COMBATEREA DAUNATORILOR IN APICULTURA-Bolile albinelor ( contagioase, necontagioase si intoxicatii); O NOUA AMENINTARE PENTRU COLONIA DE ALBINE

sua
Fiecare dintre noi apicultorii a avut probleme  cauzate de atacurile daunatorilor. Fie ca acestia sunt molii, furnici, viespi, prigorii etc, atacul lor reprezinta o problema care trebuie rezolvata.

Trebuie sa va atragem atentia insa ca solutionarea neajunsurilor create de daunatori, nu este intotdeauna chiar simpla, iar rezultatul final depinde mult de seriozitatea cu care abordati problematica. In orice caz nu va limitati la aplicarea unei singure metode si mai ales nu abandonati lupta. Iata ce posibilitati de aparare aveti :

Molia de ceara (gaselnita)
Este un parazit care nu ataca direct albinele, acestea fiind atacate numai in stadiul de larva. Molia se remarca insa prin pagubele pe care le produce fagurilor de ceara, atat din stupii populati cat si celor de la rezerva, cantitatilor de ceara provenite din fagurii reformati, precum si a puietului de albine.

Combaterea moliei in stupii populati : Nu poate fi facuta prin procedee chimice deoarece substantele folosite sunt daunatoare pentru albine. Putem insa ajuta albinele sa se apere singure, daca adoptam cateva masuri simple : fagurii atacati se curata manual de larvele si gogosile parazitului, restrangem cuibul pentru a crea o densitate mare de albine pe faguri, intarim familiile slabe atacate de molie cu albine din alti stupi.

Protejarea fagurilor de rezerva : Conservarea fagurilor de rezerva se face cu ajutorul substantelor chimice. In acest scop apicultorul trebuie sa-si construiasca un dulap pentru depozitare, prevazut cu rastele. Daca nu dispuneti de un dulap, tratarea si depozitarea fagurilor se face in corpuri de stupi. Substantele chimice folosite sunt :

Anhidrida sulfuroasa(batoane de sulf) : Sulful este o substanta eficienta in combaterea moliei. Trebuie insa sa stim ca fumigatiile cu sulf omoara numai molia adulta, aplicarea tratamentului trebuind repetata la trei saptamani. Fagurii se aseaza in dulap sau in 2-3-4 corpuri de stup stivuite, din care primul trebuie lasat gol. Batonul de sulf se aprinde, se aseaza pe o cutie metalica, gaurita si prevazuta cu un grilaj, doza fiind de 50 g sulf la 1m cub volum. Partea superioara a stivei de corpuri se astupa cu o panza de sac. Apicultorul trebuie sa se protejeze si sa nu inspire fumul toxic.
Batoanele de sulf le gasiti in magazinele metalo-chimice, magazinele cu produse chimice de combaterea daunatorilor in agricultura, acestea fiind folosite si la dezinfectarea butoaielor pentru vin.

Acid acetic industrial : Se poate folosi cu succes in combaterea daunatorului. Se aseaza tavite cu acid acetic industrial in concentratie de 65-95%, cate 2 ml acid la litru de volum, in partea de jos a dulapului sau a stivei de corpuri. Aplicarea unui numar mare de tratamente cu acid acetic industrial poate duce insa la corodarea sarmei de fixare a fagurilor.

Dibromura de etilena : Cei ce pot procura aceasta substanta au la dispozitie un tratament foarte eficient. Fagurii se depoziteaza in stive de corpuri de stup. Peste deschiderea din partea de sus a stivei se pune o panza de sac, iar pe aceasta panza substanta activa. Dozajul ideal este de 30-50 cm cubi/un m cub ocupat cu faguri. Atentie mare pentru ca substanta este foarte toxica, camera trebuind a fi bine ventilata.

