Nu aşa trebuie să ne pregătim pentru întâmpinarea Domnului- acum, când până şi “preoţii ei pângăresc lucrurile sfinte, calcă Legea…” (Tef.3/4) Să învăţăm din păţania Poporului Evreu, căci “Eu sunt Viţa, voi sunteţi mlădiţele. Cine rămâne în Mine şi în cine rămân Eu aduce mult rod; căci despărţiţi de Mine nu puteţi face nimic.” (Ioan, cap.15/5) Să nu mai clădim personalitatea, familia,TARA- fără El- pe fesenie (globalie), hoţie, idolatrie, vrajbă, minciună, (prea) curvie, cârtire, ceartă, şi pe celelalte învăţături demonice, descrise în Gal. 5/20; PAPA FRANCISC șochează din nou! … Inima pământului a făcut preinfarct! Generalii Iulian Vlad și Aurel Rogojan au recunoscut trădarea! Cum ne păcălesc supermarketurile prin TAXELE de RAFT? Ex- premierul Văcăroiu şi ceilalţi “păstori) şi-au pus amprenta peste cele mai mari tunuri funciare şi financiare din istoria României! Au fost “””privatizate “”” fraudulos peste 6.000 de întreprinderi, evaluate la 7000 miliarde de euro. Cum suntem teleghidaţi cu Armele Psihotronice? Aproape totul despre … etc John Deere a prezentat noile tractoare şi … Recomandări de specialitate;

vvv“România este un stat polițienesc”; Justitia Romaniei a condamnat la 4 ani de inchisoare pentru o gaina, cu toate ca “Hoata”are 72 de ani! Cea mai grea pedeapsa din dosarul Microsoft este de 3 ani

zzzRevista Informatii Agrorurale va ofera ,fara bani,spatiul pentru publicat orice text si  oferte la Anunturi Gratuite  pe www.informatii-agrorurale.ro,respectiv http://informatii-agrorurale.ro/anunturi-agricole;;

 

 

vvv

 

1VAIoo

 

 

7
 azi

 

Nu aşa trebuie să ne pregătim pentru întâmpinarea Domnului-acum, când până şi “preoţii ei pângăresc lucrurile sfinte, calcă Legea…” (Tef.3/4) Să învăţăm din păţania Poporului Evreu, căci “Eu sunt Vita, voi sunteţi mlădiţele. Cine rămâne în Mine şi în cine rămân Eu aduce mult rod; căci despărţiţi de Mine nu puteţi face nimic.” (Ioan, cap.15/5) Să nu mai clădim personalitatea, familia, TARA -fara El-pe fesenie (globalie), hoţie, idolatrie, vrajbă, minciună, (prea) curvie), cârtire, ceartă, şi pe celelalte învăţături demonice, descrise în Romani, cap.1/29-32;

 “Cuvântul Domnului care a fost spus lui Tefania, fiul lui Cusi, fiul lui Ghedalia, fiul lui Amăria, fiul lui Ezechia, pe vremea lui Iosia, fiul lui Amon, împăratul lui Iuda: “Voi nimici totul de pe faţa pământului, zice Domnul. Voi nimici oamenii şi vitele, păsările cerului şi peştii mării, pietrele de poticnire şi pe cei răi împreună cu ele; voi nimici cu desăvârşire pe oameni de pe faţa pământului, zice Domnul. Îmi voi întinde mâna împotriva lui Iuda şi împotriva tuturor locuitorilor Ierusalimului; voi nimici cu desăvârşire din locul acesta rămăşiţele lui Baal, numele slujitorilor săi şi preoţii împreună cu ei, pe cei ce se închina pe acoperişuri înaintea oştirii cerurilor, pe cei ce se închină jurând pe Domnul, dar care jură şi pe împăratul lor, Malcam, pe cei ce s-au abătut de la Domnul şi pe cei ce nu caută pe Domnul, nici nu întreabă de El.”

 

 Tăcere înaintea Domnului Dumnezeu! Căci ziua Domnului este aproape, căci Domnul a pregătit jertfă, Şi-a sfinţit oaspeţii.

 

 

 

“În ziua jertfei Domnului voi pedepsi pe voievozii şi fiii împăratului, şi pe toţi cei ce poartă haine străine. În ziua aceea voi pedepsi şi pe toţi cei ce sar peste prag, pe cei ce umplu de silnicie şi de înşelăciune casa stăpânului lor. În ziua aceea, zice Domnul, se vor auzi strigăte de jale la poarta peştilor, urlete în cealaltă mahala a cetăţii şi un mare prăpăd pe dealuri. Văitaţi-vă, locuitori din Mactes. Căci toţi cei ce fac negoţ sunt nimiciţi, toţi cei încărcaţi cu argint sunt nimiciţi cu desăvârşire. În vremea aceea voi scormoni Ierusalimul cu felinare şi voi pedepsi pe toţi oamenii care se bizuie pe drojdiile lor şi zic în inima lor: “Domnul nu va face nici bine, nici rău!”

 

 Averile lor vor fi de jaf, şi casele lor vor fi pustiite; vor zidi case, şi nu le vor locui, vor sădi vii, şi nu vor bea vin din ele.”. Ziua cea mare a Domnului este aproape, este aproape şi vine în grabă mare! Da, este aproape ziua cea amarnică a Domnului, şi viteazul tipă cu amar

 

 

Ziua aceea este o zi de mânie, o zi de necaz şi de groază, o zi de pustiire şi nimicire, o zi de întuneric şi negură, o zi de nori şi de întunecime, o zi în care va răsuna trâmbita şi strigătele de război împotriva cetăţilor întărite şi turnurilor înalte. “Atunci voi pune pe oameni la strâmtorare, şi vor bâjbâi ca nişte orbi, pentru că au păcătuit împotriva Domnului; de aceea le voi vărsa sângele ca praful, şi carnea, ca gunoiul!” Nici argintul, nici aurul lor nu vor putea să-i izbăvească, în ziua mâniei Domnului; ci toată ţara va fi mistuită de focul geloziei Lui, căci va nimici deodată pe toţi locuitorii ţării.

 

 Veniţi-vă în fire şi cercetaţi-vă, neam fără ruşine,Până nu se împlineşte hotărârea – ca pleava trece vremea – până nu vine peste voi mânia aprinsă a Domnului, până nu vine peste voi ziua mâniei Domnului!

 

 

Căutaţi pe Domnul, toţi cei smeriţi din ţară, care împliniţi poruncile Lui! Căutaţi dreptatea, căutaţi smerenia! Poate că veţi fi cruţaţi în ziua mâniei Domnului. Căci Gaza va fi părăsită, Ascalonul va fi pustiit, poporul din Asdod va fi izgonit ziua în amiaza mare, şi Ecronul va fi smuls din rădăcini.

 

Vai de locuitorii de pe malurile mării, vai de neamul cheretitilor! Aşa a vorbit Domnul împotriva ta, Canaane, tara filistenilor: “Te voi nimici, şi nu vei mai avea locuitori!”

 

 

Malurile marii vor ajunge izlazuri de păşunat, locuinţe pentru păstori şi târle de oi. Malurile acestea vor fi pentru rămăşiţele casei lui Iuda; acolo vor paste; se vor odihni seara în casele Ascalonului; căci Domnul Dumnezeul lor nu-i va uita şi va aduce înapoi pe prinşii lor de război. “Am auzit ocările Moabului şi batjocurile copiilor lui Amon, când defăimau pe poporul Meu şi se ridicau cu trufie împotriva hotarelor lor.

 

De aceea, pe viaţa Mea, zice Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel, că Moabul va fi ca Sodoma, şi copiii lui Amon, ca Gomora: un loc acoperit cu mărăcini, o groapă de sare, un pustiu veşnic; rămăşiţa poporului Meu îi va jefui, rămăşiţa neamului Meu îi va stăpâni.”

 

Lucrul acesta li se va întâmpla pentru mândria lor, pentru că au batjocorit şi au fost semeţi cu poporul Domnului oştirilor. Domnul va fi grozav împotriva lor, căci va nimici pe toţi dumnezeii pământului; şi fiecare se va închina înaintea Lui în ţara lui, în toate ostroavele neamurilor. “Chiar şi voi, etiopienilor, veţi fi străpunşi cu sabia Mea.”

 

El Îşi va întinde mâna şi spre miazănoapte, va nimici Asiria şi va preface Ninive într-o pustietate, într-un pământ fără apă că pustiul.

 

 

În mijlocul cetăţii se vor culca turme de vite de tot felul; pelicanul şi ariciul vor rămâne noaptea pe acoperişurile stâlpilor ei. La ferestre se vor auzi ţipetele lor, pustiirea va fi în prag, căci căptuşeala de cedru va fi scoasă. Iată, dar, cetatea aceea veselă, care stătea plină de încredere şi zicea în inima ei: “Eu şi niciuna afară de mine!” Vai! Cum s-a prefăcut în pustiu şi în culcuş de fiare! Toţi cei ce trec pe lângă ea fluieră şi arătă cu mâna!

 

 Vai de cetatea îndărătnică şi spurcată, vai de cetatea plină de asuprire!Ea n-ascultă de niciun glas, nu ţine seama de mustrare, nu se încrede în Domnul, nu se apropie de Dumnezeul său.Căpeteniile ei în mijlocul ei sunt nişte lei care răcnesc; judecătorii ei sunt nişte lupi de seară care nu mai lasă niciun os până dimineaţa.

 

 

Prorocii ei sunt uşuratici şi înşelători; preoţii ei pângăresc lucrurile sfinte, calca Legea. Domnul este fără prihană în mijlocul ei. El nu face nicio nelegiuire; în fiecare dimineaţă, El Îşi scoate la lumina judecăţile, fără să înceteze vreodată; dar cine este nelegiuit nu ştie de ruşine! “Am nimicit neamuri, le-am dărâmat turnurile, le-am pustiit uliţele, şi nu mai trece nimeni pe ele! Cetăţile lor sunt pustiite, nu mai au niciun om în ele şi nimeni nu mai locuieşte în ele!

 

 

Ziceam: “Dacă ai voi măcar să te temi de Mine şi să ţii seama de mustrare! Nu ţi-ar fi nimicită locuinţa şi n-ar veni peste tine toate pedepsele cu care te-am ameninţat.” Dar ei s-au grăbit să-şi strice toate faptele.

 

 

De aceea aşteptaţi numai, zice Domnul, până în ziua când Mă voi scula la pradă: căci am hotărât să strâng neamurile, să adun împărăţiile, ca să-Mi vărs urgia peste ele, toată aprinderea mâniei Mele; căci toată ţara va fi mistuită de focul geloziei Mele. Atunci voi da popoarelor buze curate, ca toţi să cheme Numele Domnului, ca să-I slujească într-un gând. Dincolo de râurile Etiopiei, Îmi vor aduce daruri de mâncare închinătorii Mei, obştea Mea cea risipită. În ziua aceea, nu vei mai avea nevoie să roşeşti de toate faptele tale prin care ai păcătuit împotriva Mea; căci atunci voi scoate din mijlocul tău pe cei trufaşi, şi nu te vei mai îngâmfa pe muntele Meu cel sfânt!

 

Voi lăsa în mijlocul tău un popor smerit şi mic, care se va încrede în Numele Domnului.

 

Rămăşiţele lui Israel nu vor mai săvârşi nelegiuire, nu vor mai spune minciuni şi nici în gura lor nu se va mai găsi o limbă înşelătoare. Ci vor paste şi se vor odihni, şi nimeni nu-i va tulbura.”. Strigă de bucurie, fiica Sionului! Strigă de veselie, Israele! Bucură-te şi saltă de veselie din toată inima ta, fiica Ierusalimului! Domnul a abătut de la tine pedepsele tale, a îndepărtat pe vrăjmaşul tău; Domnul, Împăratul lui Israel, este în mijlocul tău; nu trebuie să te mai temi de nicio nenorocire!

 

 În ziua aceea se va zice Ierusalimului: “Nu te teme de nimic! Sioane, să nu-ţi slăbească mâinile!

 

 

Domnul Dumnezeul tău este în mijlocul tău, ca un viteaz care poate ajuta; Se va bucura de tine cu mare bucurie, va tăcea în dragostea Lui şi nu va mai putea de veselie pentru tine.” “Voi strânge pe cei întristaţi, care sunt departe de adunarea sfântă, pe cei ieşiţi din sânul tău, asupra cărora acum apasă ocara. Iată, în vremea aceea, voi lucra împotriva tuturor asupritorilor tăi; voi izbăvi pe cei şchiopi şi voi strânge pe cei ce au fost izgoniţi, şi îi voi face o pricină de laudă şi de slavă în toate ţările unde sunt de ocară acum. În vremea aceea, vă voi aduce înapoi; în vremea aceea, vă voi strânge; căci vă voi face o pricină de slavă şi de laudă între toate popoarele pământului, când voi aduce înapoi pe prinşii voştri de război sub ochii voştri, zice Domnul.”

( Tefania, cap. 1, 2, 3 )

 

Doamna Primar Toma Angela Gradinaru,comuna George Enescu,Judetul Botosani,ne prezinta cateva tractoare noi   la EIMA 2016

 

CASE IH  a  lansat o gamă de tractoare modernizate Farmall C, în timp ce punctul culminant a fost premiera mondială a noii serii Luxxum – finalist în competiția “Tractorul Anului 2016″ și de asemenea gama de tractoare Maxxum revizuită.

 

Exemplele îmbunătățite ale celor șapte modele din gama Farmall C 58-114 CP, care încorporează o serie de caracteristici noi pentru 2017, vor face debutul european la EIMA 2016. La fel ca și modelele mai mari din gama Case IH, cotiera acestora poate fi dotată acum și cu multicontroller, unde toate comenzile, inclusiv transmisia și sistemele hidraulice pot fi acum la vârful degetelor. Capacitatea maximă de ridicare pe cele mai mari patru tractoare din această gamă a putut crește acum la 4,400 kg atunci cand optați pentru un cilindru suplimentar. Alte opțiuni ar fi cele trei trepte de viteză (540/540E/1,000rpm PTO), precum și un mod “eco” 40 kph viteză maximă atinsă la turația minima a motorului, plus posibilitatea de a opta pentru încărcătoarele frontale montate direct din fabrică.

 

Luxxum face spectacol la debutul sau internațional

Cu o putere de 99-117CP, noile modele Luxxum lansate în această toamnă vor fi de asemenea văzute pentru prima dată la un târg internațional major. Tractoarele din gama mijlocie au un nivel maxim de opțiuni, fiind dotate cu:

un sistem automat de schimbare a vitezelor 32F / 32R cu transfer de putere;

cotiera cu multicontroller cu joystick-ul pentru încărcător integrat;

suspensie cabină;

suspensie pe puntea față;

Transmisia oferă opt game de viteze în patru trepte și poate fi setată pentru a se schimba în mod progresiv, atât pentru cele mai mici patru game de viteză la lucrarile agricole, cât și pentru cele mai mari patru game la deplasarea pe drumurile publice.

 

Modelele Maxxum reîmprospătate

Tractoarele din gama Maxxum au fost restilizate și îmbunătățite pentru anul viitor, cu patru modele cu puteri cuprinse între 115-145 CP cu patru cilindri și două tractoare de 145 CP cu șase cilindri, toate îndeplinind legislația privind emisiile. Îmbunătățirile suplimentare includ un nou pachet de lumină de lucru, design revizuit și un parbriz dintr-o singură piesă.

În cabină sunt modernizate opțiuni pentru scaune și opțiunea de clasa 3 de control ISOBUS pe modelele Maxxum multicontroller și Maxxum CVX, permițând implementuri compatibile pentru a controla operarea tractorului cu o eficiență maximă. HMC II (functia pentru intoarcerea la capat de rand) ușurează operarea la capăt de rând în timp ce, în partea din spate a tractoarelor, noua poziționare a valvelor cu capace, poate face acum identificarea mai facilă cu ajutorul culorilor atunci când conectam implementurile hidraulice.

 

Gama completă de produse Case IH

Alte exponate vor include completări de ultimă oră ale gamei de tractoare Optum 270-300 CP – tractorul din gama medie, caștigatorul premiului “Mașina anului 2016″ și unicul tractor cu șenile spate: Magnum Rowtrac, plus modele de tractoare Puma.

Combina Axial-Flow va include un model de serie 140 cu dimensiunea grătarelor redusă (ajungând la 6 grătare din precedentul de 3), pentru o mai ușoară manipulare a acestora și alte îmbunătățiri anunțate anul trecut.

 

Cel mai longeviv Primar din Romania, Marian Margarit,comuna Boldu,Judetul Buzau,ne prezinta o  forta a inteligentei,care poate revolutiona viata la tara-AFS Academy – aplicatie mobila cu informatii de tip e-learning

 

Tutorialele referitoare la informatiile de baza si subiectele actuale avand legatura cu solutiile pentru agricultura de precizie sunt acum disponibile prin instalarea unei noi aplicatii destinata telefoanelor inteligente si tabletelor, astfel ca, functionarea sistemului AFS este explicata pe intelesul tuturor.

 

Case IH isi va diversifica in scurt timp gama de servicii destinate in principal clientilor care au achizitionat una sau mai multe solutii de agricultura de precizie aferente sistemului AFS cu o oferta inovatoare de tip e-learning. Noua aplicatie mobila AFS Academy dezvoltata de specialistii Case IH este usor de utilizat si poate fi accesata rapid. Ea consta in special din scurte videoclipuri online ce contin instructiuni, modul de functionare al aplicatiilor precum si toate subiectele relevante avand legatura cu solutiile sistemului AFS.

 

„Experienta ne-a invatat ca tutorialele video scurte reprezinta mediul optim pentru comunicarea tuturor informatiilor necesare referitoare la Solutiile Precision Farming. Aceasta aplicatie va permite sa accesati toate informatiile de care aveti nevoie referitoare la solutiile agriculturii de precizie, chiar si atunci cand calatoriti sau va aflati in cabina tractorului”, a explicat Maximilian Birle, Head of AFS Customer Training pentru Regiunea Europa, Orientul Mijlociu si Africa (EMEA).

 

Imediat dupa instalarea aplicatiei, veti avea acces la aproape 100 de clipuri si tutoriale video – iar numarul acestora va creste de la o zi la alta. Pe langa clipurile video referitoare la chestiunile de baza avand legatura cu solutiile pentru agricultura de precizie, exista si numeroase tutoriale video de ordin tehnic privitoare la instalarea si calibrarea sistemelor de directie, la modul lor de functionare precum si la programul software de cartografiere (mapping) aferent sistemului AFS.

 

„De asemenea, am incorporat in aceasta aplicatie si diferite recomandari privitoare la noul sistem telematic AFS Connect. Treptat, toti cei interesati pot afla mai multe informatii despre performantele acestor noi solutii de telematica. Gama acestora este mereu imbunatatita, fiind adaugate continuu noi informatii. Spre exemplu, cineva care doreste sa realizeze calibrarea unghiului de bracaj al unui utilaj sau pur si simplu sa afle anumite sfaturi utile despre instalarea accesoriilor, va gasi tot ceea ce cauta in aceasta aplicatie”, a mai declarat Maximilian Birle.

 

Aceasta aplicatie poate fi descarcata gratuit si instalata pe telefoane inteligente si tablete, atat in AppStore cat si in Google Play. Cautarea in magazinele online de aplicatii se face dupa denumirea Case IH AFS Academy.

 

Domnul Primar Costica Postarnac,com.Ipatele,Jud.Iasi,ne invita in…faimoasa  „Nava amiral” a gamei de combine Case IH Axial Flow ancorata si in Vatra Satului Romanesc

 

În luna iulie, Titan Machinery România, unic importator şi distribuitor al mărcii Case IH în România, a organizat o serie de demonstrații în câmp cu „nava amiral” din gama actuală de combine axiale, modelul 9240, la fermieri ce nu dețin combine Case IH.

Echipată cu șenile pe puntea față și cel mai mare heder pentru cereale din gama Case IH 3050 (Varicut 12,5 metri), combina a fost pusă la treabă demonstrându-și remarcabilele performanțe în cele mai productive culturi de grâu și plante cu semințe mici. Cei 634 CP dezvoltați de motorul de 15.900 cmc au propulsat combina cu o viteză ce i-a impresionat pe fermierii care au testat-o Un alt punct forţe, apreciat de aceştia a fost numărul redus de curele și lanțuri în comparație cu combinele din aceeași gamă de pe piață. Deși în lumea agricolă sunt cunoscute ca fiind niște combinele excelente la porumb dar mai puțin performante la cereale, noua gamă de combine Case IH Axial-Flow® contrazic acest „mit urban”, prin vocea celor care le-au testat, fermierii aratandu-se impresionati de capacitatea de lucru a combinei la recoltatul de cereale (tone/ora fara spargeri si pierderi) si seminte mici.

Combinele Case IH Axial-Flow® ® din seria 240 sunt recunoscute pe plan internațional ca fiind extrem de performante, acestea fiind destinate în special pieței europene. Construite pentru a face față cu brio tuturor provocărilor asociate cu schimbările climatice, recoltarea culturilor foarte productive precum și necesitatea de a deveni și mai eficiente, combinele Axial-Flow® ridică încă o dată standardele tehnologiei de treierat. Beneficiind de motoare mai puternice produse de compania FPT Industrial, parte a grupului CNH Industrial, și de aparate de treierat superioare, noile modele de combine Axial-Flow® oferă soluții avansate pentru că fermierii să facă față provocărilor actuale și viitoare.

În căutarea perfecțiunii

Fiind echipate cu motoare mai puternice, toate modelele de combine din seria 240 pot îndeplini cu succes cerințele fermelor moderne mari dar și a celor mai exigenți arendași agricoli, având o viteză de recoltare sporită și o capacitate de batere și separare superioară. Ele vor continua să lucreze cu eficiență maximă chiar și în cele mai dificile condiții. În calitate de inventator al design-ului rotorului compact Axial-Flow®, Case IH continuă să investească în aceste proiecte pentru a optimiza și mai mult echipamentul care a impus noi standarde în domeniul baterii și separării boabelor de paie. Sistemul de alimentare, rotorul, buncărul și tubul de descărcare au fost proiectate pentru a face față celor mai productive culturi, fiind tratate contra abraziunii. Puterea motorului fiecărui model de combină Axial-Flow® corespunde competitivelor cerințelor actuale de recoltare a plantelor în condițiile unui consum de carburant cât mai redus. Totodată, productivitatea de lucru a acestora a fost optimizată iar pierderile de boabe minimizate chiar și în timpul recoltării plantelor la viteze ridicate. În plus, volumul mai mare al buncărului de colectare a boabelor determină golirea sa mai rar, rezultând o productivitate crescută datorată recoltării fără întrerupere.

Beneficiile clienților, cheia succesului combinelor Case IH

Combinele Case IH, ca de altfel întreaga gamă de mașini și utilaje agricole produse de compania americană sunt proiectate și construite în beneficul clienților – putând fi operate și calibrate, ușor, rapid și simplu. În plus, datorită modului în care au fost proiectate dar și a componentelor și materialelor de calitate folosite, combinele axiale Case IH oferă o fiabilitate de neegalat. Operațiunile zilnice de mentenanță pot fi efectuate rapid – deoarece toate componentele și zonele critice pentru funcționarea utilajului sunt ușor accesibile de la nivelul solului. Postul de comandă al combinelor Axial-Flow® din seria 240 beneficiază de cele mai moderne tehnologii disponibile la ora actuală pe piață pentru a crea un mediu de lucru cât mai confortabil pentru operator, astfel încât acesta să se concentreze mai bine asupra operațiunilor de recoltare care trebuiesc efectuate.

Hederul 3050 – cea mai bună soluție pentru cereale

Case IH face totul pentru ca utilajele sale agricole să aibă cea mai bună productivitate de lucru și să ofere cele mai calitative boabe, indiferent de condițiile de recoltare. Design-ul avansat al hederului 3050 îi permite fermierului să recolteze în cel mai scurt timp și în cele mai vitrege condiții de sol sau vreme chiar și culturile cele mai productive de grâu și rapiță. Fiind robust și ușor de utilizat, hederul 3050 va fi apreciat de orice fermier atunci când va veni vremea strângerii recoltei.

Lățimi de lucru disponibile: 4,88 – 12,50 m.

Potrivit pentru recoltarea cerealelor cu viteză mare.

Control automat al vitezei de rotire a rabatorului.

Modificarea poziției cuțitelor în timpul recoltării pentru o mai bună alimentare, indiferent de lungimea paielor (lungi sau scurte).

Sunt disponibile ridicătoare de plante pentru diferite condiții de recoltare.

Adaptor de rapiță integral (masă extensibilă 57 cm) și cuțite verticale angrenate hidraulic

Pentru a vedea dacă combina Case IH 9240 s-a ridicat la nivelul așteptărilor, Titan Machinery România le-am cerut fermierilor care au testat combina să-și expună părerea despre aceasta, răspunsurile acestora fiind cuprinse mai jos:

 

Ce ne puteţi spune despre funcţionalitatea combinei?

Ce părere aveţi despre conceptul sistemului de batere şi separare (Axial-Flow®)?

Cum vi s-a părut ajustarea (calibrarea) la condiţiile de lucru?

Conform caracteristricilor sale, cum vi se părea combina din punct de vedere al întreţinerii?

Cum vi s-a părut randamentul combinei (viteza de deplasare, consum şi manipularea boabelor)?

Care au fost caracteristicile lanului în care s-a demonstrat?

Ce anume v-a impresionat sau v-au dezamăgit la Case IH 9240?

Ce anume urmăriţi la achiziţia unei combine?

Cât de mult contează tehnica performantă în ecuaţia profitului fermei?

„Este o combină simplu de întreţinut şi uşor de manevrat. Design-ul sistemului de batere și separare al boabelor Axial-Flow® , ajută la prevenirea pierderilor de boabe în câmp. Combina se ajustează simplu și facil, ţinând cont că această operațiune se poate face din cabină și nu necesită pierdere de timp în timpul recoltării. Având în vedere că în prezent dețin două combine Class și un John Deere, combina Case IH 9240 mi se pare singura combină cu numărul cel mai mic de lanțuri și curele. Această caracteristică este foarte importantă în achiziția unei combine. Viteza de deplasare a acestei combine m-a impresionat din două motive. Având în vedere condițiile de recoltat, solă infestată cu buruiană, precum și lungimea headerului (12,5 m), personal nu i-am dat nicio șansă combinei, fiind sigur că se înfundă. Combina m-a contrazis, aceasta lucrând curat. În ceea ce privește consumul de combustibil, acesta a fost unul OK. Am fost impresionat de faptul că, combina axială produsă de Case IH lucreaza foarte bine și la paiaose, nu cum știam eu, ca doar la porumb are randament bun. Atunci când i-au în calcul achiziția unui echipament nou, sunt interesat de seriozitatea si promtitudinea vânzătorului, eficiența combinei, care la aceasta a fost una foarte bună. Performanța tehnică înseamnă profit și reducerea costurilor totale de operare”, a declarat Tudor Dascalu, SC Agro Total SRL (Izvoarele, Jud. Tulcea)

„Din punct de vedere functional mi se pare o combina mult mai eficienta decat un Claas. Este o combina foarte simpla din punct de vedere al curelelor și lanturilor. Are un consum foarte bun. Operatorul nostru a reusit foarte repede sa ii invete majoritatea functiilor si reglajelor. Sistemul Axial-Flow®  mi se pare o tehnologie a viitorului deoarece majoritatea producatorilor incearca sa faca acest sistem dar nimeni nu a reusit sa il faca atat de simplu dar in acelasi timp atât de eficient. Nu am observant boabe sparte si pierderi. Cu cat sunt mai putine elemente in miscare la o combina, cu atat problemele care pot aparea sunt mai putine. Calibrarea combinei este foarte simpla, sistemul de conversie de la paioase la prasitoare se face foarte simplu. Reglajele se fac foarte ușor din cabina. Nu cred ca trebuie mai mult de jumatate de ora sa calibrez o combina Case IH. Din punct de vedere al intretinerii, dupa cum am spus si mai sus, este mult mai economica datorita numarului mic de curele și lanțuri. Punctele de gresare sunt foarte bine definite si usor accesibile. Viteza de inaintare m-a impresionat, consumul a fost foarte bun in comparatie cu combinele pe care le am in curte. Combina este foarte gentila cu boabele de grau. Am recoltat la grau cu o productie de 7 tone/ha, parcelele nu au fost foarte mari dar combina cu toate ca avea un heder foarte mare, s-a comportat foarte bine. Despre Case IH in general, se vorbește că este o combină foarte buna la porumb. Dupa aceasta demostratie, m-am convins ca este o combina care are rezultate excelente si la paioase. Lucrurile majore care m-au impresionat au fost, simplitatea combinei, viteza de inaintare si calibrarea foarte usoara. La minusuri pot trece zgomotul din cabina care mi s-a parul un pic ridicat. In momentul cand decid sa achizitionez o combine ma intereseaza partea de service si piese de schimb, cat de bine e pus la punct dealer-ul, apoi eficienta combine, pretul si modalitatile de plata. Performanta oricarui utilaj reprezinta un factor important in ecuatia profitului. Fara utilajele performante, in ziua de azi, nu mai poti face profit” a declarat Bogdan Ciocan, SC Zambila Prest SRL (Movila Verde, Jud. Constanța)

„Combina a funcţionat în parametrii excelenţi, puterii motorului făcând insesizabilă diferența între funcţionarea în modul transport şi funcţionarea în sarcină. Vizibilitatea operatorului este una bună, chiar și atunci când se folosește un heder de 12,5 metri, precum în cazul de față. Conceptul de batere şi separare Axial-Flow®  aduce un plus de calitate prin curăţarea eficientă a boabelor şi eficientizarea recoltării, având în vedere volum mare de materie primă. Ajustarea la condiţiile de lucru a fost rapidă, în plus pilotului automat și-a arătat eficiența reușind să să copieze terenul şi să recolteze şi spicele căzute datorită vântului. Combina mi se pare foarte uşor de întreţinut datorită modului simplu în care este concepută, neavând multe curele şi sisteme hidraulice care să necesite o verificare periodică. Viteza de deplasare aşa cum am menţionat anterior este una foarte bună, motorul ne fiind solicitat la maxim. În ceea ce privește consumul, acesta nu a fost important, având în vedere suprafaţă realizată şi viteza de lucru. Un lucru important este manipularea boabelor, care, datorită sistemului Axial-Flow®  este una eficientă, nefiind necesare alte curăţiri. Caracteristicile lanului au fost bune cu răsărire uniformă, fără spice verzi producţia bună datorită aplicării de tratamente şi folosirea seminţei certificate, de calitate cât şi aceea a texturii solului. Am fost impresionaţi de faptul că, deşi este o combină foarte mare fiind vârful de lance din această categorie este foarte uşor de manipulat şi foarte uşor de întreţinut. Consider că la achiziţia unei combine este foarte important atât preţul combinat cu modul de întreţinere, consumul la hectar, productivitatea cât și calitatea produsului și a sevice-ul în garanţie şi post garanţie. Tehnica performantă este deopotrivă importantă ca şi folosirea de produse fito sanitare de calitate deoarece dacă nu reuşeşti să recoltezi la timp se distruge calitatea produsului şi toate acestea se reflectă în preţul final primit, care în cazul de faţă afectează direct ecuaţia profitului”, a declarat Ing. Radu Silișteanu, II Silișteanu Tiberiu Radu (Rast, Jud. Dolj)

 

Doamna dr.ing Doina Silistru, senator,ne dezvaluie felul  cum arată și ce poate face o combina a viitorului

 

 

Compania Lomma a creat o noua generație progresistă de combine de recoltat culturi furajere. Noua combină se numește Pro DX IV. Caracteristicile sale speciale sunt că aceasta are funcționalitatea sporită, dar este ușor de fabricat.

Combina se construiește pe bază de șasiu pivotant, are un motor de 12 cilindri MAN de 1200 cai putere și un volum de 24 litri (există opțiunea: motor MAN 640 cai putere). Sistemul de tocare este Krone (și anume – Krone Big X 850),  iar salonul – New Holland.

Volumul buncărului este de 42 de metri cubi. Se descarcă în timp de 75 de secunde, iar înălțimea de descărcare este de 5 metri.

Potrivit sursei, în ciuda faptului că părțile componente ale acestei combine sunt de la mai multe branduri, Pro DX IV este o mașină concepută pentru producerea în masă. Se va construi la fabrica Lomma din Saxonia.

Pro DX IV este a patra mașină concepută de compania Lomma. Producătorul susține că această abordare este cea mai progresivă pentru a crea combine de recoltat culturi  furajere

Domnul Constantin Dulute,administrator ,Insula Mare a Brailei ,ne prezintă tractorul viitorului

 

Cum va arăta tractorul viitorului a fost una dintre dezbaterile importante ce au avut loc la expoziția internațională Agritechnica , eveniment ce s-a desfășurat la Hanovra în perioada 10-14 noiembrie. În viziunea lui Roger Stirnimann, profesor de inginerie la Universitatea Bern din Elveția și membru al Asociației de Inginerie Agricolă din Elveția, piața mașinilor agricole încercă să răspundă și să se adapteze provocărilor agricole vehiculate deja pentru anii următori.

Principala grijă a constructorilor de mașini agricole este de a răspunde cererilor venite din partea celor care lucrează în agricultură, consideră inginerul elvețian, care a făcut o evaluare și privind modul în care se va dezvolta industria pentru a face față tendințelor politicilor agricole implementate de marile economice ale lumii.

Și, totuși, ce vor face constructorii în raport cu aceste solicitări din partea clienților? Se încearcă mai ales simplificarea procesului de construcție, cu reducerea costurilor și posibilitatea de a se investi mai mult pe partea de optimizare și personalizare a dotărilor.

Pe de altă parte, cu un alt ochi, marile branduri sunt preocupate de legislația pe care tehnica agricolă o are de respectat, în special cea referitoare la normele de protecție a mediului. În afară de emisia de noxe, se lucrează mult la limitele de greutate, restricțiile de lățime sau îmbunătățirea sistemului de frânare.

 

Soluții inovatoare deja disponibile

În termeni de soluții imediate pe piața tractoarelor, constructorii au venit la ediția din acest an a Agritechnica cu o serie de inovații menite să crească eficiența mașinilor agricole și care reduc efectele nocive asupra solului. Astfel, este de amintit sistemul propus de Fendt pentru a schimba presiunea din anvelopele tractoarelor în timpul mersului, ceea ce ajută tractoarele dotate cu VarioGrip și GripAssist să facă o trecere rapidă între munca din câmp și circulația pe șosea, dar și pe diferite parcele ale fermei, unde solul poate varia. O altă soluție ar fi folosirea anvelopelor VF care au nevoie de o presiune cu 40% mai mică pentru a oferi aceleași rezultate la muncile agricol

Tractorul viitorului CASE IH 

CASE IH a prezentat în aceste zile un concept de tractor fără cabină, autonom, care deși pare desprins din filmele ștințifico-fantastice, nu este departe de a ajunge în viitor și în ferme, dat fiind faptul că tehnologia care îI ghidează este deja disponibilă agricultorilor, care s-au obisnuit cu sistemele pentru agricultura de precizie

”Noi oferim deja sisteme Lenkautomatik- și telematice pentru controlul de la distanță a echipamentelor agricole și gestionarea resurselor. Conceptul nostru merge mai departe și propunem un tractor autonom, vom arăta modul în care clienții noștri și angajații lor pot controla de la distanță mașina agricolă, o pot controla direct în agricultură și în viitor. Această tehnologie deschide clienților noștri calea de a efectua sarcini operaționale cu o eficiență mai ridicată, fie că vorbim despre cultivarea terenului, de semănat, sau de lucrările de de protecție a plantelor și de recoltare “, explica Andreas Klauser, președintele CASE IH.

Pentru moment, acest concept este folosit pentru a testa tehnologia și pentru a colecta feedback-ul clientului, pentru a efectua studii aprofundate focusate pe nevoile agricultorilor în ceea ce privește mașinile agricole autonome în prezent sau în viitor.

Case IH și echipa de inovare a CNH Industrial au pornit dezvoltarea acestui concept de la modelul Case IH Magnum existent, implementându-i acestuia astfel un nou design. Vehiculul este controlat folosind o interfață interactivă, iar acțiunile mașinii agricole pot fi monitorizate prin intermediul operațiunilor pre-programate. Sistemul de la bord ia automat în considerare lățimea implementurilor și calculează cea mai eficientă rută de lucru în funcție de teren, obstacole și alte mașini agricole aflate în câmp.

Operatorul poate supraveghea și ajusta activitatea tractorului de la distanță, având posibilitatea de a alege între un computer desktop și o tabletă portabilă.

De asemenea, alte modificări aduse acestui tractor autonom sunt folosirea unui radar de tip LIDAR (Light Detection and Ranging), o tehnologie laser și camere video de la bord care ajută tractorul să recunoască cu acuratețe obstacolele ce apar în calea sa. Odată reperate, mașina inteligentă se oprește, iar operatorul este notificat vizual și acustic, putând interveni pentru a schimba modul de lucru al tractorului. Dacă nu este primit nici un semnal GPS, nu există date de poziție disponibile sau este apăsat butonul de oprire manuală, tractorul se oprește imediat.

Inovațiile de la CASE IH includ și modificarea sarcinilor pre-programate în funcție de condițiile meteo. Acestea pot fi, bineînțeles, controlate și de către operator care are decizia finală în privința lucrării. Dacă este vreme bună însă, iar mașina agricolă este programată să lucreze, ea se va oprit când termină, putând fi programată și pentru alimentare automată cu carburant.

Astfel, la tractorul autonom propus de CASE IH s-au implementat cele mai noi și mai performante tehnologii inteligente pentru urmărire, telemetrie, schimb de date și gestionarea datelor agricole. Aplicațiile sunt puse în slujba fermierului care beneficiază de cel mai simplu mod de operare, are control și acces total, poate face o monitorizare completă și reușește astfel că efectueze lucrări care conservă solul și reduce costurile.

“Un manager de fermă poate să supravegheze sau sa controleze activitățile mai multor tractoare autonome printr-o tabletă, în timp ce el are alte activități sau chiar operează un alt vehicul”, a spus Zemenchik. “Tractoarele autonome multiple pot lucra ca o flotă sau simultan în mai multe sub-flote atribuite domeniilor separate, fiecare beneficiind de hărți pre-programate. Deci, ai putea avea un tractor trăgând un plug, urmat îndeaproape de un altul care operează o semănătoare. Oportunitățile de eficiență sunt substanțiale.

Inainte de dezvelirea conceptului, directorii companiei au prezentat o demonstrație video a tractorului la arat si semanat în sud-estul Statelor Unite ale Americii la începutul acestei veri.

Momentan este vorba despre un prototip, asadar nu există date cu privire la prețul unui tractor autonom sau în ce motorizări și cu ce putere va fi disponibil pe piață. De fapt, nu se cunoaște nici când el va putea fi comandat de către fermieri, toate informațiile de acest tip urmând să fie anunțate la momentul potrivit.

 

vv

 

 

 

2- In afara muntelui de bani disparut fara urme,iata un mic bilanț al Românei  FURATE ! Ce se putea face cu 108 miliarde de dolari!

 

Audieri, dosare, cătuşe, plus referate lungi, cu mii de cuvinte. Cititul lor e ca umblatul prin pădurea deasă, în căutarea luminişului. O enumerare care se termină, invariabil, cu acelaşi cuvânt: corupţie.

