Citeva frumuseti din Dobrogea

 Incepem cu Delta Dunarii ,pentru ca este  inclusa in patrimoniul UNESCO , cea de-a doua   delta din Europa.Aceste frumuseti vindeca pe oricare vede si simte  acest loc  magic.

 

Pelican dalmatian si cormoran in Delta Dunarii

Este posibil sa fi auzit deja ca Delta noastra este pe locul trei in lume din cele 300 de rezervaţii naturale de pe glob ca zona de importanta ecologica sau ca este este rezervatia naturala cea mai bogata in fauna ornitologica de pe glob. Iarasi, este posibil sa fi auzit ca numai in Delta noastra poti vedea specii de pasari, animale si pesti pe care nu ai mari sanse sa le vezi in alte parti ale planetei.

Si daca iti doresti un concediu in care sa te lasi coplesit de frumusetea si misterul naturii in toata salbaticia si splendoarea ei, atunci pelicanii dalmatieni, cormoranii, egretele, pelicanii si oterii sunt primii locuitori ai Deltei pe care vei vrea sa ii intalnesti, mai ales ca foarte multe specii de aici sunt pe cale de disparitie.

Ce poti face in Delta Dunarii ?

Pescuind in delta dunarii

Multa lume considera Delta o zona salbatica, potrivita numai celor care doresc sa se odihneasca, sa pescuiasca si sa admire fauna si flora. Delta este intr-adevar o zona linistita, dar cu siguranta nu este lipsita de elementul distractiv care o face o zona turistica ce este anual vizitata de zeci de mii de turisti romani si straini.

Una dintre primele activitati care iti sunt la indemana o reprezinta plimbatul cu salupa in diferite zone ale Deltei. Astfel de calatorii cu ambarcatiuni usoare si rapide iti vor dezvalui frumuseti la care nici nu ai visat. Iti poti petrece ziua admirand pasarile si animalele, poti face fotografii, te pori bucura de cea mai mare si mai compacta zona de stuf din lume si poti descoperi singur de ce aceasta zona este intr-adevar un colt de rai. Mai mult, in Padurea Letea poti vedea putinii cai cu adevarat salbatici ramasi in lume, iar in alte zone retrase poti admira specii de animale si pasari despre care e posbil nici sa nu fi auzit.

Apus in Delta Dunarii

Dar turistii din Delta pot face mai multe decat plaja, baie, pescuit si observarea faunei si florei. In ultimii ani Delta s-a dezvoltat astfel incat sa le ofere turistilor optiuni variate de distractie fara a periclita in nici un fel natura. In Delta sunt locuri in care poti face snorkeling, canotaj, caiac kanoe, inot in locuri spectaculoase cu apa incredibil de curata, snorkeling in anumite lacuri, sau vaslitul unor barci traditionale de lemn.

Delta Dunarii, locul descoperirilor culinare

Saramura de peste cu mamaliga

Daca crezi ca in Delta tot ce poti manca este pestele prajit sau la gratar, lasa localnicii sa te surprinda. Preparatele traditionale lipovenesti din peste sunt atat de multe si de variate, inca iti va trebui un concediu prelungit ca sa degusti toate specialitatile locale. Este posibil sa nu fii de acord cu vanatoarea, dar in Delta aceasta activitate se face in mod controlat, cu respect pentru fauna. Si degustarea unor preparate culinare vanatoresti proaspete este o experienta pe care turistii de aici nu si-o refuza.

Daca ai ocazia sa te cazezi la o familie traditionala de lipoveni, nu rata o baie traditionala lipoveneasca (un fel de sauna de care nu ai mai vazut pana acum, crede-ne) sau o seara traditionala lipoveneasca, cu cantece, festivitati si distractii traditionale pe care te asiguram ca nu o sa le uiti prea curand.

Relaxare in Delta Dunarii

In cazul in care te cazezi intr-un complex turistic, in functie de zona pe care o alegi, vei avea la dispozitie cinema in aer liber, sala de fitness, biliard, discoteca si alte posibilitati de distractie specifice zonelor turistice de pe litoral. Cu toate acestea, Delta inseamna sa ramai mut de uimire in fata frumusetii maiestuoase ale locurilor, admiratia in fata minunilor naturii, fie ele pasari, animale, pesti sau plante, o liniste launtrica pe care toti turistii o simt imediat ce pasesc in aceasta zona magica si o simplitate incredibila a locurilor si a oamenilor ce te vor relaxa si fascina in acelasi timp.