In incheiere trebuie sa va mai dam doua informatii utile :
– Dupa executarea unui tratament contra gaselnitei, fagurii se aerisesc 48 de ore inainte de a fi introdusi in stupi.
– La temperatura de 0 grade C, larva, nimfa si molia adulta mor asa ca iarna nu mai sunt necesare tratamente.

Viespea(viespea comuna , etc.)
Nu vom insista cu o clasificare a viespilor pentru ca toate pot crea pagube in stupina. Cea mai eficienta metoda de combatere a lor este depistarea si distrugerea cuiburilor. Distrugerea cuiburilor se face prin pulverizarea cu un spray insecticid, operatiune care daca este facuta primavara are o eficienta marita. O alta metoda de combatere destul de eficienta este instalarea in stupine sau pavilioanele apicole a unor capcane. Construiti aceste capcane folosind sticle de plastic(peturi), in care se introduce un sirop aromatizat. Acest sirop se prepara din apa, miere sau zahar 5-8% si 1% otet pentru aromatizare. Se umplu 20% sticlele cu acest sirop si fara capac se agata in stupina. Viespile atrase de aroma siropului intra in capcana si se inneaca. Pentru a spori eficienta capcanei, sticla se agita de 2-3 ori pe zi astfel ca peretii interiori sa fie umezi.

Furnicile
Sunt situatii in care si furnicile pot cauza mari prejudicii in stupina. Cand atacul lor devine suparator si pagubos, apicultorul incepe combaterea. Se desfac musuroaiele de furnici, se prafuiesc cu substante insecticide si apoi se acopera. Ideal este sa avem fiecare stup asezat pe un suport , astfel incat picioarele sa poata fi unse la nevoie. Ca substante de ungere putem folosi fenolul, naftalina, floarea de sulf. Pentru o mai buna fixare in prealabil se aplica un strat subtire de ulei ars sau orice substanta lipicioasa.

Prigoria
Prigoria este o mare consumatoare de albine. Incercarea distrugerii acestor pasari prin amplasarea de diferite capcane este o masura fantezista si fara eficienta. Singura metoda buna pentru a scapa de atacul pasarilor esteamplasarea de sperietori.In acest scop agatam de prajini inalte pasari moarte cu aripile desfacute,iar daca avem chiar prigorii moarte(impuscate), e chiar mai bine.

Soarecii
Atacul soarecilor este periculos mai ales iarna cand familia de albine este stransa in ghemul de iernare si nu se poate apara. O masura de precautie pentru a opri patrunderea in stup a soarecilor este instalarea banalei gratii antisoareci la urdinis. Pentru o buna eficienta se are in vedere ca instalarea sa se faca la timp. Daca atacul este puternic se trece la starpirea sistematica a rozatoarelor prin instalarea de capcane cu momeli otravite. O posibila capcana se construieste asezand pe o caramida o bucata de tigla. Sub cutele tiglei se aseaza(pana se obisnuiesc soarecii), grau curat, iar dupa 7-8 zile acest grau se inlocuieste cu grau otravit. Tigla este folosita pentru a evita ca alte animale sa ajunga la otrava.

Bolile albinelor sunt contagioase, necontagioase si intoxicatii
Bolile contagioase , la rândul lor, se grupeaza în:
virotice (puietul în sac, boala neagra);
bacteriene (loca americana, europeana, septicemia, paratifoza);
micotice (ascosferoza, aspergiloza, melanoza);
parazitare (nosemoza, amibioza, acarioza, brauloza, varrooza, senotainioza, triunghiulinoza).
Bolile necontagioase ale albinelor sunt reprezentate prin:
puietul racit;
boala de mai;
diareea albinelor;
anomaliile matcilor.
Intoxicatiile albinelor se pot produce:
cu polen;
cu nectar;
cu miere de mana;
cu medicamente;
cu pesticide folosite pentru combaterea daunatorilor.
Daunatorii albinelor sunt:
gaselnita;
fluturele “Cap de mort”;
viespile;
lupul albinelor;
furnicile;
prigoriile;
ciocanitorile;
soarecii.