De un an şi jumătate, încercăm să transformăm aceste cuvinte într-o lupă prin care ne uităm la ceea ce noi am numit „România furată”. Ce se vede? Se văd destine contorsionate, comunităţi pierdute, nepricepere şi reavoinţă.

Plus o factură copleşitoare.

Azi, la exact un an şi jumătate de la începerea proiectului, tragem linie şi socotim. Rezultatul sperie gândul: 108 miliarde de dolari evaporaţi în ultimii 25 de ani! Şi vorbim doar despre banii care pot fi puşi cap la cap

într-o serie de anchete jurnalistice.

Ca să înţelegem mai bine dimensiunea furtului, ne-am gândit să transformăm banii în lucruri concrete. Sunt bani din care s-ar fi putut construi, spre exemplu:

– 972 de spitale judeţene.

– 19.636 de kilometri de autostradă (de 23 de ori distanţa de la Constanţa

la Nădlac).

– 114.893 de blocuri ANL.România furată bx

– 194.594 de școli.

– fiecare român ar fi putut primi cadou, din partea statului, câte un autoturism Dacia Logan (20.571.428).

Suma rămâne, totuşi, relativă: efectele pe orizontală ale acestui prejudiciu estimativ au fost şi sunt imposibil de calculat. Plus impactul socio-economic.

Poate ca astea sunt unele dintre binefacerile trecerii Romaniei la democratie si capitalism, lucru dorit si favorizat si de intrarea in Uniunea Europeana.

 

Anchetele România furată:

<http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Romania+furata/ROMANIA+FURATA+Com

binatul+Siderurgic+din+Calarasi+SIDERCA> Siderca – 2 miliarde dolari

 

<http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Romania+furata/ROMANIA+FURATA+Ban

corex+un+faliment+prin+grija+statului> Bancorex – 1 miliard dolari

 

<http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Romania+furata/ROMANIA+FURATA+Uzi

nele+Vulcan+S+A+la+un+pas+de+faliment+Terenuri> Vulcan – 20 milioane dolari

 

<http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Romania+furata/ROMANIA+FURATA+Uzi

na+Aro+cu+un+patrimoniu+de+1+4+milioane+de+dol> Aro – 50 milioane dolari

 

<http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Romania+furata/ROMANIA+FURATA+Pol

iticienii+si+firmele+care+au+pagubit+Loteria+R> Loteria Română – 1 miliard

dolari…etc   etc   etc

 

Cine a FURAT agricultura Romaniei,caci distrugerea CAP-urilor si a IAS-urilor egaleaza paguba celor doua Razboaie Mondiale!”Dar Glasul Pamantului raspunde :A furat totul Burghezia rosie

 

Scursaturile comunismului au alungat valorile si au pus mina pe untul tarii-la praznicul komunismului Acum,ei au puterea economica si conduc, dicteaza totul.Furtul avutiei obstesti este legalizat prin piesele de teatru justitiar…

Desfiintarea structurilor agregate a produs în agricultura românească efecte negative pe care le resimţim şi astăzi.„Pagubele rezultate din distrugerea CAP-urilor şi IAS-urilor (cooperative agricole de producţie şi întreprinderi agricole de stat – n.r.) egalează daunele din cele două războaie mondiale”, a declarat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, la emisiunea Capital TV, transmisă vineri de B1 şi moderată de Claudiu Şerban.

Irimescu a povestit că în 1997 a participat la o conferinţă internaţională de profil, unde a fost întrebat: „a fost un cataclism în România, cum se face că din 7 milioane de bovine, câte erau în 1989, au mai rămas jumătate?”.

Ministrul a dat exemplul companiei agricole de la Curtici, unde specialistul Dimitrie Muscă „a avut un CAP şi l-a menţinut, iar acum acesta reprezintă una dintre cele mai performante ferme din România”.

De asemenea, Irimescu a arătat că în alte ţări interesele agricultorilor locali sunt protejate. El a spus că „în Cehia nu s-au distrus CAP-urile” şi a relatat un caz din Franţa, unde un parlamentar german a încercat să cumpere teren agricol, dar a fost refuzat de autorităţi, pentru că acolo „reglementările sunt astfel concepute încât să fie sigur că noul proprietar va face agricultură”.

 

1-Un model pentru ferma de capre

 

Adapostul trebuie sa asigure caprelor o ambianta sanatoasa, respectand normele legale in vigoare.

 

Parametri ambientali pentru caprine sunt:

 

  • temperatura interiora vara 15-21 grade C;

 

 

  • temperatura interioara iarna 8 – 14 grade C capre si iezi in maternitate; 3 – 5 grade C capre si tapi;

 

  • umiditatea relativa; 70 – 80 % capre si tapi; 60 – 70 capre in maternitate si iezi;

 

  • volumul de aer: 3 – 4 mc capre; 2mc iezi; 5 mc tapi;

 

  • viteza aerului: 0,2 – 0,5 m/s.

 

 

Echipamente de furajare64

 

  • baza nutritiei sunt furajele verzi si furajele fibroase la care se adauga si furajele concentrate;

 

  • hranitoarele constau in gratare pentru fibroase late de 30-35 cm cu acces unilateral sau duble cu latimea de 60-70 cm pentru acces bilateral

 

  • ieslea gratar este prevazut cu jgheaburi pentru concentrate si pentru, bulgarii de sare;

 

  • caprele sunt pretentiose la furaj si nu mananca furaje cu miros de mucegai sau de animal;

 

  • se recomanda amplasarea in interiorul adapostului a unor bancute de 80 cm lungime; 50 cm latime si 40 cm inaltime pentru joaca si odihna.

 

Adaparea caprinelor

 

  • apa se consuma pentru adapat, pregatirea hranei, curatirea adaposturilor si spalarea instalatiilor;

 

  • cantitatea de apa pentru 24 de ore: 10 l/cap capre adulte; 4 l/cap tineret; 4 l/cap laptarie; 2 l/cap preparare nutret; 60 l /ingrijitor; 2 l/mp spalat adapost;

 

  • pentru caprine se folosesc adapatori cu nivel constant, care au o carcasa in care se afla o cuva de apa prevazut cu flotor pentru pastrarea nivelului constant.

 

Sistemul de intretinere semiintensiv

 

  • sistemul este utilizat in fermele familiare de cresterea caprelor pentru lapte;

 

  • sistemul trebuie sa sigure in sala de muls 32 de posturi , deservite de doi mulgatori;

 

  • furajarea este mecanizata prin folosirea unei remorci tehnologice;

 

  • gunoiul este evacuat cu ajutorul unui tractor dotat cu lama;

 

  • aleea de furajare are 2,3 – 3 m latime;

 

  • usile sunt largi de 3-4 m;

 

  • productia mare de lapte se obtine prin mecanizarea mulsului;

 

  • tapi sunt sacrificati pentru productia de carne la 35-45 de zile;

 

  • ferma va putea vinde reproducatori sau material seminal daca are material biologic de valoare;

 

  • ferma va fi dotata cu un laborator, cu aparatura necesara pentru colectarea spermei, etc.

 

Grupurile de muls

 

  • grupul de muls cuprinde sala de muls si laptaria;

 

  • sala de muls in spic sau bradulet; animalele se aseaza oblig fata de jgheaburile de furajare la 45-60 grade; latimea platformei 0,70 m; latimea jgheabului 40 cm;

 

  • sala de asteptare a animalelor asigura 0,4-1 mp/cap;

 

  • laptaria este locul rezervat pentru colectarea, racirea,pastrarea laptelui si spalarii ustensilelor de muls;

 

  • sala masinilor contine aparatura utilizat la transportul si depozitarea laptelui;

 

  • grupul de muls mai cuprinde un laborator, un vestiar si un punct sanitar;

 

  • grupul de muls se amplaseaza in asa fel incat sa poata ventila si ilumina direct din exterior.

 

Elementele dimensionabile pentru stabulatia caprinelor

 

  • suprafata: 1,5-mp/cap capre adulte; 1,4-1,5 mp/cap tineret; 2,3-2,5 mp/cap capre cu iezi; 0,4 mp/cap iezi; 4-5 mp/cap la tapi;

 

  • front de furajare: 40-45 cm/cap capre adulte; 30-40 cm/cap tineret; 40-45 cm/cap capre cu iezi; 20 cm/cap iezi; 50 cm/cap tapi.

 

Amenajari si constructii anexe

 

  • tarcuri si ocoale pe pasune cu umbrare;

 

  • padocuri pentru insorire, miscare, joaca; se recomanda o suprafat dubla fata de suprafat adapostului; o parte se paveaza cu caramida pe lat sa us e asfalteaza; o parte ramane cu pamant pentru a permite odihna ongloanelor;

 

  • spatii pentru depozitare (1mp/cap) si pregatirea furajelor (7mp/100cap) cu utilajele si instalatii aferente;

 

  • pavilionul sanitar veterinar (pentru 5% din efectiv)

 

  • punct de insamantari artificiale

 

  • incaperi pentru prepararea si depozitarea produselor lactate.

 

Mapa Fermierului inteligent

Chiar daca se supara boii pe tapi,capra devine o …”doamna ” 

AVERTISMENT OMS: Carnea procesată, precum bacon-ul, şunca şi cârnaţii, cauzează cancer

arhSe spune despre laptele de capră că este cel mai apropiat de structura chimică a laptelui matern, fiind prima opțiune pentru bebeluși și copii în anumite țări

Ca și laptele matern, laptele de capră produce o reacție alcalină, spre deosebire de laptele de vacă care produce o reacție acidă, propice dezvoltării bacteriior. Are mai puțină lactoză și mai puțini alergeni decât laptele de vacă și este mai ușor de digerat.

O cană de lapte de capră conține 7,9g de grăsimi și 8,69g de proteine. Conținutul acestuia se schimbă în funcție de sezon (este mai nutritiv iarna sau primăvara devreme). Nivelul de cazeină este mai scăzut decât cel din laptele de vacă, fiind așadar mai ușor de digerat. Conținutul de proteine este mai ridicat față de cel din laptele matern, în timp ce cantitatea de fier și cupru este mai scăzută. Totuși, studiile arată că fierul din laptele de capră se metabolizează mult mai bine decât cel din laptele de vacă.

Față de laptele de vacă, laptele de capră conține valori mai mari de calciu (cu 13% mai mult), vitamina B6 (cu 25% mai mult), vitamina A (cu 47% mai mult), potasiu (cu 134% mai mult) și niancin (cu 300% mai mult). De asemenea, conținutul de cupru (cu 400% mai mult), seleniu și acizi grași esențiali este mai mare. Totuși, conține o cantitate mai mică de vitamina B12 și acid folic.

Laptele vegetal

 

Laptele vegetal poate constitui o alternativă pentru copii care au dezvoltat intoleranță la lactoză, diverse alergii precum și pentru copiii vegetarieni. Laptele vegetal poate fi preparat din cereale (soia, mei, orez) sau nuci și semințe (migdale, nuci, susan, cânepă). Dintre acestea, cel mai răspândit este laptele de soia (preparat în casă sau cumpărat), soia stând și la baza unei formule de lapte.

Laptele vegetal conține o serie de nutrienți care se regăsesc în laptele matern, dar prin combinarea mai multor tipuri s-ar putea asigura cei mai importanți nutrienți din laptele matern. Vitamina B12 și anticorpi nu se regăsesc în schimb în nicio variantă de lapte vegetal.

Laptele de soia este bogat în proteine, calciu, vitamina D, nu are colesterol (spre deosebire de laptele de vacă). Laptele de orez este mai bogat în carbohidrați, are conținut mai scăzut de proteine și conține calciu și fier. Migdalele sunt considerate unul dintre cele mai sănătoase alimente. Conțin calciu, antioxidanți, potasiu, magneziu și mangan. Laptele de susan este bogat în calciu, cupru, magneziu, fier, omega 6, vitaminele B și E.

Cum am procedat noi?

 

Atunci când alegem ce lapte să-i dăm copilului, nu există o regulă de aur. Copiii sunt diferiți, cu nevoi și evoluții diferite. Se poate spune că laptele de capră este cel mai potrivit, având o structură asemănătoare laptelui matern. Totuși, pentru copiii vegetarieni sau cei cu intoleranță la lactoză nu putem opta decât pentru laptele-formulă, creat artificial, sau laptele vegetal și acesta preferabil din mai multe surse. De asemenea, contează foarte mult momentul la care se face trecerea de la laptele matern la un alt tip de lapte. După 1 an, suntem mai relaxate în alegeri, prindem și mai mult curaj.

Pentru a înțelege însă cel mai bine nevoile copilului, este recomandat să vă sfătuiți cu medicul pediatru. De asemenea, o alimentație sănătoasă, echilibrată și diversificată poate asigura nutrienții de care copilul are nevoie pentru o dezvoltare armonioasă.

Dar voi, mămici care ați trecut deja prin asta, cum ați procedat?

 

Ce lapte oferim copiilor după încetarea alăptării?

 

Toate mămicile știu că laptele matern este cel mai bun pentru bebeluș. Organizația Mondială a Sănătății recomandă alăptarea exclusivă în primele 6 luni și continuarea alăptării copilului cel puțin până la 2 ani. Totuși, din diverse motive, mai devreme sau mai târziu, nu mai este posibilă alăptarea și fiecare mămică se confruntă cu o problemă: ce ar putea să-i ofere bebelușului în locul laptelui matern? Lapte-formulă, lapte vegetal din nuci, semințe sau cereale, lapte de vacă sau de capră? Care ar fi cea mai potrivită alternativă astfel încât să-i asigur copilului necesarul de nutrienți?

 Ce lapte oferim copiilor

Nu vorbim despre beneficiile sau dezavantajele unei variante față de alta, ci ne dorim să oferim o imagine a acestor alternative din punct de vedere al conținutului nutritiv pentru a vedea în ce măsură pot substitui laptele matern și ce alți nutrienți este bine să asigurăm prin alimentația solidă.

Ce conține laptele matern?

 

O prezentare a alternativelor nu poate începe decât prin a vedea ce conține laptele matern.

Ei bine, nu există o formulă. Au fost descoperite până în prezent mai mult de 200 de elemente constitutive în laptele de mamă. Ce se știe sigur este că cantitatea de nutrienți variază în funcție de momentul în care a început alăptarea, dieta mamei, momentul zilei, sezon, frecvență etc., compoziția laptelui schimbându-se în funcție de necesitățile copilului. De asemenea se știe că laptele matern conține toți nutrienții necesari, anticorpi și alți factori importanți pentru creștere și dezvoltare și că nu poate fi copiat.

Conform unui studiu din Marea Britanie, 100 ml de lapte matern matur conține 89,97g apă, 7,4g carbohidrați (în principal lactoză, factor de energie), 4,2g grăsimi, 1,3g proteine. Dintre acestea, grăsimile fluctuează cel mai mult, având un nivel redus la începutul alăptării.

Grăsimile sunt sursa principală de calorii din laptele matern, stau la baza determinării ratelor de creștere și sunt necesare pentru metabolizarea multor vitamine. De asemenea, grăsimile joacă un rol important în dezvoltarea celulelor nervoase. Proteinele asigură protecția împotriva patogenilor, pe lângă multe alte funcții. Conținutul scăzut de proteine, comparativ cu laptele de vacă, este datorat faptului că bebelușii cresc mai încet, aceasta fiind cantitatea necesară, adaptată ritmului de creștere al fiecărui copil. Dintre proteinele importante, laptele matern conține taurină, un aminoacid care are un rol important în dezvoltarea creierului și a ochilor, precum și lactoferină (pentru absorbția fierului) și bifidus (previne dezvoltarea bacteriilor stomacale dăunătoare).

Laptele matern matur conține vitamine și minerale care în general pot fi replicate în formulele de lapte. Conține fier, calciu, sodiu, fosfor, vitamina C, magneziu și cantități mici de zinc, vitamine B (inclusiv B12), vitaminele A, E, K și cupru. De asemenea, conține factori de creștere, anticorpi, precum și enzime pentru facilitarea digestiei (lipase fiind cea mai importantă). Vitamina D este în cantitate foarte scăzută, fiind necesară creșterea acesteia fie prin expunere la soare, fie prin suplimente.

Laptele de vacă

 

Laptele de vacă nu este recomandat copiilor sub 1 an, având în vedere că are un conținut mare de proteine greu digerabile și un potențial alergen ridicat. După această vârstă, laptele de vacă poate asigura necesarul de calciu, vitaminele A și D.

Comparativ cu laptele matern, laptele de vacă are un conținut mai scăzut de fier și cupru. Studiile arată că bebelușii hrăniți cu lapte de vacă suferă de anemii severe comparativ cu bebelușii hrăniți cu lapte matern.

Laptele de vacă este mai nutritiv iarna și primăvara devreme, acesta schimbându-și conținutul nutritiv în funcție de nevoile puiului, întocmai ca laptele matern. Laptele de vacă este o sursă bună de proteine (cu un conținut de 8,26g per cană), precum și de minerale, în special calciu și seleniu. Totuși, nivelul cazeinei din laptele de vacă este foarte ridicat, fiind astfel foarte greu de digerat. Totodată, laptele de vacă are un nivel excesiv de ridicat de potasiu și sodiu care poate cauza probleme de sănătate copiilor.

Surse (EN):

http://www.parentingscience.com/calories-in-breast-milk.html

http://www.askdrsears.com/topics/breastfeeding/why-breast-best/nutrient-nutrient-why-breast-best

http://www.breastfeeding-mom.com/nutritional-composition-of-breast-milk.html

http://www.livestrong.com

http://infantnutritioncouncil.com/breastmilk-information/

http://www.askdrsears.com/topics/breastfeeding/why-breast-best/comparison-human-milk-and-formula

http://www.dairyforall.com

Lapte pentru copil, care e mai bun: de vacă, capră sau măgariță ?

Cel mai bun lapte pentru copil este laptele de la propria mamă. Dacă copilul nu suge, din careva motive, la sîn, atunci mama poate să-i stoarcă laptele fie cu mîna, fie cu o pompă pentru sîni și să-l hrănească.

Unele mame recurg la donori , atunci cînd nu au suficient lapte pentru bebeluș,  dar din păcate este greu de găsit și e foarte scump. Altele încercă diferite  metode pentru a ridica lactația.

 

O altă soluție ar fi  laptele adaptat special pentru copii. Dar unele mămici își hrănesc copiii cu laptele de la animalele domestice pe care le cresc.

 

În continuare vom compara laptele de la mai multe mamifere care, adesea, este folosit pentru a hrăni odorașii și vom vedea care este cel mai asemănător cu etalonul – cu laptele matern. Astfel, după cum urmează:

 

Laptele animalelor domestice se împarte în două mari categorii:

 

1) Lapte în care  proteina de bază este cazeina  (laptele de vacă și  laptele de capră)

 

2) Lapte în care  proteina de bază este albumina  (iapă, măgăriță )

 

Laptele unei femei face part din categoria a doua, adică majoritatea proteinelor din lapte sunt albumine.

Laptele în care  proteina de bază este albumina (laptele de mamă, iapă sau măgăriță) , cînd ajunge în stomacul copilului, sub acțiunea sucurilor gastrice formează fulgi moi, care  sunt ușor de digerat.

Pe cînd laptele la care  proteina de bază este cazeina  (vacă, capră) formează un cheag,  care este mai greu digerat, mai ales că sistemul digestiv al copilului nu este încă maturizat complet.

 

După componența chimică, cel mai aproape de laptele de mamă este laptele de măgăriță.

 

Laptele de măgar este bogat în albumine ușor asimilabile, iar după componentele de bază, cantitatea de vitamine și săruri minerale  este foarte asemănător cu laptele uman.

 

Unica diferență vădită este că laptele de măgar este mai puțin gras (de 2 ori) decît grăsimea laptelui unei femei.

Din păcate laptele de măgar e greu de găsit, din aceste motive acest produs este și scump.

 

Intoleranta la proteinele laptelui de vaca

 

Corpul uman este capabil, din fericire, sa lupte cu afectiuni diferite si substante chimice care ar putea fi periculoase. Totusi, uneori, sistemul de aparare al organismului reactioneaza gresit si apar reactiile alergice la anumite substante, cum ar fi alimentele. Proteinele laptelui de vaca pot determina un set de reactii alergice la unii sugari.

Alergia la laptele de vaca sau intoleranta la proteinele laptelui de vaca este de multe ori considerat motivul pentru care copilul nu este sanatos, nici fericit. Aproximativ 1 din 50 de sugari pot prezenta aceasta problema – majoritatea trec peste aceasta problema pana la varsta de 4 ani iar alergia la laptele de vaca se intalneste foarte rar la adult.

Generalitati

Semnele si simptomele intolerantei la proteinele laptelui de vaca

Cauzele intolerantei la proteinele laptelui de vaca

 

Exista multe simptome posibile ale alergiei la laptele de vaca:

  1. Simptome care apar la scurt timp dupa ce sugarul a fost alimentat:

- reactii cutanate (eruptii, eczema);

- simptome respiratorii;

 

  1. Simptome care apar mai lent:

- iritabilitate, comportament nelinistit;

- diaree sau varsaturi;

 

Daca un membru al familiei prezinta o afectiune alergica, cum ar fi astmul, alergia la fan sau o alergie alimentara, copilul prezinta un risc mai mare de a deveni alergic. Este posibil ca venirea in contact cu lapele de vaca foarte devreme in viata, inainte de nastere sau la scurt timp dupa nastere, prin dieta mamei, poate declansa alergia la unii sugari.

 

Ce se poate face?

- Daca un parinte banuieste ca sugarul sau are alergie la laptele de vaca, cel mai bine este sa se prezinte la medic pentru a se stabili un diagnostic;

- Indepartarea laptelui de vaca si a produselor lactate din dieta pentru o saptamana sau mai mult, apoi incercarea de a le reintroduce este cea mai buna cale de a verifica prezenta alergiei – dar acest test ar trebui realizat doar sub supraveghere medicala deoarece produsele lactate sunt o sursa buna de nutrienti importanti in dieta copilului, cum ar fi calciul;

- Sugarii care sunt alergici la laptele de vaca sunt uneori alergici si la alte tipuri de lapte (soia, capra, oaie). Schimbarea formulei de lapte la una pe baza de soia sau pe baza de lapte de capra poate fi benefica pentru unii sugari, dar nu este cazul tuturor;

- Exista formule speciale disponibile pentru acesti sugari, pe care medicul le poate prescrie. Aceste formule de lapte pot avea un miros dezagreabil pentru adulti, dar se pare ca sugarii care au nevoie de ele le tolereaza destul de bine;

- Formulele HA (formule partial hidrolizate) nu sunt recomandate pentru sugarii care au intoleranta la proteinele laptelui de vaca. Unii sugari care au acest tip de alergii, pot avea reactii alergice foarte puternice la aceste formule hidrolizate;

- Daca sugarul este alaptat, mama poate incerca sa nu consume lapte de vaca sau produse lactate pentru cel putin o saptamana. Pentru a continua aceasta dieta este bine sa se consulte cu un dietetician sau un medic pentru a se asigura ca are o alimentatie echilibrata;

- Din fericire majoritatea sugarilor cu intoleranta la proteinele laptelui de vaca se vindeca pana la doi ani, astfel incat vor putea sa manance la fel ca si ceilalti copii.

 

Laptele de vaca are mai multe tipuri diferite de proteine. Una dintre cele mai cunoscute beta-cazeine din laptele A1 poate fi destul de diferita de cea prezenta in laptele de tipul A2.

- Laptele de la diferite rase de vaca au cantitati diferite de proteine.

- Unele rase de vaci, cum ar fi Friesians, produce aproape in exclusivitate lapte A1, in timp ce alte rase, cum ar fi Guernseys produc mai mult lapte A2.

 

Studii recente din Australia au aratat ca sugarii care sunt alergici la laptele de tip A1 sunt alergici si la laptele de tip A2. Astfel ca sugarilor cu alergie la laptele de tip A1 nu ar trebui sa li se dea lapte de tip A2 fara avizul medicului.

 

 DE CE SA nu dam capra pe o vaca!-Beneficiile pentru sanatate ale laptelui de capra

In timp ce laptele de vaca ramane cel mai consumat tip de lapte, in fiecare zi, este interesant de observat faptul ca acesta poate fi, de asemenea, motivul pentru care multi oameni experimenteaza flatulenta, balonare si alte forme de indigestie.

 

Atunci cand vacilor din ferme le sunt administrate hormoni de crestere, antibiotice, furaje modificate genetic, vaccinuri si sunt expuse la substante toxice, nu este de mirare ca multi oameni au probleme gastrointestinale sau alte conditii medicale.

 

Laptele de capra este o alternativa mult mai sanatoasa, mai ales atunci cand este proaspat si organic. Caprele produc, pe plan mondial, aproximativ 2% din totalul de lapte si este interesant faptul ca cea mai mare parte a persoanelor care consuma lapte de capra au o incidenta mai mica de alergii si probleme digestive.

 

Motive pentru care ar trebui sa consumati lapte de capra

Motive pentru care ar trebui sa consumati lapte de capraSus

Laptele de capra ofera o mare varietate de beneficii pentru sanatate, cu foarte putine efecte secundare negative, spre deosebire de cele intalnite in cazul consumului de lapte de vaca.

 

  1. Antiinflamator natural. Unele cercetari sugereaza ca unul dintre principalele avantaje ale laptelui de capra este ca acesta detine capacitati antiinflamatorii. Acesta este un alt motiv pentru care persoanele cu probleme inflamatorii intestinale ar trebui sa inlocuiasca laptele de vaca cu lapte de capra.

 

  1. Este ecologic. Pentru crestere, caprele necesita mult mai putin spatiu si alimente decat vacile. In general, se pot creste 6-8 capre in acelasi spatiu in care sunt crescute, in mod normal, doar doua vaci. Din aceasta cauza, crescatorii de capre apeleaza mai putin la diverse metode nu tocmai sanatoase de a creste aceste animale. Acest lucru se identifica mai apoi in calitatea produselor lactate preparate din lapte de capra.

 

  1. Agent metabolic. Studiile recente au asociat consumul de lapte de capra cu o capacitate crescuta de metabolizare a fierului si cuprului, in special in randul persoanelor care sufera de malabsorbtie. Pe langa consumul de lapte de capra puteti lua, de asemenea, un supliment enzimatic digestiv pentru a facilita absorbtia elementelor nutritive in organism.

 

  1. Bio-disponibilitate. Un alt beneficiu esential al laptelui de capra este faptul ca este, din punct de vedere structural, cel mai asemanator cu laptele de mama (in orice caz, mult mai asemanator decat laptele de vaca). Tocmai datorita acestor caracteristice chimice, laptele de capra este mult mai usor de asimilat de corpul uman.

 

  1. Are un continut scazut de grasimi. Laptele de capra este o optiune excelenta pentru cei care doresc sa piarda in greutate. Acesta are in mod natural mai putine grasimi si un nivel ridicat de proteine si aminoacizi esentiali.

 

  1. Este bogat in acizi grasi. In timp ce laptele de vaca are in jur de 17% acizi grasi, laptele de capra contine chiar si pana la 35% acizi grasi, facandu-l mult mai nutritiv si mai sanatos. De fapt, pana la 50% din persoanele cu intoleranta la lactoza pot include in dieta lor zilnica lapte sau produse din lapte de capra.

 

  1. Are un continut ridicat de calciu. Majoritatea oamenilor isi fac griji cu privire la aportul zilnic de calciu. In general, acestia cred ca trebuie sa consume lapte de vaca pentru a se asigura ca nu au deficit de calciu. Trebuie sa stiti ca laptele de capra ofera organismului calciu intr-o proportie la fel de mare, dar si triptofan. Iar reactiile adverse sunt mult mai putine.

 

  1. Proprietati antimucolitice. Laptele de vaca are in compozitie alergeni pentru unele persoane si promoveaza secretia de mucus, pe cand laptele de capra, fiind scazut in grasimi, are proprietati antimucolitice (globulele de grasime din laptele de capra sunt 19 din dinmensiunea celor gasite in laptele de vaca).

 

  1. Stimuleaza sistemul imunitar. Laptele de capra contine seleniu, un mineral esential in mentinerea unui sistem imunitar puternic, care sa functioneze corect.

 

  1. Protejeaza impotriva cancerului la san. In cadrul unui studiu, efectuat pe mai mult de 3500 de femei, cercetatorii au constata o scadere a riscului de cancer la san cu pana la 45% in randul femeilor care au consumat mai mult lapte de capra. Riscul s-a diminuat chiar si cu 65% atunci cand cercetatorii au analizat datele femeilor care se aflau in faza de premenopauza.

 

Analiza sugereaza ca nivelul crescut de calciu din laptele de capra este motivul pentru scaderea riscului de cancer la san. Cresterea aportului de calciu a fost asociat cu o reducere a riscului de cancer la san cu pana la 50%.

 

  1. Ofera mai multa energie. Laptele de capra este o sursa foarte buna de riboflavina, o vitamina din complexul B, foarte importanta pentru producerea de energie. Riboflavina (B2) joaca cel putin doua roluri importante in productia de energie a organismului. Atunci cand este activa in procesul eliberarii energiei, riboflavina ia forma flavin-adenin-dinucleotidei. In aceasta forma, riboflavina se ataseaza de enzimele numite flavoproteine, elemente care permit transformarea oxigenului in energie. Flavoproteinele se gasesc in tot organismul, dar mai ales in zonele in care energia pe baza de oxigen este necesara cu regularitate (cum ar fi inima si alti muschi).

 

  1. Ofera protectie cardiovasculara. Laptele de capra este o sursa buna de potasiu, un mineral esential pentru echilibrarea tensiunii arteriale si pentru sanatatea inimii. O cana de lapte de capra contine pana la 500 mg de potasiu si doar 121, 5 mg de sodiu. De aceea, laptele de capra poate ajuta la prevenirea hipertensiunii arteriale si protejeaza impotriva ateroscleorzei.

 

Rolul pozitiv al alimentelor bogate in potasiu in echilibrarea tensiunii arteriale a fost demonstrata intr-o serie de studii. Cercetatorii au urmarit mai multe zeci de mii de barbati, timp de 4 ani, pentru a determina care sunt efectele dietei asupra tensiunii arteriale. Barbatii care au consumat alimente bogate in potasiu au avut un risc semnificativ mai mic de accident vascular cerebral.

 

O cana de lapte de capra ofera 14,5% din cantitatea zilnica recomandata de potasiu.

 

Acestea sunt doar cateva dintre multiplele beneficii pentru sanatate oferite de laptele de capra. Nu numai ca detine mai multi nutrienti esentiali pentru corpul uman, dar contine si cantitati mai mici de aditivi decat laptele de vaca. Alegeti sanatos!

 

De ce sa facem o cura  cu lapte de capră

 Laptele de capră este un elixir pentru sănătatea copiilor și adulților, deopotrivă. Laptele de capră are gustul și compoziția cea mai apropiată de laptele matern, de aceea este preferat de copii, în defavoarea laptelui praf și a laptelui de vacă. Laptele de capră este dulce, gras și hrănitor și are proprietăți miraculoase pentru sănătatea noastră, poate și din cauză că aceste animale consumă foarte multă scoarță de copaci, sare, cătină, măceșe, în principiu, nu refuză nimic. Laptele de capră este mult mai sănătos și hrănitor față de laptele de vacă, având efecte din cele mai diverse. În primul rând, consumul de lapte de capră vă face mai optimiști, vă scapă de depresie, vă protejează organismul de boli, întărește sistemul imunitar.

 

Cura cu lapte de capră

Puteți ține o cură cu lapte de capră fie preventiv, fie pentru tratarea sau stagnarea unor afecțiuni. O cură cu lapte de capră ține între 14 și 90 de zile. Beți zilnic câte o căna din acest elixir alb, cât se poate de proaspăt. Laptele de capră prezintă un risc mult mai scăzut pentru copiii ce nu au împlinit vârsta de 3 ani să facă alergii, în comparație cu laptele de vacă. De asemenea, pentru a fi mai plăcut la gust și mai benefic pentru sănătate, îl puteți amesteca cu miere de albine. Mai mult, laptele de capră rezistă până la trei zile în oale de lut. Și chiar dacă se prinde, își păstrează din calitățile și proprietățile tămăduitoare. Puteți consuma laptele crud, dacă știți sigur că acesta este de țară, de la animale sănătoase, sau pasteurizat, pentru a preveni eventualele infecții cu diverse bacterii. Laptele de capră conține foarte mult calciu, vitamina D, fosfor, riboflavină, potasiu, triptofan și proteine.

 

Ce putem preveni si trata consumând lapte de capră?

 

 O mulțime de afecțiuni mai mult sau mai puțin grave pot fi tratate prin cura cu lapte de capră. Laptele de capră fortifică organismul și întărește imunitatea naturală în cazul anemiei, combate stările depresive, ajută la vindecarea organismului de TBC şi reglează nivelul hormonilor din organism.

 

Combate sterilitatea

  

 Laptele de capră combate sterilitatea atât la femei cât și la bărbați. Se ține o cură de 49 de zile și se consumă câte o cană dimineața și una seara de lapte de capră în care se adaugă două linguri cu suc de năpraznic.

 

Tratează astmul

 

 Laptele de capră elimină durerile de cap, reduce simptomele sindromului premenstrual și combate eficient depresia.

 

Stimulează imunitatea

 

 Laptele de capră consumat împreună cu o linguriță de miere, în cure de câte o lună, stimulează imunitatea și protejează organismul de răceli și infecții ale aparatului respirator, precum și de bolile de plămâni.

 

 Laptele de capră previne osteoporoza, hipertensiunea arterială și cancerul de colon.

 

 De asemenea, este eficient în cure și diete de slăbit deoarece are un conținut scăzut de calorii.

 

 Înainte de a urma o cură cu lapte de capră trebuie să consultați medicul dumneavoastră și să îi urmați sfaturile întocmai. Laptele de capră trebuie consumat cu prudență de către persoanele obeze, hipertensive sau care au probleme hepatice.

De ce este sănătos să consumăm lapte de capră?

Laptele de capră este un produs sănătos care aduce numai beneficii sănătății omului. Efectele secundare sunt aproape nule în comparație cu cele pe care le produce consumul laptelui de vacă.

 

  1. Laptele de capră este un antiinflamator natural. Ultimele cercetări din domeniu sugerează că persoanele care suferă de inflamații intestinale să înceapă să consume lapte de capră din abundență. El este un antiinflamator natural și ajută organismul să se regenereze.

 

  1. Agent metabolic. Studiile recente au asociat consumul de lapte de capra cu o capacitate crescută de metabolizare a fierului şi cuprului.

 

  1. Cercetătorii de la Universitatea din Granada au evidenţiat faptul că laptele de capra are caseina, fiind astfel destul de asemănător celui uman.

 

  1. Are un conţinut scăzut de grăsimi. Laptele de capra este o opţiune excelentă pentru cei care doresc să piardă în greutate.

 

  1. Are mai puţină lactoza decât laptele de vacă, ceea ce îl face mai uşor digerabil şi chiar tolerabil pentru persoanele cu intoleranţă la lactoză.

 

  1. Aport ridicat de calciu. Laptele de capra oferă organismului calciu într-o proporţie la fel de mare, dar şi triptofan. Iar reacţiile adverse sunt mult mai puţine.

 

 

Cresterea caprelor

Activitate cu un randament sporit, cresterea caprelor devine din ce in ce mai interesanta pentru multi fermieri. Laptele si mai ales branza de capra au cautare pe piata si asigura desfacerea productiei la preturi atractive.

In cele ce urmeaza va vom prezenta mai multe aspecte privind cresterea caprinelor.

Cresterea caprelor extensiv, pe pasune

Planificarea si organizarea pasunatului

  • cresterea-caprelor.jpeg

    Cresterea caprelor

  • Branzeturi pentru casa si piata

  • Tehnologia Producerii Cresterii Si Ingrijirii Mieilor Si Iezilor

  • Capra

Dupa o prima sarja de pasunat primavara, la care se adauga cositul, însilozatul sau trecerea altor animale parcelele intra pe rand în repaus pentru refacerea ierbii. Caprele sunt lasate mai multe saptamani pe aceeasi pasune (30-45 zile) si mananca iarba precoce, scurta apoi pe masura ce iarba va creste parcelele se micsoreaza: de exemplu la 100 capre sunt necesare 10 ha în martie si numai 3 ha în aprilie.

Pasunatul poate fi facut pe parcele evitandu-se mai mult de 3 treceri pe aceiasi parcela (pasunat rotativ) sau se poate pasuna timp de 70 zile pe aceeasi pasune (pasunat continuu). Este greu de apreciat numarul de capre la hectar pentru o anumita perioada, aceasta depinzand de tipul de sol, fertilizare , climat. În perioada de crestere maxima a ierbii, încarcatura pe pasune variaza între 20-40 capre /ha. Decizia în estimare este data de datele oferite în urma masurarii ierbii si aspectului covorului vegetal. În general pe pasuni naturale (preerii) sau artificiale se practica urmatoarea încarcatura:

-pasuni cu un potential foarte mare, fertilizate cu azot, 50-100 unitati la ha primavara: 15 capre/ha cand iarba este mica si 35-45 capre /ha în timpul perioadei de crestere masiva a ierbii (aprilie- mai);

-pasuni de pe terenuri slabe sau fertilizate putin: 8-10 capre/ha la început si 25 capre/ha în apogeul pasunatului.

Trecerea de la stabulatie la pasune cu respectarea tranzitiei alimentare

Iesirea la pasune dupa perioada de stabulatie reprezinta pentru capre o dubla bulversare: schimbarea habitatului si schimbarea regimului alimentar.

cresterea-caprelor-ghid

Trecerea de la un regim hibernal pe baza de furaje uscate (80-90% substanta uscata) la iarba foarte apoasa (85% apa), bogata în azot solubil, determina o schimbarea a florei ruminale. Pentru adaptarea florei ruminale este necesara integrarea progresiva a noii ratii. Astfel, o tranzitie prea rapida conduce la o accelerare a tranzitului digestiv si cresterea riscurilor sanitare (diaree, tetania de ierba).

În prima zi caprele nu vor pasuna decat cateva ore în mijlocul zilei, apoi ziua întreaga si abia mai tarziu si noaptea. Caprele sunt sensibile la umiditate dar nu sunt sensibile la frig uscat, în masura în care pot dispune de un refugiu pentru apararea împotriva ploii.

Iarba tanara de pe pasune, bogata în apa, azot si potasiu este saraca în celuloza si magneziu; tranzitul digestiv este accelerat limitand absorbtia magneziului în intestin. Solutia ar fi de a se administra complementar furaje grosiere la jgheab.

O buna tranzitie alimentara dureaza aproximativ 3 saptamani, timp în care papilele si populatia microbiana din rumen se adapteaza noilor conditii de alimentatie.

Aceeasi recomandare este valabila si cand caprele sunt scoase la pasune mai tarziu. Se va creste progresiv ratia de masa verde: în prima saptamana o treime iarba si doua treimi din ratia veche, în a doua saptamana ratii egale, în a treia saptamana doua treimi masa verde si o treime ratia veche.