Din Delta,pe sub MARE

 

1. Pestera Casian  la care se ajunge pe o serie de trepte incheiate de o scara metalica, este de mici dimensiuni, mai degraba o grota, locuita, se spune, din vechime si plina azi de obiecte de cult, semn al manastirii din imediata vecinatate, fapt care nu mi-a placut deloc. Sunt de parere ca frumusetile naturale sunt facute sa fie admirate cu respect si nu atinse, la propriu si la figurat, in acest mod. Imprejurimile insa, la fel ca si grota in sine, sunt deosebite. Relieful stancos foarte vechi marcheaza peisajul, fiind vizibili pe platoul din zona Casian chiar si atoli, munti de corali lasati in urma de mare, care ocupa locul in vechime, inainte de inaltarea uscatului.

 

2. Pestera Liliecilor. Revenind dinspre Casian catre aceeasi cale ferata de care spuneam mai sus, trebuie sa mergeti paralel cu calea ferata pe un drum comunal catre est, unde, imediat dupa ce treceti un pod, veti ajunge la baza dealului in care este situata Pestera Liliecilor. In paranteza fie spus, in aceeasi directie, inainte de Pestera Liliecilor, puteti gasi si Pestera La Adam, despre care nu am stiut inainte de plecarea la drum si pe care o voi vizita cu alta ocazie; paranteza inchisa. Si aici se pare ca urmeaza constructia unui schit, iar un calugar ne-a indreptat catre pestera: de la stalpul de electricitate pleaca o carare pe deal. Pestera este foarte putin cunoscuta si vizitata, nu este inclusa in circuitul turistic si nu este electrificata. Pentru cei mai putin obisnuiti cu asa ceva, e simplu de spus: odata facuti cativa pasi in pestera, fara lanterne serioase nu vezi nici macar sa iti bagi degetele in ochi. Pestera, scobita in timp intr-o formatiune de tip atol, are o lungime totala de peste 400 de metri, de-a lungul galeriei principale si a catorva laterale, pe care le-am explorat cu o satisfactie, uimire si admiratie greu de descris. Desigur, am gasit in pestera si cativa lilieci aflati probabil in hibernare, care s-au lasat, prietenosi, fotografiati, care nu ne-au deranjat si pe care am incercat, pe cat posibil, sa nu ii deranjam, in timp ce eram practic musafiri nepoftiti la ei acasa. Nu mi-am dat seama daca erau lilieci solitari sau strajeri ai unei colonii mai numeroase, ascunse poate intr-una din numeroasele galerii inguste si inaccesibile noua, neinitiatilor. Pe langa pestera am gasit si cel putin alte doua galerii verticale, in care nu am putut patrunde si care nu pareau sa comunice cu galeria principala a Liliecilor.

 

 

3. Cheile Dobrogei. Inapoi spre Targusor si apoi plecand catre localitatea Cheia, soseaua trece prin Cheile Dobrogei, un canion de o vechime impresionanta, care se intinde pe circa 10 kilometri pe marginea drumului. Stancile sunt superbe si zona arata excelent indiferent de anotimp, desi vara cu precadere se umple de gratare, fapt ce m-a facut sa ma felicit in gand pentru decizia de a face acest traseu dobrogean intr-o perioada cand turistul tipic are alte activitati.

 

4. Padurea Babadag. Am luat-o apoi direct spre nord si am indurat cateva drumuri judetene de o calitate infioratoare, efectiv descurajanta, pentru a ajunge totusi in Padurea Babadag, o oaza de oxigen in zona, desi acum in haina de toamna. Padurea adaposteste sute de specii de plante (stiati ca avem orhidee salbatice in Dobrogea? eu nu…) si animale ocrotite sau pe cale de disparitie, printre copacii care depasesc pe alocuri centenarul. Noi am trecut in viteza, dar sunt sigur ca o plimbare vara prin padure poate fi o amintire de vacanta de neuitat.

