Alocarea financiară de care dispune România în cadrul PNDR 2007-2013, este de 10.015,51 milioane Euro.
Drd Alexandru Sin (foto)

Alocarea financiara de care dispune Romania in cadrul PNDR 2007-2013 este de 10.015,51 mil euro.
Până la data de 16 august 2012 au fost depuse 133.056 proiecte, cu o valoare totală de 16.744,33 milioane Euro, deci cu 67% mai mult decât fondurile alocate, potențialii beneficiari manifestând un mare interes pentru programul FEADR.
Cu toate acestea, gradul de absorbție raportat la plățile efectuate este de doar 39,5%. Cauzele principale ale acestei rate scăzute de absorbție sunt birocrația excesivă, uneori însoțită de comportamentul inadecvat al unora dintre angajații APDRP, și problemele legate de cofinanțarea privată a proiectelor, agravate, adesea, de criteriile de punctaj pentru selecția proiectelor.

Birocrația

Birocrația excesivă îngreunează de foarte multe ori implementarea proiectelor. Între depunerea proiectelor și semnarea contractelor de finanțare trece o perioadă de timp extrem de lungă: spre exemplu, pentru sesiunea 2-31 mai 2011 a Măsurii 312, raportul final de contestații a fost publicat în septembrie 2012, deci după mai mult de 1 an (16 luni, mai exact). Bineînteles că în această perioadă, condițiile de realizare a investiției s-au modificat, prețurile utilajelor, cât și valoarea investițiilor imobile fluctuând, într-un sens sau altul. Înțelegerea acestui aspect este foarte importantă pentru înțelegerea dificultăților cu care se confruntă beneficiarii proiectelor. Adaptarea proiectului la noile condiții ale pieței necesită de obicei realocări între capitolele bugetare, acțiune greoaie, mare consumatoare de timp și de multe ori permisă, dintr-un motiv de neînțeles, numai de la anumite capitole către altele.
Slaba instruire și fuga de răspundere a unora dintre angajații APDRP este altă problemă cu care se confruntă beneficiarii. Procedurile de lucru, în mare parte interpretabile, sunt aplicate astfel încât să fie aleasă cea mai dezavantajoasă soluție pentru beneficiar. În alte cazuri, experții însărcinați cu aplicarea acestor proceduri nici măcar nu înteleg logica în care ar trebui să funcționeze sistemul. Normele sunt aplicate de către oameni care nu le înțeleg și care abuzează de poziția în care se află, iar beneficiarii ajung deseori în situații absurde.
În cadrul Măsurii 313, spre exemplu, sunt detaliate criteriile de eligibilitate strâns legate de criteriile minime obligatorii de clasificare a pensiunilor turistice rurale și a celor agroturistice. Pentru a fi finanțat, un proiect trebuie să îndeplinească un standard minim de confort, motiv pentru care experții APDRP au declarat, ca neeligible, cheltuielile care aveau ca efect depășirea standardului minim al categoriei în care pensiunile respective erau încadrate. Astfel de interpretări, lipsite de logică, însoțite de abordări total neconstructive din partea personalului agenției, au dus la îngreunarea implementării proiectelor și la crearea, pe nedrept, a unei imagini negative a APDRP și a programului FEADR în rândul beneficiarilor.
În alte cazuri, interese materiale ale angajaților centrelor regionale și oficiilor județene, a dus la crearea unor presiuni asupra beneficiarilor în ceea ce privește achiziția serviciilor de consultanță. Aceasta nu este o situație generalizată dar, din păcate, întâlnită destul de des.
De asemenea, este de notorietate faptul că multe proceduri sunt interpretate diferit în funcție de fiecare centru regional și oficiu județean în parte. Nu există coerență la nivel național în ceea ce privește aplicarea acestor proceduri și fiecare autoritate locală are propria variantă.
O instruire mai bună și o selecție mai atentă a personalului APDRP, cât și o schimbare a modului de gândire într-o direcție constructivă față de beneficiari, sunt absolut necesare.