SEMIINTENSIV-IITENSIV-intretinerea se realizeaza in adaposturi prevazute cu distribuitor automat de furaje, care alimenteaza caprele de 4 ori /zi la orele 9, 11, 14 si 19

MULSUL mecanizat la conducta cu tanc de racire a laptelui

FURAJE

In general caprele nu sunt pretentioase la furajare in alimentatia lor intrand o gama variata de furaje asigurand un grad ridicat de valorificare ale acestora

FURAJE GROSIERE: fanuri

FURAJE SUCULENTE: iarba, frunze, lucerna, trifoi,

CONCENTRATELE: porumb, grau, orz, secara, mazare furajera, reprezentate fie ca amestecuri de graunte sau brichete furajere

APA: la discretie

Specii de capre

CARPATINA

Descriere:talie medie; culori diferite; par lung; coarnele sunt prezente la ambele sexe dar se intalnesc si exemplare fara coarne; uger slab; este de talie medie cu o mare variabilitate a conformatiei si taliei in functie de zona in care se gaseste; mare variabilitate de culori; rasa foarte rezistenta la conditiile de mediu,nepretentioasa la intretinere.

Greutate medie: kg F si kg M

Precocitate: prima fatare la 2 ani

Prolificitate: buna 1-2 iezi

Productivitate: 200 – 250 l, cu maxima de 800 l si un procent de grasime situat intre 4,5 – 6,5%, cu maxima de 10%
ALBA DE BANAT

Descriere:talie; culoare; par scurt; fara coarne; uger;

Greutate medie: kg F si kg M

Precocitate:

Prolificitate: buna 1-3 iezi

Productivitate: 500l cu maxima de 900 l, si un procent de grasime situat intre 3,5 – 5,5%, cu maxima de 8%

SAANEN

Descriere: talie; culoare; par scurt; coarne; uger bine dezvoltat simetric cu aptitudini pentru muls mecanic; talie medie spre mare; culoare alba; fara coarne:

Greutate medie: 65kg F si kg M

Precocitate:

Prolificitate: foarte buna 2-3 iezi

Productivitate: l cu maxima de l, si un procent de grasime situat intre %, cu maxima de %

ALPINA FRANCEZA

Descriere:talie; culoare; par; coarne; uger;

Greutate medie: 55-60kg F si kg M

Precocitate:

Prolificitate:

Productivitate: l cu maxima de l, si un procent de grasime situat intre %, cu maxima de %

ANGORA

Descriere:

talie mica;

culoare alba;

principala productie este parul foarte fin din care se face MOHAIRUL;

coarne prezente la ambele sexe; uger salb dezvoltat; rasa sensibila;

Greutate medie: kg F si kg M

Precocitate:

Prolificitate: 100% slaba 1 rareori 2 iezi

Productivitate: l cu maxima de l, si un procent de grasime situat intre %, cu maxima de %

TOGGENBURG

Descriere: talie medie; culoare; par scurt sau mediu; coarne; uger;

Greutate medie: 55kg F si kg M

Precocitate:

Prolificitate:

Productivitate: l cu maxima de l, si un procent de 3,7% grasime

Reproductia caprelor – Monta naturala

Pregatirea tapilor si caprelor în vederea campaniei de reproductie

TAPII – trebuie sa fie în stare de întretinere foarte buna, realizata în urma unei alimentari suplimentata cantitativ si calitativ cu doua luni înainte de începerea montei (sau colectarea de material seminal), altfel, în perioada de monta apetitul lor sexual (libidoul) se diminueaza.
Este necesara o examinare prealabila a testiculelor prin palpare de catre un specialist, pentru detectarea unor eventuale defecte, tare si eliminarea de la reproductie a tapilor respectivi sau folosirea lor pentru detectarea caldurilor la capre, dupa ce sunt castrati sau prevazuti cu un sort abdominal (tapi încercatori)
CAPRELE. Exista o corelatie înte greutatea corporala si fertilitatea caprelor: o supralimentatie temporara înainte de monta da rezultate bune.
IEDUTELE trebuie sa aiba 50-60% din greutatea unei capre adulte (din rasa respectiva) pentru a fi date la monta, altfel cresterea lor este curmta si întreaga viata a caprelor este compromisa.
Înainte cu trei saptamîni de începerea campaniei de reproductie este bine sa se procedeze la o deparazitare a animalelor si sa li se administreze un aport de vitamine A, D3, E.

Sezonalitatea reproductiei

Reproductia caprinelor este determinata de interactiunea genotip/ mediu (în spedial fotoperioada-durata zilei, de asemenea si alimentatia, temperatura, factori sociali). Sezonul sexual al caprelor în zona noastra este septembrie-martie (în zile scurte) în restul timpului caprele fiind in anestru si anovulatie (în zile lungi).
Durata normala a ciclului sexual la capra de 21 zile, este acompaniat de ovulatia care intervine la 30-36 ore dupa debutul estrului. La rasele sezoniere întoarcerea în ciclu (calduri) nu se produce decat în sezonul sexual.

DETECTAREA CALDURILOR: Comportamentul caprelor se modifica la intrarea în calduri: devin nervoase, se agita, behaie, îsi misca frecvent coda, vulva se congestioneaza si se observa o scurgere de mucus, încaleca alte capre si accepta sa fie încalecate, apetitul alimentar scade, se imobilizeaza într-o postura caracteristica. Introducerea unui tap cu sort abdominal sau vasectomizat este cea mai buna metoda de detectare a caprelor în calduri cu conditia ca ele sa fie imediat însemnate.

Tipuri de monta naturala

Metoda libera, fara control este cea mai raspandita si consta în mentinerea în permanenta în turma de capre a unui numar de tapi, i se mai spune si metoda „în harem”.
Avantaje: se obtine un procent bun de fertilitate si este foarte comoda pentru crescatori.
Numarul inconvenientelor este mai mare:

-daca în turma sunt si iedute, acestea vor fi montate chiar daca sunt subponderale, (nu au 50-60% din greutatea de adulta) deoarece la 5-6 luni ele sunt practic active sexual;
-sunt riscuri de consancvinizare (tapul îsi monteaza propriile fiice, mama);
-imposibilitatea realizarii unui program de ameliorare si selectie din lipsa împerecherilor dirijate;
-nu se va sti data montelor si deci, nici a fatarilor.
Monta libera dar controlata: consta în lotizarea caprelor si repartizarea unui anumit tap la 20-25 capre identificate dupa numarul matricol; în acest caz iezii rezultati si crotaliati vor avea o origine precisa. Este o metoda foarte buna de reproductie dirijata care raspunde unui program de selectie si ameliorare, dar este greu de realizat, necesita spatiu pentru lotizarea animalelor, forta de munca. Se poate practica în sistemele intensive de crestere a caprelor, numai în stabulatie fiind excluse din sistemul extensiv sau semi-intensiv.
Monta la mana – consta în împerecherea separata a unui tap cu o capra; în acest fel se înregistreaza exact nu doar numarul matricol dar si data montei si deci a fatarii, permitand o mai buna organizare a muncii.

DESEZONAREA REPRODUCTIEI CAPRINELOR FÃRÃ TRATAMENTE HORMONALE

In Franta, livrarea laptelui catre unitatile procesatoare are loc numai în perioada primavara-vara, toamna fiind sezon mort pentru procesatori. Acestia din urma însa au nevoie de materie prima (lapte) pe tot parcursul anului pentru eficientizarea activitatii lor si pastrarea fortei de munca fapt pentru care sunt dispusi sa ofere un pret mai bun pe litrul de lapte în extra sezon, care sa-i stimuleze pe producatori. La randul lor, crescatorii de capre sunt obligati sa produca lapte non stop , fara sa tina seama de sezonalitatea stricta, naturala a reproductiei caprinelor, care au sezonul de monta toamna. Rezolvarea problemei consta în desezonarea reproductiei. Acest lucru se poate realiza prin tratamente hormonale dar exista si o metoda care nu foloseste aport hormonal . Stimularea secretiei interne proprii de hormoni se face prin controlul duratei luminii în adapostul caprinelor .Fotoperiodismul este metoda care desezoneaza reproductia la capre.

Ce legatura exista între lumina si reproductia la capre si tapi?
Referitor la capre, s-a constat ca activitatea lor sexuala demareaza cand începe scaderea duratei zilei lumina, adica din iulie si se continua din ce în ce mai intens odata cu descresterea duratei zilelor. Cele doua curbe ale variatiei anuale a duratei zilei si caldurilor la capre evolueaza în sens invers, caldurile caprelor demarand cand fotoperioada diminueaza toamna dupa zilele lungi din timpul verii; activitatea sexuala se întrerupe cand incepe cresterea vertiginoasa a zilei lumina, adica primavara. Acelasi fenomen are loc si la tapi: activitatea sexuala are evolutie inversa fata de durata zilei, tapii avand un libidou crescut si o productie maxima spermatica de buna calitate toamna pana la începutul sau chiar în mijocul iernii. Cauza este secretia de melatonina, hormonul care stimuleaza activitatea sexuala la toate mamiferele, secretie care are loc numai noaptea. Melatonina provine din transformarea enzimatica a aminoacidului triptofan ,se gaseste în sange si alte tesuturi sau fluide , inclusiv în lapte, fiind degradata în ficat si rinichi. Desi secretia ei are loc numai noaptea, eliberarea ei în sange este intermitenta cu un varf între orele 1-2 noaptea si altul între orele 5-6, nivelul ei în sange variind între 50-150 pg/ml.

În cursul anului, primavara cand noptile sunt scurte secretia de melatonina este scazuta, iar toamna cantitatea de melatonina circulanta în sange este mare durata secretiei fiind mai lunga ca si durata noptilor, fapt pentru care în acest sezon functia de reproductie este stimulata la maxim. O metoda de stimulare a reproductiei primavara este tocmai suplimentarea cantitatii de melatonina prin implanturi artificiale, dar acesta fiind hormon, nu se foloseste pentru cresterea biologica a caprelor ci este înlocuit de alte metode de exemplu fotoperiodismul.

Controlul reproductiei prin fotoperiodism

Informatia fotoperiodica (lumina sau obscuritate) este captata de ochi prin retina, transmisa pe cale nervoasa pana la glanda pineala (epifiza) care secreta hormonul melatonina. Prin intermediul hipotalamusului si al hipofizei, durata secretiei si deci cantitatea de melatonina secretata functie de lungimea noptii, influenteaza elaborarea de hormoni sexuali FSH si LH.
Bazat pe acesta constatare stiintifica, protocolul de desezonare a reproductiei prin lumina-întuneric, are urmatoarele etape:
1. Simularea zilelor lungi; zi lunga fiind considerata cea cu mai mult de 12 ore lumina. Între 15 martie si 1 octombrie se constituie perioada naturala de zile lungi cu maximum în ziua solstitiului din iunie-16 ore.
Pana în 15 mai se actioneaza cu perioade luminoase (flesuri); s-a constatat ca în cursul unei zile (24 ore) exista o perioada la care animalele sunt sensibile la lumina, numita faza fotosensibila situata la 16-17 ore dupa rasarit (punctul de reper al ritmului circadian). Prima fractie luminoasa (fles) de aproximativ 3 ore este un rasarit artificial si are loc pe la orele 5-6 prin aprinderea luminii artificiale pana la orele 8-9 cand lumina naturala devine destul de puternica.
A doua fractie luminoasa (fles) începe la 16 ore dupa prima, în acest caz la orele 21-22 si dureaza 2 ore. Aceasta simulare a zilelor lungi va avea loc timp de 75 de zile (decembrie, ienuarie, februarie). Între cele doua flesuri luminoase caprele pot sta la lumina sau obsuritate, neavand nici o consecinta asupra animalului.
2. Stimularea zilelor scurte: notiunea de zi scurta implica o perioada de lumina de mai putin de 12 ore din 24. Cea mai scurta zi este la solstitiul de iarna pe 22 decembrie cu 8 ore de lumina din 24; se poate considera ca între 1 octombrie si 15 martie sunt zilele scurte naturale. Realizarea artificiala practica a perioadei de zi scurta implica 2 variante:
a) daca tratamentul luminos se termina înainte de 15 martie (de exemplu are loc în decembrie-ianuarie pana la 15 februarie ) se vor întretine în continuare caprele în adapost sau afara la lumina naturala care pana pe 15 martie este de zi scurta.
b) daca s-a început tratamentul fotoperiodic cu zi lunga mai tarziu si se termina dupa 15 martie atunci este necesara simularea artificiala a zilelor scurte prin crearea obscuritatii adapostului, nelasand caprele sa stea în lumina decat 8-10 ore pe zi. Acest lucru se realizeaza prin astupatrea ferestrelor si lucarnelor cu folie de plastic.
Deschiderea ferestrelor si usilor trebuie sa aiba loc între 7-16 sau 8-17, în rest adapostul ramane în obscuritate timp de 70-90 zile (15 martie-1 iunie). Daca se respecta programul alternantei lumina-întuneric, caprele pot fi mulse sau scoase la pasune în periada de lumina. Acelasi tratament cu fotoperioada se aplica si tapilor pentru stimularea libidoului si a productiei spermatice. Tapii trebuie tinuti în boxa separata dar în acelasi adapost cu caprele, intrvenind astfel la inducerea ovulatiei si prin efectul mascul.

Dupa terminarea tratamentului fotoperiodic caprele sunt inseminate artificial sau montate natural la sfarsitul lunii mai începutul lunii iunie, cusperma congelata sau cu tapii care au suportat acelasi tratament. Caprele care se întorc în estru sunt montate cu tapi dupa 21 de zile de la prima monta. Tapii pot fi folositi si pentru colectare de sperma în vederea refrigerarii sau congelarii.

Aplicand si respectand strict protocolul metodei de desezonare a reproductiei prin fotoperiodism, caprele vor fata la sfarsitul lui octombrie- începutul lui noiembrie. Alimentand artificial iezii, caprele se pot mulge iar laptele se livreaza începand din 15 noiembrie.

Nu toate caprele vor raspunde la tratamentul fotoperiodic si vor fata toamna; de aceea se va împarti turma de capre în 2 grupuri: unul cu capre ce vor fata primavara (montate în octombrie -noiembrie) si alt grup cu capre care vor fata în octombrie-noiembrie (montate în mai-iunie).

Animalele rezultate în urma încrucisarii beneficiaza de un potential genetic superior rasei locale. În conditii de mediu favorabil, încrucisarea permite accelerarea progresului genetic.
La realizarea unui program de ameliorare trebuie sa se tina cont de faptul ca nu toate caracteristicile se transmit (heritabilitate) în mod egal la descendenti si de faptul ca pot exista si corelatii negative între caractere. De exemplu: între cantitatea de lapte si compozitia lui exista o corelatie negativa

SELECTIA IN TURMA consta în a retine în turma animalele care poseda caracteristicile dorite si eliminarea de la reproductie a animalelor purtatoare de tare (defecte);

SELECTIA DUPA ASCENDENTA se realizeaza pentru reproducatori, dupa performantele pe care le-au avut parintii lor;

SELECTIA DUPA DESCENDENTA consta în alegerea masculilor pentru reproductie, dupa performantele obtinute de produsii lor.

INCRUCISAREA DE ABSORBTIEreprezinta înlocuirea unei rase A cu rasa B utilizand, generatie dupa ganeratie doar genitori (masculi) din rara B (amelioratoare). Se considera ca absorbtia a fost realizata dupa patru generatii (93,7 % gene din rasa B) sau cinci generatii (96,8%).

Încrucisarea de ameliorare a unui anumit caracter consta în utilizarea masculilor unei rase ameliorate asupra femelelor rasei locale; se introduc astfel gene favorabile. Cand asupra unui grup de femele care au fost matisate se introduc masculi din rasa A locala, se cheama ca s-a efectuat o încrucisare de întoarcere.

INCRUCISARE SIMPLA SAU DE PRIMA GENERATIEÎncrucisare simpla sau de prima generatie (hibridare). Se efectueaza doar o singura data. Se obtine generati 1 de metisi sau hibrizi între rasa locala A si rasa amelioratoare B.

HIBRIDARE INTRE UNA SAU MAI MULTE RASE

Comportamentul sexual

În zonele tropicale si subtropicale, unde vegeta tia se gase ste din abunden ta, estrul (caldurile) se manifesta la capre pe tot parcursul anului. Nu acelasi si lucru se întampla în regiunile cu clima temperata, cum este si cazul tarii noastre, unde activitatea de reproduc tie se împarte în doua sezoane strans legate de durata zilei lumina. Sezonul principal este cel de toamna, cand lumina descre ste pana la atingerea raportului de 1:1 între zi si noapte, iar cel secundar este primavara cand lumina cre ste ca durata pentru a ajunge la acela si raport.

Durata ciclului estral este de aproximativ 20-22 de zile la caprele din Europa si mult mai variabila, 18-24 zile, la cele din Africa. Ciclul scurt de 5-7 zile poate sa apara (foarte rar) la tineret si la caprele supraovulate în vederea producerii si recoltarii de embrioni..

Estrul sau caldurile propriu-zise se manifesta într-o perioada de timp ce variaza între 24 si 72 ore (3 zile) la caprele mature. Principalele semne sunt: voce „plangacioasa”; scade pofta de mancare; scade drastic produc tia de lapte; urinari frecvente; salt pe alte capre; se plimba nelini stite prin tarc si cauta o cale de a ajunge la tap sau raman langa gardul despar titor; mi sca viguros coada pentru a împra stia hormonii produ si de tractusul reproductiv al caror principal rol este de a atrage tapul; din vulva tumefiata (marita în volum si de culoare ro siatica) se scurge un lichid limpede care catre sfar situl estrului devine albicios si mai opac. Ovula tia are loc cu pu tin timp înainte de sfar situl estrului.

Pentru depistarea caprelor în calduri se poate utiliza un tap încercator sau se poate recurge la un truc. Pregatim din timp o bucata de material absorbant cu care stergem bine gatul unui tap pentru a imprima mirosul acestuia. Cand presupunem ca o capra ar fi în calduri îi asiguram accesul într-un spa tiu în care plasam materialul pregatit anterior (îl putem înfa sura în jurul unui copac). În cazul în care capra manifesta interes pentru mascul, ea va cauta materialul dupa miros si va pufai pe nari.

Comportamentul sexual al tapilor este strans legat de cel al caprelor. Astfel, în afara sezonului de monta, libidoul si calitatea spermei sunt mai reduse în timp ce prezen ta caprelor în calduri stimuleaza tapul care în scurt tip va fi gata sa efectueze monta.

Comportamentul si mirosul de tap în timpul sezonului de monta este un alt aspect „notoriu” ce caracterizeaza specia caprina. Mirosul este determinat în principal de urina si glandele sebacee:

• cand este starnit (deranjat) tapul urineaza repetat stropindu- si botul, gatul si membrele anterioare dupa care ridica capul, casca gura si încre te ste buzele si nasul într-un „ranjet” specific;

• glandele sebacee situate la baza coarnelor sau a cozii, produc în timpul sezonului de monta o substan ta identificata ca fiind 6 trans nonenal cu miros foarte puternic. Aceste glande con tin feromoni al caror principal scop este de a- si marca prezen ta si de a induce estrul la capre. Mirosul de tap nu va sta tiona numai în adapost ci “va pluti” în toata ferma, se va impregna în haine si chiar în lemnul mobilierului sau al altor obiecte din casa, daca aceasta este foarte apropiata de ferma.

În timpul sezonului de monta tapii sunt foarte activi si pot ataca persoanele cu care vin în contact. Un tap adult poate lovi practic din orice pozi tie (nu este nevoie de avant), producand rani grave. Trebuie avut în vedere faptul ca for ta loviturii este foarte mare mai ales daca se ridica pe membrele posterioare, iar în cadere împinge cu toata greutatea corpului (100-130 kg). Mul ti crescatori începatori vor fi cu adevarat soca ti cand iedul jucau s cre ste rapid si se transforma într-o „bestie” care va pune botul si limba sub jetul de urina provenit de la femele sau va urina pe propria barba si membrele anterioare. Acesta este de fapt un comportament natural, dificil de acceptat de cei care vin în contact cu masculul. Se poate afirma ca un ied mult îndragit pierde mul ti prieteni cand depa se ste acest stadiu.

De obicei, tapii care monteaza într-o turma sunt selecta ti dupa criterii ca: varsta, marime si prezen ta coarnelor, pentru a le acorda tuturor sanse egale în luptele care vor aparea curand între ei. Un tap poate fi utilizat restrictionat pentru reproduc tie chiar înainte de varsta de un an, distribuindu-i-se 10-12 capre. Un tap matur poate monta peste 100 de capre pe an, prin monta naturala libera si mult mai multe prin însaman tare artificiala.

La apropierea de o capra în calduri tapul se orienteaza spre trenul posterior, miroase urina, dupa care se pozi tioneaza oblic cu pieptul spre trenul anterior al caprei. Þine capul si gatul drept sau îl întinde pana la pamant, loveste solul cu membrele anterioare, eviden tiaza limba si scoate sunete caracteristice. Rareori o loveste.

Daca capra accepta, în scurt timp tapul efectueaza saltul si monta propriu-zisa. Actul copulator are o durata de cca. 10 secunde. Un tap adult poate efectua 10-15 monte/zi.

CALENDAR PENTRU CRESTEREA CAPRELOR

ACTIUNI ZOOTEHNICE SI SANITAR – VETERINARE

Pentru o buna desfasurare a activitatii de crestere si întretinere a caprelor este necesara cunoasterea principalelor activitati zootehnice si sanitar- veterinare care trebuiesc urmarite si respectate în diferitele faze ale anului.

IANUARIE: se iau masuri pentru campania de fatari la capre, se amenajeaza maternitatea cu boxele individuale, pentru caprele fatate cu iezi si boxe individuale separate pentru caprele gestante în ultimele zile dinaintea fatarii. Se amenajeaza spatii ferite de curentii de aer si mai calduroase pentru iezii nou-nascuti. Se face bonitarea iezilor nascuti timpuriu, se face clasarea iezilor proveniti din inseminari artificiale cu material seminal de la tapi de rasa curata si cu performante deosebite si se retin iezii pentru îngrasare. Din punct de vedere sanitar- veterinar se urnmareste starea de curatenie a adaposturilor.

FEBRUARIE: se continua urmarirea campaniei de fatari si bonitarea iezilor. Se fac dehelmintizari la cainii care vin în contact cu turma de capre, pentru combaterea echinococozei si cenurozei, de doua ori pe an, stiut fiind faptul ca acesti caini sunt intermediarii acestor boli parazitare care apar la caprine. Se efectueaza tratamente de deparazitare interna (strongilatoza gastro-intestinala, moniezioza, si în mod obligatoriu contra fasciolozei) si podotehnie.

MARTIE: se continua campania de fatari la capre si se creaza conditii pentru cresterea iezilor. Se continua bonitarea si clasarea iezilor. Crescatorii care doresc inseminari artificiale în contrasezon pentru obtinerea de fatari toamna se pot adresa medicilor veterinari pentru tratamente. Ca actiune sanitar- veterinara ce se efectueaza obligatoriu în aceasta luna este vaccinarea profilactica anticarbunoasa.

APRILIE: se supravegheaza fatarile si se continua bonitarea si clasarea iezilor. Se organizeaza stanele si se delimiteaza zonele de pasunat. Se acorda o îngrijire deosebita iezilor în scopul retinerii femelelor pentru reproductie. Crescatorii care doresc inseminari artificiale în contrasezon pentru obtinera de fatari toamna se pot adresa medicilor veterinari pentru tratamente. Caprele se vor vaccina cu vaccinul antiagalactic. Se va continua dehelmintizarea pentru fascioloza si moniezioza (la iezi). Se vor examina pasunile pentru identificarea parazitismului, în special cu Fasciola si se aplica tratamente si lucrari de asanare. De asemenea, cainii ciobanesti vor fi dehelmintizati pentru combaterea echinococozei si cenurozei.

MAI: Se boniteaza întregul efectiv de tineret caprin femel si mascul nascut în anul precedent, în vederea trecerii la turma de baza în acest an a animalelor bonitate. Crescatorii care doresc inseminari artificiale în contrasezon pentru obtinera de fatari toamna se pot adresa medicilor veterinari pentru tratamente. Animalele sunt tratate pentru raie, prin îmbaieri profilactice sau prin injectarea de ivermectine. De asemenea se vor face tratamentele antiparazitare pentru dictiocauloza, strongilatoze gastro-intestinale si moniezioza.

IUNIE: se urmareste starea de sanatate, apreciindu-se performantele zootehnice în vederea bonitarii fenotipice si clasarii lor înainte de a intra în stabulatie cand se vor stabili si cardurile pentru prasila. În aceasta perioada se urmareste întarcarea iezilor si se organizeaza turme de iezi ce vor iesi la pasune. Se fac îmbaieri antiscabioase si tratamentele antiparazitare pentru dictiocauloza, strongilatoze gastro-intestinale si moniezioza.

IULIE: Se fac tratamente pentru dictiocauloza. Lucrari de podotehnie.

AUGUST: se pregateste campania de monta, prin suplimentarea ratiei la tapi cu concentrate si administrarea de premixuri, precum si de oua care au efect benefic asupra calitatii spermei. Se pregatesc adaposturile pentru fatarile caprelor sincronizate în martie. Se întocmeste planul de monta în cazul în care se doreste sincronizarea caldurilor si inseminarea artificiala a caprelor cu material seminal congelat de la tapi locali sau cu sperma de la rase din import. Se stabileste numarul de tapi necesar pentru monta efectivului de capre.

SEPTEMBRIE: se încep actiunile de sincronizare si inducere a caldurilor la capre în functie de perioda în care crescatorul doreste sa aiba grupate fatarile. Se pregatesc adaposturile pentru fatarile caprelor sincronizate în aprilie. Ca actiuni sanitar- veterinar de prevenire se executa vaccinarea anticarbunoasa si tratamentele generale antiscabioase, contra monieziozei.

OCTOMBRIE: începe campania de monta naturala si se continua sincronizarile pentru inseminarea artificiala a caprelor. Se pregatesc adaposturile pentru fatarile caprelor sincronizate în mai. Se pregatesc adaposturile pentru perioada de stabulatie, se fac deratizari, dezinsectii si dezinfectii. Ca actiuni sanitar- veterinare de preventie se face vaccinarea anticarbunoasa si deparazitarile înainte de perioada de stabulatie.

NOIEMBRIE: se continua actiunea de inseminare artificiala si monta naturala. Se organizeaza turmele de capre pentru iernat si perioada de stabulatie. Se izoleaza ferestrele, se completeaza geamurile astfel încat sa se asigure adaposturi confortabile, fara curenti de aer. Lucrari de podotehnie.

DECEMBRIE: se fac verificari ale efectivelor de capre si se începe compartimentarea saivanelor, pregatindu-se pentru etapele urmatoare, respectiv boxe pentru caprele inseminate în august ce vor fata în cursul lunii ianuarie

BOLIILE CAPRELOR

  • MEDICALE
  • INDIGESTII
  • PNEUMONII
  • INFECTIOASE
  • AGALAXIA CONTAGIOASA (Rasfug alb)
  • BRUCELOZA CAPRINA
  • LEPTOSPIROZA
  • NECROBACILOZA
  • MAMITA GANGRENOASA (Rasfugul negru)
  • SCRAPIA
  • ARTERITA INFECTIOASA CAPRINA
  • AVORTUL

TEHNICA AJUSTÃRII UNGHIILOR LA OVINE SI CAPRINE

Întocmai ca la om, unghiile ovinelor si caprinelor au o cre stere continua si din acest motiv trebuie taiate periodic. Neglijarea acestui lucru poate duce la infirmitate si la imposibilitatea animalelor de se deplasa si de a se hrani.

Viteza de cre stere a unghiilor este diferita si influen teaza direct durata dintre doua ajustari. Astfel, la oile si caprele între tinute pe o pardoseala moale (pamant, nisip etc.) verificarea copitelor se face mai des decat la cele care pa suneaza pe terenuri accidentate si pietroase. Pe de alta parte regimul alimentar influen teaza calitatea cornului, iar unghiile de culoare închisa sunt mai rezistente. Datorita multitudinii factorilor de influen ta, verificarea copitelor se face dupa un interval de timp stabilit de crescator, în func tie de rasa animalelor si de condi tiile de hranire si între tinere existente în ferma. În mod obi snuit aceasta ac tiune se efectueaza periodic, la un interval de 3-5 luni. La capre, cre sterea unghiilor poate fi controlata, într-o oarecare masura, prin aducerea unor bolovani mari în padoc. Acestea se vor ca tara frecvent (le place la înal time) ceea ce v-a duce la tocirea copitelor în contact cu suprafa ta abraziva a pietrei.

Uneltele necesare pot fi achizi tionate din magazinele de specialitate si sunt reprezentate de: cu tit bine ascu tit, cu unul sau doua margini taioase; cle ste ac tionat manual sau pneumatic; pila sau disc abraziv, (pentru o cura tire superficiala sau finisare); perie aspra; manu si din piele pentru protec tia mainilor împotriva taieturilor. Alegerea materialelor necesare se face u sor prin consultarea unor cataloage de specialitate elaborate de catre firmele care comercializeaza aceste produse.

Daca caprele sunt docile, iar operatorul este destul de robust pentru a le conten tiona, ajustarea unghiilor se desfa soara fara probleme si poate fi efectuata de o singura persoana. În caz contrar, este nevoie de înca o persoana care sa ajute la imobilizare sau de echipament pentru limitarea mi scarii animalelor.

Modul de lucru presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

• Dupa ce animalul a fost prins se adopta o pozi tie ca cea prezentata în figura alaturata. Operatorul va sta cu spatele spre trenul anterior al animalului si cu picioarele de o parte si de alta a corpului caprei astfel încat sa poata controla, prin presare cu genunchii, mi scarile acesteia. Cu mana stanga va ridica si va tine membrul posterior, mana dreapta fiind utilizata pentru manuirea uneltelor. Fa ta de ovine, caprele sunt mult mai agile, mai sperioase si pot reac tiona violent ceea ce face, ca în anumite situa tii, aceasta opera tie sa devina un calvar. Pentru a evita accidentarea caprei si a muncitorului se va apuca ferm membrul animalului astfel încat acesta sa nu poata fi împins în spate si sa loveasca mana în care se tine cu titul sau cle stele. Datorita temperamentului vioi al acestor animale mul ti crescatori prefera folosirea cle stelui în schimbul cu titului care poate provoca taieturi adanci atunci cand mi scarile caprei sunt greu de controlat.

La membrele la anterioare se adopta pozi tia ghemuit langa corpul animalului cu aducerea piciorului acestuia pana deasupra genunchilor operatorului pentru a lucra mai u sor.

Conten tia ovinelor se face în pozi tia sezand sau în decubit dorsal toate membrele ramanand libere la dispozi tia celui care efectueaza ajustarea.

• În etapa a doua se va cura ta interiorul unghiei de balegar sau de pamant cu varful cu titului sau al cle stelui si cu o perie aspra. Daca toaleta ongloanelor nu s-a efectuat de mult timp cornul copitei poate cre ste astfel încat sa acopere cavitatea formata unde s-a strans murdaria, creand condi tii pentru apari tia necrobacilozei. Aceasta afec tiune mai apare în situa tia în care unghiile cresc si nu se îndoaie formand un gol mare în interior unde se va tasa pamant si balegar.

• Pasul urmator îl reprezinta îndepartarea prin taiere a cornului copitei crescut în exces. Se va acorda deosebita aten tie unghiului de taiere astfel încat suprafa ta unghiei sa îi permita animalului ca calce uniform pe un teren plan. Pentru a verifica acest lucru se lasa jos, din cand în cand, membrul la care se lucreaza si se apreciaza daca acesta calca corect si daca ajustarea a fost facuta uniform.

Uneori cornul poate fi foarte tare. În acest caz, este indicata utilizarea uneltelor cu maner, adica a cle stilor, asupra carora se poate exercita mai multa for ta “controlata” decat asupra cu titului. Unghiile prea deformate sau prea tari se taie pe o por tiune mai mica opera tiunea reluandu-se dupa cateva zile. Copitele sunt mai moi daca animalele s-au plimbat prin iarba umeda anterior ajustarii.

Cele mai multe gre seli au loc la ajustarea varfului unghiei. Daca cavitatea din interiorul cornului este mai mare într-o parte operatorul este tentat sa taie mai mult pentru a o elimina facand mai dificila men tinerea la nivel a ambelor par ti. Ajustarea calcaiului se face mai u sor.

• Pasul final este netezirea cornului cu ajutorul pilei abrazive. În acest scop poate fi utilizat cu succes un aparat tip flex pe a carei suprafa ta mobila poate fi aplicat un disc abraziv. Se va finisa pana cand, prin por tiunea alba a copitei, se poate zari un tesut de culoare roz. Aceasta e vascularizat si daca este taiat se produc hemoragii.

Forma unghiei si modul în care calca un ied sau un miel de cateva saptamani reprezinta modelul ideal dupa care operatorul se poate ghida, atat la ajustare cat si la finisare.

Orice gre seala se va manifesta în scut timp prin apari tia defectelor de aplomb care, prin stresul produs, va afecta produc tia ob tinuta indiferent de natura ei (lana, lapte sau carne).

Contentia ovinelor

Tehnici de castrare la berbeci si tapi

Castrarea este o actiune care se aplica la varste diferite în func tie de op tiunea crescatorului si destina tia masculilor: îngra sare sau reproduc tie.

Tineretul mascul destinat îngrasarii este castrat în perioada de alaptare, imediat dupa ce testiculele au coborat în scrot, pentru a reduce efectele negative asupra sanata tii si implicit asupra sporului mediu zilnic. Cu cat ac tiunea se desfa soara mai tarziu cu atat stresul este mai mare si cre ste riscul îmbolnavirii animalului. Prin castrarea masculilor destina ti îngra sarii productivitatea muncii cre ste nefiind necesara constituirea unor turme separate pe sexe. Sunt însa si crescatori care pastreaza masculii necastrati pe considerentul ca acestia cresc mai repede sub stimulent hormonal (nivel ridicat de testosteron). În acest caz, castrarea trebuie efectuata anterior sacrificarii pentru a evita “mirosul si gustul neplacut” al carnii.

tapii si berbecii destinati reproductiei vor fi castrati dupa reformare, anterior perioadei de reconditionare.

Indiferent de metoda utilizata este necesara vaccinarea contra tetanusului.

1. CASTRAREA CHIRURGICALÃ

Iedul este conten tionat de membrele posterioare astfel încat spatele animalului sa se afle sprijinit pe pieptul celui care îl tine. Se face o incizie a scrotului, cu un bisturiu ascu tit, se pun în eviden ta testiculele si se smulg fara a taia cordoanele testiculare. Pe rana se aplica un antiseptic.

La masculii adul ti vasele sanguine au un diametru mai mare si nu pot fi smulse fara a provoca hemoragii grave. Pentru a evita astfel de probleme se folosesc pense hemostatice cu care se strange, timp de cateva minute, fiecare cordon testicular, anterior taierii lui. Animalele castrate se introduc într-un tarc curat si vor fi atent supravegheate în primele zile pentru a preveni apari tia infec tiilor.

În SUA, tapii în varsta de pana la o luna sunt castra ti chirurgical fara anestezie. În Anglia, legea stipuleaza ca la tineretul ovin si caprin în varsta de peste 2 luni, opera tia de castrare se efectueaza numai de catre medicul veterinar, dupa anestezia animalului.

2. CASTRAREA CU AJUTORUL CLESTILOR

Se poate utiliza un cle ste special destinat acestui scop (ex. Burdizzo), de forme diferite, cu ajutorul caruia se strivesc cordoanele testiculare.

Daca testiculele au coborat în scrot, se strange puternic cle stele la baza scrotului imediat sub jonc tiunea acestuia cu corpul unde exista o zona mai îngusta. Fiecare cordon testicular v-a fi strans separat.

Testiculele se atrofiaza în aproximativ 30-40 de zile dupa desfa surarea ac tiunii. Nu se provoaca rani deschise care sa atraga mu stele însa strivirea poate fi incompleta si unul sau ambele cordoane sa ramana func tionale. Metoda este recomandata în cazul fatarilor tarzii cand temperatura mediului înconjurator este mai ridicata. Stresul este minim, cre sterea este influen tata foarte pu tin si se elimina riscul apari tiei infec tiilor.

3. CASTRAREA CU AJUTORUL INELELOR DE CAUCIUC

Inelele elastice din cauciuc pot fi folosite la castrarea masculilor începand cu varsta de cel pu tin 10 zile.

Dupa ce ne asiguram ca ambele testicule se simt la palpare se aplica un inel de cauciuc, la baza scrotului, cu ajutorul unui cle ste special. Inelul are un diametru mai mic decat circumferin ta scrotului si va efectua o staza puternica asupra cordoanelor spermatice si arteriale. Testiculele se usuca în 20-30 zile. Nu au loc hemoragii si riscul infec tiilor este redus. Cand apar infec tii, se intervine saptamanal cu iodura de potasiu aplicata local. În cazurile mai grave se administreaza antibiotice.

Cleste pentru aplicarea inelelor de cauciuc

Inelele de cauciuc pot fi utilizate si pentru a induce criptohidia. Pe baza mai multor studii efectuate în Australia s-a demonstrat ca masculii tineri steriliza ti cu ajutorul inelului de cauciuc se dezvolta mai rapid, depun mai pu tina grasime si mai mult tesut muscular, decat masculii castra ti sau necastra ti.

Procedeul consta în împingerea testiculelor înapoi în organism prin orificiile inghinale si aplicarea unui inel de cauciuc la baza scrotului pentru a le împiedica sa coboare în pungile testiculare. Temperatura constanta a corpului are efect negativ asupra maturarii spermatozoizilor si induce sterilitatea par tiala sau totala. Dupa efectuarea acestei ac tiuni testiculele produc înca hormonii care au ca efect cre sterea sporului mediu zilnic si a cantita tii de carne în carcasa. Activitatea sexuala este însa redusa sau inexistenta.

Metoda se aplica la varsta de aproximativ o luna, animalul numindu-se criptorhid (testicule ascunse).

Nu se recomanda a fi utilizata pentru producerea de masculi încercatori. Dupa o perioada mai mare de timp, în testiculele re tinute, unele din celulele lui Sertoli se pot transforma în tumori care produc cantita ti reduse de estrogeni si induc apari tia unor caractere feminine.

Indiferent de metoda de castrare aleasa ac tiunea este motivata prin cre sterea calita tii carnii care poate fi valorificata la pre turi mai mari atat pe pia ta interna cat si pe cea externa.

RETETE DE BRANZETURI DIN LAPTE DE CAPRA

Preparatele din lapte de capra sunt foarte valoroase avand o mare cautare si fiind foarte apreciate in Europa dar la noi in tara acestea nu au vanzare nefiind o educatie gastronomica si traditie in consumul produselor din lapte de capra.

TEHNOLOGIA DE FABRICATIE A BRANZEI DIN PASTA LACTICA

In Franta majoritatea branzeturilor de capra sunt fabricate pe baza unei “paste lactice” si consumate din prima zi de fabricatie si pana dupa mai mult de o luna de maturare. Branzeturile de ferma sunt fabricate din lapte nefiert, un lapte de calitate trebuind sa îndeplineasca urmatoarele conditii:
– nu trebuie sa contina impuritati vizibile
– nu trebuie sa prezinte miros si gust anormal
– aciditatea sa fie apropiata sau usor superioara laptelui din momentul mulsului, 18o Torner (Dornic)
– nu trebuie sa contina antibiotice, antiseptice, produse de curatat
– nu trebuie sa contina germeni patogeni

ETAPELE tehnologiei de fabricatie a branzei din pasta lactica

FILTRAREA si determinarea aciditatii laptelui (prin titrare cu biureta)

COAGULAREA, adica închegarea laptelui. Se ia temperatura laptelui care trebuie sa fie 20-24oC ; se adauga zer (lactoser) 2-3%, se adauga cheagul în cantitate de 0,6-0,8ml la 10 litri lapte (cu 520 mg chimozina ) cu o seringa sau eprubeta; se amesteca laptele; se mentin vasele cu lapte pentru închegare la 18-23oC timp mediu de 24ore (12-36 ore), notandu-se ora cand s-a adaugat cheagul.