 

5. Cetatea Ibida. Cetatea Ibida (alte izvoare o indica Libida) de langa comuna Slava Rusa a scapat acestei plimbari prin Dobrogea, din cauza documenterii incomplete facute inainte de plecare. Informatiile si pozele pe care le-am gasit insa pe internet indica un loc care merita o vizita la primavara-vara, alaturi de alte cetati frumoase din zona, despre care puteti citi mai jos.

6. Lacul Iacobdeal. „Sa mergi neaparat la lacul de langa Turcoaia, am auzit ca merita”, mi-a zis prietenul Alex din Tulcea, printre alte sfaturi utile de calatorie in zona. Nici el nu fusese acolo, dar auzise de la alti prieteni de-ai lui despre acest loc unic in Romania, atat ca formare, cat si ca prezenta. La nord-vest de Padurea Babadag, practic la poalele Muntilor Macin, se afla Lacul Iacobdeal (trecut in mod eronat pe Google Maps ca Lacobdeal), chiar langa localitatea Turcoaia. Lacul s-a format in cel mai ciudat mod posibil: la Turcoaia exista de multa vreme o cariera de exploatare a granitului, abandonata o vreme si recent deschisa din nou. In mijlocul carierei, la un moment dat, in urma excavatiilor repetate, un izvor subteran a izbucnit la suprafata si a inundat o veche galerie de exploatare, formand acest lac cu o adancime de peste 20 de metri (unii spun 30-40…) si un relief excesiv de accidentat pe fund. In peisajul selenar, post-apocaliptic al carierei, unde singura flora era iarba uscata de stepa ce crestea dintre pietre, lacul este o aparitie incredibila. Unde mai pui ca, intre timp, a fost populat cu crap de catre proprietarul sau (am inteles ca lacul este proprietate privata si pescuitul interzis, dar nu si scaldatul).

Sa ajungi insa la Iacobdeal, chiar daca te afli in cariera respectiva, nu este deloc lucru usor. La fel ca si altii care l-au cautat in masivul de granit, am ratacit o ora pe diferitele drumuri ale carierei. Lacul, format intr-o galerie in forma de galeata, nu se lasa usor descoperit, desi pe harta pare incredibil de usor de nimerit. Intr-un final insa… guri cascate, wow-uri de uimire, poze la greu, ne-am linistit si chiar am coborat, pe un versant abrupt si plin de bolovani de granit, la suprafata lacului. La vara revin cu siguranta pentru o baie racoritoare.

 

7. Muntii Macin (traseul tematic, degustare de vin la Macin). N-am mai fost niciodata „la mare” si „la munte” in acelasi weekend, mergand acasa in Constanta. Niciodata… pana acum. Muntii Macin sunt cei mai vechi de la noi din tara si printre cei mai vechi din Europa, cu varste de cateva sute de milioane de ani. Vremea si elementele i-au erodat, dar n-au facut decat sa le sporeasca frumusetea.

Daca ajungeti in zona, in orasul Macin, la crama Sarica-Niculitel, mai precis in Pivnita lui Terente, va recomand o degustare de vin (in general, pentru grupuri mai numeroase). Intrebati-l pe amicul Google despre Dan Jalea, un entuziast al promovarii turismului in Dobrogea si Macin si responsabil de cramele Alcovin. Pe langa degustarea la crama, el va poate da sfaturi foarte utile de calatorie prin Muntii Macin. Din lipsa de timp, noi nu am apucat sa bifam si acest „obiectiv”, dar din recenziile citite pe la altii, degustarea merita la finalul unei zile de colindat prin munti. Mai jos, vedere din satul Greci catre Muntii Macin.

