Orice avort care il  se produce, vom aduna cu tot cu  placenta într-un sac de plastic şi le vom depozita la rece, fără a le congela.Impreună cu proba de sânge se trimit în cel mai scurt timp la un laborator veterinar specializat, pentru a stabili diagnosticul. Întrucât agentul patogen este susceptibil de a avea potenţial zoonotic (cu transmitere la om), toate aceste acţiuni se desfăşoară în condiţii de igienă maximă. Cel care manipulează probele biologice va purta mănuşi de cauciuc, iar după terminarea acţiunii, zona se dezinfectează. De asemenea, capra se izolează de restul turmei până la confirmarea diagnosticului.

Din ce cauze  se  provoacă avortul?

Dintre cauzele infecţioase ,le amintim pe cele produse de  Chlamydia psittaci.Acesta  este agentul patogen care determină cele mai multe avorturi la capre după a 90-a zi de gestaţie, iar semnele clinice ale bolii sunt: pneumonia, cherato conjunctivita (conjunctivă de culoare roz), poliartritele şi febra.

Chlamydia se localizează în tractul intestinal, iar în timpul gestaţiei va afecta cotiledoanele placentei. Purtătorii de boală sunt porumbeii şi vrăbiile, însă un mare rol în transmiterea la animale îl au insectele, mai ales căpuşele.

După avort, capra reprezintă un potenţial focar de infecţie pe parcursul a cel puţin patru săptămâni, prin urmare, ea trebuie izolată. Transmiterea se poate face şi de la ţap, prin spermă. Este o boală zoonotică, deosebit de periculoasă.

• Febra Q, provocată de Coxiella burnetti, este tot o boală zoonotică, extrem de contagioasă. Femelele negestante nu prezintă întotdeauna semne clinice, iar când acestea există, ele se manifestă prin conjunctivită, tuse şi scurgeri nazale. La caprele gestante se manifestă prin: febră, anorexie (lipsa poftei de mâncare), depresii şi avort la sfârşitul gestaţiei.

După infecţie, animalele devin imune, însă agentul patogen se elimină prin secreţiile vaginale şi prin lapte. Boala se poate transmite prin inhalarea prafului contaminat, prin contact fizic cu animalele sau cu avortonii, dar şi prin montă, de la ţap. Păşunile contaminate pot fi, de asemenea, o sursă de infecţie pentru un număr mare de animale.

• Bruceloza produce avorturi în ultimele trei luni de gestaţie şi se poate transmite la om. Se manifestă prin: febră, depresii, diaree, mastite, şchiopături sau orhite/epididimite (la masculi). Agentul patogen (Brucella melitensis sau Brucella abortus) se elimină din organism prin lapte, urină şi prin fecale.

Un focar de infecţie îl reprezintă şi placenta sau scurgerile vaginale, chiar şi la 2-3 luni după avort. Iezii fătaţi pot fi purtători ai bolii. Transmiterea se poate face şi de la ţap, prin montă. Calea de intrare în organism poate fi nazo-faringiană sau direct, prin penetrarea pielii. Se recomandă vaccinarea.

• Leptospiroza, determinată de Leptospira interrogans, L. pomona, L. grippotyphosa, L. hordjo, L. sejroe şi L. haemorrhagiae, o întâlnim frecvent la bovine şi mai puţin la ovine şi la caprine. Se poate transmite şi la om.

Ca semne clinice pot fi observate stări de febră, anorexie, mucoase icterice, urină roşiatică, anemie şi manifestări nervoase. Tratamentul cu antibiotice este ineficient, însă rumegătoarele sunt rezistente şi se imunizează natural. Sursa de infecţie o reprezintă apa contaminată sau contactul cu urina animalelor purtătoare. {i în acest caz se recomandă vaccinarea.

• Salmoneloza este o boală zoonotică, produsă de Salmonella abortus-ovis, care provoacă avorturi la capre, de regulă în ultimele trei luni de gestaţie. Se manifestă prin: febră, diaree şi prin depresii. Sursele de infecţie sunt păsările, bovinele şi hrana contaminată. Calea de intrare în organism este cea orală.

Factorii predispozanţi sunt schimbările climatice, transporturile lungi, supraaglomerarea sau un sistem imunitar slăbit. Se recomandă vaccinarea de două ori/an.

• Toxoplasmoza este o zoonoză cu o mare putere de răspândire, produsă de protozorul numit Toxoplasma gondii. Semnele clinice sunt şterse, caprele comportându-se normal înainte de avort. Fetuşii sunt mumificaţi. După o invazie iniţială în intestinul subţire, organismul T. gondii ajunge în muşchi, în creier şi în ficat, prin sânge, unde parazitul rămâne închistat câteva luni sau pentru toată viaţa animalului.

Dacă în timpul invaziei iniţiale caprele sunt gestante, parazitul invadează placenta şi fetusul la aproximativ două săptămâni de la pătrunderea în corpul animalului. Un mare rol în transmitere îl au pisicile, care se infestează de la pasări sau de la rozătoare şi ulterior elimină oocite prin fecale, contaminând hrana sau apa consumată de capre.

• Listerioza este o boală transmisibilă la om, produsă de Listeria monocytogenes. La capre se manifestă prin: febră, septicemie, leziuni ale creierului (meningoencefalite), orbire, depresie şi avort în ultima perioadă de gestaţie. Agentul patogen se elimină prin lapte şi prin fecale.

În mod obişnuit, el se găseşte în sol, în apă, în siloz, în aşternut, în fecale şi în fân. Organismul se dezvoltă în condiţiile creşterii pH-ului (bazic), adesea după consumul de siloz. Iezii se pot contamina prin lapte.

• Campylobacteriozele sunt provocate de Campylobacter fetus sau C. jejuni, întâlnit mai mult la oi decât la capre. Ca semne, la peste 30 la sută dintre iezii avortaţi se pot observa necroze ale ficatului. Placenta este adesea edemaţiată şi se produce necroza cotiledoanelor. În unele cazuri poate să apară şi diareea. Specialiştii recomandă vaccinarea.

Dintre cauzele non-infecţioase,amintim:alimentaţia dezechilibrată  ; tratamentele cu albendazol, cu lavamisol, cu steroizi, cu prostaglandine etc; parazitismul, acesta conducând la pierderile de sânge şi de proteine; stresul indus de îngheţ, de câini, de supraaglomerare etc; deficienţele în asigurarea unor minerale, precum sunt iodul, manganul şi cuprul (sursele de apă şi de hrană pot conţine în exces sulf, fier, zinc sau molibden, acestea reducând disponibilitatea absorbţiei cuprului); neasigurarea bulgărilor de sare pentru lins, de hrănirea cu plante care au acumulat substanţe toxice (nitraţi şi nitriţi) şi de suprafertilizarea în perioada vegetativă (fân de trifoi sau paie de ovăz, sorg, floarea soarelui etc.