Cofinanțarea privată

Dificultatea obținerii creditelor de investiții pentru acoperirea necesarului de finanțare în partea privată este o altă problemă importantă cu care se confruntă beneficiarii privați ai proiectelor FEADR.
Cel mai utilizat document pentru dovedirea capacității şi surselor de cofinanţare este scrisoarea de confort angajantă, emisă conform protocolului semnat de către băncile emitente cu Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, având de obicei un termen de valabilitate de 120 zile.
Multe bănci au însă proceduri foarte greoaie în ceea ce privește analiza și emiterea scrisorii de confort, ceea ce a pus de multe ori în pericol însăși depunerea cererii de finanțare, solicitantul neputându-se încadra în sesiunea de depunere.
Alte bănci, sesizând oportunitatea unor câștiguri, emit scrisori de confort în schimbul unui comision, fără o analiză reală a proiectului. De obicei, după selectarea proiectului pentru finanțare de către APDRP, banca nu este interesată de finanțarea acestuia, multe proiecte rămânând neimplementate, ceea ce conduce la un grad scăzut de absorbție reală a fondurilor.
Caracterul așa-zis angajant al scrisorii de confort este mai mult un aspect pur teoretic fără implicații reale, băncile rezervându-și dreptul de a nu acorda creditul solicitat, fără a fi nevoite să prezinte un motiv concret al refuzului.
În alte cazuri, chiar criteriile de punctaj reprezintă cauze indirecte ale ratei scazute de absorbție, cum se întâmplă, spre exemplu, în cazul Măsurii 312. În cadrul acestei măsuri, se promovează solicitanții start-up-uri, ceilalți având șanse minime în selectarea proiectelor lor pentru finanțare. Acești solicitanți, promovați prin criteriile de selecție, sunt cei care au cele mai puține șanse în obținerea creditelor pentru acoperirea cofinanțării private, dată fiind reticența sectorului financiar-bancar de a acorda start-up-urilor credite de investiții. Toate acestea au loc în detrimentul solicitanților cu potențial și vechime în activitate, care ar fi avut acces mult mai ușor la sursele financiare necesare implementării proiectelor.
Implicarea statului prin instituțiile sale financiar-bancare (CEC Bank S.A. și EximBank S.A.), dar și revizuirea criteriilor de selecție din cadrul unor măsuri, sunt necesare pentru creșterea gradului real de absorbție a fondurilor europene. Astfel, beneficiarii vor avea mai multe șanse de a accesa credite de investiții pentru cofinanțarea privată a proiectelor.

Concluzii:

Gradul real de absorbție în cadrul programului FEADR era la data de 16.08.2012 de doar 39,5%, în condițiile unui interes crescut al potențialilor benficiari pentru acest tip de finanțări.
Cauzele principale ale acestei rate scăzute de absorbție sunt birocrația excesivă și problemele legate de cofinanțarea privată a proiectelor. Prezentarea scrisorii de confort angajante nu dovedește existența capacității și a surselor de finanțare.
Alte cauze constau în procedurile complicate de lucru care îngreunează implementarea multor proiecte, lipsa coerenței la nivel național, în ceea ce privește aplicarea procedurilor de lucru, slaba instruire și neasumarea răspunderii din partea unora dintre angajații APDRP, duc deseori beneficiarii în situații aberante.
O instruire mai bună și o selecție mai atentă a personalului APDRP, cât și o schimbare a modului de gândire într-o direcție constructivă față de beneficiari, sunt absolut necesare pentru o promovare și implementare mai rapide a proiectelor.
Criteriile de punctaj reprezintă uneori cauze indirecte ale ratei scăzute de absorbție, prin promovarea unor proiecte cu șanse slabe de a accesa resursele financiare necesare implementării.
Implicarea statului prin instituțiile sale financiar-bancare și revizuirea unora dintre criteriile de selecție, pot contribui substanțial la creșterea gradului real de absorbție a fondurilor europene. Drd. Alexandru Sin, USAMV, Bucuresti

Bibliografie:

Decizia Comisiei 2006/636/EC din 12 Septembrie 2006, amendată prin Decizia Comisiei 2007/383/EC din 1 Iunie 2007
Raport al Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale aspura implementarii PNDR la data de 16.08.2012, 2012
Studiu realizat în cadrul proiectului POSDRU/107/1.5/S/76888