 

8. Cetatea Dinogetia. O alta cetate straveche din zona, destul de bine pastrata, este Dinogetia.

9. Orasul Tulcea. Am innoptat in Tulcea, pe faleza Dunarii, care ne-a asigurat o promenada placuta atat seara, cat si de dimineata, catre monumentul ce strajuieste orasul. Aflati totusi in fuga, am vazut doar muzeul ecoturistic si acvariul, ambele interesante si prezentand habitatele superbe din Delta si imprejurimi. Am plecat apoi spre Murighiol, la marginea Deltei Dunarii, si Agighiol, unde s-ar afla cateva avenuri (pesteri verticale) sapate in timp in carstul dobrogean, dar pe care noi nu am reusit sa le gasim, nici macar cu ajutorul localnicilor – nici ei nu stiau mai mult decat noi. Oricum, pesterile ar fi fost accesibile doar speologilor bine echipati, asa ca… Apropos,Murighiol este o statiune turistica foarte bine cotata in zona

 


10. Cetatea Enisala.  Cetatea, la fel ca si toata Dobrogea de altfel, a schimbat „proprietarii” foarte des, fiind cand genoveza, cand apartinand Tarii Romanesti, cand otomana si tot asa. Cetatea este superba si foarte bine restaurata si pastrata, iar imprejurimile arata ireal, mai ales dealul terasat de pe malul lacului Razim. Am fost aici si vara si iarna, in fiecare dintre aceste doua momente peisajul avand farmecul sau. Este o zona care te lasa „wow” cu siguranta. Am uitat sa va spun, referitor la drumuri, ca mai sus de Padurea Babadag, urmarind traseul descris prin judetul Tulcea, soselele sunt bune spre foarte bune si nu mai pun probleme nervilor si amortizoarelor din dotare.


 

 

11. Cetatea Histria.  Este una dintre cele mai vechi asezari atestate documentar de pe teritoriul actual al Romaniei – locul respira istorie, ca toate cetatile dobrogene.

12. Jurilovca, Cetatea Argamum, capul Dolojman. Jurilovca este un sat pescaresc de la marginea lacului Razim, una dintre cele mai bune porti de intrare in Delta, via lacurile salmastre.  La cativa kilometri est de Jurilovca se afla si cel mai bun loc de baie in lacul Razim, mai precis capul Dolojman, loc unde se gasesc si ruinele Cetatii Argamum (Orgame), care este, se parte, cea mai veche asezare atestata documentar de pe actualul teritoriu al Romaniei. Urcand dealul si ajungand in mijlocul cetatatii veti beneficia de cea mai buna panorama asupra lacului Razim. La intoarcerea de la Jurilovca spre Constanta, trecand de localitatea Visina dar pana la intrarea in localitatea Lunca, recomand o cherhana unde veti manca foarte bine: icre proaspete, bors lipovenesc, saramura de crap, pana de somn…  Dupa acest final delicios de plimbare, ne-am intors in Constanta, mai putin ignoranti cu privire la frumusetile Dobrogei decat plecasem in urma cu doar doua zile.

Unde ma voi intoarce cu siguranta cu placere la vara? In pesterile inca neexplorate, in Muncii Macin pentru cel putin un traseu la picior (plecand din Greci sau Macin), la uimitorul lac Iacobdeal pentru o baie rece si poate si la cateva cetati, deja vizitate pana acum sau nu, in functie de timp. Am insa clare in cap doua concluzii. Prima: dupa aceasta plimbare abia am „zgariat suprafata” descoperirii minunilor dobrogene. A doua: la cate locuri frumoase sunt de vazut in zona, nu am de ce sa mai calc prea curand prin Mamaia sau alte zone cunoscute si umblate.

Traseu recomandat: Constanta – pestera Casian – pestera Liliecilor – Cheile Dobrogei (Targusor-Cheia) – padurea Babadag – Cetatea Ibida (comuna Slava Rusa) – lacul Iacobdeal (langa Turcoaia) – Muntii Macin (satul Greci, traseul tematic, orasul Macin, degustare de vin) – Cetatea Dinogetia – Tulcea (faleza dunarii, muzeul ecoturistic, monumentul orasului) – Murighiol – Agighiol (pesterile verticale) – Cetatea Enisala – Jurilovca – capul Dolojman si Cetatea Argamum – Cetatea Histria – retur Constanta.Total: 500-600km si 2-3-4 zile, in functie de disponibilitati.

Adauga un comentariu

Nume*

Adresa de email* [Nu va fi publicata]

Comentariu*