O NOUA AMENINTARE PENTRU COLONIA DE ALBINE
Este gandacul mic de stup un nou parazit ce ameninta coloniile de albine din Romania.Daca da,ce este de facut? Articolul raspunde la unele din intrebarile dumneavoastra :
Gandacul mic de stup – Aethina Tumida
Autor : Drd.biolog expert Chioveanu Gabriela
Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala – Bucuresti
Aethina tumida (Murray)– gandacul mic de stup, face parte din fam. Nitidulidae, ord. Coleoptera, clasa Insecta. Este originar din Africa de Sud si initial traia numai în zonele cu climat subtropical. În 1998 a fost identificat si pe continentul american, în SUA, unde pana in prezent s-a raspandit cu repeziciune în 8 state. S-a observat ca s-a adaptat foarte usor la conditii climaterice noi, deci este posibil sa apara si în alte tari. Consideram oportun cunoasterea unor elemente de identificare pentru a impiedica intrarea accidentala si raspandirea în tara noastra a parazitului, precum si posibilitatea alertarii specialistilor în cazul semnalarii acestuia.

Gandacul mic de stup apare în urma unei metamorfoze complete: ou – larva – pupa si stadiul adult.

Oul de Aethina tumida este alb sidefiu, de 1,4 mm lungime si 0,26 mm latime similar ca aspect cu oul de albina dar de dimensiuni mai mici. Ouale sunt depuse sub forma unor mici gramezi de dimensiuni variabile si cu aspect neregulat. Femela prefera sa depuna ouale în mici excavatii, deci pot exista oriunde în interiorul unui stup atat pe inventarul apicol cât si fagure. Perioada de incubatie dureaza de la 1 zi pana la 6 zile, functie de conditiile de microclimat.

Larva , este stadiul din dezvoltarea insectei care provoaca cele mai grave daune unei colonii de albine. Este de culoare alb-galbuie , cu aspect sidefiu si are aprox. 1cm. lungime. Poate fi usor confundat cu larva de gaselnita mare (molia de ceara) Galleria melonella, dar se deosebeste de aceasta prin cele 3 perechi de picioare anterioare, proeminente, cu care este prevazuta larva gandacului mic de stup. Stadiul larvar dureaza de la 10 la 14 zile, dar poate dura chiar mai mult. Se înregistreaza mortalitate naturala crescuta în stadiul în care larva ajunge la maturitate si se transforma în pupa. Deci, în stup la un moment dat, fara o cauza determinata se pot observa multe larve moarte. Acest aspect trebuie sa alerteze apicultorul. În perioada de tranzitie de la larva la pupa, insecta este foarte vulnerabila. Larva intra în pamântul din fata stupului, isi formeaza o galerie, care se termina printr-o celula, unde se va transforma în pupa.

Pupa este la început de culoare alba, dupa aceea începe si se pigmenteze. Stadiul de pupa dureaza între 15 si 60 de zile, dar majoritatea gandacilor ies din sol dupa 4 saptamâni. Acesta, este un argument în plus pentru a se întelege de ce trebuie ca oglinda stupului sa fie permanent curatata si dezinfectata.

Adultii nou iesiti au o culoare galben – maronie, aspect luminos, pentru ca în scurt timp chitina devine maro închis si în final neagra. In primele doua zile dupa ce au iesit din pamant, adultii sunt foarte activi, îsi iau zborul foarte repede si se orienteaza dupa lumina, pana intalnesc o colonie de albine. Dupa ce patrund în colonia de albine, treptat activitatea lor se reduce si se localizeaza initial in zonele mai putin luminate, cum ar fi fundul stupilor sau la îmbinarile peretilor acestora. Femelele încep sa depuna oua numai la o saptamâna dupa propria emergenza din sol. Deci, adultul paraziteaza colonia de albine, are la maturitate aprox. 0,5 cm. lungime si 0, 25 cm latime, aripi chitinoase care nu acopera întregul abdomen, chitina de culoare neagra si acoperita de peri fini, care face dificila apucarea lor cu mana. În functie de conditiile de mediu traiesc de la câteva zile (1-2 saptamani) pâna la 6 luni.

