“Discutăm si iar discutam de ani de zile despre irigaţii, încă din 1993, după ce am distrus tot ce am avut, după ce nu am avut o legislaţie de protejare a sistemului de irigaţii şi de protejare a arealului irigat, după ce nu s-a vrut ani de zile ca noi, fermierii să fim contribuabili la aceste sisteme de irigaţii, să fim proprietari, iar Ministerul Agriculturii şi Guvernul să aibă acel vot de aur prin care să nu îmi dea voie să distrug ce am construit pe banii noştri.”, a declarat luni, fermierul Viorel Matei, în cadrul conferinţei PRIA Agriculture, la care a luat parte şi Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.
“Discutăm de secetă, domnule ministru, se face o greşeală, dacă vreţi să facem o despăgubire, acesta nu trebuie să se dea pentru producţiile fantomă, ştiţi bine că sunt firme care declară producţie extraordinară iar la final de an au venituri dar nu au beneficiu: impozitul se plăteşte pe beneficiu. Cunosc firme care au producţii fantastice, venituri fantastice, iar în luna octombrie sunt pe pierdere, iar eu care lucrez 2000-3000 hectare plătesc impozit mai mult decât firme care lucrează 12.000. -14.000 de hectare.” a adăugat Matei, exprimându-şi temerea că din despăgubirile pe care le va da Guvernul, fermierul va lua praful de la tobă iar isteţii care ştiu să-şi facă venituri, vor lua banii.
Dupa ce se rezolva problema spinoasa a drumurilor si aductiunilor de apa la tara,globalistii,ca sa ne aiba la mina,vor ” privatiza “ apa Terei si…cu asta basta!
Comunele pot depune proiecte pentru dezvoltarea zonelor rurale
Din 24 septembrie, comunele pot depune proiecte pentru dezvoltarea zonelor rurale
“Astăzi sunt 10 măsuri din PNDR deschise. Din 24 septembrie vom deschide și sesiunea de primiri de proiecte pentru comune – fosta măsură 3.2.2 pentru îmbunătățirea infrastructurii rurală”, a declarat Daniel Constantin, ministrul Agriculturii în cadrul unei dezbateri pe teme agricole.
Vor putea fi depuse atât proiecte pentru asfaltarea drumurilor comunale, cât și proiecte pentru extinderea rețelei de alimentare cu apă și canalizare a comunelor.
Statul acorda câte 10.000 de euro pentru…
In programul guvernamental SRL-D 2015, statul român oferă o finanţare nerambursabilă de până la 10.000 de euro tinerilor români care îşi deschid pentru prima dată o afacere, Agenţiei pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru IMM-uri. Planurile de afaceri se depun pe Internet, începând cu 24 august 2015, ora 10, timp de zece zile, până la ora 20 a ultimei zile de înscriere. Dacă bugetul nu a fost epuizat, există posibilitatea deschiderii unei noi sesiuni de inscriere pana la epuizarea bugetului.
Programul de anul acesta beneficiază de un buget de aproape 30 de milioane de lei (circa 7 milioane de euro), ceea ce înseamnă că cel puţin 700 de tineri români pot beneficia de finanţare.
Acesta va fi cel de-al şaselea an de funcţionare a programului SRL-D. Conform Ziarului Financiar, în ultimii cinci ani, de la lansarea programului pentru SRL-D-uri şi până în prezent au fost înfiinţate aproape 21.000 de SRL-D-uri. Cele mai mari dintre acestea au ajuns anul trecut la afaceri de peste 43 de milioane de lei.
Domeniul auto este, pe lângă comerţ, sectorul pe care pariază cei mai muţi debutanţi în business, o mare parte din SRL-D-urile înfiinţate în ultimii ani având ca activitate fie transportul rutier de mărfuri, fie comerţul cu autoturisme.
Se pot înscrie în program tinerii din România care nu au mai fost proprietari sau asociaţi în cadrul unui SRL până la depunerea solicitărilor. Un SRL-D poate fi înfiinţat de cel mult 5 întreprinzători.
Una dintre cele mai importante condiţii impuse în planul de afaceri este angajarea cu contract de muncă a cel puţin 2 salariaţi pe toată durata funcţionării sub formă de microîntreprindere. Un SRL-D îşi pierde statutul de microîntreprindere dacă obţine o cifră de afaceri anuală mai mare de 500.000 de euro. Pe de altă parte, angajatorii sunt scutiţi în cadrul acestui program de plata contribuţiilor de asigurări sociale pentru cel mult patru salariaţi.
Un alt avantaj oferit în cadrul programului poate fi reprezentat de garanţii acordate de Fondul National de Garantare al Creditelor pentru Intreprinderi Mici si Mijloci pentru maxim 80% din valoarea unui credit bancar acordat, în limita sumei de 80.000 de euro.
Citeşte şi Guvernul alocă 15 milioane de lei pentru sprijinirea IMM-urilor
Citeşte şi SCHIMBĂRI IMPORTANTE pentru cei care vor să-şi înfiinţeze microîntreprinderi
Bruxellesul prelungeste masurile de ajutor pentru lapte, fructe si legume
Sub presiunea nemultumirilor si a protestelor din strada, Comisia Europeana prelungeste pana în 2016 masurile de sustinere a producatorilor de legume, fructe si produse lactate.
Masurile pentru lactate ar fi trebuit sa expire la 30 septembrie, dar ele vor fi extinse pana la finalul lunii februarie 2016. Ajutorul va consta în achizitii la pretul de interventie si stocare privata pentru unt si lapte praf. Masurile pentru fructe si legume expirasera pe 30 iunie. Acum, Comisia a decis sa le foloseasca din nou începand de saptamana viitoare pana pe 30 iunie 2016. Producatorii vor primi o suma fixa pentru fructe sau legume ca sa le retraga de pe piata si sa le distribuie organizatiilor caritabile sau pentru hrana animalelor. De asemenea, în unele cazuri pot fi lasate neculese.
Cantitatile care pot fi retrase se aloca în principal statelor membre care exportau masiv în Rusia. Dar fiecare stat membru poate retrage de pe piata o cantitate de maxim 3.000 de tone de fructe si legume ca sa stabilizeze piata.
În cazul lactatelor, statele pot cumpara de la operatori privati, la un pret fix, o cantitate de 109.000 tone de lapte praf si 50.000 de tone de unt.
“Avand în vedere ca Rusia a decis sa prelungeasca embargoul alimentar cu înca un an trebuie sa continuam sa oferim o plasa de siguranta pentru producatorii afectati”, a declarat comisarul european pentru agricultura Phil Hogan.
Cererea globala pentru lapte si produse lactate s-a redus în 2014 si în prima jumatate a lui 2015 mai ales din cauza scaderii importurilor Chinei, explica Comisia Europeana. In plus, si decizia Rusiei de a prelungi embargoul alimentar cu înca un an, pana în august 2016, afecteaza piata europeana. Este de asteptat ca presiunea pe pretul lactatelor sa se pastreze si în lunile urmatoare. Acceasi presiune ramane si în cazul fructelor si legumelor.