania (terenuri agricole, zone
naturale si paduri)
Instituirea dreptului de preemtiune pentru agricultorii romani la cumpararea pamantului
(doar ferma intreaga poate fi cumparata pentru evitarea divizarii fermelor)
1. Drept de preemtiune de ordin I (cumparare; inchiriere, comodat): Dreptul de preemtiune al
membrilor familiei agricultorului (grad I si II) care indeplinesc conditia de agricultor activ. In
absenta acestei conditii terenul nu poate sa fie vandut sau arendat membrilor familiei.
2. Drept de preemtiune de ordin II (cumparare; inchiriere, comodat): Dreptul de preemtiune al
vecinului (agricultor activ) la cumparare fata de agricultorul strain, proportional cu distanta dintre
ferma acestuia (respectiv domiciul) si noile ferme.
3. Drept de preemtiune de ordin III (cumparare; inchiriere, comodat). Dreptul de preemtiune al
arendasului (agricultor activ) fata de agricultorul strain, proportional cu distanta dintre ferma
acestuia (respectiv domiciliul) si noile ferme.
4. Drept de preemtiune de ordin IV (cumparare; inchiriere, comodat): Dreptul de preemtiune a
structurii nationale funciare publice sau para publice (ex. Agentia domeniilor statului , Societatea
de Amenajare Funciara SAF) fata de agricultorul strain.
5. Drept de preemtiune de ordin V (cumparare; inchiriere, comodat): Dreptul de preemtiune al
colectivitatilor teritoriale fata de aggricultorul strain pentru realizare de proiecte publice fara
scoatere de teren din circuitul agricol.
Art.3. Conditii de cumparare pentru persoanele juridice cu actionariat strain
1. La achizia de ferme de catre persoane juridice se aplica toate conditiile generale si specifice
strainilor persoane fizice
2. Fermele (proprii din Romania si cele cumparate in Romania) sa detina autorizatii sanitare;
sanitar veterinare si de protectia mediului;
3. Fermele (proprii din Romania si cele cumparate in Romania) nu au datorii la bugetul local si
la bugetul statului;
4. Fermele (proprii din Romania si cele cumparate in Romania) nu repatriaza mai mult de 50%
din profitul net in tarile de origine sau in tari terte;
5. Fermele (proprii din Romania si cele cumparate in Romania)reinvestesc minim 50 % din
profitul net in mediul rural romanesc;
6. Fermele (proprii din Romania si cele cumparate in Romania)nu exporta din Romania materie
prima agricola;
7. Fermele (proprii din Romania si cele cumparate in Romania) produc materie prima agricola
si/sau procesata cu destinatie agricola sau agroalimentara;
8. Obligativitatea ca societatile sa fie realizate in “joint venture” cu asociatul roman care sa
detina minim 51%
9.Urmatoarele categorii de persoane juridice straine sunt excluse de la cumpararea de teren
agricol sau forestier in Romania:
– Bancile;
– Fondurile de investitii; fondurile mutuale;
– Aeroporturile;
– Terenurile de golf
– Unitatile agroalimentare internationale;
– Furnizorii internationli de inputuri;
– Unitatile ce produc agrocarburanti pe terenuri agricole (exceptie fac unitatile care produc
agrocarburanti pe parcele scoase din circuitul agricol)
10. Fermierii straini si structurile juridice cu actionariat strain de pe teritoriul Romaniei
trebuie sa respecte conditiile actualei legi intermen de maxim 6 luni de la publicarea legii.