Gandacul mic de stup nu este considerat o problema majora pentru coloniile de albine din Africa de Sud, dar a devenit o problema pentru cele din America. Identificarea acestuia în multe state din SUA a fost facuta concomitent cu semnalarea unor depopulari masive înregistrate de catre apicultorii, la stupinele din aceleasi regiuni. Apicultorii relatau faptul ca desi luau masuri pentru combaterea gaselnitei, un numar foarte mare de larve de culoare alb-galbuie persista in stupi si în magazia de faguri. Aceste larve ca urmare a metabolismului foarte intens, se hraneau cu rezervele din stup, iar excrementele lor provocau fermentarea si alterarea mierii. Depopularea coloniilor de albine se accelera pâna la disparitia totala a acestora. Ulterior s-a dovedit ca larvele apartin acestui gandac mic de stup si nu gaselnitei.

Se stie cu certitudine ca gandacul mic de stup traieste ca parazit în cadrul coloniei de albine. Se considera ca stupinele care nu practica pastoralul si stau pe vatra permanenta, sunt mai susceptibile de a fi parazitate. De asemenea s-a dovedit ca insecta prefera uneori habitatul pajistilor si crengile copacilor. Parazitul sapa galerii prin fagurii din interiorul stupului si provoaca distrugerea puietului de albine si a rezervei de hrana (miere si polen). Când infestatia este puternica albinele împreuna cu matca parasesc stupul. Aethina tumida cauzeaza alterarea si fermentarea mierii datorita produsilor de excretie rezultati în urma metabolismului intens al larvelor si adultilor, ducând în final la distrugerea totala a coloniei de albine. Parazitarea coloniei determina stoparea depunerii pontei de catre matci si parasirea stupului.

In urma unor studii proprii facute în colaborare cu specialistii de la Institutul de Agronomie Bucuresti si Facultatea de Biologie, la solicitarea Institutului de Cercetare – Dezvoltare pentru Apicultura, s-a dovedit ca aceasta insecta nu face parte din entomofauna României. Desi Comisiile de specialitate din Uniunea Europeana au alertat statele membre de pericolul pe care îl reprezinta acest parazit si a interzis importul de material biologic (matci, roiuri, familii) din tari terte, acesta nu a fost semnalat pâna în prezent în nici o tara din Europa. In tarile în care a fost semnalat (tari din Africa si America de Nord), eradicarea este posibila numai prin distrugerea stupilor infestati si arderea acestora sau congelarea inventarului apicol. Nu sunt autorizate pâna în prezent folosirea pesticidelor sub forma unor medicamente specifice de combatere.

Consideram ca acest articol contine elementele minime de identificare, de aceea orice suspiciune de existenta a unui astfel de parazit într-o stupina din Romania, se sesizeaza autoritatile sanitare veterinare, la Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala direct sau la Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Apicultura Bucuresti, laboratorul de Patologie apicola. Atragem atentia si pe aceasta cale despre necesitatea de a nu : introduce în stupina material biologic (matci, roiuri, colonii de albine) necontrolat de catre autoritatea sanitara veterinara, sau alt specialist autorizat în domeniu, importa material biologic, indiferent de tara de provenienta, fara certificat sanitar veterinar care sa ateste starea de sanatate a acestuia. Este dovedit faptul ca, schimburile comerciale de matci si roiuri, sau familii de albine, pe baza de “troc” care ies de sub monitorizarea autoritatilor sanitare veterinare sunt cele mai frecvente surse pentru agentii etiologici ai bolilor parazitare si infectioase, existente.

Adauga un comentariu

Nume*

Adresa de email* [Nu va fi publicata]

Comentariu*