Plățile directe vor fi distribuite în mod mai echitabil atât între statele membre, cât și între regiuni și între agricultori, iar „referințele istorice” iau sfârșit. Repartizarea bugetului PAC va garanta faptul că niciun stat membru nu primește mai puțin de 75 % din media la nivel de Uniune, până în 2019, punct ce trebuie să fie aprobat în cadrul necocierilor MFF. La nivelul statelor membre sau al regiunilor, se vor reduce decalajele dintre valorile sprijinului acordat exploatațiilor: ajutorul la hectar nu va putea coborî sub cota de 60 % din media ajutoarelor plătite până în 2019 într-o anumită zonă administrativă sau agronomică. Statele membre vor putea acorda ajutoare mai mari pentru „primele hectare” ale unei exploatații, pentru a oferi un sprijin sporit structurilor mici și mijlocii. Pentru noile state membre, mecanismul SAPS (plata unică pe suprafață) va putea fi prelungit până în 2020.
Doar agricultorii activi vor putea beneficia de un ajutor pentru venit (listă de activități excluse)
De asemenea, instalarea tinerilor va fi puternic încurajată, prin instituirea unui ajutor suplimentar de 25 % pe durata primilor 5 ani, care se va aplica în toate statele membre. Aceste subvenții se vor adăuga măsurilor de investiții în favoarea tinerilor, deja disponibile.
Statele membre vor putea acorda şi un sprijin mai consistent zonelor defavorizate. Vor putea fi alocate plăți cuplate unui număr limitat de producții, cu o cuplare specifică de 2 % pentru proteinele vegetale, pentru reducerea dependenței UE de importurile din acest domeniu.
Orientarea agricultorilor spre profit si sanatate
Orientarea de piață a agriculturii europene va fi însoțită de noi mijloace puse la dispoziția agricultorilor, pentru ca aceștia să devină actori cu greutate ai lanțului alimentar, astfel:
Organizațiile profesionale și interprofesionale vor fi încurajate, iar pentru anumite sectoare (lapte, carne de vită și mânzat, ulei de măsline, cereale) se vor institui norme specifice în materie de dreptul concurenței. Acestea vor putea negocia contracte de vânzare în numele propriilor membri, generând astfel un plus de eficacitate.
Cotele de zahăr vor fi eliminate în 2017, consolidându-se în același timp organizarea sectorului, cu ajutorul unor contracte și acorduri interprofesionale obligatorii.
Sistemul drepturilor de plantare din sectorul vitivinicol va fi înlocuit, începând din 2016, de un mecanism dinamic de gestionare a autorizațiilor de plantare implicând mai mult organizațiile profesionale, care va fi aplicabil până 2030, cu o limită de plantare stabilită la 1% din vie pe an.
În cadrul programelor de dezvoltare rurală, statele membre vor putea încuraja agricultorii să participe la mecanisme de prevenire a riscurilor (asigurări de venituri, fonduri mutuale) și vor putea elabora subprograme pentru filierele care se confruntă cu dificultăți specifice.
Durabilitatea agriculturii devine o certitudine
Fiecare stat membru, fiecare teritoriu și fiecare agricultor va contribui la soluționarea problemei durabilității și a luptei împotriva schimbărilor climatice, prin aplicarea unor măsuri simple, al căror impact pozitiv a fost deja demonstrat. Între 2014 și 2020 vor fi investiți peste 100 de miliarde EUR într-un efort de a ajuta agricultura să răspundă provocărilor din domeniile calității solului și a apei, biodiversității și schimbărilor climatice: “Înverzirea”: 30% din plățile directe vor fi legate de respectarea celor trei practici agricole benefice pentru mediu: diversificarea culturilor, menținerea pajiștilor permanente și conservarea a 5 % și apoi a 7 % din zonele de interes ecologic, începând din 2018 sau de alte măsuri considerante cel puțin echivalente din punctul de vedere al beneficiilor pentru mediu.
Cel puțin 30 % din bugetul programelor de dezvoltare rurală vor trebui alocate unor măsuri de agromediu, sprijinirii agriculturii ecologice sau unor proiecte legate de investiții sau măsuri de inovare în favoarea mediului.
Măsurile de agromediu vor fi consolidate. Ele vor trebui să vină în completarea practicilor aplicate în cadrul măsurilor de înverzire. Aceste programe vor trebui să fie mai ambițioase și deci mai eficace din punctul de vedere al protecției mediului (garanția absenței dublei finanțări).
Flexibilitatea si transparenta ramin trasaturi distincte
Instrumentele PAC vor permite fiecărui stat membru al UE să răspundă obiectivelor comune în mod eficace și flexibil, pentru a ține cont de diversitatea celor 27, în curând 28 de state membre : mijloacele de sprijinire a cercetării, inovării și schimbului de cunoștințe vor fi dublate; programele de dezvoltare rurală vor fi mai bine coordonate cu celelalte fonduri europene, iar abordarea pe axe va fi înlocuită cu o abordare strategică națională sau regională; o schemă de ajutoare simplificată pentru micii agricultori va fi pusă la dispoziția statelor membre care doresc acest lucru.
Toate ajutoarele din cadrul PAC vor fi făcute publice, cu excepția sumelor foarte reduse, alocate micilor agricultori.
Toate elementele reformei se vor aplica de la 1 ianuarie 2014, cu excepția noii structuri a plăților directe (plăți „verzi”, sprijin suplimentar pentru tineri etc.), care va intra în vigoare începând din 2015, pentru a da timp statelor membre să-i informeze pe agricultori în legătură cu noua PAC și să-și adapteze sistemele informatice de gestionare a PAC.
cum se poate ca un cap de ciolos sa reformeze Europa si in Romania nu are nici o izbutire!