MODELAREA, se verifica laptele prins care trebuie sa fie tare, neted si dezlipit de marginile recipientului, iar daca este moale se fac 2-3 taieturi cu cutitul si se mai lasa 1-3ore. Se face analiza aciditatii zerului care trebuie sa fie 50-65o T. Pentru modelarea pastei sunt necesare forme speciale, adica niste cutii din plastic cu perforatii dese dar mici atat pe fund cat si pe pereti. Se ia laptele închegat cu polonicul, foarte usor ca sa nu se sfarame prea mult si se umplu aceste forme; se pastreaza 20% din lapte pentru adaugarea lui ulterioara, asa încat branza rezultata sa aiba gramajul dorit. Dupa 2-3ore de scurgere se adauga în forme si cantitatea oprita.

SCURGEREA SI SARAREA branzei: formele cu lapte închegat se tin la scurs pe o masa de inox timp de 12-24 ore, la temperatura de 18-23oC. Dupa primele 6-7 ore de scurgere pasta se sareaza, apoi se întoarce în forma si se sareaza din nou. Sararea se efectueaza cu scopul conservarii branzei , formarii crustei, si definitivarii gustului, doza de sare fiind de 1-2gr. la 100 grame cas.

ÎNTARIREA SI USCAREA branzei au ca scop completarea scurgerii zerului, stabilizarea branzei si buna implantare a florei de maturare. Întarirea branzei are loc la temperatura de 16-18oC si umiditatea de 70-80% (în functie de flora dorita), timp de 18-24 ore. Pentru întarire, se scot bucatile de branza din forme, se aseaza pe un gratar în sala de fabricatie si se sareaza fata de deasupra. Uscarea este de preferat sa se faca într-o încapere speciala, uscata, prevazuta cu ventilator, cu temperatura de 12-16oC, umiditatea 70-85%, timp de 24 ore în medie (între 1-3 zile). Se cantareste branza înainte si dupa uscare: dupa tipul de branza, se pierde în greutate cam 10-25%. În timpul uscarii se întorc calupurile de branza zilnic

MATURAREA: se pun gratarele cu bucatile de branza într-o încapere aerisita, dar umeda, ca sa se dezvolte o flora de suprafata (uneori se introduc chiar mucegaiuri sau levuri).Temperatura camerei de maturare trebuie sa fie constanta (8-12oC), umiditatea 80-85% sau chiar 90%, depinzand de flora ce trebuie sa se dezvolte. În timpul maturarii se întorc bucatile de branza la 2-3 zile ; durata maturarii (1 saptamana –1 luna) depinde de stadiul la care se va consuma branza, si anume: proaspata, semiuscata sau uscata.

Ferma de crap: cum se creste crapul in captivitate

Unde se amenajeaza o ferma de crap

Amenajarile pisciole sistematice sunt proprii zonelor de ses necesitand terenuri intinse cu panta relativa mica, dar si in zona de coline, in albiile majore ale raurilor sau afluentii acestora.
Amenajarile sistematice au nevoie de sursa de apa pemanenta cu debit continuu si de preferinta garvitationale.
Amenajarea sistematica din punct de vedere al alimentarii cu apa este posibil de realizat daca aceasta este construita in aval de un lac de acumulare sau daca prin realizarea unei retineri in albia raurilor (stavilare) se va obtine diferenta de nivel utila intre cota apei retinute la punctul de priza si cota maxima proiectata a apei in bazinele amenajarii.
Vor fi preferate terenurile in panta usoara, care ofera posibilitatea scurgerii apei din bazine in conditii usoare asigurandu-se golirea tuturor bazinelor.

Cum e amenajeaza bazinele pentru crapi

Amenajarile sistematice pentru producerea crapului trebui sa indeplineasca urmatoarele caracteristici:
– sa fie amplasate in afara albiei minore a apelor curgatoare;
– alimentarea si evacuarea bazinelor este independenta pentru fiecare
bazin;
– reglarea nivelului apei sa se poata face dupa nevoile biologice si de
exploatare ale fiecarui bazin in parte;
– scurgerea completa a bazinelor este necesara anual toamna sau
primavara;

ferma-crap

Compartimentarea terenului poate fi realizata in trei variante:

a) Compartimentarea cu alimentare si evacuare pe partile laterale,
compartimentarea proprie terenurilor de forma alungita, bazinele fiind incadrate de cele doua canale (alimentare si evacuare). Panta terenului trebuie sa fie orientata in doua sensuri; de-a lungul complexului si de la canalul de alimentare spre cel de evacuare.
b) Compartimentare cu alimentare centrala si evacuare bilaterala cu bazine
grupate in doua trupuri separate de canalul comun de alimentare. Compartimentarea aceasta este proprie terenurilor largi, plane (de ses).
c) Compartimentare cu alimentare bilaterala si evacuare centarala-proprie
vailor largi, deschise, cu panta mica si versanti usor inclinati.

Modele de ferme de crap

I. Ferma de productie de crap – » 10 ha – ciclu productie de 2 ani

-se poate realiza in aval de lacuri de acumulare din zona de ses pentru a
asigura un debit de apa continuu – pe terenuri plane cu pante usoare sau prin recompartimentarea unor iazuri pe rauri sau afluentii acestora.

(1) Amenajarea este formata din:

(1.1) – bazine crestere marfa: 4 buc x 2 ha = 8 ha
Caracteristici:
Suprafata 100 m x 200 m = 2 ha
Adancime 1 m la 2 m aval
Alimen – evacuare
Durata alimentare – 10 zile
Evacuare – 10 zile
Suprafata din complex 80-85%

(1.2) – bazine crestere vara I : 2 buc x 0,32 ha = 0,64 ha
Forma : dreptunghiulara 40 m x 80 m = 0,32 ha
Adancime : 0,5 m – 1,5 m
Alim- evacuare
Suprafata din complex » 8 %

(1.3)- bazine de reproducere si predezvoltare : 2 buc x 0,1 ha
Forma dreptunghiulara 25 m x 40 m = 0,1 ha
Adancime : 0,3 m – 1 m
Alimen- evacuare
Durata alimentare : 12 ore, evacuare 12 ore
Suprafata din complex 0,5%
Prevazut cu canal drenor de-a lungul digului de
evacuare pentru inlesnirea pescuitului reproducatorilor

(1.4) – Bazine crestere si iernare reproducatori si remonti si parcare pe sexe
4 buc x 0,1 ha = 0,4 ha
Forma dreptunghiulara 25 m x 40 m
Adancime 1 m – 2 m
Alim – evacuare
Durata alimentarii 1 zi
Evacuarii 1 zi

Suprafata din complex

(2) Materialul de populare

a)- materialul de 1 an pentru popularea bazinelor de crestere peste de consum: pentru aceasta se are in vedere urmatoarele aspecte:
– greutatea materialului la livrare : (G med)
– crap 2 kg/buc
– sanger 1kg/buc
– productia obtinuta la unitate de suprafata:
– crap 5.000kg/ha
– sanger 1.000 kg/ha
-supravietuire in perioada de crestere 90% (S)
-suprafata bazinelor de crestere = 8 ha

Productia totala obtinuta (Pa) 40.000 kg crap
80.000 kg sanger
-nr. pui de crap (1an) necesari:
P/Gmed x S = 40.000/ 2 x 0,9 = 22.222 buc

– nr. pui de sanger (1an) greut 100 gr/buc necesari:
P /Gmed x S = 8.000/ 1 x 0,9 = 8.890 buc

b) – necesar de pui de o vara tinand cont de supravietuirea la iernat » 80%
– pui de crap (100 gr/buc) » 27.800 buc
– pui de sanger (100gr/buc) » 11.100 buc

c) – pui predezvoltati de crap necesari popularii bazinelor de crestere vara I:
– greutate medie la varsta de o vara (100 gr/buc)
– supravietuire in perioada de crestere 50% (S)
– nr. de bucati necesare : crap 27.800 buc
sanger 11.100 buc
– nr. pui predezvoltati crap = 27.800/0,5= 55.600 buc 1 gr/buc
– nr. pui predezvoltati sanger = 11.100/0,5 = 22.200 buc 1 gr/buc

d) – necesar de reproducatori:

Tinand cont de prolificitatea crapului si de supravietuirea pana la varsta de 21 zile care este de 10% este necesara doar o familie de crap pentru obtinerea a 55.600 buc de pui predezvolatati de crap. Totusi tinand cont de probabilitatea ca o familie sa nu dea randamentul scontat se folosesc 2-4 familii in bazine de reproducere diferite pentru siguranta obtinerii puilor.
Din aceste motive se pastreaza 4 familii de crap (4 fem+8 masc) in greutate de 5-6 kg reproducatori care trebuie inlocuiti la 2-3 ani cu reproducatori obtinuti din remontii crescuti si selectati fenotipic din BC(R+r) aprox. 200 kg.

(3) Necesar furaje : Tinand cont de faptul ca folosind furaje clasice nu se pot obtine productii mai mari de 2.000-2.500 kg/ha pentru atingerea unor productii de 6.000 kg/ha sunt folosite furaje granulate foarte proteice cu indice de conversie 1,5 kg furaje/ 1 kg peste
– necesar furaje pentru crestere in vara II (peste consum)
40.000 kg – 2.222 kg puiet 1 an = 37.778 kg x 1,5 = 56.667 kg
– necesar furaje pentru crestere in vara I (sanger +crap)
(27.800 buc crap + 11.100 buc sanger) x 100gr/buc= 3.890 kg
3.890 kg x 1,5 = 5.835 kg
– necesar furaje pentru reproducatori si remonti :
3 % din 200 kg zilnic x 200 zile » 1.000 kg
– necesar prestarter pui predezvoltati
10 kg/zi/ha = 2 x 17 zile= 35 kg – in zece mese/zi

(4) Necesar volume de apa folosita : 1.000.000 m3 /an
-pentru umplere : 140.000 m3
– pentru primenire : 195 m3/h x 24 ore x 180 zile = 842.400 m3/an

II. Ferma de productie – crap pentru consum: familiala » 10 ha cu ciclu de productie 1 an

– se poate realiza in aval de lacurile acumulare din zona de ses pentru a
asigura debit de apa continuu pe toata perioada ciclului de productie . Se poate realiza pe terenuri plane cu pante usoare sau prin recompartimentarea unor iazuri pe rauri sau afluenti ai acestora.

1. Caracteristicile bazinelor de crestere (ingrasare)

– suprafata acestora in cresterea intensiva a crapului propunem a fi intre 1
ha si 4 ha in functie si de configuratia terenului pe care se amplaseaza;
– forma bazinelor: se recomanda forma dreptunghiulara;
– adancimea apei: 1 m la alimentare – 2 m la evacuare
– durata de alimentare : 5- 10 zile
– evacuare 2- 3 zile
– bazinele sunt prevazute cu canale drenoare si groapa de pescuit care
poate fi interioara sau exterioara – figura 1
In cazul in care productia de peste (crap) realizata nu poate fi valorificata toamna, bazinele de crestere datorita adancimilor de 2 m spre zona de evacuare pot fi folosite si ca bazine de iernat.
Fiecare helesteu are o gura de alimentare si o gura de evacuare (calugar).
In cazul cand umplerea bazinelor de crestere nu este de debitul de primavara, este recomandabil ca inundarea bazinelor de crestere sa se faca treptat pentru dezvoltarea si valorificarea hranei naturale de catre pesti.
Fundul bazinelor trebuie astfel amenajat incat evacuarea apei sa se realizeze complet. In acest scop, fundul acestora este prevazut cu o retea de canale de pentru scurgerea apei catre gura de evacuare a bazinului.
Aceste bazine conduc in acelasi timp si pestele catre gura de evacuare a bazinului pentru recoltare. Sub aceste aspecte reteaua de canale mentionata are o importanta deosebita, de buna ei intretinere si functionare depinzand in mare parte reusita pescuitului de toamna.
Pentru mentinerea capacitatii de productie naturala a bazinelor este recomandabil ca solul acestuia sa nu fie indepartat prin utilizare la construrea digurilor decat numai in caz de forta majora si in acesta situatie trebuie luate masuri pentru ingrasarea fundului.
Pentru transportul hranei pentru pesti si al pestelui in perioada pescuitului, digurile sunt amenajate in drumuri carosabile.

2. Tehnologia de crestere si ingrasare a crapului.

a) Pregatirea bazinelor de crestere
In vederea crearii, in helesteele de crestere si ingrasare a crapului a conditiilor optime pentru dezvoltarea pestilor se impune aplicarea lucrarilor de ameliorare.
De regula bazinele de crestere a crapului in perioada de iarna, sunt lasate pe uscat, daca productia de peste de consum a fost vanduta din toamna.
In perioada in care bazinele sunt pe uscat se asigura repararea digurilor si a instalatiilor hidrotehnice (instalatii de alimentare si evacuare a apei), se curata bazinele de vegetatie uscata se intretin canalele drenoare si gropile de pescuit.
De obicei aceste lucrari se executa in lunile ianuarie, februarie si inceputul lunii martie.
Inainte de inundarea bazinelor de crestere de regula in luna martie (prima decada) se executa lucrarile de mobilixzare a solului ce contituie fundul bazinului, se aplica amendamentele de calciu acestea in urma unor analize a solului si se distribuie ingrasamintele organice sau minerale. Aceste lucrari se executa in amenajarile ciprinicole unde se tine cont si de productivitatea naturala.
In amenajarile ciprinicole intensive unde productiile realizate sunt de 5-6 to/ha productivitatea naturala nu poate fi luata in calcul.
Se monteaza mesele de furajare 8-10 mese/ha avand in vedere densitatea la populare mare si pentru a evita crestrea pestelui pe mai multe categorii de greutati (fig.2)
Inundarea bazinelor de crestere are loc in luna martie in 10 zile.

b)Popularea bazinelor de crestere
Dupa tehnologia clasica, indiferent de ciclul de exploatare adoptat primavara de
regula in ultima decada a lunii martie sau prima decada a lunii aprilie inainte ca pestele sa caute activ hrana se trece treptat la popularea bazinelor de crestere.
b.1. Necesar material de populare
Pentru acest gen de amenajare piscicola cu ciclu de productie de 1 an materialul de populare este adus din ferme specializate pentru obtinerea materialului de populare de 1 an (pepiniere).
Pentru ferma de crestere a crapului de consum in suprafata de 10 ha de amenajare cu o productie de 6 to/ha din care 5 to crap + 1 to sanger necesarul de material de populare se calculeaza functie de productia pe unitate de suprafata si de supravietuirea pe timpul perioada de crestere si de greutatea medie a pestelui la finele productiei.

Calculul materialului de populare:

-Productia obtinuta (preconizata) 5 to crap/ha +1 to sanger /ha
-Greutati medii – crap -2 kg/buc, sanger 2 kg/buc
-Suprafata bazinelor de crestere 10ha
-Supravietuire in perioada de crestere » 90 %
– nr. pui de crap (1an) = ( 10 ha x 5.000kg/ha) / (0,9 x 2 kg/buc)= 27.780buc
-nr pui de sanger (2ani) = (10ha x 1.000kg/ha) / (0,9 x 2 kg)/buc= 5.555 buc

Popularea helesteelor de crestere se face cu 2.778 buc pui de crap 1 an in greutate de 100 gr/buc /ha si 556 buc puiet sanger 2 ani in greutate medie de 250 gr/buc/ha
Necesarul materialului de populare pentru ferma de crestere a crapului:
– crap = 2.778 kg
– sanger = 1.390 kg
La populare pentru cresterea intensiva si superintensiva a crapului se urmareste ca
materialul sa fie uniform din punct de vedere al greutatii/buc si sanatos din punct de vedere sanitar-veterinar.

c) Furajarea
Pentru cresterea si ingrasarea crapului in sisteme intensive si superintensive
furajele folosite sunt cu proteina 25-37% si lipide intre 7-12 % sunt furaje granulate, extrudate distribuite sub forma uscata -furaje speciale pentru cresterea crapului.
Tehnicile de administrare a furajelor la pesti sunt foarte variate, de la distribuirea
manuala pana la utlizarea distribuitoarelor automate si a echipamentelor computerizate.
Distribuirea manuala este utilizata pe scara larga, desi se inregistreaza mari
pierderi de substante nutritive.
Distribuitoarele automate utilizate mai ales in sistemele superintensive si intensive sunt foarte fiabile si simplu de folosit, alimentele putand fi distribuite fractionat sau continuu.
In functie de caracteristicile tehnice, distribuitoarele automate pot fi de mai multe tipuri: mecanice, electromecanice si electronice.
Factorul determinant in alegerea tipului de distribuitor este cel economic.
Furajarea in acest sistem de amenajare(10 ha) se face zilnic si portionat in doua ratii intrucat densitatea este mare.
Furajele folosite in amenajarile sistematice pentru cresterea crapului in sisteme intensive si superintensive au un coeficient de conversie de 1,5 kg furaje la 1 kg peste obtinut.

C.1. Necesar de furaje pentru ferma de 10 ha
– Productia obtinuta : 50.000 kg crap
– Material populare : 2778 kg crap
– Diferenta de crestere : 50.000- 2778= 47.222 kg
– Coeficient de conversie – 1,5
– Cantitate necesara de furaje:
47.222 kg x 1,5 kg furaje/ kg peste= 70.833 kg
Furajarea se face pe o perioada de 180 zile/1 ciclu.
Cantitatile de furaje distribuite zilnic se stabilesc in functie de dimensiunile materialului de poulare, temperature apei si de sporul de crestere planificat.
Pentru fiecare tip de furaj folosit exista fisa tehnica de furajare care indica cantitatea de furaje folosite zilnic la 100 kg de peste in functie de datele enumerate mai sus.
Pentru constatarea sporului de crestere la fiecare doua saptamani se efectueaza pescuitul de control si in functie de constatarile facute se intervine in modul de furajare.

d) Alimentarea cu apa
-Umplerea bazinelor de crestere se face in luna martie, timp de 10
zile
Adancimea medie a apei in bazine= 1,5 m
Volum de apa 150.000 m3 aprox 650 m3/h- debit
Alimentarea amenjarii se poate face prin canal de alimentare de
suprafata sau conducta F= 600 mm ingropata in corpul digului.
-Pentru primenirea apei din bazinele de crestere (obligatorie in
sistemul de crestere intensiv si superintensiv ) este necesar un debit de 6 l/s x ha
Volumul de apa necesar pentru primenire :
Vdebit=6 l/s x ha x 180 zile x 10 ha = 933.120 m3/ciclu »1.000.000
Volumul de apa consumat= Vumplere + V primenire = 1.150.000 m3
Pentru evacuarea apelor de primenire si golirea bazinelor de crestere se folosesc calugari cu 3 pereti (in interiorul bazinelui) sau cu 4 pereti (incastrat in dig) dar care au obligatoriu 3 nise pentru a putea evacua atat apele de fund 9primenire) cat si cele de suprafata (golire).

e) Productii realizate
Pentru ferma de crestere a crapului in suprafata productive de 10 ha
in sistem intensive sau superintensiv productia obtinuta este de : 50.000 kg crap/buc
10.000 kg sanger 2 kg/buc
Pestele produs poate fi pescuit functie de comenzile pentru comercializare cu navodul (pescuit de rarire) sau la gropile de pescuit.

f) Necesarul personal
Pentru astfel de ferme pentru desfasurarea activitatii este nevoie de 2 maxim 3
piscicultori. Doar in cazul pescuirii de rarire cand se face pescuit cu navodul sunt necesare 6 pescari

g) Echipamente si dotari specifice
– instalatii de alimentare si evacuare : 10 buc x 10 buc
– instalatii de aerare a apei; avand in vedere densitatea mare in cresterea
intensive si superintensiva si a consumului de oxigen mare in cazul temperaturilor ridicate (&gt;22 0C) trebuie intervenit cu instalatii de aerare a apei: 2 buc/ha (1kw/h), 20 bucati aeratoare.
– instalatii de furajare automata (optional)
– 5 barci pentru distribuirea furajelor
– Ciutare 1 buc
– Instalatii de producere a ghetii artificiale
– Navod L= 200 M, l= 4 m, a=26mm
– Instalatii de iluminat si siguranta
– Lazi, cutii, navete,cosuri pentru manipularea, conditionarea si livrarea marfii
– 1 autoutilitara 1,5 to
– Sediu administrativ :
§ magazine furaje
§ spatii depozitare materiale
§ spatii depozitare si conditionare peste
§ birouri

Cheltuieli si Venituri – productie

1. Cheltuieli privind alimentarea cu apa:
– alimentare 1.150.000 m3 x 25.000 lei/1000 m3=28.750.000 lei
– evacuare 1.150.000 m3 x 12.500 lei/1000 m3=14.750.000 lei
Total = 43.500.000 lei

2. Cheltuieli privind materialul de populare
– crap : 2.778 kg x 100.000 lei/kg = 277.800.000 lei
– sanger: 1.390 kg x 40.000 lei/kg = 55.600.000 lei
Total = 333.400.000 lei

3. Cheltuieli cu furajele
– 70.833 kg x 27.000 lei/kg = 1.912.491.000 lei

4. Cheltuieli cu personalul :
§ 2 salariati x 10.800.000 lei/luna x 12 luni=260.000.000 lei

5. Cheltuieli cu energia:
– 20 instal aerare x 1 kw/ora x 1000 h x 5000 lei/kw= 100.000.000 lei
– instalatia de productie a ghetii :
20 to gheata : 600 kg/ 24 ore = 34 zile x 24 ore x 3 kw/ora
2448 kw x 5000 lei/kw = 12.240.000 lei
– instalatii automate de furajare = 10.000.000 lei
– instalatii de iluminat si siguranta »20.000.000 lei
Total = 142.240.000 lei

6. Cheltuieli cu materiale necesare pregatirii bazinleor :20.000.000 lei

7. Alte cheltuieli generale 10 5 din cheltuieli totale =270.000.000 lei

Total cheltuieli » 2.970.000.000 lei

Venituri :

50.000 kg crap x 70.000 lei/kg = 3.500.000.000 lei
10.000 kg sanger x 35.000 lei/kg = 350.000.000 lei
Total venituri :3.850.000.000 lei

Profit : 3.850.000.000 – 2.970.000.000= 880.000.000 lei

 

AVERTISMENT OMS: Carnea procesată, precum bacon-ul, şunca şi cârnaţii, cauzează cancer

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) va publica un raport în legătură cu riscurile asociate cu consumul de carne roşie şi carne procesată. Potrivit raportului, consumul de bacon, cârnaţi şi şuncă măreşte riscul apariţiei cancerului.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii: carnea procesată, precum bacon-ul, sunca şi cârnaţii, cauzează cancer

Raportul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a fost realizat de World Cancer Research Fund (WCRF) – Agenţia Internaţională pentru Cercetarea Cancerului din cadrul OMS.

Potrivit cotidianului The Telegraph, raportul va include carnea procesată, precum salamul, cârnaţii, micii, carnea tocată, costiţa sau şunca, în categoria “cancerigenă pentru oameni”, cea mai ridicată treaptă de avertizare dintre cele cinci, alături de alcool şi ţigări.

Cercetările specialiştilor WCRF indică o legătură puternică între consumul ridicat al cărnii procesate şi cancerul de colon. Potrivit acestora, există deja dovezi solide că produsele din carne procesată, consumate chiar şi în cantităţi mici, ar creşte riscul de cancer la colon.

În urma cercetărilor din laborator, experţii au constat că pigmentul care dă culoare cărnii roşii, hematina, ar afecta mucoasa intestinului uman. Un alt factor de risc în apariţia cancerului îl constituie metodele de conservare prin afumare, uscare sau saramură, sau prin adăugarea de conservanţi.

Studiile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii mai arată că odată ce încep să consume mai multă carne roşie, oamenii au tendinţa să mănânce din ce în ce mai puţine alimente din categoria legume şi fructe, atât de importante împotriva cancerului.

Cu toate acestea, Agenţia Naţională pentru Cercetarea Cancerului din cadrul OMS nu recomandă eliminarea totală a cărnii roşii din alimentaţie, deoarece este o sursă importantă de proteine, vitamine şi minerale precum fierul sau zincul. Ea ar trebui  consumată cu moderaţie, mai puţin de 500 de grame pe săptămână de carne de porc, vită sau miel.

 

Ingrijirea gainilor ouatoare iarna , stimularea ouatului si obtinerea clostilor

Instalate in adapostul de iarna, inca de la inceputul lunii noiembrie, gainile, mai ales daca la populare erau puici, in varsta de 22-24 saptamani (deci eclozionate in jurul lunii mai), trebuie ca in decembrie – ianuarie sa produca saptamanal cel putin 5 oua pe cap de pasare.Pentru aceasta insa, pe langa un bun adapost si o hranire completa pasarile trebuie sa aiba asigurate inca o serie de conditii de viata care se refera mai ales la mediul inconjurator si la programul de ingrijire.

 

Ce pretentii au gainile ouatoare in lunile de iarna

 

Caldura din adapost influenteaza direct nivelul productiei de oua, consumul de nutreturi si chiar sanatatea pasarilor. Temperatura care asigura cea mai mare productie de oua este de 13°C, masurata la nivelul de vietuire a pasarilor (40-50 cm de la pardoseala sau, in cazul bateriilor, la nivelul etajului de mijloc.

 

La temperaturi de 14-18°C sau chiar de 19-22°C productia de oua este de asemenea mare, iar consumurile de nutreturi pentru un ou sunt mai reduse (150-160 g nutret pentru un ou).

 

Temperaturile mai scazute de 12-10°C si chiar de 8°C permit productii satisfacatoare de oua, daca mediul din adapost nu devine prea umed.

 

Sub 8°C ouatul incepe sa scada, consumul de nutret pentru un ou crescand mult. La temperaturi insa mai mici (2-3°C) ouatul devine atat de rar incat abia se poate obtine 1 ou pe saptamana de la fiecare gaina cu un consum de peste 800 g nutret pentru un ou.

 

Umezeala din asternut si din aerul adapostului poate sa creasca in lunile reci si sa influenteze in rau productia de oua si sanatatea pasarilor. Aceasta se poate corecta prin pastrarea in adapost a unei temperaturi mai putin scazute, prin ventilatie, prin evitarea oricarei surse de umezire (adapatori necorespunzatoare, condens de apa pe pereti sau tavane etc.) si prin intretinerea corecta a asternutului.

 

Aerul din adapostul pentru cresterea gainilor influenteaza in rau productia si sanatatea pasarilor atunci cand nu este aproape tot atat de curat cat aerul din atmosfera.

 

In adapost el poate saraci in oxigenul pe care pasarile il Iau prin respiratie si se poate incarca cu gazele daunatoare eliberate de pasari si de dejectii.

Primenirea aerului se realizeaza prin ventilatie, care poate fi neorganizata (deschiderea dupa nevoie a ferestrelor) sau organizata: artificiala – prin electroventilatie – sau naturala – prin cosuri de ventilatie.

 

Lumina din adapostului pentru cresterea gainilor, in timpul lunilor de iarna, nu asigura durata necesara formarii oulelor astfel incat in aceasta perioada apare nevoia de prelungire a zilei, prin iluminare artificiala, astfel incat ziua lumina sa nu fie mai scurta de 14 ore.

 

Tinand seama de toate acestea trebuie ca, in lunile de iarna, sa se ia o serie de masuri specifice pentru a da pasarior posibilitatea de a produce pe masura posibilitatilor pe care le au.

 

Cum se pot realiza conditiile cerute de gaini in lunile de iarna

 

In adapostul pentru cresterea gainilor, in primul rand trebuie sa se evite scaderea temperaturii sub 10-12°C (prin izolarea ferestrelor, a usilor de acces, a usitelor pentru pasari si a oricaror deschideri prin care se poate pierde caldura produsa de pasari.

 

Pentru aerisirea adapostul pentru cresterea gainilor se lasa numai un ochi de geam care sa se poata deschide la nevoie sau se foloseste cosul de ventilatie, al carui tiraj se reduce pe vreme geroasa la jumatate sau chiar la un sfert.

 

Ziua lumina se poate prelugi prin becuri electrice (3-5 W/m² pardoseala), care se aprind la apusul soarelui si se sting dupa 5 ore, in decembrie, dupa 4 ore in ianuarie, dupa 3 ore in februarie, dupa 2 ore in martie si dupa o ora in aprilie, pentru ca in mai si iunie gainile sa traiasca numai cu lumina naturala.

 

Pentru a feri pasarile de excesul de umezeala, se verifica adaposturile si gradul lor de populare (umplere), ca si pozitia lor (nivelul apei sa fie la nivelul liniei spinarii pasarilor).

Pe vreme geroasa este bine ca, la schimbarea zilnica a apei, sa se foloseasca apa calda (50-60°C).

 

Pentru acelasi motiv pasarile nu se lasa libere in exterior pentru a nu aduce pe picioare apa din zapada sau noroi. Asternutul umezit se inlocuieste cu material uscat si ori de cate ori incepe sa se formeze deasupra o pojghita noroioasa, se afaneaza cu furca, introducand dejectiile in mijlocul asternutului pentru a-i usura fermentarea.

 

Se asigura densitatea normala a pasarilor astfel incat acestea sa poata incalzi adapostul fara a produce prea mari cantitati de gaze daunatoare sau umezeala, respectiv 3-4 gaini mixte sau 4-5 gaini usoare/m² de pardoseala.

 

Hranirea pasarilor, indiferent daca se folosesc nutreturi combinate, amestec de concentrat PVM cu cereale sau furaj de ferma, poate fi imbunatatita daca se administreaza suplimentar morcov ras, graunte incoltite (ovaz cu coltul alb), frunze din fan de lucerna si de asemenea, separat, o sursa de calciu (creta furajera, fosfat de calciu, var stins de peste 6 luni).

 

Recoltarea oualor trebuie sa se faca de 2 ori pe zi, la orele 10-11 si 14 si acestea pastrate intr-o incapere neincalzita (dar nu sub 6-8°C) preferabil pe cofraje din carton.

 

In asemenea conditii, cu gaini dintr-o rasa buna ouatoare care au ajuns la varsta de 20-24 saptamani la inceput de decembrie, crescatorul se poate astepta la productii medii de 5 oua/saptamana si respectiv peste 130 oua de la fiecare gaina in perioada de 6 luni cuprinsa intre decembrie si mai.

 

  Stimularea ouatului si obtinerea clostilor

Cresterea gainilor – Stimularea ouatului si obtinerea clostilor

In general, productia de oua a gainilor depinde de rasa si de asigurarea conditiilor de viata. Alegerea rasei trebuie sa se faca in functie de posibilitatile de hranire si adapostire pe care le putem asigura pasarilor.

 

Astfel, rasele mixte, mai ales Rhode Island – cu penele rosii si creasta dintata – sunt, in general, mai putin pretentioase la aceste conditii, dar au un consum mai mare de furaje cu aproximativ 10% si oua mai putine decat gainile din rasa Leghorn, gaini albe cu creasta dintata, mare.

 

Alti factori foarte importanti care influenteaza productia de oua sunt: hranirea, caldura si lumina.

 

Rezultate cu adevarat eficiente in cresterea gainilor se obtin cu nutreturi combinate, care contin toate substantele nutritive necesare acestora, bine echilibrate

 

Hranirea gainilor ouatoare

Se recomanda ca nutretul combinat cumparat de la societatile specializate care il fabrica, eventual prin schimb cu cereale.

 

Furajele proteice (sroturile, faina de carne si de peste) se pot inlocui intre ele, in functie de posibilitati, astfel incat sa asigure cantitati asemanatoare de substante nutritive.

 

Adaugarea unor surse de saruri minerale in ratie, asa cum este creta furajera, faina de oase, varul stins, faina de scoici, care pot inlocui sursele prezentate in tabel, astfel incat sa asigure 3% calciu si 0,6% fosfor, este absolut necesara pentru a nu avea oua cu coaja moale, chiar fara coaja. Acestea insa influenteaza si numarul de oua produse.

 

Sarea de bunatarie este, de asemenea, necesara, in proportia prezentata, lipsa ei putand opri productia de oua, iar excesul peste 1%, in ratie, poate determina intoxicatii.

 

In concluzie, pentru stimularea ouatului, trebuie ca gainile sa primeasca in ratie furaje proteice, daca nu celel clasice macar boabe de leguminoase fierte (soia, fasole, mazare), tarate de grau, drojdie de bere, furaje minerale si vitamine, care s epot asigura partial prin folosirea de graunte incoltite (revista „Fermierul” (vezi nr. 7(29)) sau nutreturi suculente (nutret verde, radacinoase etc.), 5-10% din ratie, faina de grau de lucerna, 3-7% din ratie.

 

Durata zilei lumina influenteaza in mare masura productia de oua, regula fiind ca in perioada de ouat acestea sa fie in crestere sau pastrata constant, evitand sa acada.

 

Pentru stimularea mai accentuata a productiei, desi in mod natural ziua lumina primavara este in crestere se poate mari durata de iluminare zilnica a adapostului cu 30 minute pana la o ora, in fiecare saptamana, dimineata si/sau seara (inainte de lasarea amurgului), pana ce se ajunge la 12-14 ore lumina/zi, dupa care regimul se mentine constant.

 

Acest lucru se realizeaza cu becuri cu incandescenta de 25-40 W astfel incat sa asigure 3-5 W/m² sau cu lampi fluorescente de 1,5-3 W/m².

 

Temperatura aerului din adapost trebuie sa fie de 13-20°C, gainile suportand destul de bine temperaturi cuprinse intre 10-30°C.

 

In sistem gospodaresc, intr-un adapost bine construit si intretinut, iarna se asigura minim 6-8°C, daca adapostul este plin cu pasari (3-5 cap/m.p.), iar pardoseala acoperita de asternut in grosime de 10-20 cm.

 

Daca gospodarul doreste ca gainile pe care le creste sa cada si closti, trebuie sa evite rasele de gaini care se cresc de obicei in fermele mari de stat, deoarece acestea sunt selectionate special sa nu cloceasca, pentru a obtine productii maxime de oua (in timpul clocitului gainile nu oua) fiindca este mult mai eficient ca ouale sa fie incubate artificial, mai ales in statii de incubatie de mare capacitate.

 

Dintre rasele de gaini care clocesc bine se pot mentiona cele mixte, cum sunt: Rhode Island (nu hibridul Rosso din fermene de stat), Susex, Orpington, Wyandotte, rasele grele (atentie gainile prea mari strivesc puii): Cochinchina, Brahma; gainile comune.

 

Clocitul altor specii de pasari

 

Unele specii de pasari clocesc bine, iar altele nu clocesc deloc. Astfel, curcile sunt cele mai bune closti, incuband bine oua de toate speciile, cu exceptia celor prea mici, pe care le-ar putea sparge, cum sunt cele de fazan.

 

Clocesc de mai multe ori pe an, scot foarte bine, mai ales, puii de gaina, pe care ii ingrijesc bine in cresterea naturala.

 

Ratele, de regula, nu clocesc, cu exceptia ratelor lesesti, iar gastele din rasa chineza (Leseasca), clocesc mai slab.

 

In unele situatii, cand nu se gasesc closti sau se urmareste obtinerea de pui timpurii, apare necesara fortarea clocitului. Acest lucru se poate realiza la aproape toate speciile de pasari domestice insa mai ales la curci si la pasarile adulte care au produs deja o serie de oua.

 

Stilmularea clostilor – asternutul

 

Pentru fortare se folosesc cuibare de dimensiuni obisnuite (cu suprafata de 35×40 cm pentru gaini si 60×60 cm pentru curci), de forma unei cutii cu capac, care sa permita respiratia normala a pasarii.

 

In cuibar se pune un strat de paie atat de gros, incat pasarea asezata in pozitie de clocit sa ajunga cu spinarea la nivelul superior al cutiei.

 

In cuib se pun 4-5 oua la incercare (eventual incalzite la 39-40°C de doua ori pe zi), pe care se aseaza pasarea.

 

Cutia se acopera cu capac, care nu permite pasarii sa se ridice, ci o obliga sa stea pe oua.

Pasarea este scoasa de doua ori pe zi cate 10 minute pentru hranire si adapare, dupa care se aduce inapoi in cuibarul curatit corespunzator.

 

Se procedeaza astfel 5-6 zile pana cand se constata ca ouale de incercare s-au incalzit si ca pasarea isi manifesta dorinta de a-si continua clocitul.

 

Din acest moment se reduce grosimea asternutului la normal, iar capacul se poate scoate.

Daca pasarea cloceste linistit in aceste conditii timp de 24 de ore, ouale de incercare sepot inlocui cu oua de incubatie.In acest mod pot fi fortate sa cloceasca si ratele si chiar unii masculi.

Cum să prevenim mortalităţile la păsări crescute în gospodăriile populaţiei

 

Pseudopesta aviară

Una din cauzele care produc pierderi prin mortalitate o constituie prezenţa pseudopestei aviare în efectivele de galinacee (găini, curci, fazani, bibilici etc.).

 

Prezenţa bolii într-un efectiv neimunizat antipseudopestos, este uşor de recunoscut prin aceea că într-un răstimp de o săptămână boala poate să ucidă, aproape în totalitate, păsările receptive (adică păsările nevaccinate).

De menţionat că această boală nu afectează palmipedele. Prevenirea mortalităţilor datorate prezenţei pseudopestei se realizează exclusiv prin vaccinare, care se aplică din timp păsărilor sănătoase. Pentru vaccinarea împotriva pseudopestei aviare la noi în ţară există, atât vaccinuri vii cât şi vaccinuri inactivate, care dacă sunt folosite sistematic previn, cu succes, pierderile prin mortalitate datorate evoluţiei acestei boli.

Dacă boala a debutat deja, trebuie ştiut că nu există tratament şi că vaccinarea păsărilor încă sănătoase este inutilă, deoarece din momentul administrării vaccinului şi până la instalarea imunităţii trebuie să treacă cel puţin 10-12 zile, interval în care păsările nevaccinate mor.

 

Holera aviară

O altă cauză a mortalităţilor o constituie evoluţia holerei aviare. Holera aviară, spre deosebire de pseudopestă afectează atât galinaceele cât şi palmipedele. Deşi există în comerţ vaccin contra acestei boli totuşi, vaccinarea contra holerei nu este foarte extinsă deoarece eficacitatea vaccinului nu este foarte bună.

Prezenţa holerei în efectivele de păsări se remarcă prin aceea că apar zilnic, sau aproape zilnic, mortalităţi care deşi numeric sunt neînsemnate, totuşi cumulate, în timp, pierderile devin substanţiale. Fiind o boală bacteriană, pentru prevenirea pierderilor datorate holerei se poate face tratament.

Tratamentul trebuie instituit cât mai precoce şi constă în administrarea de substanţe antibacteriene (oxitetraciclină, lincospectin, norflox, enrofloxacină etc.), în apa de băut, sau în furaje, pe durata a 5-7 zile, se va face pauză de o săptămână, după care tratamentul poate fi reluat încă o dată. Pentru o mai bună eficacitate, în terapie, se vor asocia şi produse care conţin aminoacizi şi vitamine.

 

Difterovariola aviară

O boală frecvent semnalată este difterovariola aviară, boală virală, care afectează galinaceele şi care se manifestă fie prin erupţii cutanate pe tegumentul capului (boala este cunoscută în popor sub denumirea de bube), fie prin prezenţa de pseudomembrane pe mucoasele capului (în cavitatea bucală, în sacii conjunctivali, în sinusuri).

Prezenţa acestei boli în efectiv, produce pierderi prin mortalitate relativ mici, dar virusul are acţiune imunosupresoare asupra organismului, fapt care predispune pasărea la contractarea unor infecţii banale, care în condiţiile unui organism sănătos nu s-ar exprima clinic. Şi această boală poate fi prevenită cu succes, prin vaccinare.

Vaccinarea se va face la păsări sănătoase şi este de dorit ca vaccinul să se administreze din timp (sfârşitul verii), pentru a preveni formele clinic manifeste de boală din sezonul de toamnă. Dacă deja boala evoluează se poate interveni terapeutic, doar pentru a grăbi trecerea prin boală.

În acest scop se vor administra produse antimicrobiene (pentru prevenirea complicaţiilor bacteriene) şi preparate cu vitamine şi aminoacizi pentru întărirea rezistenţei generale a organismului.

 

Alte cauze

În afara cauzelor enumerate mai sus, mai pot să apară pierderi prin mortalitate ca urmare a asocierii unor infecţii banale cu stări de parazitism, mai mult sau mai puţin intens. Stările de parazitism pot şi ele produce pagube în efectivele de păsări.

Pentru evitarea acestor pierderi se recomandă efectuarea la timp a tratamentelor antiparazitare, cu produse care să aibă în spectru atât viermii rotunzi (nematodele), cât şi viermii laţi (cestodele). În această perioadă, în efectivele de păsări, crescute în sistem tradiţional, ne confruntăm cu mai multe probleme, unele dintre acestea putând produce pierderi prin mortalitate, chiar foarte însemnate, dacă nu sunt luate măsuri din timp.

Sa invatam  limbajul animalelor, de la care primim lectii inedite

Vaca ofera informatii tot timpul despre cat de sanatoasa este. Aceste lucruri se reflecta in atitudine, limbajul corpului si conditia corporala. Invatati sa observati aceste detalii, sa le evaluati si sa gasiti solutii pentru a obtine profitul dorit de la afacerea dumneavoastra.

Comportament natural

 

Verificarea confortului vacilor inseamna sa ne intoarcem in timp si sa aflam care este comportamentul natural al unei vaci. Inainte vacile erau mai mult tinute pe pajiste si puteau sa se desfasoare natural. Aceste obiceiuri au disparut, deaorece acum vacile sunt mutate in grajduri si adaposturi. Pentru a judeca nivelul de confort al unei vaci, cel mai important este de stiut cum actioneaza o vaca natural. Cu cat este mai natural comportmentul ei in grajd, cu atat va fi mai bine pentru ea si pentru tine. Mai jos este redat un tabel simplificat despre programul unei vaci in lactatie.

 

Intervale de timp zilnice pentru o vaca in lactatie:

 

Activitate        Timp dedicat unei activitatie pe zi

Hrana  3- 5 ore (9 – 14 mese pe zi)

Odihna            12–14 ore

Intercatiuni sociale      2–3 ore

Rumegatul       7–10 ore

Bautul 30 minute

Afara din grajd (muls, timp calatorit) 2,5–3,5 ore

Sursa: Grant, Rick: Incorporating dairy cow behavior into management tools.

Cel mai eficient sistem de adapare din lume nu va fi eficient daca vacile nu stau in conditii confortabile. Pentru a ava ajuta sa analizati nivelul de confort in ferma, folosim un ghid DeLaval pentru confortul animalelor.

 

Exista trei criterii importante dupa care DeLaval analizeaza confortul vacilor:

 

  • Semnale animale: vezi, asculta si simte vaca si aprecieaza daca este sanatoasa sau nu.

 

  • Scor Conditie Fizica (BCS): aplicati aceasta metoda relevanta pentru greutatea vacii in diferite stadii de lactatie.

 

  • Scor locomotie: dati o nota schiopatatului folosind o metoda standardizata. Aceast lucru o sa va ajute sa identificati probleme inainte ca o vaca sa devina in mod evident schioapa. Mai multe informatii in partea a IIIa.

 

Verificarea celor 3 de mai sus va ofera date valoroase despre sanatatea cirezii dumneavoastra si saa ajuta sa luati deciziile corecte in ferma. Imbunatatirea confortului vacilor o sa va ajute pe viitor sa obtineri un scor din ce in ce mai bun.

 

„Aminteste-ti, fermieritul este despre vaci.” – Jan Hulsen / Author of Cow Signals©

 

Ce sunt semnalele de la animal?

 

Urmatoarele intrebari v-ar putea ajuta in demersul dumneavoastra:

 

Ce vad?

 

Ce cauzeaza acest lucru?

 

Ce inseamna acest lucru?

 

Cum sa interpretam semnalele de la vaci?

 

Analiza unui animal nu este atat de simpla precum pare. Va rugam sa studiati tabelul cu semnalele de la animale si invatati-l pe de rost. De fiecare data cand va plimbati printre vaci, selectati una si verificati-o in concordant cu indicatorii de sanatate. Dupa ce ati verificat cateva vaci in acest fel, veti putea intelege mai bine necesitatile lor. Nu trageti concluzii in aceasta faza, pentru ca trebuie sa verificati si conditia fizica si sa acordati un scor, de asemenea si pentru locomotie.

 

Temperatură

 

O vaca trebuie sa aiba temperatura cuprinsa intre 38 si 39 °C. Urechile reci pot indica existenta febrei laptelui sau probleme de circulatie ale sangelui.

 

Picioare

 

Problemele la picioare sunt cauzate de un asternut neadecvat, de fixarea nepotrivita a echipamentului in grajd sau de infectie la copite.

 

Rumegatul

 

O vaca ar trebui sa rumege intre 7 si 10 ore pe zi, mestecand la un rumegat de 40 si 70 de ori. Daca dureaza mai putin, inseamna ca ratia este inadecvata.

 

Rumen

 

Rumenul trebuie sa fie plin cu hrana rumen-ul trebuie umplut cu mancare. Partea stanga a stomacului (vazuta din spatele vacii) ar trebui sa fie evidenziata. Daca va impingeti pumnul in rumena r trebui sa se contracte ferm intre 10 si 12 ori in 5 minute.

 

Alerta

 

O vaca sanatoasa are o piele stralucitoare si un stomac plin.

 

Gat

 

Un gat umflat este cauzat de un gard electric care este asezat prea jos sau de un echipament de grajd ajustat incorrect.

 

Copite

 

Vacile sanatoase stau in picioare drept si nemiscate cand mananca. Schiopatatul sau taratul copitelor sunt semne pentru o sanatate deficitara. Acest lucru poate fi cauzat de o pardosea nepotrivita sau de lipsa tratamentului pentru copite, Intodeauna verificati sub copite pentru indicii suplimentare si folositi scoring-ul pentru sanatatea copitelor.

 

Uger

 

Pentru a verifica starea ugerului, priviti cu atentie mameloanele dupa muls. Mameloanele sanatoase sunt flexibile si colorate natural. Sanatatea ugerului poate fi influentata de o igiena precara, o instalatie de muls deficitara sau ratii de mancare nepotrivite.

 

Dejectii

 

Acestea nu trebuie sa fie prea tari sau prea lichide si nu trebuie sa contina parti nediferate.

 

Respiratia

 

Respiratia normala variaza intre 10 si 30 de respiratii pe minut. O rspiratie mai alerta indica stres cauzat de caldura sau durere si febra

 

Fatarea la oi si capre;Sa invatam  limbajul animalelor, de la care primim lectii inedite

 

 Actul fatarii dureaza de obicei 15-20 minute, iar daca aceasta este gemelara al doilea porus survine dupa alte 15 minute, dupa care urmeaza eliminarea invelitorilor fetale in cca 1-2 ore.

 

Inca din faza intrauterina (de gestatie) se pun bazele ereditare ale noului nascut si ale viitorului lui potential productiv. Astfel, daca ne referim numai la greutatea la nastere, practic aceasta conditioneaza viabilitatea, vitalitatea si deci ritmul lui de crestere si dezvoltare.

In vederea fatarilor se impune mai intai crearea unor conditii corespunzatoare de microclimat, de hranire si intretinere. De aceea, pe timpul fatarilor de iarna temperatura din saivan trebuie sa fie de minim 8-10°C in compartimentul oilor mame si de 15-17°C in cel al mieilor si iezilor in primlele 3 saptamani de viata, dupa care aceasta poate descreste la 10-12°C; umiditatea trebuie sa nu depaseasca 60-65%, iar luminozitatea sa fie de 1:10 – 1:12.

 

Temperatura scazuta un timp mai indelungat reduce ritmul de dezvoltare a mieilor si iezilor prin utilizarea unei parti apreciabile de substanta nutritiva la satisfacerea cerintelor fiziologice ale organismului in crestere.

 

Primele interventii la nastere constau in indepartarea prin stergere si usoara frecare cu o bucata de panza curata si uscata a mucozitatilor de pe suprafata corporala – operatie cu rol si de masaj, necesara intensificarii circulatiei sangvine periferice – si in special din zona gurii si a narilor, pentru usurarea respiratiei.

 

De asemeni, se sectioneaza ombilicul la 3-4 cm de abdomen, se leaga si dezinfecteaza. In primele 20-25 minute, daca mielul sau iedul nu o face singur, este ajutat sa consume cat mai mult colostru, dupa ce in prealabil s-au tuns fibrele de lana din jurul ugerului si s-au indepartat intr-un vas primele picaturi din mameloane.

 

Oile “rele mame” se mentin 1-2 zile cu propriul miel sau cu cel orfan sau gemelar in boxa de fatare (0,80-1,0 m) in care oaia se contentioneaza de unul din peretii acesteia, timp in care are loc obisnuirea lor reciproca.

Obligativitatea consumului rapid de colostru este determinata de continutul ridicat al acestuia in substante proteice (nutritive), – ceea ce intensifica viteza de crestere a mielului si iedului -, minerale – care concura la expulzarea rezidiilor intestinale cumulate in viata intrauterina – si in substante antiinfectioase (imunoglobulinele) care confera rezistenta sporita la imbolnaviri in primele cca 10-12 zile.

 

Dupa aceasta data, se dezvolta propriul sistem reticuloendotelial de aparare contra infectiilor, stiut fiind ca la nastere mielul este lipsit de anticorpi datorita barierei placentare a mamei, care blocheaza trecerea lor in organismul fatului.

 

De remarcat, insa, ca, in primele 6-8 ore, capacitatea intestinala de absorbtie a macromoleculelor de proteina din colostru este maxima. De aceea, daca oile mame nu au suficient colostru, mieii, iezii acestora se “apleaca” la alte mame care au nascut in aceeasi zi.

 

Pentru lucrarile ulterioare de selectie, se impune inca din prima zi crotalierea si cantarirea lor individuala, indiferent de rasa.

 

La mieii Karakul si metisi, se aplica insa si bonitarea, respectiv aprecierea calitativa a pielicelelor, pe baza insusirilor buclajului (forma sau tipul buclei, inchiderea lor, directia de inrulare, modelarea, marimea, desimea, rezistenta, luciul, matasozitatea, nuanta culorii etc.).

 

La mieii ovinelor cu lana fina si semifina bonitatea are insa loc la 3-4 saptamani de viata, cand se apreciaza particularitatile invelisului pilos sub raportul pigmentiei, existentei perilor caduci, uniformitatii si extinderii lanii pe corp, constitutiei etc.

Intretinerea mieilor dupa perioada colostrala poate continua impreuna cu mamele lor pana la varsta de doua saptamani, dupa care mieii se separa in compartimente special amenajate in care se gasesc la discretie nutreturi macinate, otava de lucerna, bulgari de sare si apa potabila.

Pentru supt, oile se intalnesc cu mieii numai de 3 ori pe zi, dupa care se separa, timp in care se creeaza cu usurinta reflexul respectiv.

 

Mieii sunt obligati in felul acesta sa consume furaje solide cat mai de timpuriu. Este recomandabil ca aceasta hranire stimulativa sa inceapa chiar de la 7-8 zile, deoarece se intensifica dezvoltarea compartimentelor tubului digestiv, a echipamentului enzimatic (fermentilor, precum si motilitatea intestinala.

 

In final, aceasta va determina cresterea capacitatii de asimilare a furajelor si, deci, inregistrarea unor sporuri zilnice de greutate mai mari, concomitent cu reducerea duratei de alaptare in favoarea cresterii productiei de lapte-marfa. Totodata, se impune sa se adauge in ratia zilnica, in aceasta perioada de alaptare, si cca 15% fibroase de calitate, netocate.

 

Pe timp frumos, mieii se pot scoate in padoc sau supravegheat la pasune, deoarece acest fapt stimuleaza functia de sporire a numarului de globule rosii din sange (hematopoeza), dezvoltarea sistemului nervos si osos, pe langa efectul nutritiv si dietetic asupra organismului.

In felul acesta, mieii si iezii vor fi mai bine pregatiti pentru intarcare, respectiv separarea definitiva de mame.

 

In situatia in care unele oi mame n-au suficient lapte, mieii se alapteaza la altele, cu o productie mai mare, sau se recurge la biberon. La acelasi procedeu se apeleaza si in cazul mieilor orfani sau gemelari, mai ales daca in efectiv nu exista asa numitele “oi doici”, adica cele ai caror miei au disparut.

 

De asemenea, se impune compartimentarea adapostului in functie de varsta mieilor si sezonul de fatare in trei boxe si anume: pentru mieii cruzi, de 7-10 zile; mijlocii, 10-12 zile, si zburati, de 20-30 zile.

 

In felul acesta supravegherea hranirii si intretinerii mieilor va fi mai buna, putandu-se preintampina eventuale striviri etc. De respectarea acestor masuri si tehnologii de crestere si ingrijire a mieilor si iezilor in perioada de alaptare depinde capacitatea lor productiva ulterioara

Pozitiile normale sau distocice ale iezilor si mieilor la fatari

 

 

In parturitia normala botul este pozitionat intre membrele anterioare formand, mai mult sau mai putin, un con care va determina distensia progresiva a cervixului si vaginului, facand fatarea mai usoara.

 

Spargerea pungii cu lichid amniotic v-a lubrifia vaginul usurand fatarea.

Un membru anterior ramane in spate. Cand un picior anterior ramane in spate nu se mai formeaza conul care sa ajute fatarea Daca femela mama intampina dificultati este necesar sa aduceti piciorul fatului in pozitia normala.

Prezentarea cu trenul posterior. Fatul se angajeaza in traiectul de fatare cu trenul posterior, iar conul format din membre si cap ramane in spate. Aceste fatari sunt dificile. Cel mai mare pericol il reprezinta ruperea invelitorilor fetale inainte de expulzarea completa ceea ce va determina sufocarea produsului de conceptie. Se impune interventia si intoarcerea lui in pozitie normala de parturitie.

Capul intors in spate. Intrarea in canalul de fatare este foarte dificila daca nu imposibila. Solutia este sa incercati sa mutati capul fatului in pozitie normala. Fiindca memebrele anterioare sunt angajate deja, impingeti fatul inapoi pana puteti sa-i intoarceti capul astfel incat acesta sa fie pozitionat intre membre.

Corpul intors pe spate si un picior inapoi. Fatarea este dificila si trebuie intervenit pentru a intoarce fatul in pozitie normala, aducand si membrul anterior in fata capului .

Prezentare cu toate membrele. Membrele posterioare pot ajunge in fata capului, la nivelul celor anterioare. Fatarea devine imposibila. Se intervine prin impingerea membrelor posterioare si repozitionarea capului. Traiectul de fatare v-a fi astfel eliberat.

 

Fatari multipare

Fatarea a doi iezi este mult mai obisnuita la capre decat fatarea unuia singur. Tripletii sau patru produsi sunt mai rari insa nu e ceva neobisnuit. De obicei parturitia decurge usor, iezii angajanduse usor cate unul pe tractul reproductiv la anumite intervale de timp. In unele gestatii multiple iezii se incurca (incalcesc) in cordoanele ombilicale in interiorul uterului. Se intervine pentru a evita strangularea lor.

Prezentarea concomitentă a doi fetusi duce la fatari distocice deoarece acestia sunt prea mari pentru a fi expulzati. Unul dintre ei v-a fi impins usor inapoi, iar celalalt va fi extras pentru a elibera tractul reproductive. In alte situatii un fat are o pozitie normala iar celalalt este rasucit invers. Daca fatarea decurge greu fatul rasucit este extras, dupa parturitia celui care are pozitie normala. Expulzarea fetusilor este mai dificila cand capul unuia se afla intre membrele anterioare ale celuilalt.

 

Fatarea la oi

Cu o perioada de aproximativ doua sau trei saptamani inainte de fatarea oilor, acestea se vor codini. Aceasta operatiune presupune tunderea lanii din jurul ugerului, din jurul cozii sau de pe coada, in acest fel asigurandu-se igiena mulsului si a suptului.

In prima faza se vor pregati adaposturile pentru fatare, acestea facandu-se separat intr-un compartiment unde sunt oi care trebuie sa fete, o maternitate si un compartiment pentru mieii care au pana la 30 de zile. Ciobanii denumesc aceste ovine, miei zburati. In compartimentul unde se gseste mternitatea ovinelor, se vor amenaja cateva boxe individuale de fatare, fiecare dintre ele avand dimensiunea de un metru si jumatate pe 0,8 metri. In compartimentul unde se vor intretine mieii zburati, toate boxele vor fi la comun, nefiind separate una de alta din motive igienice. De asemenea, pentru fiecare oaie cu mielul sau se va asigura un spatiu de miscare de aproximativ un metru si jumatate.

 

La toate compartimentele se va schimba de trei ori pe zi apa, aceasta fiind intotdeauna proaspata si cat mai rece, exceptand compartimentul cu mieii zburati care trebuie sa bea apa putin mai calda, neriscandu-se astfel sa se imbolnaveasca. Furajele trebuie administrate in doze egale de cel putin cinci ori pe zi, masa trebuie sa fie foarte consistenta si sa aiba multe suplimente alimentare. Hranirea animalelor care au fatat sau cre unt inca la gestatie, se va face in functie de sezon si numai dupa sfatul medicului veterinar.

 

Ce măsuri luăm în caz de avort la capre

 

Pierderile cauzate de avort, care nu trebuie să depăşească un procent de doi la sută din efectiv, sunt determinate de o serie de factori, precum: agenţii infecţioşi, stresul, deficienţele în hrănire, furajele toxice, tratamentele, parazitismul etc.

 

În cazul în care avortul se produce, vom colecta placenta şi/sau iedul, pe care le vom pune într-un sac de plastic şi le vom depozita la rece, fără a le congela.

 

Acestea, împreună cu proba de sânge se trimit în cel mai scurt timp la un laborator veterinar specializat, pentru a stabili diagnosticul. Întrucât agentul patogen este susceptibil de a avea potenţial zoonotic (cu transmitere la om), toate aceste acţiuni se desfăşoară în condiţii de igienă maximă.

 

Cel care manipulează probele biologice va purta mănuşi de cauciuc, iar după terminarea acţiunii, zona se dezinfectează. De asemenea, capra se izolează de restul turmei până la confirmarea diagnosticului.

 

Factorii avortului

 

Cauzele non-infecţioase cel mai des întâlnite sunt: alimentaţia dezechilibrată energetic şi proteic; tratamentele cu albendazol, cu lavamisol, cu steroizi, cu prostaglandine etc; parazitismul, acesta conducând la pierderile de sânge şi de proteine; stresul indus de îngheţ, de câini, de supraaglomerare etc; deficienţele în asigurarea unor minerale, precum sunt iodul, manganul şi cuprul (sursele de apă şi de hrană pot conţine în exces sulf, fier, zinc sau molibden, acestea reducând disponibilitatea absorbţiei cuprului).

 

Alţi factori de natură non-infecţioasă sunt generaţi de neasigurarea bulgărilor de sare pentru lins, de hrănirea cu plante care au acumulat substanţe toxice (nitraţi şi nitriţi) şi de suprafertilizarea în perioada vegetativă (fân de trifoi sau paie de ovăz, sorg, floarea soarelui etc.).

 

Cauzele infecţioase sunt reprezentate de:

 

  • Chlamydia psittaci este agentul patogen care determină cele mai multe avorturi la capre după a 90-a zi de gestaţie, iar semnele clinice ale bolii sunt: pneumonia, cherato conjunctivita (conjunctivă de culoare roz), poliartritele şi febra.

 

Chlamydia se localizează în tractul intestinal, iar în timpul gestaţiei va afecta cotiledoanele placentei. Purtătorii de boală sunt porumbeii şi vrăbiile, însă un mare rol în transmiterea la animale îl au insectele, mai ales căpuşele.

 

După avort, capra reprezintă un potenţial focar de infecţie pe parcursul a cel puţin patru săptămâni, prin urmare, ea trebuie izolată. Transmiterea se poate face şi de la ţap, prin spermă. Este o boală zoonotică, deosebit de periculoasă.

 

  • Febra Q, provocată de Coxiella burnetti, este tot o boală zoonotică, extrem de contagioasă. Femelele negestante nu prezintă întotdeauna semne clinice, iar când acestea există, ele se manifestă prin conjunctivită, tuse şi scurgeri nazale. La caprele gestante se manifestă prin: febră, anorexie (lipsa poftei de mâncare), depresii şi avort la sfârşitul gestaţiei.

 

După infecţie, animalele devin imune, însă agentul patogen se elimină prin secreţiile vaginale şi prin lapte. Boala se poate transmite prin inhalarea prafului contaminat, prin contact fizic cu animalele sau cu avortonii, dar şi prin montă, de la ţap. Păşunile contaminate pot fi, de asemenea, o sursă de infecţie pentru un număr mare de animale.

 

  • Bruceloza produce avorturi în ultimele trei luni de gestaţie şi se poate transmite la om. Se manifestă prin: febră, depresii, diaree, mastite, şchiopături sau orhite/epididimite (la masculi). Agentul patogen (Brucella melitensis sau Brucella abortus) se elimină din organism prin lapte, urină şi prin fecale.

 

Un focar de infecţie îl reprezintă şi placenta sau scurgerile vaginale, chiar şi la 2-3 luni după avort. Iezii fătaţi pot fi purtători ai bolii. Transmiterea se poate face şi de la ţap, prin montă. Calea de intrare în organism poate fi nazo-faringiană sau direct, prin penetrarea pielii. Se recomandă vaccinarea.

 

  • Leptospiroza, determinată de Leptospira interrogans, L. pomona, L. grippotyphosa, L. hordjo, L. sejroe şi L. haemorrhagiae, o întâlnim frecvent la bovine şi mai puţin la ovine şi la caprine. Se poate transmite şi la om.

 

Ca semne clinice pot fi observate stări de febră, anorexie, mucoase icterice, urină roşiatică, anemie şi manifestări nervoase. Tratamentul cu antibiotice este ineficient, însă rumegătoarele sunt rezistente şi se imunizează natural. Sursa de infecţie o reprezintă apa contaminată sau contactul cu urina animalelor purtătoare. {i în acest caz se recomandă vaccinarea.

 

  • Salmoneloza este o boală zoonotică, produsă de Salmonella abortus-ovis, care provoacă avorturi la capre, de regulă în ultimele trei luni de gestaţie. Se manifestă prin: febră, diaree şi prin depresii. Sursele de infecţie sunt păsările, bovinele şi hrana contaminată. Calea de intrare în organism este cea orală.

 

Factorii predispozanţi sunt schimbările climatice, transporturile lungi, supraaglomerarea sau un sistem imunitar slăbit. Se recomandă vaccinarea de două ori/an.

 

  • Toxoplasmoza este o zoonoză cu o mare putere de răspândire, produsă de protozorul numit Toxoplasma gondii. Semnele clinice sunt şterse, caprele comportându-se normal înainte de avort. Fetuşii sunt mumificaţi. După o invazie iniţială în intestinul subţire, organismul T. gondii ajunge în muşchi, în creier şi în ficat, prin sânge, unde parazitul rămâne închistat câteva luni sau pentru toată viaţa animalului.

 

Dacă în timpul invaziei iniţiale caprele sunt gestante, parazitul invadează placenta şi fetusul la aproximativ două săptămâni de la pătrunderea în corpul animalului. Un mare rol în transmitere îl au pisicile, care se infestează de la pasări sau de la rozătoare şi ulterior elimină oocite prin fecale, contaminând hrana sau apa consumată de capre.

 

  • Listerioza este o boală transmisibilă la om, produsă de Listeria monocytogenes. La capre se manifestă prin: febră, septicemie, leziuni ale creierului (meningoencefalite), orbire, depresie şi avort în ultima perioadă de gestaţie. Agentul patogen se elimină prin lapte şi prin fecale.

 

În mod obişnuit, el se găseşte în sol, în apă, în siloz, în aşternut, în fecale şi în fân. Organismul se dezvoltă în condiţiile creşterii pH-ului (bazic), adesea după consumul de siloz. Iezii se pot contamina prin lapte.

 

  • Campylobacteriozele sunt provocate de Campylobacter fetus sau C. jejuni, întâlnit mai mult la oi decât la capre. Ca semne, la peste 30 la sută dintre iezii avortaţi se pot observa necroze ale ficatului. Placenta este adesea edemaţiată şi se produce necroza cotiledoanelor. În unele cazuri poate să apară şi diareea. Specialiştii recomandă vaccinarea.

 

Prezentam schematic un model constructiv pentru o ferma de ovine care poate caza patru sute de oi

 

Acest tip de proiect poate fi adaptat atât pentru oile de rasa turcana (mai rezistente la frig si care au nevoie de aer curat), cât si pentru oile tigaie si Merinos.

 

Deosebirea este aceea ca adapostul oilor turcane cu miei are o deschidere în partea din fata (spre aleea de furajare), pe când grajdul pentru oile mame tigaie si, mai ales, Merinos trebuie sa fie mai bine izolate, de aceea peretele dinspre aleea de furajare se închide în sezonul rece cu panouri din lemn (OSB cu izolatie) si jgheaburile de furajare de muta spre peretele de lânga padoc.

Elemente constructiv-functionale

Accesul în ferma se face pe un drum betonat în legatura cu reteaua rutiera publica, iar în ferma sunt prevazute drumuri si platforme carosabile.

Ferma, care are o suprafata de 6912 mp (64 x 108 m), este prevazuta cu doua adaposturi: unul pentru 400 oi mame cu miei cu dimensiunile de 9,70 x 72,30 si o suprafata construita de 701 mp. De asemenea, se amenajeaza si un spatiu cu dimensiunile de 6,30 m x 72,30 m si o suprafata construita de 455 mp ce cuprinde un compartiment pentru 16 berbeci adulti, unul pentru 8 miori si altul pentru o suta capete tineret femel de reproductie, precum si maternitatea si o sala de muls. Tinând cont ca ovinele de rasa turcana necesita mai mult spatiu de miscare, pentru ambele adaposturi s-au prevazut si padocuri. Peretele longitudinal de-a lungul aleii de furajare, al ambelor adaposturi, este liber spre aleea de furajare. În caz de vreme rea (temperaturi scazute, vânt etc.) partea din fata se poate închide cu baloti de paie, folie de polietilena sau cu prelate înfasurate

pe un sul.

Ambele adaposturi amplasate fata în fata îsi asigura reciproc protectie împotriva vânturilor, iar furajele sunt administrate pe aleea exterioara, situata între cele doua constructii.

  • Asternutul se asigura permanent cu paie uscate nemucegaite, revenind 0,3-0,4

kg/zi/mp.

Acesta se dezinfecteaza saptamânal cu var praf 0,8-1 kg/mp sau superfosfat de var 100 g/mp, dupa care se acopera cu un strat nou de paie. Prin aceasta actiune se reduce riscul de aparitie a pododermatitelor.Evacuarea asternutului (gunoiului) se realizeaza dupa iesirea oilor la pasune, folosind un tractor cu încarcator frontal. În acest sens, din boxe se scot hranitorile si se demonteaza adapatorile.

Pentru evacuarea purinului si a apelor de spalare, pardoseala boxelor va avea pante de 0,5% spre sifoanele de suprafata carosabile, dispuse câte unul în fiecare boxa.

Printr-o canalizare subterana, apele uzate sunt conduse în fose exterioare, de unde sunt transportate la platforma de gunoi sau pe câmp prin vidanjare.

  • Adapatorile cu nivel constant (câte doua bucati în fiecare boxa pentru oi, câte una în

boxele pentru tineret si berbeci si câte una doua boxe, în maternitate) se leaga la

conductele de apa prin racorduri flexibile si trebuie sa culiseze pe verticala (25- 75 cm), odata cu cresterea înaltimii asternutului.

  • Instalatia electrica de iluminat din adapost trebuie sa asigure un nivel minim de iluminare de 1,2 W/mp (câte 9 becuri de 100 W în fiecare adapost si câte 2 becuri de 100 W în fiecare maternitate).
  • Usile si ferestrele se executa din lemn. Ferestrele cu geam dublu (1,50 x 0,60 m) sunt rabatabile (prinse cu balamale la partea inferioara), vor fi prevazute cu dispozitive pentru reglarea deschiderii si se monteaza la circa 1,80 m de la pardoseala, în adapost, si la circa 1,20 m, în maternitate.
  • Acoperisurile (fara pod) sunt realizate numai din tabla ondulata sau tigla fixata pe lateti, fara izolatie termica. La coama acoperisurilor se lasa o fanta de 20 cm pentru aerisire naturala.

Compartimentarea în timpul stabulatiei si a fatarilor

La începutul stabulatiei, oile gestante stau în adapost în doua turme de câte 200 oi mame. Imediat dupa fatare, oile sunt aduse în maternitate unde stau 3-5 zile, oile cu un miel, si 5-7 zile, cele cu doi miei. Apoi, din maternitate acestea se muta în saivan în boxe comune cu o capacitate medie de 50 oi cu miei.

La o saptamâna de la începerea fatarilor, prin rarirea oilor gestante, se creeaza spatiul care permite formarea unor boxe comune. Astfel, la un capat al saivanului facem o boxa prin ridicarea unui perete cu trei hranitori universale (de 2,9 m fiecare) asezate coliniar de la perete spre gardul aleii de furajare. La început se recomanda amplasarea unei boxe pentru oi cu miei gemeni si o alta pentru cele cu miei simpli.

Treptat, odata cu fatarea oilor, spatiul redimensionat permite construirea altor boxe, astfel ca la sfârsitul fatarilor în primul saivan vor fi opt compartimente comune cu câte

50 oi mame fiecare.

Între doua boxe de oi cu miei, de o parte si de alta a jgheabului de furajare, folosind doua gratare se amenajeaza doua mielare cu latimea de 1,4 m fiecare, unde au acces numai mieii, tot timpul, pentru a consuma otava si amestec de concentrate specific vârstei.

În maternitate, dupa întarcarea mieilor, prin demontarea peretilor despartitori dintre boxele individuale de fatare, se creeaza o boxa comuna pentru mieii întarcati.

Acest model de proiect asigura o buna supraveghere a efectivelor de oi cu miei,confort sporit prin accesul oilor cu mieii în padoc pe timp favorabil, patrunderea în permanenta a mieilor sugari în mielar la fân si concentrate si realizarea unui spor mediu zilnic al mieilor la limita superioara (250-270 g/zi).

Maternitatea pentru oile mame

Printre crescatorii de ovine circula conceptia ca oile turcana pot fata sub cerul liber sau în soproane, dar, cu regret, am vazut ca în iernile foarte reci, cu temperaturi sub -5ºC, pierderile la miei au fost foarte mari (15-30%) în primele cinci zile dupa fatare.

Experienta acumulata mi-a întarit convingerea ca în perioadele reci si oile turcana trebuie întretinute în maternitate, imediat dupa fatare, timp de 3-7 zile, iar dupa aceea se pot muta împreuna cu mieii în adaposturi semideschise pe trei pereti.

Pentru o oaie mama cu un miel, prin proiect se asigura o suprafata de 1,45 mp (norma 1,4 mp) din care 1,25 mp pentru oaie si 0,2 mp pentru mielul în mielare, iar frontul de furajare este de 30 cm la oile mame, 60 cm la berbeci si 20 cm la tineretul ovin.

Avortul salmonelic al oilor … cateva boli ale porumbeilor si…

 

Diagnosticul

Pentru confirmarea diagnosticului în laborator, se încearcă izolarea bacteriei în culturi şi evidenţierea germenului în frotiuri.Bacteria poate fi izolată cu uşurinţă din avortoni, organele interne ale mieilor morţi şi din placentă. În mod obişnuit se izolează S. abortus ovis (grup B) şi foarte rar alte salmonele.

Avortul salmonelic al oilor se asociază frecvent cu alte infecţii abortigene, cum ar fi avortul cu Chlamidia, Campylobacter sau Listeria. Pentru acest motiv este necesar să se execute, în toate cazurile, un diagnostic de laborator complex.
Boala este produsă de bacteria Salmonella abortus ovis (grup B). Ea se suspicionează atunci când apar avorturi la oile gestante şi îmbolnăviri la miei în primele 15 zile de viaţă.

Factori favorizanţi

Lipsa boxelor de fătare favorizează răspândirea infecţiei. În timpul avorturilor şi după avort, oile elimină, odată cu lichidele fetale, şi foarte multe bacterii. Transmiterea infecţiei în teritoriu se realizează prin introducerea de oi purtătoare şi eliminatoare de bacterii, sau prin berbeci de reproducţie, deşi avortul salmonelic al oilor nu este o boală cu transmitere sexuală.

Apariţia bolii este favorizată de condiţiile de alimentaţie şi zooigienă necorespunzătoare (frig, umezeală, oboseală), iar evoluţia este endemică.

Semnele clinice

Principala manifestare a bolii este avortul în luna a IV-a de gestaţie. Avortul este precedat de unele semne generale, care constă în: febră, nelinişte, inapetenţă, scurgeri vaginale şi este urmat uneori de retenţii placentare şi metrite.

La mieii bolnavi se observă hipertermie, inapetenţă, dispnee, diaree, iar moartea survine în câteva zile.

Leziunile morfopatologice
La oi, la examenul necropsic, se constată: piometrite, infiltraţii edematoase subcutane, lichid sanguinolent în cavităţile interne, edem pulmonar, ficatul şi rinichii de consistenţă moale, distrofici.§
La miei, apar exsudate în cavităţile interne, hemoragii pe seroase, inflamaţia mucoasei intestinale, splina mărită în volum, ficatul este distrofic.§
Avortonii, prezintă edeme subcutane, exsudate în cavităţi, ficatul friabil, splina mărită, placenta infiltrată şi cu necroze în cotiledoane.§
Profilaxia şi combaterea

Oile care au avortat se izolează şi se tratează cu antibiotice cu spectru larg. La restul oilor se pot administra, profilactic, antibiotice în furaje, sau vor fi tratate injectabil cu antibiotice cu acţiune prelungită. Mieii bolnavi se tratează şi ei cu antibiotice cu spectru larg.

Efectivul în care s-au semnalat avorturi va fi atent supravegheat. Se vor lua măsuri pentru izolarea oilor care au avortat, colectarea avortonilor şi învelitorilor, distrugerea lor, de preferat prin incinerare, şi dezinfecţia saivanului.

Profilaxia bolii se realizează prin măsuri generale, accentul punându-se pe asigurarea condiţiilor corespunzătoare de zooigienă şi a raţiilor alimentare echilibrate.

Profilaxia specifică (imunoprofilaxia) se poate face cu un vaccin preparat dintr-o tulpină inactivată de S. abortus ovis (Salmovin). Se vaccinează s.c., oile în a doua şi a treia lună de gestaţie, cu 3 şi 5 ml de vaccin la interval de 21 zile.

ATENTIE

Avortul salmonelic al oilor este o boală infecţioasă, întâlnită în efectivele de ovine, în care poate să determine, în anumite situaţii, pierderi economice importante.

 

Tratament de iarnă la porumbei – Lotul de reproductie

Cunoaștem cu toții problema lipsei laboratoarelor pentru analize columbofile, fapt care îngreunează tratarea corectă a porumbeilor în țara noastra. Datorită acestui lucru vă recomandăm o schemă de tratament pentru perioada de iarnă care o să vă asigure de faptul că porumbeii dvs. intră în perioada de reproducție sănătoși și pregătiți.
1. GAMBAKOKZID – 5 g/ 2L apă-timp de 5 zile
2. GAMBAKOKZID PAVIFAC drojdie de bere 20 g/ 1 kg de mâncare
3. GAMBAKOKZID – 5 g/ 2L apă
4. GAMBAKOKZID – 5 g/ 2L apă
5. GAMBAKOKZID – 5 g/ 2L apă
6. VITAMINE Gervit-W 10ml/ 2L apă + ENTROBAC 10 g/1 kg de mâncare
7. VITAMINE Gervit-W 10ml/ 2L apă + ENTROBAC 10 g/1 kg de mâncare

  1. GAMBAZIN– 5 g/ 2L de apă-timp de 7 zile
  2. GAMBAZIN
    GAMBAZINPAVIFAC drojdie de bere 20g/ 1 kg de mâncare
    11.GAMBAZIN + Krauter-mix o măsură/ 1 kg de mâncare
    12.GAMBAZIN 
    13.GAMBAZIN + Gervit-W 10ml/ 2L apă+ ENTROBAC 10 g/1 kg de mâncare
    14.GAMBAZIN + Gervit-W 10ml/ 2L apă + ENTROBAC 10 g/1 kg de mâncare

15.NIFURAMYCIN 5g/ 2,5L de apă + PAVIFAC drojdie de bere 20g/1 kg de mâncare
16.NIFURAMYCIN 5g/ 2,5L de apă + Krauter-mix o măsură/1 kg de mâncare
17.NIFURAMYCIN 5g/ 2,5L de apă
18.NIFURAMYCIN 5g/ 2,5L de apă
19.NIFURAMYCIN 5g/ 2,5L de apă

În cazul în care au existat probleme cu Chlamydia (Ornitoza), recomandăm continuarea tratamentului cu Gambazin înca 6 zile și suplimentare la 2 zile cuGERVIT-W + ENTROBAC
20. VITAMINE Gervit-W 10ml/ 2L apă + ENTROBAC 10 g/ 1 kg de mâncare
21. VITAMINE Gervit-W 10ml/ 2L apă + ENTROBAC 10 g/ 1 kg de mâncare
22. până în a 30-a zi (alegem una din variantele de mai jos)
31. Vaccinare contra Paramixovirozei – cu minim 3 săptămâni înainte de împerechere

Din ziua 22 până în ziua 31 când vaccinăm porumbeii, avem următoarele 3 variante:
1). TRICOGO 1lingură/ 1L de apă+ TOPFORM 2ml/1L pe zi
2). HERBISAN 15ml/ 2L de apă (pentru apox.40 de porumbei) + ELIXIER 15 ml/ 3 kg de mâncare
3). HEXENBIER 20 ml/ 1L de apă

Scopul acestei cure de 10 zile este de detoxifierea organismului, detoxifierea ficatului, creșterea imunității și activarea metabolismului.

Pentru informații și recomandări mă puteți contacta la nr. de telefon 0755 809,363 sau la adresa de e-mail: veterinar@columbovet.ro

Dr. Pop Cristina

Porumbei voiajori: Boala sacului de aer (Infectia cu Mycoplasma)

Principalii doi agenti infectiosi ce provoaca infectii respiratorii la porumbei sunt Chlamydia si Mycoplasma. Ambii pot ifecta orice parte a aparatului respirator, dar exista localizari tipice: Chlamydia ataca mai mult caile respiratorii superioare si sinusurile, in timp ce Mycoplasma afecteaza sacii de aer si traheea.Mycoplasma inflameaza sacii de aer, impiedicandu-le functionarea normala. Porumbeii sever afectati de acest microrganism au o stare evident proasta  si sunt reticiente la zbor. Toturi, la porumbeii ajunsi la varsta concursurile, boala poate avea o forma inselatoare, astfel incat sa nu fie nimic evident pentru crescator, la examinarea cu mana libera a pasarii. Semnele apar doar in timpul antrenamentelor, care in cazul moderate de infectie trebuie sa fie foarte dure, pentru ca sa fie vizibila o scadere a rezistentei la effort. In echipele afectate, doar odata cu prima cursa mai dura a sezonului sau o cursa de mare fond poate sa devina crescatorul suspicios in privinta existentei problemei. Din nefericire, pentru Mycoplasma, nu exista disponibila o analiza care sa se efectueze oe pasarea vie si care sa duca pa diagnosticarea bolii. Punerea diagnosticului presupunesacrificarea pasarii si examinarea la microscop a plamanilor si a sacilor de aer (aerieni) de catre un patolog aviar. Tipic pentru boala este numarul crescut de grupuri de leucocite (agragate limfoide) in caile respiratorii, care se formeaza ca raspuns la infectie.

Diagnostic

Mycoplasma este greu de detectat la porumbeii voiajori. Oricum, inregistrari tarzii, mai multe sosiri intarziate de cat de obicei si pierderi mai numeroase in zilele dificile pot sa trezeasca suspiciunea crescatorului. Boala este diagnosticata definitiv la autopsie, prin examinarea la microscop a tesuturilor de catre un patolog aviar. Simptomele aratate de porumbei, impreuna cu schimbarile petrecute in aspectul excrementelor (specifice stresului, precum nivele ridicate de E.coli si afta) sunt sugestive. O monstra din gusa poate releva nivelul ridicat de bacterii si prezenta celulelor inflamatorii numite heterofile. Sugestiv, de asemenea, este un raspuns bun la un tratament adecvat (cu Doxy-T).

Managementul in timpul competitiei

Daca problema este diagnostica in perioada de concursuri, se administreaza un tratament cu Doxy-T timp de 3-7 zile, urmat de altele de 2-3 zile in urmatoarele 1-3 saptamani, pana cand porumbeii si-au revenit. Aceasta medicatie tine boala sub control, in timp ce imunitatesa porumbeilor creste si forma revine treptat. Dupa tratament, este necesara o revenire gradata la antrenamente, constand din zbor in jurul crescatoriei si lansari scurte si apoi mai lungi, de-alungul mia multor saptamani, pe masura ce porumbeii se refac. Daca boala nu este diagnosticata la vreme, exista totusi pericolul deterioararii ireversibile a sacilor de aer si de aici compromiterea performantelor unui porumbel cu potential bun.

Andrei Bondar

Cum se ghideaza porumbeii in timpul zborului

Cercetătorii au descoperit un grup de 53 de celule în creierul porumbeilor, care răspund la direcţia şi la puterea câmpului magnetic al Pământului, relatează revista Science,

Până acum, a existat o dezbatere aprinsă în lumea ştiinţifică în legătură cu modul în care păsările navighează prin aer. Aceşti „neuroni GPS” nou descoperiţi arată cum este reprezentată informaţia magnetică în creierele păsărilor. Totuşi, rămâne neelucidată modalitatea prin care păsările percep câmpul magnetic.

Fiecare neuron are un răspuns caracteristic la câmpul magnetic, dând naştere la o citire de tip busolă, tridimensională, pe axa nord-sud, dar şi pe direcţiile sus-jos.

Astfel, pasărea este ajutată să determine direcţia, la fel ca o busolă, dar şi să îşi poată aproxima poziţia.

Fiecare celulă a arătat sensibilitate la puterea câmpului, cu punctul maxim la puterea câmpului magnetic natural al Pământului. La fel ca o busolă, neuronii au reacţii opuse la „polaritatea” câmpului magnetic – nordul şi sudul magnetic al câmpului.

Până acum există mai multe teorii despre cum apare navigaţia la păsări.

Un grup de teorii spune că există celule care conţin fragmente metalice minuscule, în nasul sau în ciocul păsării, sau în urechea internă. Ele au fost puse la îndoială recent, când s-a descoperit că celulele-busolă din ciocurile porumbeilor erau de fapt un tip de celulă limfatică.

O altă teorie spune că simţul magnetic apare la păsări cu ajutorul unor receptori din ochi. Când sunt expuşi la lumină, moleculele denumite criptocromi suferă modificări în compoziţia atomică, în funcţie de alinierea cu un câmp magnetic.

Noua descoperire pune la îndoială această teorie. Cercetătorii sunt bulversaţi acum, când două dintre cele mai plauzibile teorii despre acest mister sunt puse la îndoială.

Cercetătorii încearcă acum să stabilească dacă este cumva vorba despre mai multe mecanisme corelate – în ochi, cioc, sau urechi, pe care păsările le folosesc pentru a naviga.

Porumbei Voiajori – Imperecherea consangvina limitata

Andrei Bondar

Daca crescatorul poseda porumbei valorosi si urmareste cresterea unei anumite rase, se poate ajunge la imperecheri consangvine frecvente. Urmarea: pierderea in greutate, lipsa dispozitiei de a cloci,infertilitate si dificultati de procreare. Numai mentinerea unor diverse linii sangvine poate pastra vigoarea speciei.

Ca ultim mijloc ramane uncrucisarea cu o pasare adecvata dintr-o rasa asemanatoare. Incrucisarea cu o pasare ce este complet straina de rasa respectiva poate avea efecte negative. Urmatoarea sarcina este ca vechile caracteristici pozitive  ale rasei sa fie perpetuate. Acest lucru se poate realiza numai printr-o stricta selectie a pasarilor  care vor fi imperecheate, accelerand astfel crearea unor exemplare mult mai bune.

Sursa: Cresterea porumbeilor, Heinrich Mackrott

Tendintele economice in cresterea vacilor cu lapte il invata pe fermier sa devina mai eficient in toate aspectele productiei de lapte

 

Principalii factori care contribuie la obtinerea de profituri sunt nutritia si reproductia vacilor, intre care exista o stransa corelatie.

Pentru a mentine si a spori nivelul productiei de lapte marfa intr-o ferma, vacile trebuie sa fete la intervale de cca 12-13 luni.

Tinand seama de durata gestatiei (285 de zile) si de durata involutiei uterine si a anestrului dupa fatare (45-60 de zile), inseamna ca intervalul de timp in care femela trebuie sa ramana gestanta dupa fatare este destul de scurt (20-40 de zile). Aceasta perioada se suprapune cu perioada productiei maxime de lapte. Pentru vacile care fata primavara, perioada de pregatire pentru o noua gestatie coincide cu perioada de trecere de la furajarea din stoc, cu furaje conservate, la hranirea cu masa verde, ceea ce constituie un stres pentru organism. Nivelul productiei de lapte si stresul alimentar pot influenta negativ functia de reproducere, concretizata prin lipsa manifestarii caldurilor pe o perioada mai lunga de timp (anestru dupa fatare) si rate de fecunditate scazute.

La rumegatoare, relatia dintre nutritie si reproductie este complexa, se gaseste sub controlul fermierului si trebuie evaluata cu mare atentie. Cerintele nutritionale pentru sustinerea functiilor ovarelor, a fecundatiei, nidatiei si gestatiei timpurii sunt de 30-40 de ori mai mici, comparativ cu necesarul pentru intretinere si productia de lapte. In cazul vacilor lactante, furajarea inadecvata in prima luna de la fatare, coroborata si cu rezervele energetice proprii reduse (depozite corporale de grasime), are influente negative asupra reluarii activitatii ovarelor dupa fatare si a fecunditatii.

Cel mai important aspect al nutritiei vacilor cu lapte il constituie componenta energetica a ratiei (amidon, celuloza), care influenteaza functia de reproducere. La vacile cu productii mari de lapte, deficitul energetic al ratiilor in primele saptamani de la fatare determina prelungirea intervalului de timp pana la primul estru, scaderea fecunditatii, cresterea numarului de insamantari per gestatie si prelungirea intervalului de timp de la fatare pana la o noua gestatie. Bilantul energetic negativ are consecinte negative mai insemnate la vacile care sunt la a treia lactatie (cand productia de lapte este maxima) si la vacile batrane. Dupa fatare, la vacile cu lapte se constata cresterea lenta a aportului energetic prin ratie datorita consumului mai redus de furaje, cresterea rapida a productiei de lapte si cresterea consumului rezervelor proprii de grasime, care poate conduce la tulburari de metabolism (acetonemie). S-a estimat ca peste 80% dintre vacile cu lapte trec printr-un bilant energetic negativ in prima luna de lactatie, deoarece cerintele energetice pentru productia de lapte nu pot fi asigurate numai prin aport alimentar. Slabirea femelelor in prima luna de la fatare si in timpul repausului mamar contribuie la scaderea fecunditatii si la prelungirea intervalului de timp de la fatare pana la o noua gestatie.

In vederea reducerii duratei si amplitudinii bilantului energetic negativ dupa fatare, se pot introduce in ratie surse suplimentare de grasime (boabe de soia, grasime animala protejata). Hranirea suplimentara cu sortimente furajere bogate in grasimi, imbunatateste si performantele de reproductie. Administrarea sortimentelor furajere bogate in grasimi reduce consumul de furaje, de aceea se recomanda numai dupa o luna de la fatare.

Potentialul genetic pentru productia de lapte a vacilor a crescut foarte mult. Uneori exista tendinta furajarii vacilor cu ratii bogate in proteina, in vederea sustinerii sau cresterii productiei de lapte, dar aceasta conduita este asociata cu scaderea unor indici de reproductie. Rumegatoarele pot compensa, intr-o anumita masura, aportul proteic mai redus al ratiilor, prin reciclarea in rumen a ureei care rezulta din metabolismul proteinelor. Vacile hranite cu exces de proteine au nivele ridicate de uree in sange si in lapte, pH-ul uterin este scazut si, in consecinta, fecunditatea este mai scazuta.

Elementele minerale au un rol foarte important pentru functia de reproducere a femelelor. Acestea sunt clasificate in macroelemente (calciu, fosfor, potasiu, sodiu, clor, sulf magneziu) si in microelemente (fier, iod, mangan, zinc, seleniu, cupru, cobalt). Elementele minerale care influenteaza functia de reproducere la vaci fac parte, in special, din grupa microelementelor (mangan, seleniu, iod, zinc, fier), dar si carentele in calciu si, mai ales in fosfor, afecteaza fertilitatea femelelor. Suplimentele minerale pot influenta functia de reproducere la femele prin corectarea reactiei mediului uterin, imbunatatirea fecunditatii, reducerea mortalitatii embrionare si sporirea intensitatii manifestarii estrului.

Tot ceea ce intreprinde fermierul pentru a mari consumul de furaje in primele doua luni de lactatie va determina imbunatatirea ratelor de fecunditate si reducerea intervalului de timp de la fatare pana la o noua gestatie. In primul rand, fermierul trebuie sa grupeze vacile pe stari fiziologice, sa le furajeze diferentiat, asigurandu-se o mai mare atentie celor in repaus mamar (ultimele doua luni de gestatie) si celor recent fatate. Al doilea aspect il constituie ratiile furajere care trebuie alcatuite in asa fel incat sa asigure glucide usor fermentescibile in rumen (concentrate), furaje fibroase si proteine nedigerabile in rumen pentru a mentine sanatatea rumenului. In amestecurile de concentrate trebuiesc introduse suplimente vitamino-minerale specifice vacilor cu lapte.

Cheia mentinerii in limite normale a fertilitatii vacilor cu productii mari de lapte este sa va asigurati ca vacile nu sunt prea grase inainte de fatare, sunt hranite cu ratii echilibrate in toti principii nutritivi, cu un aport energetic corespunzator productiei de lapte, care sa stimuleze consumul de furaje pe parcursul primelor doua luni de lactatie si sa monitorizati indeaproape tulburarile metabolice care pot sa apara in primele zile sau saptamani de la fatare (acetonemia, hipocalcemia). Cresterea consumului de furaje poate fi stimulata prin sporirea palatabilitatii furajelor (imbunatatirea gustului), prin metode specifice de preparare.

In concluzie, exista probleme reale de fertilitate la vacile cu lapte, aceste probleme se inmultesc odata cu cresterea productiei de lapte, mai ales daca vacile nu sunt furajate la nivelul potentialului lor productiv. De aceea, daca doriti sa aveti in ferma vaci cu productii mari de lapte si sa va confruntati cu putine probleme de reproductie, apelati la serviciile unui specialist in nutritia animalelor.

Ferma americana de porci

 

In SUA ,din ferma de reproductie din care la 21 de zile, purceii care n-au mancat altceva decat laptele de la mama, sunt trecuti direct in ferma de ingrasare, unde sunt intarcati in acelasi moment. Aici raman pana la livrare.

Purcelul intra in ferma de ingrasare la 6,5 kg in medie si iese la 130 kg (circa 6 luni de la nastere pana la livrare). Productivitatea este de 23 – 24 purcei/scroafa/an, iar mortalitatile de la nastere si pana la livrare sunt intre 3 si 3,5%.

Porcul viu cu 0,8 dolari/kg

Este greu de crezut, spre exemplu, ca purcelul sta numai 21 de zile cu scroafa si nu primeste nici un fel de mancare decat laptele de mama.
In a 22-a zi este dus direct in ferma de ingrasare, unde este intarcat fara nici o pregatire prealabila. La noi se obisnuieste intarcarea treptata, pana la 25-30 de zile. In SUA, in cresterea porcului gasim o cu totul alta mentalitate, o cu totul alta tehnologie, si, mai ales, o cu totul alta productivitate comparativ cu Europa. Ce poate fi mai important decat faptul ca americanii vand porcul viu cu 0,8 dolari kilogramul? Ori, in Europa porcul se vinde cu 1,2 – 1,4 dolari/kg.

Fermele de porci situate in camp

Pe camp unde sunt situate fermele, drumurile sunt pietruite si se poate merge cu 100 – 120 km/ora.
In camp sunt tarlale dreptunghiulare de 300, 500, 800 ha in care exista una, doua sau trei ferme de porci. Intr-o ferma sunt una sau mai multe case-locuinte, in functie de numarul membrilor dintr-o familie. Din drum principal se vad fire de curent electric ca se duc in camp la fermele de porci.

Investitie pe maxim 20 de ani

Fermierii americani nu fac investitii care sa dureze o vesnicie. Stiu clar ca o ferma trebuie sa dureze 20 de ani. Asa incat, investesc exact atat cat sa se amortizeze in aceasta perioada. Ei stiu ca vine peste ei tehnologia noua; ca totul se schimba rapid… Fac in asa fel incat sa le fie usor sa se adapteze la nou. Aici se darama tot si se construieste din nou. De altfel, fermele sunt construite cu materialele cele mai ieftine. De obicei, din lemn. Si casele sunt construite la fel.

Fermieri dupa 50 de ani

Oameni de succes in alte profesii incep sa faca agricultura dupa varsta de 50 de ani. Acestia dupa ce au strans ceva bani, in jurul varstei de 50 de ani, s-e intorc in locurile natale. Avand proiecte pentru ferme de 5000 de scroafe acestia se unesc in societati tip cooperativa cu zeci de mii de scroafe. Nu exista ferme mai mari de 12.000 de scroafe in SUA. Dar nici ferme cu 100 sau 200 de scroafe.

Hala cu 1600 de scroafe

Halele unde sunt montate scroafele si stau pe perioada gestatiei sunt uriase. O hala cu 1600 de scroafe are 30 m latime si 160 m lungime. Scroafele stau in boxe individuale. Fermierul tine o evidenta stricta a montelor si fatarilor. Din aceste hale se duc in camere special amenajate pentru fatari. Utilajele de hala sunt simple., respectiv din cornier si fier beton vopsit, care costa putin.

Fosa betonata sub grajd, si hranire fara jgheab

Adapostul este din beton si lemn. Acoperisul si peretii laterali sunt din lemn, iar constructia subterana este din beton. Porcii stau pe gratar din beton. Dejectiile nu se stocheaza ca in Europa, separat, in fose septice. Exista o fosa betonata chiar sub hala in care se cresc scroafele. Fosa este foarte adanca, de 2,5 – 3,5 m, izolata. Dejectiile cad singure in fosa de unde sunt evacuate o data pe an.
De asemenea, sistemul de hranire este diferit. In timp ce la noi, hranirea se face in jgheaburi, la americani mancarea se pune jos, direct pe beton. Este un culoar de un metru latime plin, in sensul ca nu are gauri de gratar. Acolo se pune mancarea.

5-7 dolari profit / purcelul de 6 kg

De la o scroafa se obtin in medie 12 purcei la fatare. Sunt doua fatari pe an. Purceii stau cu scroafa 21 de zile dupa care sunt vanduti fermelor de ingrasare. In tot acest timp nu li se da altceva sa manance decat laptele care il sug de la scroafa. Pretul pentru grasuni variaza intre 35-40 $ la greutatea medie de 5,6 – 6 kg. Profitul unei ferme de reproductie este de 5 – 7 $/porc. Investitia intr-o ferma de 6.500 de scroafe, se ridica la 6 milioane de dolari.

2000 de porci pe serie, pentru a fi rentabil

O ferma de porci la ingrasat a are hale cu 1.600 capete/hala. Doar proprietarul are grija de porci.Nu are nici un salariat, nici macar zilier. Il ajuta doar familia.
Intr-un an, fermierul vinde in jur de 12.000 de porci. Profitul pe porc este de 3$. Prin urmare, de la 12.000 de porci, fermierul american castiga maximum 36.000$ intr-un an. In SUA pentru a fi rentabil trebuie sa cresti minimum 2.000 de porci pe serie.
Ei sacrifica porcul la greutatea de 130 kg. E mai rentabil sa tina porcul mai multe zile ca sa il vanda la o greutate cat mai mare.

Hale fara stalpi de sustinere

Halele sunt lejere, fara stalpi in interior, pentru a nu impiedica circulatia aerului. Hala trebuie sa fie libera pentru ca toti porcii sa traiasca in acelasi mediu. Hala are o inaltime de 2,10 m, latimea de 15 m si 47 m lungime. Este din lemn. Pe pereti laterali nu are zid ci numai o prelata. Jos este fosa de dejectii. Deasupra pamantului se ridica un parapet inalt de 60 cm din beton pe care stau stalpii din lemn. Apoi sunt doua straturi de plasa, cu gauri diferite, ca sa protejeze impotriva pasarilor, sobolanilor etc. Acoperisul este din lemn.
Prelata este dintr-o bucata si se lasa in jos sincron, peste toata lungimea halei. Acolo nu patrundea nici un firicel de vant. Prelata se umfla, cat ii dadea voie plasa metalica, dar nu trecea vantul prin ea.

Dejectiile se vand ca ingrasamant, cu 40 $/ha

Pardoseala halei este din gratare de beton prin care se evacueaza dejectiile in fosa de sub hala. La 8 – 10 luni, cand aproape se umple, fosa este golita cu ajutorul unei pompe actionata electric sau la tractor. Dejectiile se incarca in vidanje speciale. Insa de evacuarea dejectiilor nu se ocupa fermierul, ci o firma specializata.
Dejectiile sunt inca o sursa de venituri pentru crescatorii de porci. Ei vand dejectiile cultivatorilor de teren care le folosesc ca ingrasamant. Cel care vrea sa-si ingrase terenul cu dejectii de la porci, plateste 40 $/ha.
Incalzirea halei se face cu aeroterme. In ce priveste incalzirea, porcii mici se incalzesc local, cate 30 de porci, sub becuri cu infrarosu. Sub bec, temperatura este intre 29 – 310C. Cand porcii ajung la 15 – 20 kg, se trece la incalzirea generala de hala (20 – 210C) cu aeroterme pe butan gaz. Totodata, exista ventilatoare speciale care, in functie de temperatura din hala, pornesc sau se opresc.

Furajele vin de la o firma specializatae

Cea mai mare parte dintre fermierii crescatori de porci au si terenuri agricole pe care cultiva porumb sau soia. Recolta o duc la o fabrica de furaje care le aduce periodic reteta recomandata de un specialist in nutritie. Fermierul aproape ca nu stie ce contine. El are cate doua buncare la fiecare hala. Dintr-un buncar consuma, iar celalalt e plin. Exista cooperative specializate care livreaza furajul in functie de programare. Din contractul incheiat intre fermier si furnizor rezulta cantitatea necesara, calitatea si perioada cand trebuie sa i se aduca furajul in ferma. De pilda, un buncar are 7 tone si ajunge pentru 7 zile. Cand mai are furaj pentru 2 zile, furnizorul aduce furajul si umple buncarul gol. Asa are tot timpul furajul asigurat.
In zona unde mananca purceii se pun peste gratare niste presuri din cauciuc de 1,5 m / 1,5 m.

Medicul veterinar plateste daca greseste

Americanii, indiferent de marimea fermelor, nu au un medic veterinar angajat permanent. Fermierul incheie un contract ferm de asistenta sanitara veterinara cu un medic veterinar care are cabinet propriu. Acesta ii asigura asistenta contracost.
Acolo medicul raspunde cu capul de tot ce se intampla in ferma din punct de vedere sanitar veterinar. Asa e mult mai economic decat cu un veterinar angajat permanent. Pe de alta parte, un veterinar care sta numai intr-o ferma se plafoneaza, nu este la curent cu noutatile. Medicul american e obligat prin contract sa stie absolut tot si sa-l informeze pe fermier. Fermierul plateste serviciile prestate, iar medicul ii plateste daune fermierului daca ceva nu merge bine, daca sunt probleme din vina lui.

Ecarisarea cadavrelor

In SUA crescatorii de porci dispun de mai multe variante de ecarisare a cadavrelor din ferma. In afara incineratoarelor, exista un cilindru din inox cu diametrul de 3 m si lungimea de 10-12 m care se aseaza pe orizontala. In el se introduc animalele moarte, se adauga rumegus si substante de descompunere. Cilindrul este perfect inchis. La 16 zile, pe partea opusa, se scoate gunoiul descompus. Se impacheteaza in forma de dreptunghi intr-o folie de plastic si se duce direct in camp.
O alta metoda de ecarisare este celula betonata. Arata ca o celula de siloz de porumb. Pentru fermele de scroafe are latimea de 3 m si lungimea de 12 m. Dimensiunile sunt ceva mai mici pentru fermele de porci la ingrasat. In celula, se pune un strat de 20-30 cm de compost din frunze si rumegus si se pun animalele. Sa nu se atinga unul de altul. Peste ele se toarna substante de dezinfectie si compost, iar in 45 de zile se transforma in gunoi de grajd gata pentru imprastiere pe camp.

Soiurile de rosii (tomate) Lillagro si Ruxandra au fost create de SC Agrosel SRL, Campia Turzii.

 

Lillagro: Caractere morfologice. Coloratia antocianica a hipocotilului, in stadiul de plantula, este prezenta si are intensitatea medie. Tipul de crestere al plantei este nedeterminat. Frunza este lunga si lata. Diviziunea limbului frunzei este penata. Pubescenta stilului florii este absenta si culoarea florii este galbena. Zona de abscisie a pedunculului este prezenta si lungimea pedunculului este mijlocie. Fructul este foarte mare si raportul inaltime/diametru este mic spre mijlociu. Forma fructului in sectiune longitudinala este aplatizata. Costarea fructului, in zona pedunculara, este puternica. Grosimea pericarpului este mijlocie spre groasa si numarul de loji seminale este de patru, cinci sau sase. Fructul prezinta calota verde, cu intensitate medie si suprafata mare. Intensitatea culorii verzi a fructului, inaintea maturitatii, este galbuie deschisa. Culoarea fructului la maturitatea comerciala si a cavitatii seminale este rosie viu. Fermitatea fructului este mijlocie.

Insusiri fiziologice. Perioada de inceput a infloritului este timpurie si a maturitatii de recoltare este mijlocie spre tarzie.

Destinatia. Fructele sunt destinate pentru consum in stare proaspata.

Ruxandra: Caractere morfologice. Coloratia antocianica, a hipocotilului in stadiul de plantula, este prezenta si are intensitatea mijlocie. Tipul de crestere al plantei este determinat. Lungimea frunzei este mijlocie spre lunga si latimea este ingusta spre mijlocie. Diviziunea limbului este penata. Pubescenta stilului florii este absenta si culoarea florii este galbena. Zona de abscisie a pedunculului este prezenta. Fructul este foarte mare si raportul inaltime/diametru este mijlociu. Forma fructului, in sectiune longitudinala, este usor aplatizata. Costarea fructului, in zona pedunculara, este absenta sau foarte slaba. Pericarpul este mediu spre gros si numarul de loji seminale este de patru, cinci sau sase. Fructul prezinta calota verde, pe suprafata mare, in zona pedunculara, iar pe restul fructului, intensitatea culorii verzi este puternic deschisa. Intensitatea culorii fructului este verde deschis luminos. Culoarea fructului la maturitatea comerciala si a cavitatii seminale este rosie viu. Fructul este ferm.

Insusiri fiziologice. Perioada de inceput a infloritului este timpurie spre mijlocie si a maturitatii de recoltare este tarzie.

Destinatia. Fructele sunt destinate pentru industrializare.

De ce trebuie sa cultivam si sa consumam cartofi dulci ?

La Institutul de Cercetari Agricole din Dabuleni, in Dolj, s-a aclimatizat cartoful dulce adus din Coreea de Sud, iar fermierii oltenii iau lectii despre cum sa cultive cartofi dulci pe terenurile nisipoase din regiune.

Cartoful dulce seamana la gust cu dovleacul sau castana coapta, sunt recomandati de nutritionisti pentru proprietatile lor unice, nu doar copiiilor dar si celor diabeticii, hipertensivii si toturor celor care incearca sa se hraneasca sanatos.

Iata cateva dintre motivele pentru care noi romanii ar trebui sa cultivam si sa consumam cantitati mai mari de cartofi duci:

Cartofii dulci sunt bogati in antioxidanti, care actioneaza in organism prin prevenirea problemelor inflamatorii, cum ar fi astmul, artrita sau guta.

Sunt o sursa excelenta de carbohidrati pentru cei care au probleme cu nivelul zaharului din sange.

Cartofii dulci sunt sanatosi pentru tractul digestiv. Fiind bogati in fibre digestive, mai ales cand sunt consumati cu coaja, ajuta la ameliorarea constipatiei si pot preveni aparitia cancerului de colon.

Sunt indicati pentru femeile gravide sau pentru cele care doresc sa ramana insarcinate, deoarece acestia sunt bogati in acid folic, esential pentru dezvoltarea celulelor si tesuturilor sanatoase ale fatului.

 

Este bogata in vitamine si alti ntrienti importanti si poate stimula imunitatea sprijinind nevoile organismului. Cartofii dulci sunt indicati pentru prevenirea bolilor de inima. Cu continut ridicat de potasiu, cartofii dulci ajuta la prevenirea declansarii atacului de cord sau a accidentului vascular celebral. Potasiul ajuta la mentinerea echilibrului electrolitic si a lichidului din organism, aspecte importante pentru stabilizarea tensiunii arteriale si a regalarii functiei cardiace.

Aceasta leguma este benefica pentru atenuarea crampelor musculare. Deficientele de potasiu pot cauza crampe musculare, precum si leziuni ale muschilor. Prin adaugarea de cartofi dulci in dieta dvs. zilnica (impreuna cu exercitii fizice corespunzatoare), va puteti astepta la un impuls de energie si mai putine leziuni sau crampe musculare.

Cartoful dulce este indicat in tratarea simptomelor legate de stres. Organismul tinde sa foloseasca foarte mult potasiu si alte minerale importante atunci cand se afla sub stres.

Cartofii dulci se afla pe primul loc intr-un clasament nutritional al legumelor, deoarece sunt o sursa importanta de fibre, zaharuri naturale, carbohidrati complecsi, proteine, carotenoizi, vitamina C, fier si calciu.

In magazine, cartofii dulci se vand in medie cu 3 dolari kilogramul iar profitul este de 7 dolari la un dolar investit. in 2010, randamentul mediu, anual in lume la cultura de cartofi dulci a fost de 13,2 tone pe hectar. Fermele mai productive de cartofi dulci se gasesc in Senegal, unde productia medie nationala a fost de 33,3 tone pe hectar. Randamentele maxime de cartofi dulci au fost inregistrate in unele ferme din Israel, si au fost de 80 de tone la hectar.

Cel mai mare producator de cartofi dulci este China, urmata de tari din Africa, Asia si SUA. In sud-estul Statelor Unite, cartofii dulci sunt conservati in mod traditional pentru a imbunatii aroma, gustul si pentru a permite o vindecare mai buna a ranilor provocate de utilajele de recoltare.

Soiuri de salata pentru capatana Rijk Zwaan

Soiurile de salata verde Rijk Zwaan sunt recunoscute in intreaga lume. De la salata verde Butterhead la salata iceberg si de la salata Oakleaf la salata verde Salanova, Rijk Zwaan a fost intotdeauna in frunte si continua sa creeze noi tipuri inovatoare si noi varietati.

Soiurile de salata pentru capatana realizate de Rijk Zwaan:

Roderick: destinata culturilor de iarna si primavara in spatii protejate; frunze de culoare verde mediu stralucitor; capatana mare 400 – 600 g; nu emite tija florala; plantare in Septembrie – Februarie; recoltare la 50 – 60 zile de la plantare; densitate medie 120 000 – 140 000 plante/ha; rezistenta la agenti fitopatogeni BL1-24 (mana salatei) si toleranta la LMV si bolile radacinilor; ambalaj cu 5 000 de seminte/plic si 1 000 de seminte/plic pentru semintele drajate

Markies: destinata culturilor de toamna tarzie, iarna si primavara devreme in spaţii protejate; frunze de culoare verde crud stralucitor; capatana mare 400 – 600 g; nu emite tijă florala; plantare incepand din Septembrie si pana la sfsrsitul lunii Februarie; recoltare la 50 – 65 zile de la plantare, in functie de greutatea dorita la recoltare; densitatea recomandata 110 000 – 130 000 plante/ha; toleranta la agenti fitopatogeni: BL1-25, LMV si bolile radacinilor; ambalaj: 5 000 de seminte/plic si 1 000 de seminte/plic pentru semintele drajate;

Pia: destinat culturilor de primavara in solarii; greutate medie 400-600 g; rezistenta la agenti fitopatogeni: BL1-6, 13-15, 17-19; ambalaj: 5 g/plic.

Sprinter: destinata culturilor de primavara – toamna in spatii protejate si camp; rezultate foarte bune si in cultura de vara, datorita ritmului foarte rapide de crestere in conditii de irigare; frunze de culoare verde deschis si crocante; capatana mare 300-500 g; plantare: Aprilie – Septembrie; recoltare la 25 – 35 zile de la plantare; densitate recomandata 140 000 – 160 000 plante/ha; rezistenta la agenti fitopatogeni: BL1-24; ambalaj: 5 g/plic.

Nadine: destinata culturilor de primavara, vara si toamna in camp; frunze de culoare verde deschis foarte fine si crocante, gust delicios; căpăţâna mare 350 – 600 g; nu emite tija florala; plantare Mai – Septembrie; recoltare la 35 – 40 zile de la plantare; densitatea recomandata 130 000 – 150 000 plante/ha; rezistenta la agenti fitopatogeni: BL, LMV; ambalaj: 5 000 de seminte/plic si1 000 de seminte/plic pentru semintele drajate.

Libusa: destinata culturilor de primavara, vara si toamna in camp; frunze de culoare verde mediu, fine si crocante; capatana de 350 – 600 g; nu emite tija florala; plantare Mai – Septembrie; recoltare la 35 – 40 zile de la plantare; densitate recomandata 130 000 – 150 000 plante /ha; rezistenta la agenti fitopatogeni: BL 1-6, LMV; ambalaj: 5 000 de seminte/plic si 1 000 de seminte/plic pentru semintele drajate.

Ballerina: destinata culturilor de primavara, vara si toamna in camp; frunze de culoare verde deschis, fine, gust delicios; plantare Mai – Septembrie; recoltare la 35 – 40 zile de la plantare; densitate recomandata 130 000 – 150 000 plante /ha; rezistenta la agenti fitopatogeni: BL 1-24, LMV; ambalaj: 5 000 de seminte/plic si 1 000 de seminte/plic pentru semintele drajate;

Forlina: destinată culturilor de primavara, vara si toamna in camp; frunze de culoare verde deschis, fine, gust delicios; plantare Mai – Septembrie; recoltare la 35 – 40 zile de la plantare; densitate recomandata 130 000 – 150 000 plante /ha; rezistenta la agenti fitopatogeni: BL 1-24, LMV; ambalaj: 1 000 de seminte drajate /plic;

Gisela: destinata culturilor de vara si toamna in camp; frunze de culoare verde crud stralucitor, fine, gust delicios; capatana mare 400 – 700 g; nu emite tija floral; plantare Mai – Septembrie; recoltare la 40 – 60 zile de la plantare; densitate recomandata 120 000 – 160 000 plante /ha; rezistenta la agenti fitopatogeni: BL 1-26, LMV si bolile radacinilor; ambalaj: 1 000 de seminte drajate /plic;

Fabietto: destinată culturilor de vara si toamna in camp; frunze de culoare verde crud stralucitor; capatana mare 400 – 700 g; nu emite tija florala; plantare Mai – Septembrie; recoltare la 40 – 60 zile de la plantare; densitate recomandata 120 000 – 140 000 plante /ha; rezistenta la agenti fitopatogeni: BL 1-24, LMV; ambalaj: 1 000 de seminte drajate/plic;

Santoro: destinata culturilor de primavara, vara si toamna; frunze de culoare verde mediu stralucitor; capatana mare 500 – 700 g; nu emite tija florala; rezistenta la agenti fitopatogeni: BL1-24, LMV; ambalaj: 1 000 de seminte drajate/plic;

Rijk Zwaan continua sa lucreze pe soiuri ameliorate si cauta in mod activ noi produse, precum salata verde, care este usor de taiat. Cu Salanova ® a dezvoltat doua tipuri unice de salata care au nevoie de o singur taiere pentru a se separa in mai multe frunze mici.

Ileana, un nou soi de salata

Soiul de salata Ileana a fost creat la SC Patru Agro SRL.

Caractere morfologice. Culoarea semintei este alba. Coloratia antocianica a plantulei este absenta. Diametrul plantei este foarte mare. Capatana este deschisa si forma in sectiune longitudinala este transversal eliptica. Forma frunzei este obovata si culoarea frunzelor exterioare este verde, cu tenta galbuie, foarte deschisa. Luciul fetei superioare a frunzei este mijlociu. Gofrarea frunzei este medie, gradul de ondulare a marginii este mediu. Adancimea inciziilor marginii frunzei, in partea apicala, este superficiala.

Insusiri fiziologice. Perioada maturitatii de recoltare este timpurie spre mijlocie si a boltirii este tarzie.

Destinatia. Salata este destinata pentru consum in stare proaspata.

SC Patru Agro SRL. Firma s-a infintat in anul 2003 pe o structura a unei societati mai vechi, avand ca principal obiect de activitate producerea, procesarea si comercializarea semintelor de legume. Adresa: Strada Ceahlaul, Nr. 2A, Bloc 14, Ap. 4, Sector 6, Bucuresti; Telefon/Fax (021) 63 77 000

Cultura usturoiul pentru stufat in solarii

Infiintarea culturii de usturoi pentru stufat se face in solar incepand din septembrie-octombrie la fel ca si cultura neprotejata in camp.

Fortarea propriuzisa se va produce in luna februarie cand se ocopera solariile. Pentru infiintarea culturii se vor folosii bulbili (catei), desprinsi din bulbii normali. Este recomandabil ca inainte de plantare sa se faca sortarea pe mai multe categorii de marime, pentru ca plantele rezultate sa fie cat mai uniforme ca vigoare.

In terenul foarte bine afanat bulbilii se planteaza in pozitie normal-verticala, atat de adanc, incat partea superioara a bulbilului (mugurele) sa se afle la nivelul solului. La cultura pura, se folosesc 0,6 kg bulbili la mp. Plantarea se face la distanta de 10-20 cm intre randuri si 4-5 cm pe rand. Se asigura o desime de 200 de plante la mp. Se face o udarea din abundenta, imediat dupa plantare pentru declansarea cresterii.

Usturoiul prefera terenul afanat si se afaneaza intre randuri de cate ori este nevoie. De asemenea se plivesc buruienile care apar. Capacitatea de rezistenta la frig recomanda fortarea in solarii a culturii de usturoi. Cultura raspunde foarte bine la ingrasamintele foliare pe baza de azot si potasiu, administrate atunci cand plantele sunt bine inradacinate.

Se vor prevenii prin tratamente unele boli precum: mozaicul (Garlic mosaic virus), bacterioaza (Pseudomonas fluorescens), helmintosporioza (Helminthosporium allii), etc.

Recoltarea se face la maxim 80 de zile dupa plantare, in functie de temperatura asigurata si de conditii de lumina. Conditionarea se face sub forma de legaturi formate din 10 fire si ambalate corespunzator.

Ferma Stoian – legume romanesti

 

Ferma Stoian, este situata langa Constanta si a fost infiintata in 1992 de familia Stoian pe o suprafata de 7 hectare, pe care a fost cultivata varza, iar azi lucreaza aproximativ 550 de hectare de teren.

In 1995, datorită calitatii superioare a recoltei, suprafata de teren cultivat cu legume a crescut la 40-50 de hectare si Ferma Stoian, care achizitionase deja doua tractoare, a inceput sa isi dezvolte baza de utilaje, astfel incat astazi detine 21 de tractoare.

In 1999, Ferma Stoian lucra o suprafata de 150 de hectare de teren, in 2005, aprox. 400 de hectare, iar in 2010, suprafata cultivata ajunsese la 470 de hectare, pe care se aflau legume romanesti. Anul trecut, Ferma Stoian a cultivat legume pe o suprafata de aprox. 550 de hectare, la care se adauga terenurile cultivate cu cereale, pentru rotatia culturilor.

Din nevoia de a raspunde cerintelor pietei, in vederea dezvoltarii afacerii, in 2002 a luat fiinta S.C. Big Land Company S.R.L., societatea comerciala care deserveste Ferma Stoian. Principalul avantaj a fost acela ca au putut fi achizitionate utilaje performante din strainatate. Anul 2005 a insemnat construirea, din fonduri proprii, a primului depozit frigorific.

În 2007 Ferma Stoian a accesat, pentru prima data, fonduri europene, si astfel, prin proiectul SAPARD, a facut o achizitie de tractoare si utilajele aferente. In 2008 a fost accesat al doilea proiect european, pentru constructia celei de-a doua hale frigorifice de depozitare si achizitionarea de motostivuitoare. In 2010 a mai fost construita inca o hala ventilata pentru depozitarea cepei.

Suprafata totala a spatiului in care se afla halele de depozitare este de 3 hectare. Alaturi de acestea, au fost construite, incepand din 2002, spatiile administrative, in care funcţioneaza astazi Ferma Stoian si Big Land Company. Din acelasi an, pana in 2005, s-a construit spatiul destinat atelierelor mecanice de lacatuserie – strungarie, in care utilajele sunt reparate, modificate si in care le sunt aduse imbunatatiri specifice activitatilor si terenurilor pe care se lucreaza.

70% din marfa Fermei Stoian pleaca pe piata libera, catre micii comercianti, iar 30% este destinata diversilor angrosisti, care livreaza legumele catre marile retele de retaileri.

Ferma Stoian livreaza legume romanesti catre Carrefour Romania S.A., de asemeni compania are contracte directe si cu magazinele Cora si grupul Metro.

Cultura traditionala de telina „Fenland Celery”

Fenland Celery (Apium graveolens) este denumirea data telinei care a fost plantata, cultivata si recoltata prin metode traditionale pe solurile bogate in turba de tip Adventurers 1 si 2 din anumite locuri din regiunile Cambridgeshire, Suffolk si Norfolk.

Metoda prin care se cultiva „Fenland Celery” si soiurile utilizate au ca rezultat un produs cu caracteristici specifice, dupa cum urmeaza: Aspectul – „Fenland Celery” are o capatana larga, care variaza intre 8 si 12 cm in diametru, si tije (sau petioli)evazate. Acest tip de telina este mare si are o radacina pronuntata. „Fenland Celery”creste intre 60 cm si 80 cm in lungime de la capatana pana la varful frunzelor. Culoarea capatanii variaza de la alb ca varul la verde-lamaie. Baza tijei este intotdeauna partea cea mai alba, ea devenind treptat verzuie inspre partea superioara si terminandu-se cu frunze de culoare verde-deschis. „Fenland Celery” are un aspect robust, noduros si cu striuri pronuntate.

Fenland Celery” are o textura usor mai sfaramicioasa, insa mai frageda, mai crocanta decat soiurile moderne. TelinaFenland Celery”are un gust intens, care echilibreaza notele de dulce, sarat si amar si care este insotit de o aroma de alune caracteristica proaspata si delicata si de arome subtile de conifere si note ușoare de anason.

Fenland Celery” se planteaza in iunie sau iulie si se recolteaza intre septembrie si decembrie. Singurele soiuri care pot fi utilizate pentru a produce „Fenland Celery” sunt urmatoarele: Hopkins Fenlander; New Dwarf White; Ely White.Aceste trei soiuri sunt singurele utilizate datorita randamentului bun, gustului, rezistentei la boli si capacitatii de adaptare la tipul de sol.

Intre aprilie si mai, semintele din soiul „Fenland Celery” sunt cumparate si livrate la o pepiniera autorizata pentru germinare. La pepiniera, semintele sunt semanate in cuburi de turba si mutate in camerele de germinare unde raman timp de sapte zile la o temperatura de 18 °C. Apoi sunt mutate in pepiniera centrala, unde vor ramane aproximativ trei saptamani, pana cand devin rasaduri (inalte de aproximativ 10 cm) gata pentru a fi plantate.

Rasadurile sunt transportate pe campul care contine solul specific de tip Adventurers 1 si 2 si plantate in maximum 24 de ore. Repicatul rasadurilor are loc in perioada iunie-iulie, deoarece acest lucru permite extinderea duratei recoltei si reduce riscul de stricare a recoltelor. Recoltarea „Fenland Celery” are loc intre septembrie si decembrie si este o operatiune complexa prin care pamantul tasat este intai dislocat cu un tractor cu prasitoare pentru randuri late, desi acest lucru poate fi facut si manual, cu un harlet. Telina este recoltata manual, cu ajutorul unui cutit. Radacinile se pot taia complet sau se poate lasa o parte mica si ascutita, cunoscuta sub denumirea de telina „pencil-pointed”.

Criticii gastronomi au facut urmatoarele comentarii cu privire la unicitatea „Fenland Celery”:

Alte legume fortate isi fac aparitia pe rafturi, cum ar fi telina traditionala din Fenland, scoasa din pamantul din Cambridgeshire. Rubarba fortata din Yorkshire, care este de fapt o leguma, este foarte buna cu macrou proaspat la gratar si ardei iuti.” Rose Prince, New English Cook, februarie 2009.

Telina este la fel de englezeasca precum branza Stilton. Initial, soiurile mai vechi de telina asa-zis «murdara» din mlastinile cu pamant negru din estul Angliei aveau un sezon foarte scurt, din octombrie pana in ianuarie. Daca aveti norocul sa mancati asa ceva, trebuie sa o spalati indelung, insa aroma este exceptionala, mai ales dupa un usor inghet, cand este cea mai dulce.” Delia Smith, Delia Online.

Soiurile de ardei iute Roundel si Dracula

S-a aprobat inscrierea in Catalogul Oficial al Soiurilor din Romania, din 2014, a soiurilor de ardei iute Roundel si Dracula.

ROUNDEL: Ardeiul iute Roundel este de tip mare cu crestere nedeterminata. Fructul ardeiului iute Roundel are pulpa groasa de culoare galbena, iar la maturitatea fiziologica are culoarea rosie. Are o greutate medie de 50-55 gr.Ardeiul iute Roundel se recomanda pentru culturile din camp deschis. 

 DRACULA: Ardeiul iute Dracula este recomandat pentru culturile de primavara si toamna. Fructele au un gust usor iute, de culoare galben verzui la maturitatea de consum si rosie la maturitatea fiziologica. Ardeiul iute Dracula are lungimea cuprinsa intre 18 – 22 cm si greutatea medie de 35 – 50 g.

Soi de ardei kapia: DUMBO 34

Soiul de ardei kapia DUMBO 34 a fost inregistrat in CATALOGUL OFICIAL incepand cu 2014.

Soi de ardei tip kapia cu plante viguroase, fructe mari cu greutatea cuprinsa intre 200-250 g de culoare verde inchis, iar la maturitate rosu aprins. Este foarte productiv. Se recomanda pentru culturi in camp deschis cat si in spatii protejate.

Cultura tomatelor in solarii,Calendarul de plantat si semanat in camp a legumelor si alte informatii

 

    Cum se fac bani din ardeiii de boia sub mediu protejat

In Judetul Arad, domnul Csipkar Imre, este cel mai important cultivator de ardei boia sub mediu protector.

El cultiva 5 hibrizi de ardei boia, respectiv: Delibab F1 (usor iute); Slager F1 (iute); Bolero F1 (dulce); Jelolt 1 F1(dulce); Jelot 2 F1 (dulce).

Acesti hibrizi se cultiva in solarii si in sera in conditii protejate. Plantele cresc pana la 3 m inaltime. Are o vegetatie lunga din aprilie pana la sfarsitul lunii noiembrie iar un fir produce cca 160 bucati de ardei (aproximativ 4 kg).

Hibrizii de ardei boia sunt rezistenti la boli iar calitatea produsului final este de doua ori mai buna ca cea din camp. Nu necesita multa forta de munca iar culesul se poate sincroniza cu timpul disponibil al gospodarului. Lucru este igienic si productivitatea ridicata.

Dupa calitati cunoastem 4 sortimnte de boia (in functie de culoare) Avem astfel calitatiile: Extra – 130 ASTA 4 g/kg;Csemege – 110 ASTA 3,5g/kg; Nemes edes 100 ASTA 3 g/kg; Rozsa – 65 ASTA 2 g/kg.

Productia acestor hibrizi de ardei boia la un solar de 420 mp, avand densitatea de 2000-2100 de fire este urmatoarea:

  • La o productie de 8 kg/mp se obtine 3360 kg ardei boia crud din care rezulta 504 kg boia(in valoare de 20 160 lei)
  • La o productie de 12 kg/mp se obtine 5040 kg ardei boia crud din care rezulta 756 kg boia(in valoare de 30 200 lei)
  • La o productie de 15 kg/mp se obtine 6300 kg ardei boia crud din care rezulta 945 kg boia (in valoare de 37 800 lei)Date de contact:Csipkar Imre

Arad, strada Calarasilor 4, Z3/A/10

Mobil: 0770 176 762

E-mail: imre@csipkar.ro

Web: www.csipkar.ro

Soiuri de patrunjel pentru radacina inregistrate in tara noastra

In luna septembrie se seamana patrunjelul pentru producerea de radacini in anul viitor. Semanatul se poate face toamna tarziu sau primavara devreme, plantele fiind rezistente la frig.

Soiurile de patrunjel pentru radacina inregistrate in tara noastra sunt:

  • Arsem– inregistrat in 2008, produs de catre S.C. UNISEM SA Bucuresti
  • Felhosszu- produs de catre Institutul din Gyula (UNGARIA)
  • Oltis– inregistra in 2007 , produs de catre Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultura Isalnita
  • Zaharat– reinregistrat in 2009 de catre Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultura Bacau

Caracteristicile soiului ZAHARAT

  • Perioada de vegetatie: 140 zile.
  • Radacini de lungime 18-22 cme, de calitate superioara, foarte netede, de forma conica-alungita.
  • Necesita sol lucrat in adancime.
  • Se pastreaza foarte bine peste iarna.
  • Cultura se seamna direct in camp

·                     Spanacul de Noua Zeelanda

Spanacul de Noua Zeelanda (Tetragonia) este cultivat pentru frunzele sale din care se prepara diferite mancaruri. Se deosebeste de spanacul obisnuit prin faptul ca da productii mari si de calitate in perioda de vara cand spanacul obisnuit da productii mici si de calitate inferiora.

O alta deosebire fata de spanacul obisnuit este aceea ca nu contine acid oxalic, fiind indicat in preparate dietetice. Spanacul de Noua Zeelanda contine proteine, grasimi, vitamine si saruri minerale. Este o cultura apreciata in toata Europa. La noi este mai putin cunoscut si se cultiva numai de amatori.

Este o planta anuala cu radacina puternic ramificata care patrunde adanc in sol. Tulpina este lunga de peste 1 m, taratoare si puternic ramificata cu frunze carnoase. Spanacul de Noua Zeelanda este sensibil la frig si nu suporta brumele.De acea este recomandat a se cultiva in zonele sudice ale tarii. Este pretentios fata de umiditate, mai ales in perioda germinarii. Sunt recomandate solurile mijlocii, fertile si bogate in humus.

Terenul unde va fi amplasat cultura va fi fertilizat organic, care va fi incorporat prin aratura adanca. Pe suprafete mari se executa primavara o erbicidare cu Ro’neet 3-5 l/ha, care se incorporeaza prin discuitura. Dupa 10 zile de la erbicidat se seamana cu samanta umectata in apa calda 24 de ore si apoi uscata. Pe suprafete mici cultura se infiinteaza prin rasad care se planteaza in a doua jumatate a lunii mai la distante de 25-30 cm intre plante pe rand.

Se executa 3-4 prasile mecanice si 1-2 prasile manuale. Se iriga de cate ori este nevoie si se fertilizeaza fazial. Prima recoltare se face la 70 de zile de la plantat sau rasarire prin detasarea frunzelor care au atins dimensiunile normale. Recoltarea urmatoare se face prin taierea lastarilor dupa care plantele regenereaza formand noi lastari. In cazul in care cultura se protejeaza cu folie se poate recolta si in lunile octombrie si noiembrie. Productia ajunge pana la 40 tone /ha.

·                     Soiuri romanesti de spanac

In perioada 20 septembrie – 1 octombrie se infiinteaza cultura anticipata de spanac, pentru recoltare in luna aprilie.

Statiunile de cercetari legumicole pun la dispozitia legumicultorilor urmatoarele soiuri:

  • Andrei –Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultura Isalnita
  • Premier –Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultura Bacau
  • Romanesc– Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultura Buzau
  • Smarald –Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultura si Floricultura Vidra
  • Select– S.C. UNISEM SA Bucuresti

Prezentarea soiului de spanac ROMANESC. Soi de spanac semitimpuriu, apreciat de consumatori pentru gustul placut al rozetei sale bogate de frunze triunghiulare, usor rotunjite la varf, de culoare verde intens. Apreciat pentru pretabilitatea la recoltare mecanizata si productiile crescute realizate.

Semanatul rasadului de ardei pentru ciclul I

Pentru a obtine rasaduri de plantat. in sere si solarii, ciclului I de productie, se seamana, pana la mijlocul lunii noiembrie, semintele de ardei.

Pentru a avea rasad viguros, de aproximativ 50-60 de zile, rasadul se produce in spatii special amenajate (rasadnite, solarii incalzite) sau sere inmultitor. La plantare, rasadul va aveabutonul floral bine format (boboci), lucru realizabil prin reglarea intensitatii luminii. Pentru repicat se folosesc ghivece mai mari.

Semanatul rasadului, in luna noiembrie, va asigura conditiile necesare obtinerii de productii timpurii, valorificate la preturi foarte bune.

Ciclu I de productie, incepe in lunii februarie in functie de variata de cultura. Exista o varianta scurta in care plantarea rasadului incepe la 1 februrie si cultura se va desfiinta la inceputul lui iulie. Mai exista o varinata lunga a culturii de ardei, in care plantatul incepe la 10 februarie, continua pana la inceputul lunii martie iar cultura poate fi pastrata pana in luna octombrie.

Rasadurile pot fi afectate de putrezirea plantutelor, boala cauzata de ciuperca Pythium, tocmai de aceia se recomanda tratamentul cu Previcur Energy in concentratie de 0,1 %.

Irigarea, fertilizarea faziala si tratamentele la cultura de ardei gras

Lucrarile de intretinere, in cea mai mare parte au un caracter general si urmaresc asigurarea conditiilor optime de crestere si de dezvoltare a culturii de ardei gras.

Irigarea este lucrarea generala in afara careia nu se poate realiza cultura de ardei gras. Deosebita de importanta este irigarea pana la pornire in vegetatie pentru a asigura prinderea, cu norme mici de apa. Apoi o perioada de doua saptamani nu se mai uda pentru a stimula inradacinarea. Daca se instaleaza seceta aceasta perioada va fi mai scurta. Pana la formarea primelor fructe se iriga cu 2-3 norme de udare de 250-300mc/ha.

In perioada de fructificare se practica un regim de irigare specific in functie de incarcatura de fructe cu norme mai mari de 300 mc/ha. Se asigura tot timpul o umiditate de circa 80% din capacitatea de camp. Udarea la intervale mari cu norme mari nu se practica la cultura de ardei. Udarile la ardeiul gras care se recolteaza in verde se aplica pana in preajma desfintarii culturii, toamna inainte de caderea brumelor. La ardeiul gras care se recolteaza in rosu, udarile se sisteaza cand plantele au incarcatura suficienta de fructe, iar fructele sunt deminsionate corespunzator.

Ferilizarea faziala are un efect foarte bun asupra productiei. Lucrarea se efectueaza cu ingrasaminte aplicate la sol cat si cu ingrasaminte foliare. La ardeiul gras care se recolteaza in verde se aplica 4-5 fertilizari faziale. Prima se aplica cand plantele au pornit in vegetatie folosind 100 kg/ha azotat de amoniu si 100 kg/ha sulfat de amoniu. A doua fertilizare are loc dupa 3 saptamani, tot cu 100 kg azotat de amoniu sau ingrasamant complex. Dupa alte 3 saptamani, cand plantele au ajuns la dezvoltarea maxima, se mai aplica 75 kg/ha azotat de amoniu sau se continua cu 2-3 fertilizari foliare la intervale de doua saptamani, cu 0,5% concentratie intr-o cantitate de 1000 l/ha.

Combaterea bolilor si daunatorilor nu prezinta importanta de la tomate dar trebuie sa avem grija de a planta rasaduri sanatoase tratate contra bolilor si daunatorilor (respectiv putregaiul si afidele). Probleme deosebite pot aparea datorita virozelor (virusul mozaicului tutunului sau castravetilor), trebuind sa distrugem afidele ca agenti vectori. Foarte rar poate aparea putregaiul pe tulpine si fructe (Phytophtora capsici). In anii ploiosi putem avea infectii cuFuzarium oxysporum sauVerticilium dahlie, care se trateaza destul de greu. Dupa 15 august se manifesta fainarea(Leveillula taurica), iar o situatie speciala in conditii de stres hidric, in anii secetosi, poate reprezenta, petele de culoare bej ce ofera conditii pentru manifestarea bolii Alternatia tenuis.

Cei mai comuni daunatori in cultura ardeiului sunt afidele si gandacul din Colorado. Atacul gandacului de Colorado poate fi deosebit de periculos, ducand pana la compromiterea culturii.

Ceapa de apa Aurie de Buzau

Soiul de ceapa de apa Aurie de Buzau a fost creat la statiunea legumicola din Buzau, prin selectie individuala si alegere la masa repetata.

Planta are port erect si inaltimea de 50-60 cm. Cele 6-8 frunze au in sectiune forma ovala, de culoare verde inchisa, acoperite cu un strat mijlociu de pruina.

Bulbul are forma tronconica. Uneori prezinta in limitele de variabilitate, bulbi de forma alungita sau mai turtita, forme determinate de adancimea la care se formeaza bulbul, precum si de sistemul de cultura (prin rasad sau semant direct). In general din culturile semanate in mod direct bulbii au o forma mai turtita, in timp ce din culturile prin rasad sunt mai alungiti.

Bulbii sunt de culoare aurie si sunt bine acoperiti cu frunze la exterior atunci cand recoltarea lor se face mai devreme(la ingalbenirea frunzelor) si mai putin imbracati cand se intarzie recoltarea . Frunzele interioare sunt carnoase de culoare alba si suculente. In sectiune prezinta 1-5 muguri. Inaltimea unui bulb este de 6-8 cm, iar diametrul de 5-7 cm. Greutatea bulbului este cuprins intre 120-300 g.

Ceapa de apa Aurie de Buzau are o perioada lunga de vegetatie, respectiv 150-160 de zile. Perioada aceasta poate fi scurtata atunci cand plantele beneficiaza in lunile mai si iunie de zile cu multa luminozitate.

Fata de mana (Perenospora destructor) are o comportare toleranta, fiind nevoie de aplicare a tratamentelor preventive. Capacitate de pastrare a bulbilor peste iarna este in general buna, realizandu-se pana la 20 aprilie pastrarea a 80-90% din recolta in conditii de atmosfera necontrolata si de pana la 97% in conditii controlate. De asemenea bulbii sanatosi plantati din toamna pe loturile semincere se pastreaza bine (85-90%).

Se obtine productii de 30-40 tone/ha de bulbi la cultura prin rasad si de 25-30 tone/ha de bulbi la cultura semanata direct in camp.

Bulbii au aspect comercial placut. Continutul de substanta uscata este de 10,3-11,1 %, iar cel de zahar de 7-7,3%. Gustul este dulce, placut, motiv pentru care se consuma mult in stare proaspata. Bulbii se folosesc pentru consum in stare proaspata si in diverse preparate. Se poate cultiva prin semant direct in toate zonele producatoare de ceapa si prin rasad in bazinele de traditie.

Cultura tomatelor in solarii

Tomatele reprezint principalele culturi din solarii, tinand seama de importanta deosebita a acestora.

Se pot practica doua sisteme: ciclul scurt, care tine de la 20 martie – 5 aprilie, pana la 15 – 20 iulie si ciclul lung care seinfiinteaza la aceeasi data cu ciclul scurt, dar desfiintarea culturii se face in jur de 15 – 20 septembrie.

Ciclul scurt se practica in special in sudul si vestul tarii, folosind cei mai timpurii hibrizi.

Pregatirea terenului se incepe din toamna cu defrisarea culturii anterioare. Se strang si se scot din solar toate resturile vegetale, spalierul, etc.

Fertilizarea solului. Fertilizarea de baza se face cu 50 – 70 t/ha gunoi de grajd descompus, aplicat o datala 2 – 3 ani. In general, puteti lua in considerare urmatoarele cantitati de ingrasaminte necesare intr-un sol cu un nivel scazut de fertilizare, la o productie estimata de 60 tone/ha: 192 kg/ha azot (N), 180 kg/ha fosfor (P) si 400 kg/ha potasiu (K) ca ingredienti activi. Aceasta inseamna aplicarea a 570 kg cu 34 % azotat de amoniu, 900 kg cu 20 % super-fosfat si 800 kg cu 50 % sulfat de potasiu la hectar.

Gunoiul de grajd, 75% din cantitatea totala de fosfor si jumatate din cantitatea de potasiu trebuie aplicata ca fertilizare de baza. Restul trebuie aplicat ca fertilizare starter si apoi esalonat. 1/3 din cantitatea de azot trebuie aplicata ca fertilizare starter, iar restul esalonat, de 3 – 4 ori de-a lungul perioadei de crestere.

Mobilizarea adanca a solului la 28 – 30 cm se face cu MSS 1,4, cu plugul cultivator de vie (PCV – 1,2) fara cormana sau prin sapare la cazma, pe suprafetele mai mici. O data la 3 – 4 ani este bine sa se faca subsolajul la adancimea de 40 – 50 cm.

In eventualitatea folosirii solarului cu salata, spanac sau ceapa verde se continua cu maruntirea terenului, modelarea in straturi inaltate si infiintarea acestor culturi.

In timpul iernii se executa reparatii la scheletul solarului, se inlocuiesc sarmele lipsa, se intind cele ramase.

Primavara cat mai devreme posibil, in functie de conditiile climatice concrete, se va face acoperirea solarului cu folie de polietilena, asigurand o buna etanseizare.

Solul se marunteste cu freza si se dezinfecteaza cu 30 kg/ha Lindatox 3 sau Galithion 20 – 25 kg/ha.

Cu 6 – 8 zile inainte de plantare, terenul se erbicideaza cu 6 l/ha Galex 500 EC.

Terenul se modeleaza in straturi inaltate cu latimea la coronament de 94 cm sau in biloane echidistante la 70 cm.

Rasadurile se produc in sere inmultitor, in rasadnite calde sau in sere incalzite, acoperite cu plastic.

Tinand seama de data plantarii si de varsta rasadului in jur de 50 – 60 zile, semanatul se incepe din a treia decada a lunii ianuarie.

Se seamana in ladite sau pe strat nutritiv, folosind circa 250 gr samanta pentru 1 ha.

Rasadurile se repica in ghivece din plastic de 8 cm sau cuburi nutritive de 7x7x7 cm, la aparitia primei frunze adevărate.

Se aplica lucrari obisnuite de ingrijire. Tratamentul cu Cycocel 0,1 % previne alungirea rasadurilor. O atentie deosebita trebuie acordata calirii rasadurilor, cu 10 – 12 zile inainte de plantare, tinand seama ca in solar temperaturile sunt mai reduse.

Inainte de plantare rasadul se uda bine, se trateaza cu Mycodifol 0,2 % sau oxiclorură de cupru 0,5 % şi cu Decis 0,05 %.

Plantarea se face intre 20 si 25 martie în zonele mai sudice si pana pe 5 aprilie in zonele mai nordice, cand in sol se mentine constanta temperatura de 10 – 120 C.

Plantarea se face manual, cu 1 – 2 cm mai adanc. Distantele de plantare sunt 70-80 cm intre randuri si 30 cm pe rand la ciclul scurt; 35 cm pe rand la ciclul prelungit.

Dupa plantare rasadul se uda local cu 0,5 – 1 l apa la fiecare planta, pentru a nu raci solul.

Lucrarile de ingrijire prezinta o complexitate mai mare decat in camp.

Completarea golurilor se face in primele 10 zile de la plantare cu rasad din acelasi hibrid, pastrat in acest scop, pentru a realiza o cultura incheiata.

Solul se mentine afanat si curat de buruieni prin prasile repetate, aplicate manual sau mecanice (lainceputul culturii). Primul prasit manual se face la 10 – 12 zile de la plantare. Urmatoarele prasile se repeta la interval de 10 – 15 zile, in functie de nevoie.

Fertilizarea faziala se face in doua etape: la legarea fructelor in prima inflorescenta si la a doua inflorescenta. La tomatele cultivate in ciclul scurt se aplica o fertilizare cu 300 kg/ha azotat de amoniu la legarea fructelor din etajul al treilea, care se repeta la legarea celei de a cincea inflorescenta, dar la ciclul prelungit.

Tomatele cultivate in solar se iriga diferentiat, in jur de 10 – 12 udari pentru ciclul scurt si 14 – 16 udari pentru ciclul prelungit. La inceput normele de udare sunt mai mici (200 – 250 mc/ha pentru a nu raci solul), iar pe masura ce vremea se incalzeste si plantele cresc, normele se maresc la 350 – 400 mc/ha. Norma de irigare este cuprinsă între 4.000 şi 5.500 mc/ha. Irigarea se face pe rigole, dar rezultate mult mai bune se obtine prin folosirea irigarii prin picurare, care asigura o distributie mai uniforma a apei de udare si reduce cu 25 – 40 % norma totalade irigare. Irigarea prin picurare poate fi folosita si la aplicarea ingrasamintelor. Plafonul minim de umiditate din sol este de 65 – 70 % din IUA.

Combaterea bolilor si daunatorilor se realizeaza prin aplicarea corecta si la timp a masurilor de igienaculturala si prin tratamente fitosanitare cu substante chimice.

Sustinerea plantelor se face la circa 20 zile de la plantare, pe spalier cu o singura sarma la ciclul scurt sau cu cu sfori mai lungi, sustinute de sarme fixate pe scheletul solarului, la ciclul prelungit.

Saptamanal se face copilitul radical cand copilii au maxim 5 cm lungime. La ciclul scurt carnitul se face dupa 3 – 4 inflorescente iar la cel prelungit dupa 7 – 8 inflorescente.

Defolierea se face repetat, prima imediat dupa prinderea rasadurilor indepartand 1 – 2 frunze de baza. Pe masura ce frunzele de la baza se ingalbenesc, acestea se indeparteaza.

Prin tratarea plantelor cu procaină 1 – 2 ppm, la 10 zile după plantare, apoi săptămânal până la 6 iulie, s-au obţinut sporuri de producţie de 21 – 46 % la cea timpurie şi 13 – 30 % la producţia totală.

In conditii de nebulozitate si temperaturi scazute se iau masuri pentru stimularea polenizarii, a legarii si cresterii fructelor. Se foloseste Tostim – 3,3 %, Atonic LC – 1: 4000 la 20 de zile de la plantare, Noseed0,1 % sauTomafix LC – 0,09 %. Inflorescentele se trateaza prin imbaiere sau pulverizare, cand 2 – 4 flori sunt deschise. Lucrarea se repeta la 4 – 5 zile. In mod obisnuit se stimuleaza primele doua inflorescente si numai in situatii speciale cea de-a III-a.

Pentru a grabi coacerea fructelor si cresterea productiei timpurii se fac tratamente cu Ethrel sau Romthrel,in concentratie de 250 ppm, cand fructele din prima inflorescenta au diametrul de 2,5 cm.

Dirijarea factorilor de mediu, in special temperatura si umiditatea se realizeaza prin aerisire. La inceput aerisirea se realizeaza prin deschiderea usilor de la capetele solariilor, iar in zilele mai calduroase aerisirea se realizeaza si prin zona de mijloc a solariilor prin ridicarea, la inceput, apoi prin inlaturarea completa a foliei pe o lungime de 6 – 8 m.

Recoltarea tomatelor din ciclul scurt in zonele foarte favorabile incepe in jurul datei de 20 mai, iar in cele mai putin favorabile in jur de 5 – 10 iunie.

Pentru consumul intern fructele se recolteaza cand nuanta rosie cuprinde 1/3 din fruct, iar pentru export cand aceasta nuanta apare numai in zona din varful fructului. Recoltarea se face manual, zilnic sau la 2 – 3 zile, se continua pentru ciclul I pana in decada a treia a lunii iulie, iar pentru ciclul prelungit pana in septembrie.

Calendarul de plantat si semanat in camp a legumelor

Perioadele de plantat si semanat direct de la sfarsitul iernii- primavara pot fi influentate de conditiile climatice ale fiecarui an in parte, astfel incat nu intotdeauna este posibila insamantarea in intervalul prezentat:

 FEBRUARIE

  • 20–28(morcov, patrunjel, marar, leustean, ridichi de luna, ceapa, usturoi, ceapa verde de iarna, mazare, spanac, salata, plantarea rizomilor de hrean.)

MARTIE

  • 1-10(morcov, patrunjel, marar, leustean, ridichi de luna, ceapa, usturoi, arpagic, mazare, spanac, salata, pentru capatani)
  • 10-20(morcov, patrunjel, marar, leustean, ridichi de luna, ceapa, cartofi timpurii, mazare, spanac, salata pentru capatani, macris)
  • 20-30(ridichi de luna, cartofi timpurii, spanac, macris, marar, plantat soiuri de varza pentru productie timpurie)

APRILIE

  • 1-10(ridichi de vara, dovlecei, cartofi timpurii, spanac, macris, plantat ardei, plantat rosii, marar, planta soiuri de varza pentru productie timpurie)
  • 10-20(ridichi de vara, dovlecei, dovleci de copt, pepene galben, pepene verde, spanac, porumb pentru fiert, macris, marar, plantat soiuri de varaza pentru productia semitimpurie)
  • 20-30(sfecla rosie, castraveti, dovleac de copt, dovlecei, pepene verde, pepene galben, fasole, porumb pentru fiert, marar, soiuri de varza pentru productie semitimpurie)

MAI

  • 1-20(castraveti, fasole, porumb pentru fiert)
  • 20-30(plantat varza pentru productia de vara, plantat varza creata, plantat gulii, castraveti, andive, porumb pentru fiert, marar, fasole verde)

IUNIE

  • 1-10(planta varza pentru productia de vara, plantat varza creata, plantat gulii, castravetii, andive, porumb pentru fiert, marar, fasole verde)
  • 10-20(castraveti, porumb pentru fiert, marar, fasole verde)
  • 20-30(plantat varza pentru productia de toamna, plantat gulii, sfecla rosie, castravetii, cartofi de toamna, fasole verde, marar)

IULIE

  • 1-10(plantat gulii, sfecla rosie, cartofi de toamna, plantat varza pentru productia de tomana, fasole verde, marar)
  • 10-20(sfecla rosie, castraveti, fasole verde, marar)
  • 20-30(ridichi de iarna, spanac, marar)

AUGUST

  • 1-10(ridichi de iarna, spanac, marar)
  • 10-20(spanac, macris)
  • 20-30(ceapa verde de iarna, salata care ierneaza, spanac, macris)

SEPTEMBRIE

  • 1-10(ceapa verde de iarna, salata care ierneaza, macris)
  • 10-20(spanac, macris)
  • 20-30(spanac)

OCTOMBRIE

  • 1-10(spanac pentru productia timpurie de primavara)

NOIEMBRIE

  • 1-10(morcov, patrunjel, ceapa, usturoi, mazare – toate pentru productia timpurie din primavara urmatoare– plantare rizomilor de hrean)

 

Porcariile samsarilor EUROPENI, ne falimenteaza si PRODUCĂTORII DIN SECTORUL CĂRNII DE PORC /

Sectorul de creștere a porcilor nu mai scapă de probleme. La începutul acestui an s-a vorbit din nou în termeni fatidici – „faliment”, „dezastru“ – despre fermele de creștere, îngrășare și reproducție a suinelor. Motivul: embargoul impus Rusiei, invadarea României cu carne din statele UE, micșorarea prețului la un nivel periculos pentru afacerile autohtone, blocaje în piața de desfacere, imposibilitatea asigurării condițiilor de bună practică etc.

Evoluție prețuri post-embargo, 2014-2016

Pe fondul embargoului impus Moscovei de către Uniunea Europeană, care a blocat importurile /exporturile de produse agroalimentare dinspre și înspre Rusia, dar și a unei cereri scăzute dinspre China, piața românească a fost invadată de carne de porc produsă în țările membre UE, prăbușind prețul la nivelul la care producătorii autohtoni au devenit necompetitivi. Să vedem însă cum au evoluat prețurile din 2014 și până astăzi:

l octombrie 2014 (declarație Alex Jurconi, președintele Federației Naționale Pro Agro): producătorii români vând carcasa de porc cu 6-6,2 lei kilogramul, după ce în august prețul unui kilogram era de 7,5-8 lei. Carnea din țările comunitare ajunge în România cu 5,2-5,4 lei kilogramul de carcasă;

l decembrie 2015 (declarație Vladimir Mănăstireanu, directorul executiv al Asociației Române a Cărnii): comparativ cu anul 2014, când s-a înregistrat un vârf în luna iulie, de 6,39 lei/kg porc în viu, în luna octombrie 2015 prețul a scăzut la 5,28 lei/kg;

l februarie 2016 (comunicat Asociația Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine, Porcine din România): prețul de vânzare la poarta fermei a atins pragul minim de 3,5 lei/kg, în timp ce costurile pentru producerea unui kilogram de carne sunt de aproximativ 6,0 lei.

l martie 2016: ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a vorbit despre un sector al cărnii de porc „disperat“ din cauza prăbușirii prețului: în 2015 România a importat carne de porc în valoare de 239 de milioane de euro și purcei pentru îngrășat în valoare de 71 de milioane de euro. Ca urmare a acestor intrări masive, prețul cărnii este mai mic cu 17% decât în 2014 (?);

 

Demersuri și nemulțumiri

Pe 16 martie 2016, ministrul Achim Irimescu a solicitat la Bruxelles recunoașterea situației excep­ționale de pe piața cărnii de porc, unde o serie de exploatații, neavând cereri de livrare și neputând relua popularea, sunt în imposibilitatea de a-și respecta angajamentele de bună practică, fiind în pericol de faliment (…) România a cerut să se poată oferi posibilitatea acestor exploatații de a întrerupe temporar angajamentul, fără sancțiuni financiare. România a propus și alte măsuri: alocarea de resurse financiare suplimentare care să compenseze pierderile de venit suferite de producători, relansarea mecanismului de stocaj privat și ajustarea perioadelor de implementare, lansarea unor mecanisme pentru promovarea și încurajarea exporturilor, crearea în sectorul cărnii de porc, similar ca în sectorul laptelui, a unui observator permanent care să monitorizeze situația pieței etc.“

Acasă, Asociația Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine, Porcine din România a acuzat că Bucureștiul nu s-a inspirat din politica altor state, care au compensat pierderile din sectorul cărnii de porc cu ajutoare naționale, amenințând cu proteste de stradă, dacă nu se vor lua măsuri concrete pentru salvarea fermelor la ușa cărora „bat executorii“.

Măsuri compensatorii, perspective

În septembrie 2015, Comisia Europeană a instituit un ajutor excepțional, în sumă de 420 de milioane de euro. României i-au revenit 11,1 milioane euro: 8,73 milioane de euro pentru sectorul laptelui și 2,37 milioane de euro pentru sectorul cărnii de porc. APIA a primit până pe 8 aprilie inclusiv cereri pentru sprijinul excepțional destinat crescătorilor de porcine care dețin exploatații autorizate sanitar-veterinar. Phil Hogan, comisarul european pentru Agricultură, a declarat, pentru EurActiv, că agricultorii din sectoarele cărnii de porc și al laptelui se vor confrunta cu probleme economice încă șase luni. Pe de altă parte, vorbind despre reluarea importurilor de carne de porc de pe piața europeană, Rusia a venit cu pretenții speciale, solicitând un certificat sanitar-veterinar ca să precizeze că țara exportatoare nu a suferit, în ultimii trei ani, pierderi din cauza pestei porcine clasice. UE nu agreează această exigență și refuză ideea unor certificate bilaterale, din moment ce UE funcționează ca un singur teritoriu.

Ce spun crescătorii

Ing. Mircea Curelea, președintele SC Palmifarm Buzău (8.000 capete de porci la îngrășat și fermă de reproducție pentru 1.000 de scroafe, care urmează să fie populată): „Criză e puțin spus că ar fi în sectorul de creștere a suinelor. În criză suntem de cinci ani! E faliment total. Vă dați seama, dacă vinzi porcul gras cu 3,5 lei/kg, cu 3,3 lei/kg, acum s-a ajuns la 3,8 lei/kg, și cheltuiești pe el 5,0 lei/kg, iar subvenția pentru bunăstare o primești după un an, normal că este dezastru. Unii cred că fermele își vor reveni după acordarea ajutoarelor excep­ționale, Guvernul spune că banii vor intra până pe 30 iunie, dar e praf în ochi! 20-30.000 de lei/fermă e o nimica toată!“ Ca soluție pentru salvarea situației, fiindcă ing. Curelea nu crede că autoritățile centrale vor găsi alte variante, gen ajutoare naționale extraor­dinare, ar fi ca Executivul să acorde fermierilor măcar o amânare a datoriilor la buget (impozit pe salarii, CAS, CASS etc.). În plus, „să-și facă instituțiile datoria la Vamă, ați văzut ce se întâmplă acolo, ați văzut ce este pe piață. A avut dreptate ministrul Irimescu atunci când a spus ce a spus despre carnea care intră în țară! Intră marfă cu acte, fără acte, cu certificat de calitate, fără certificat, la prețuri mici, producătorii de mezeluri cumpără produsele, fiindcă oricum nu se mai vede ce intră în compoziția lor, de parcă România ar fi ultima din Europa! Numai bine, se îmbolnăvesc oamenii, ne întrebăm de ce, cumpărăm medicamente din afară, ca să-i tratăm și tot așa… facem parcă anume să distrugem tot!“ Micea Curelea a mai spus că a fost prevăzător în sensul în care a dezvoltat în companie și o fermă vegetală, care să compenseze pierderile din sectorul suine, dar în același timp se întreba retoric: „Investim în ferme, cumpărăm utilaje din afară la prețuri mari pentru noi ca să ce? Să intrăm în faliment după cinci sau șase ani?“

Alexandru Mladin, Gromfid SRL Bănești, Prahova (fermă capacitate de 9.000 de porci/an): „Situația este dezastruoasă. Chiar zilele acestea făceam un calcul și am pierderi, numai în primele trei luni ale anului, după valorificarea unei serii, de 250.000 de lei. Cu ce am pierdut anul trecut, din furajarea acestei serii, merg cu un minus de peste 300.000 lei. Carnea de porc am livrat-o cu un preț mediu de 3,53 lei/kg în viu, iar costurile pentru producerea unui kilogram sunt de 5,3 lei.“ Ing. Mladin este mai puțin optimist. Crede că nu va putea evita falimentul, cu toate ajutoarele de urgență. Singura soluție este și cea avansată de ministrul Agriculturii: „Cred că ar trebui să nu ne mai oblige pe noi, fermierii care am aplicat Măsura 215 – plăți în favoarea bunăstării animalelor, să facem numericul de suine în termen de 5 ani, că ne bagă în faliment. Ar trebui să ne lase să ajustăm repopularea în funcție de cererea de pe piață, de calculele pe care ni le facem fiecare, ca să optimizăm situația financiară. Dacă nu repopulăm cum ne cere APIA, ni se impută toți banii pe care i-am luat până acum, deci tot intrăm în faliment.“

Tudorel Lupu, directorul Cooperativei Agricole de Gradul II Monte-feltro Belcești – Iași (9.000 de capete de suine): „Și la noi este ca la toată lumea, adică putem vorbi despre criză, din moment ce vindem sub prețul de producție.“ Prețul de livrare la nivel de cooperativă este de 3,5 lei/kg în viu, iar cel de producție rămâne sub confidențialitatea firmei, aveam să aflăm. Cât despre măsurile pe care le-ar vedea fermierul, cea mai la îndemână ar fi „să-și facă treaba autoritățile, să fie mai multă carne românească în supermarketuri, ce se aduce din afară să treacă prin niște controale măcar superficiale, dar să fie, că nu mai sunt deloc, fiindcă ANSVSA a ridicat controalele la frontieră.“

 

Federaţia Naţională Pro Agro solicită autorităţilor abilitate ale statului stoparea importului de produse care pun în pericol sănătatea publică şi cere controale sanitar veterinare reale la toate produsele agroalimentare şi animalele vii din import

‘Federaţia Naţională Pro Agro susţine declaraţiile ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu, referitoare la calitatea îndoielnică a unor produse venite din import şi solicită autorităţilor abilitate ale statului stoparea importului de produse care pun în pericol sănătatea publică. Nu toate importurile sunt incorecte, dar o mare parte dintre acestea sunt aduse în ţară cu preţuri de dumping, ceea ce denotă şi o eventuală depăşire a termenelor de valabilitate. Federaţia Naţională Pro Agro solicită autorităţilor statutului să efectueze controale sanitar veterinare reale la toate produsele agroalimentare şi animalele vii provenite din comerţ intracomunitar şi import din ţări terţe, pentru a ne asigura că respectă aceleaşi condiţii sanitar veterinare pe care sunt obligaţi să le respecte fermierii şi produsele autohtone’, afirmă federaţia, într-un comunicat remis.

Conform Pro Agro, în 2015, România a importat carne (bovină, porcină, ovină, pasăre) în cantitate totală de 408.000 tone, ceea ce reprezintă 35,5% din consum şi 45,6% din producţia internă destinată pieţei. Preţul mediu de import la carne total şi preparate din carne a fost de 1.593 euro/tonă, mult sub preţul de comercializare al aceloraşi produse pe piaţa UE, ceea ce pune în discuţie calitatea produselor importate.

Potrivit reprezentanţilor federaţiei, anul trecut, România a importat carne şi preparate din carne de pasăre, în principal din ţări membre UE, în cantitate de 133.000 de tone, 85.000 de tone din total fiind importată la preţul de 900 – 910 euro/tonă (4 lei/kg), mult sub preţul de vânzare al cărnii de pasăre în carcasă în UE, care a fost de 1.870 euro/tonă. Din sesizările fermierilor, există situaţii când carnea de pasăre din import congelată este decongelată şi vândută ca produs refrigerat, lucru nepermis de legislaţia în vigoare.

De asemenea, Pro Agro mai semnalează că s-au făcut analize de laborator, iar rezultatele au arătat că importurile de ouă în coajă sunt mai vechi decât permite legislaţia UE privind comercializarea ouălor în coajă în vigoare.

‘Importurile de ouă se fac fără respectarea legislaţiei naţionale în vigoare privind marcarea ddm (data durabilităţii minime) pe coaja oului, lăsând astfel posibilitatea ca ddm-ul să fie marcat în ţară, lucru care poate fi dovedit prin culoarea diferită a cernelii de marcare. Prin marcarea ddm-ului la noi în ţară nu se mai ştie practic data ouatului, aşa cum prevede legislaţia’, se explică în comunicat, unde se adaugă că, în unele reţele comerciale, de multe ori se acceptă produse din import care nu respectă legislaţia privind etichetarea cu ţara de origine.

Reprezentanţii Pro Agro atrag atenţia că, în cazul în care autorităţile cu atribuţii de control, precum Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, Direcţia Generală a Vămilor, dar şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin rolul de coordonator al ANSVSA, nu intervin, producţia autohtonă este în pericol să dispară, iar fermierii să falimenteze.

Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a declarat, într-un interviu acordat ZF, că “România este o piaţă de mâna a zecea în care se aduc produse din străinătate cu termene expirate”.

“Aici este o piaţă în care importatorii se orientează şi aduc produse la sfârşit de termen de valabilitate sau chiar depăşit. În România sunt cazuri în care salamul se spală cu oţet; se schimbă saramura la brânză, iar brânza se bagă din nou la vânzare. Statul nu-şi face datoria, ANPC-ul nu şi-o face. Alţii controlează ce intră din România, noi de ce să nu controlăm ce primim de la alţii?’, a spus ministrul.

 

(Surse folosite: Programul Național de Cadastru și Carte Funciară, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, adevărul.ro)

 

Cum ne pacalesc supermarketurile prin TAXELE de RAFT?

 

 

Supermarketurile păcălesc legea, pe seama producătorilor români, acuză conducerea Federaţiei Naţionale Pro Agro. Reprezentanţii producătorilor cer anularea tuturor contractelor comerciale care nu respectă legea. Ce metode au găsit marii comercianţi ca să încaseze în continuare taxele de raft pe care Legea 150/2016 privind comercializarea produselor alimentare le interzice?

Scopul modificării (Legea 150/2016 pentru modificarea şi completarea Legii 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare – n.red.) urmărit de legiuitor, printre altele, a fost eliminarea taxelor şi serviciilor impuse în mod unilateral de către marile magazine furnizorilor, prevederea legală fiind în sensul că se interzice în mod expres facturarea acestora. Situaţia, în fapt, la nivelul relaţiei dintre producători şi marile magazine este însă neschimbată. Marile magazine au ales să schimbe denumirea acestor taxe, acum se numesc risturnă, remiză, discount etc., însă cuantumul acestora este identic cu cuantumul nivelului de taxe şi servicii practicat până la data de 18.07.2016, cuprins între 20% – 60% din preţul produselor, susţine conducerea Pro Agro.

Mai mult, reprezentanţii producătorilor agricoli susţin că supermarketurile le solicită furnizorilor un procent suplimentar (aproximativ 1%), care reprezintă impactul financiar al noului termen de plată de 7 zile, termen de plată impus de lege, dar pe care comercianţii nu îl respectă.

A fost numită iniţial „legea produselor româneşti”, apoi „legea supermarketurilor”. Legea 150/2016 a intrat în vigoare din 18 iulie 2016, însă prevederile ei vor putea fi aplicate în totalitate abia după ce Guvernul va elabora normele privind metodologia de funcţionare a lanţului scurt de aprovizionare, sarcină care îi revine Ministerului Agriculturii. Eliminarea taxelor de raft şi reducerea termenelor de plată sunt însă obligatorii din 18 iulie 2016. Mai exact, Legea 150/2016 prevede că preţul de vânzare către consumator, adică preţul la raft, va fi format din preţul de achiziţie al produsului alimentar + adaosul comercial + TVA, fără alte taxe, un termen de plată de maxim 7 zile pentru produsele proaspete şi maxim 30 de zile pentru celelalte categorii de produse, recepţia produselor proaspete la livrare.

Acestea au fost însă exact prevederile cele mai contestate de către reprezentanţii supermarketurilor, care au acuzat că noua formă a legii urmăreşte „subminarea activităţii marilor lanţuri comerciale”. Aşa că au găsit soluţii să ocolească legea.

Se pune presiune foarte mare ca producătorii să preia toate taxele eliminate de lege ca discount. Să zicem că producătorul facturează pentru 100 de kilograme de roşii la 2 lei pe kilogram şi apoi tot producătorul face o factură de discount de până la 60%, a explicat Florentin Bercu, director general al Federaţiei Pro Agro

De asemenea, marile magazine nu respectă nici una dintre prevederile favorabile producătorilor, fie că ne referim la obligaţia de a efectua recepţia produselor alimentare proaspete la momentul livrării, fie că ne referim la nivelul penalităţilor al căror cuantum trebuie stabilit în oglindă pentru întârzierea la livrare sau pentru întârzierea la plată, mai acuză conducerea Pro Agro.

 

Federaţia Pro Agro a acuzat supermarketurile de abuz şi şantaj încă din iulie, după ce Legea 150 a intrat în vigoare: Supermarketurile OBLIGĂ producătorii SĂ PLĂTEASCĂ ANTICIPAT TAXELE COMERCIALE! Tot pe bază de şantaj se lucrează şi în prezent, acuză Pro Agro. Marile magazine ar fi blocat plăţile restante către furnizori până la acceptarea noilor condiţii, susţin reprezentanţii Federaţiei. Aşa că, mai mult de nevoie, decât de voie, cu plăţile restante condiţionate de acceptarea reducerilor impuse unilateral de către supermarketuri şi sub presiunea stocurilor de marfă perisabilă, o mare parte din producători au semnat contracte de livrare în care sunt incluse taxe mascate, ajungând astfel să vândă chiar sub costul de producţie.

 

În aceste condiţii, Pro Agro consideră că unica soluţie este anularea tuturor înţelegerilor comerciale care nu respectă întocmai modificările legislative.

 

CALCIUL- este unul din elementele de baza ale nutritiei plantelor

Fara calciu, acestea nu se pot dezvolta. Calciul da forma si consistenta plantelor. El este necesar in primul rand pentru tesuturile in crestere, varfurile plantelor, lastari, fructe, dar si acele radacini foarte fine care sunt si cele mai active. Spre deosebire de alte elemente, cum ar fi azotul, potasiul, magneziul sau fosforul, calciul nu este translocat in planta, adica nu se misca dintr-un loc in altul, ramane fixat in cea mai mare parte in peretii celulari.

Cu alte cuvinte, necesarul de calciu al plantei este asigurat in permananta de apa care este absorbita prin sistemul radicular. Temperaturile ridicate, uneori excesive, dublate si de o asigurare deficitara cu apa a plantelor, au caracterizat in mod desebit sezoanele de vara din ultimii ani, determinand aparitia carentei de calciu, cu repercursiuni grave asupra productiei de legume, atat din camp cat si din solarii.

In practica legumicola sunt cunoscute o serie de simptome datorate unei aprovizionari deficitare, inconstante, cu calciu, cum ar fi:

- putregaiul apical al fructelor de tomate, ardei lung, gogosar si gras, pepeni verzi, si patlagele vinete;

– avortarea fructelor de castraveti;

– asa-numita „inima neagra” la telina;

– brunificarea frunzelor din interiorul capatanilor de varza alba si de Bruxelles;

– mici cavitati in radacinile de morcov;

–  piticirea cepei si a cartofilor;

- arsura marginala a frunzelor de salata si varza.

Din cele de mai sus se poate constata ca o aprovizionare insuficienta cu calciu afecteaza direct productia, uneori un procent si de 50 % devenind necomercializabila. Efectul este atat direct cat si indirect. Zonele afectate, fie fructe, fie frunze, fie radacini, devenind „porti” de intrare pentru diversi agenti patogeni.

Asa cum am spus la inceput, principala cauza a aparitiei acestor simptome o constituie slaba aprovizionare cu apa a plantelor. De cele mai multe ori, solul este bine aprovizionat cu calciu, dar acesta nu este preluat in cantitati suficiente de catre radacina si nici nu este translocat, mutat, din tesuturile mai batrane catre cele mai tinere in crestere.

Cazurile cand apare o astfel de situatie sunt multiple. Carenta de calciu poate fi directa, cand acest element lipseste din solutia solului, sau indirecta, cand el exista in sol dar nu este preluat pe masura cerintelor plantei, deoarece din diverse motive, planta nu absoarbe apa suficienta.

Cand planta nu absoarbe apa suficienta? Cand nu udam suficient, sau cand, din diferite motive, nu poate absorbi o cantitate mai mare de apa, pe masura consumului.

Irigarea pe brazde, pe carari, pe fitarai, sau cum ii mai spune, acea irigare „in dinti de fierastrau”, odata sau cel mult de doua ori pe saptamana, face ca la inceput sa avem exces de apa, iar spre sfarsit, inainte de urmatoarea udare, sa avem lipsa de apa. Este bine de stiut ca atat excesul cat si lipsa, conduc la o aprovizionare deficitara a plantelor cu apa si implicit cu calciu. Excesul de apa conduce la o asfixiere a radacinii si la moartea in primul rand a acelor perisori radiculari foarte fini si foarte activi.

Dar poate cele mai frecvente cazuri le intalnim atunci cand desi udam suficient, plantele nu absorb atata apa pe cat consuma. De exemplu:

–  cand umiditatea relativa a aerului este foarte ridicata, in camp ca urmare a unui sezon de ploi continui cu nebulozitate ridicata, iar in solarii cand aerisirea este insuficienta, cazul celor mai multe solarii din Romania;

–  cand sistemul radicular este slab dezvoltat, cum se intampla pe solurile grele, neaerate si reci, cu deficit de fosfor in momentul plantarii sau in cazul unui foliaj bogat ca urmare a unei fertilizari in exces cu azot si care necesita un consum mai mare de apa pe care radacina nu-l poate asigura;

– cand avem atac de ciuperci patogene de sol cum ar fi fuzarioza si verticilioza, care impiedica o absorbtie normala de apa si elemente minerale, prin blocarea vaselor conducatoare;

– o concentratie mare de saruri solubile in solutia solului, ca urmare a aplicarii unor doze excesive de ingrasaminte;

–  un exces de ioni amoniu in solutia solului, ioni care impiedica absorbtia calciului, asa cum se poate intampla cand fertilizam cu doze mari de uree;

Temperaturile extrem de ridicate din lunile iulie, dar mai ales august, conduc la o rata foarte ridicata a transpiratiei plantelor, cu toate incercarile acestora de a-si autoregla regimul hidric prin acele rasuciri ale frunzelor, prin inchiderea stomatelor. In aceste conditii, sistemului radicular ii este adeseori aproape imposibil sa asigure consumul de apa al plantelor. Fenomenul se accentuiaza atunci cand se cultiva soiuri si mai ales hibrizi neadaptati unor astfel de conditii climatice nefavorabile. Este vorba de acei hibrizi de tomate, ardei gras si patlagele vinete cu crestere vegetativa puternica si care cultivati in conditii de sol improprii, raportul parte aeriana:parte radiculara, este mult in favoarea partii aeriene.

Care ar fi remediile in astfel de situatii? Iata cateva mai importante:

– folosirea metodei de irigare prin picurare, prin care putem asigura o aprovizionare corespunzatoare si constanta a plantelor cu apa si dupa caz cu calciu, prin introducerea azotatului de calciu in solutia de udare, cca 500 g/zi/1000 m2, in perioadele de stres;

– cresteriea frecventei udarilor, mentinand aceeasi norma de udare;

– aplicarea foliara periodica, uneori si la intervale de 3-5 zile, mai ales in perioadele cu insolatie puternica, a unor ingrasaminte cu calciu, cum ar fi azotatul de calciuCalmax sau CaFORTE (un ingrasamant foliar bioactiv, care pe langa calciu, mai contine si azot, magneziu si aminoacizi esentiali in stimularea absorbtiei; prezenta magneziului in acest ingrasamant foliar are rolul de a preveni carenta de magneziu datorita antagonismului Ca:Mg, dar si a consumului excesiv din acest element in conditiile unei intensitati luminoase foarte ridicate);

–  pentru culturile ecologice recomandam DELCAMAG, un produs natural, care deasemenea contine atat calciu cat si magneziu, aplicat foliar sau radicular daca pH-ul solului este acid-slab acid .

– amendarea solurilor acide cu DELCAMAG sau cu carbonat de calciu, in doza de 300-1000 kg/1000 m2, in functie de pH-ul initial al solului; la fel si in cazul culturilor pe substrat de turba acida, cand aceasta nu a fost amendata in prealabil;

– dezinfectia solurilor din solarii cu Basamid sau cu produse pe baza de metham sodiu, precum siefectuarea unor tratamente preventive, cu Topsin in concentratie de 0,05-0,15 %, in functie de fenofaza, in amestec cu un fungicid gen Dithane M 45, 0,2 %, pentru atenuarea atacului unor ciuperci de sol;

– masuri de optimizare a aerisirii spatiilor protejate – defoliere treptata, desime de plantare corespunzatoare, cresterea inaltimii solarului si deci a volumului de aer, introducerea eventual a ventilatoarelor, modificarea tipului constructiv cu aerisire la coama si bineinteles laterala si frontala;

– musuroirea plantelor pentru a favoriza cresterea radacinilor adventive.

Toate aceste masuri, dar mai ales aplicarea foliara a unor produse cu calciu, reduc semnificativ incidenta carentei de calciu, reduc pierderile de productie, fructele sunt mai grele si mai rezistente la transport si la pastrare.

Dr. Victor Lacatus

 Sa ii intrebam despre lovitura de stat,despre omorirea celor nevinovati,despre mineriade,despre lichidarea CAP-urilor IAS-urilor,industriei ,cercetarii ,despre distrugerea padurilor si a humusului , despre TOATE  pagubele natiunii,care le  depasec pe cele facute din timpul celor razboaie mondiale la un loc.

Incepind cu refuzul de a plati salarii decente ,ca sa ne alunge peste 5 milioane de tineri si terminind cu avortarea altor 7 milioane de prunci,din cauza insecuritatii zilei de miine.   Dacă n-au putut “umbla” direct la hartă s-au hotarât sa umble la “continutul”  hărţii.Au distrus sistematic economia României si implicit locurile de muncă forţându-i pe români sa emigreze dupa locuri de munca in strainate , au distrus sistemele de sanatate si de invatamant pentru atinge in rata de natalitate oricum micsorata de conditiile economice nefavorabile si indirect printr-un sistem de invatamant deficitar sa ne transforme intr-o natie de legume semianalfabete si usor manipulabile.Ca si cum masurile economice prin care s-a provocat depopularea n-au fost destule se foloseste si masura prin care suntem otraviti prin alimentatie cu scopul de a se provoca infertilitatea si deci loveste in rata natalitatii.Alimentele ieftine pline de E-uri “speciale” reprezinta adevarate bombe ecologice.La asta se adauga otravirea planificata prin exploatarea gazelor de sist si implicit otravirea apelor freatice si al pamantului prin niste cocktail-uri chimice radioactive care provoaca atat infertilitatea cat si mutatii genetice si daca se va reusi planul minier de la Rosia Montana tabloul apocalipsei va fi completat si cu felul trei : o supa de cianuri care sa ajunga in apele freatice.
Iata citeva  tipuri de atacuri prin care oculta ROMANEASCA,MINA IN MINA CU  OCULTA Mondiala  ingroapa de vie  Romania:
– atacul economic prin care romanii sa nu aiba locuri de munca si sa emigreze
– atacul prin distribuirea de alimente ieftine otravite cu E-uri care provoaca infertilitatea
– atacul asupra apelor si pamantului (gaze de sist + Rosia Montana)
– atacul asupra sistemelor de sanatate si invatamant etc

 

 Urmatoarele E-uri afecteaza fertilitatea atat a barbatilor cat si a femeilor , lucru dovedit stiintific prin studii concrete:

1)Monoglutamatul de sodiu sau E621
2)E320 si E321 sau hidroxianisol butilat
3)E951 sau Aspartam

O parte din E-uri suspectate de asemenea ca afecteaza fertilitatea au fost totusi ciudat aprobate in alimentatie cu toate ca nu s-au facut destule studii pentru a se constata efectul ingerarii lor pe termen lung.Cel mai bine ar fi sa incercati sa cititi mereu etichetele produselor si sa vedeti continutul lor ori daca este posibil sa cumparati alimente direct de la producatori romani sau de la taranii romani.Asa veti fi castigati de doua ori : veti avea grija si de sanatatea dumnevoastra si veti ajuta si economia locala.

 

De secole s-a incercat ori asimilarea ori distrugerea populatiei   din spatiul carpato-danubiano-pontic

 

Destramarea statului dac de dupa cucerirea romana n-a facut decat sa şubrezească rezistenta poporului arhaic român in fata năvălitorilor.În egală măsură cu câştigurile făcute prin jefuirea bogăţiilor Daciei Imperiul Roman şi-a provocat singur şi o mare pagubă prin destabilizarea statului geto-dac care actionase pana atunci ca un tampon protector intre Imperirul Roman si barbarii ce pandeau hamesiti dincolo de granitele imperiului.In etapele urmatoare ale istoriei tarile române s-au aflat intre trei puteri care si-au disputat hegemonia asupra acestui spatiu pana aproape in timpuri moderne : Imperiul Otoman, Imperiul Rus si Imperiul Habsburgic si apoi Austro-Ungar.Toate aceste imperii au incercat asimilarea romanilor prin forta , prin tot felul de metode ; incercand sa le schimbe românilor limba , religia si obiceiurile stramosesti. Însă ca prin minune poporul român a rezistat in timp acestor vicisitudini.

 Iata doar un aspect al felului cum se face depopularea României de către oculta ROMANEASCA si mondială!

Prin manipularea alimentara !Iata lista E-urilor periculoase :

E 110, Cancerigen, îl găseşti în dulciuri, prăjituri, budinci sucuri

E 123, Cancerigen, interzis în SUA si Rusia, îl găseseşti în dulciuri, jeleuri, brânză topita

E 124, este toxic interzis în SUA şi îl găseşti în mezeluri

E 127, provoaca cancer al tiroidei la animale, posibil și la om, şi se găseşte în alcool, inghetata, prajituri, bomboane, sucuri racoritoare

E 128, este interzis in SUA si Australia, se găsesşte în carnea de hamburgeri

E 211 posibil cancerigen, interzis in SUA, dar permis la noi se găseşte în unele băuturi răcoritoare

E 220/E 228 provoacă alergii şi se găseşte în carnea de hamburgeri, cartofi deshidratați, fructe confiate, prajituri, bere, vin, otet de vin

E 230 este toxic, interzis in Australia , se găseşte în citrice

E 231 este toxic, posibil cancerigen. Interzis in SUA si Australia.

E 233 este toxic. Interzis in Australia.

E 249/E 252, posibil cancerigen, se găseşte în mezeluri si alimente conservate prin sărare, branza

E 320, posibil cancerigen, Conservant, cartofi deshidratați, uleiuri vegetale, supe concentrate, sosuri, guma de mestecat

E 425 este toxic respirator, se găseşte în jeleuri

E 621 provoacă efecte neurotoxice şi se găseşte în condimente, supe concentrate

E 95 posibil cancerigen, interzis in SUA, se găseşte în guma de mestecat, produse zaharoase, băuturi racoritoare

E 954 posibil cancerigen, se găseşte în Guma de mestecat, produse dulci, băuturi răcoritoare

E-uri periculoase mai sunt:

E 123 …E239, care sunt posibili cancerigeni

E 621 – glutamat de sodiu , se gaseste in supele instant concentrate, mezeluri, si unele condimente. Are efecte neurotoxice si poate provoca migrene si crampe

E 320 – E321, E211 – acidul benzoic si derivatii sai, cancerigeni

E 251 – nitrat de sodiu, cancerigen

E 252 – nitrat de potasiu, cancerigen

E 120, E 127, E 141, E 160 – alergici

E 127 – eritrozina, colorant rosu pentru compoturi si alte alimente, provoacă mutații genetice

E 102 – tratrazina, colorant galben pentru bauturi , mustar si gem, poate genera tumori tiroidiene sau crize de astm bronşic

Vitamina C din unele produse, foarte multe, e de fapt acid ascorbic de sinteza și nu este același lucru cu vitamina C naturală.

Printre acestea mai sunt E-urile bune:

E 306 – tucoferol, sau Vitamina E, este un antioxidant natural care ajuta la regenerarea celulelor

E 407 – caragenanul, emulsifiant natural

E 322 – lecitina, un antioxidant natural intalnit si in ciocolata

E 421 – manitolul de cofetarie

E 300 – riboflavina sau Vitamina B2

E 440 – acid ascorbic natural sau Vitamina C naturala

E 140 – clorofila, colorant natural folosit in cofetarii, colorarea pastelor de dinti si cosmeticalelor

 

 

 

   Multumim din inima Partidului lui Iliescu si Hreben(cescu ),pentru ca ne-au ajutat sa fim vazuti si in gaura de sarpe  caci Agentia de informatii americana NSA poate controla orice calculator din lume, indiferent daca este sau nu conectat la Internet

Agentia a gasit mijlocul de a disimula un soft-spion in hard-discurile fabricate de diferite societati informatice.

Potrivit unor fosti agenti ai NSA, citati de Reuters, orice computer din lume poate fi teoretic controlat de agentia de spionaj americana. Aceasta gratie unei tehnici care permite NSA sa ascunda in hardurile fabricate de societati precum Western Digital, Seagate, Toshiba, IBM sau Samsung.

Asadar, nu mai este nevoie de nici un act de piraterie cibernetica, din moment ce virusul este preinstalat. El nu are nevoie de conectare la internet pentru a transmite datele culese din calculatorul spionat. Potrivit New York Times, transmisia datelor se face de catre dispozitivul plasat direct pe hard-disc, care se comporta ca un emitator ce poate transmite informatiile la distanta, fara fir. Tehnologia ar fi operabila din 2008.

Dezvaluirile fostilor angajati NSA vin dupa ce laboratoarele Kaspersky, o firma moscovita care fabrica soft-uri de securitate informatica, a descoperit programe de spionaj in computere din mai multe tari.

Potrivit Kaspersky, tara cea mai afectata de spionajul cibernetic ar fi Iranul, urmata de Rusia, Pakistan, Afganistan, China, Mali, Siria, Yemen, Algeria.

Dupa ce Frontul Rusinii Nationale a defrisat padurile,a demolat fabrici,uzine,oameni nevinovati,dupa ce ne-a alungat milioane de tineri printre nebunii marilor orase,importam totul si gidilam la talpi pe multinationale

 

Statisticile însele aruncă în aer   gogoriţa că multinaţionalele implicate în export contribuie substanţial la ocuparea forţei de muncă. Este vorba în fapt de o contribuţie de numai 8% din locurile de muncă din România. Derizoriu!

Se poate înţelege lesne de ce din creşterea economică din ultimii ani – pusă integral de însăşi statistica oficială pe seama exporturilor – forţa de muncă din România nu s-a ales mai cu nimic, fiind doar izvor de tam-tam propagandistic pentru guvern şi pentru tandemul FMI/CE care patronează programul de aservire economică externă a ţării.

  . Forţa de muncă ia salarii de mizerie (şi nu se alege mai cu nimic), iar capitalul strain trage pe spuza lui cu virv si indesat

 

 

Un soi de cerc vicios a fost deja instaurat. Cu cât capitalul străin devine mai implicat în economie şi generează comparativ mai multă creştere economică decât cel românesc, mai ales pe direcţia de exporturi, cu atât nivelul de trai relativ se deteriorează şi decalajele de dezvoltare dimpotrivă se accentuează faţă de ţările din care provine capitalul străin. Explicaţia este simplă. Cauza o constituie salariile mici şi externalizarea profiturilor înainte de fiscalizare. Profiturile sunt făcute din exploatarea salariilor mici şi nu din imputuri tehnologice (promovate în mod firesc doar acolo unde ar înlocui forţă de muncă scumpă, dar excluse acolo unde exită salarii mici), în timp ce corecţiile ce ar putea veni indirect prin stat sunt împiedicate de evaziunea impozitării profiturilor. Această evaziune, practicată masiv de multinaţionale prin ascunderea profiturilor în reţeaua internaţională de producţie şi comercializare a firmelor, dă lovitura de graţie şi închide cercul.

Nu este de mirare că după o perioadă de contribuţie prin expansiune la creşterea economică statistică, cercul se închide şi din acest punct de vedere. După ce câţiva ani n-a contribuit de fapt mai cu nimic la îmbunătăţirea pe plan real a nivelului de trai al forţei de muncă, expansiunea exporturilor multinaţionalelor îşi încheie cu 2014 şi contribuţia la creşterea economică statistică. Vezi datele Institutului Naţional de Statistică!

Inima pamintului a  facut preinfarct! 

Geofizicienii contemporani considera ca Rezonanţa Shumann este adevărata bătaie a inimii planetei noastre. Ei au concluzionat că există o relaţie directă între accelerarea ritmului acesteia şi percepţia omului conform căreia timpul trece mai repede.

“Cazul ciudat al lui Benjamin Button” sau “Ziua in care Pământul s-a oprit” prezintă subtil acest fenomen, iar multă lume nu înţelege cum se poate scurta timpul dacă ceasul arată tot atâtea ore. „Ceea ce nu înţelege omul este că fiind în timp, facem totul mai repede, acesta fiind comprimat ca un balon care dacă este umflat şi scrii ceva pe el cu markerul, vezi literele mari şi largi, dar daca se dezumflă se strânge scrisul. Aşa este şi timpul sau spaţiul nostru 3D, care se poate măsura în această rezonanţă energetică Schumann”, conform uneia dintre păreri.
Alte păreri subliniază că Biblia ne-a avertizat că în vremurile din urmă timpul se va scurta, viaţa omului se va scurta, ca să se scurteze ororile şi suferinţele de pe planetă.

Timp de mii de ani, Rezonanţa Shumann a avut valoarea constantă de 7,8 Hz însă, începând din 1980 s-a constatat o accelerare rapidă
Astfel, s-a ajuns ca în zilele noastre Rezonanţa Shumann să aibă valoarea de 12 Hz, consecinţa directă fiind că 24 de ore actuale corespund cu 16 ore reale, în termenii timpului terestru.
Potrivit unora dintre teorii, curgerea timpului terestru se va accelera în continuare până la apropierea de “punctul zero”, care corespunde inversării polilor magnetici ai Pământului. Fenomenul este văzut de mulţi ca fiind Apocalipsa prevestită de Biblie, potrivit căreia planeta va fi cuprinsa de întuneric timp de trei zile. Conform acestei logici, în “momentul zero” cele 24 de ore ale timpului terestru vor corespunde la zero ore efective.
Consecinţele acestui fenomen sunt incredibile: planeta şi toţi locuitorii acesteia vor trece într-o alta dimensiune. Se pare că după trecerea prin Punctul Zero, soarele va răsări la Vest şi va apune la Est. Mai multe texte stravechi descriu astfel de trasformari radicale în trecutul îndepărtat al omenirii. Cea mai mare parte a tehnologiilor actuale nu vor mai fi operaţionale, cu excepţia energiei libere, descoperită de Tesla în urmă cu un secol.
Creşterea frecvenţei de vibraţie a planetei noastre implică şi elevarea frecvenţei de vibraţie a locuitorilor sai, ceea ce ar putea determina efecte asupra organismului, dar şi elevarea asupra conştiinţei, chiar dacă evenimentele actuale nu susţin această teorie.

  Cum poti obtine pensie si pentru perioadele lucrate in alte state europene

Persoanele care, pe langa perioada lucrata in Romania, au muncit si in alte state ale Uniunii Europene (UE) sau ale Spatiului Economic European (SEE) se pot adresa, cu cererea pentru obtinerea pensiei, unei singure institutii.
“Pentru stabilirea drepturilor de pensie pentru limita de varsta, anticipata, anticipata partiala, de invaliditate si de urmas, persoana indreptatita se adreseaza unei singure institutii, cererea astfel depusa fiind valabila pentru toate institutiile la legislatia carora persoana respectiva a fost supusa”, au explicat pentru AvocatNet.ro reprezentantii Casei Nationale de Pensii Publice (CNPP).
Astfel, persoanele care locuiesc in Romania pot depune cererea — impreuna cu actele doveditoare — la casa teritoriala de pensii din raza domiciliului, iar aceasta se va ocupa apoi de stabilirea drepturilor la pensie pentru toate perioadele lucrate in statele din UE si/sau SEE.
“Institutia de asigurari sociale din statul de domiciliu va transmite in celelalte state documentele necesare in vederea stabilirii drepturilor de pensie. Comunicarea intre institutii este asigurata prin intermediul formularelor de legatura”, a precizat sursa citata.
De retinut este ca cererea poate fi depusa doar dupa ce persoana in cauza indeplineste conditiile legale de pensionare, orice solicitare facuta in avans urmand sa fie respinsa de autoritati.
“O persoana care a lucrat in Romania si in alte state europene poate cere pensie statului roman incepand cu data la care indeplineste conditiile necesare, in functie de tipul de pensie solicitata. Depunerea la casa de pensii a unei astfel de cereri chiar si cu o zi inainte de data indeplinirii conditiilor prevazute de lege are drept rezultat respingerea acesteia.
Avantajul adus de perioadele lucrate in alte state din UE si/sau SEE este ca acestea ajuta la intregirea stagiilor de cotizare necesare la obtinerea pensiei.
“In ceea ce priveste avantajul adus de perioadele lucrate in statele membre UE si SEE, precizam ca acesta consta in faptul ca, pe baza acestor stagii, se pot intregi stagiile minime si/sau complete de cotizare pe care persoana respectiva le-a realizat pe teritoriul Romaniei”, arata reprezentantii CNPP, informatia fiind confirmata si de consilierul juridic consultat de AvocatNet.ro: “Aceste perioade nu maresc cuantumul pensiilor, ci maresc doar durata stagiului de cotizare”.
Solicitantii pot cere pensie si intr-un alt stat european in care au muncit, adresandu-se in acest sens institutiei competente de acolo. Insa, din moment ce varstele de pensionare difera de la un stat la altul, persoana in cauza trebuie sa se asigure ca indeplineste conditiile impuse de statul in care depune solicitarea.
Ce conditii trebuie indeplinite pentru a obtine pensia
Fiecare stat din UE si SEE stabileste pensia la data la care persoanele indreptatite indeplinesc conditiile legale de pensionare, in functie de perioadele de asigurare realizate.
“Drepturile de pensie se acorda potrivit principiului pro rata temporis, proportional cu perioadele de asigurare realizate in fiecare stat. Fiecare stat va acorda cate o pensie potrivit perioadelor de asigurare realizate potrivit propriei legislatii”, conform CNPP.
Totodata, aceeasi sursa atentioneaza ca, pentru a fi luati in considerare anii lucrati in alte tari, solicitantii trebuie sa fi muncit in fiecare stat cel putin un an calendaristic: “Regulamentele europene de coordonare a sistemelor de securitate sociala se aplica numai in situatia in care in statele membre persoana a realizat o perioada minima de asigurare de un an calendaristic, in fiecare stat. Potrivit Regulamentului european nr. 883/2004, institutia unui stat membru nu este obligata sa acorde prestatii, pentru perioadele realizate in temeiul legislatiei pe care o aplica, daca durata totala a perioadelor mentionate este mai mica de un an si daca, luandu-se in considerare aceste perioade, nu se dobandeste niciun drept la prestatii in temeiul legislatiei respective”.
In cazul solicitantilor care stau in Romania, trebuie avute in vedere prevederile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, care stabilesc conditii diferite in functie de tipul de pensie.
Pensia pentru limita de varsta, cea anticipata si cea anticipata partiala
In prezent, Legea pensiilor dispune ca varsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru barbati si de 63 de ani pentru femei, in timp ce stagiul minim si cel complet de cotizare sunt de 15, respectiv 35 de ani.
Totusi, acestea nu sunt valabile pentru toata lumea. Deoarece varsta standard si stagiul sunt stabilite in functie de data nasterii, iar legea prevede o crestere graduala a acestora pana la limitele mentionate mai sus, anumite persoane le vor atinge mai devreme. (De exemplu, femeile nascute in februarie 1955 — daca au lucrat cel putin 15 ani — indeplinesc conditiile de iesire la pensie pentru limita de varsta in februarie 2015, la varsta de 60 de ani. Totodata, stagiul complet de cotizare pentru aceste femei este de doar 30 de ani.)

In cazul pensiei anticipate, cererea se poate depune cu cel mult cinci ani inainte de implinirea varstei standard de pensionare, insa conditia de baza este ca persoana in cauza sa fi depasit cu un anumit numar de ani stagiul complet de cotizare.
“Pensia anticipata se cuvine, cu cel mult cinci ani inainte de implinirea varstei standard de pensionare, solicitantului care a realizat un stagiu de cotizare cu cel putin opt ani mai mare decat stagiul complet de cotizare prevazut de Legea pensiilor
Pentru pensia anticipata partiala, a adaugat specialistul, solicitantul trebuie sa aiba realizat cel putin stagiul complet de cotizare: “Pensia anticipata partiala se cuvine, cu cel mult cinci ani inaintea implinirii varstei standard de pensionare, solicitantului care a realizat stagiul complet de cotizare sau care l-a depasit cu pana la opt ani”.
Potrivit CNPP, persoanele care depun cerere de pensie pentru limita de varsta, anticipata sau anticipata partiala trebuie sa mai prezinte si urmatoarele documente:
• formularul de cerere E 202;
• formularul E 207;
• o declaratie pe propria raspundere;
• o copie dupa actul de identitate romanesc (daca detin dubla cetatenie sau daca au mentinut cetatenia romana);
• carnetul de munca original sau in copie certificata de institutiile competente din strainatate;
• livretul militar original sau in copie certificata de institutiile competente din strainatate;
• diploma de studii originala sau in copie certificata de institutiile competente din strainatate sau adeverinta din care sa rezulte durata normala, perioada studiilor, certificarea absolvirii acestora si forma de invatamant;
• o adeverinta privind sporurile si adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de munca.
Pensia de invaliditate si cea de urmas
In ceea ce priveste pensia de invaliditate, aceasta poate fi obtinuta indiferent de varsta sau de stagiul de cotizare realizat.
“Acordarea pensiei de invaliditate nu este conditionata de indeplinirea unei anumite varste si nici de realizarea unei anumite perioade de stagiu. Pentru a beneficia de aceasta categorie de pensie, solicitantul trebuie, ca regula, sa fi realizat stagiu de cotizare si sa fie incadrat in gradul I, II sau III de invaliditate”, a subliniat Gabriela Pintea.
In fine, atunci cand vine vorba de pensia de urmas, beneficiari pot fi copiii si sotul supravietuitor, in conditiile in care sustinatorul decedat era pensionar sau indeplinea conditiile pentru obtinerea pensiei, se arata in Legea nr. 263/2010.

Conform informatiilor puse la dispozitie de CNPP, cererea pentru obtinerea pensiei de invaliditate trebuie sa fie insotita de:
• formularul de cerere E 204;
• formularul E 207;
• documente si rapoarte medicale pentru a determina gradul de invaliditate;
• o declaratie pe propria raspundere;
• o copie a actului de identitate romanesc (daca solicitantii detin dubla cetatenie sau daca au mentinut cetatenia romana);
• carnetul de munca original sau in copie certificata de institutiile competente din strainatate;
• livretul militar original sau in copie certificata de institutiile competente din strainatate;
• diploma de studii originala sau in copie certificata de institutiile competente din strainatate sau adeverinta din care sa rezulte durata normala, perioada studiilor, certificarea absolvirii acestora si forma de invatamant;
• adeverinta privind sporurile si adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de munca.
Iar solicitantii pensiei de urmas trebuie sa prezinte, pe langa cerere, si urmatoarele acte:
• formularul de cerere E 203;
• formularul E 207;
• declaratia pe propria raspundere urmasi;
• adeverinta de studii (elev sau student);
• o copie a actului de identitate romanesc (daca detin dubla cetatenie sau daca au mentinut cetatenia romana);
• carnetul de munca original sau in copie certificata de institutiile competente din strainatate al sustinatorului decedat;
• livretul militar original sau in copie certificata de institutiile competente din strainatate;
• diploma de studii originala sau in copie certificata de institutiile competente din strainatate sau adeverinta din care sa rezulte durata normala, perioada studiilor, certificarea absolvirii acestora si forma de invatamant a sustinatorului decedat.
Decizia de pensionare poate fi contestata in 30 de zile de la comunicare
Legea pensiilor prevede ca admiterea sau respingerea cererii de pensionare este facuta, prin decizie a casei de pensii teritoriale, in cel mult 45 de zile de la data inregistrarii acesteia.
Apoi, decizia este comunicata solicitantului in maximum cinci zile de la data emiterii, acesta avand dreptul de a o contesta in 30 de zile de la momentul in care a primit-o.
“Referitor la modalitatea de contestare, deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii pot fi contestate, in termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centrala de Contestatii. Deciziile de pensie necontestate in termenul prevazut de lege sunt definitive”, puncteaza cei de la CNPP.
Potrivit Gabrielei Pintea, contestatia se depune la casa de pensii care a emis decizia, aceasta avand obligatia de a o inainta la Comisia Centrala de Contestatii. Termenul de solutionare este de 45 de zile de la inregistrarea contestatiei.
Totusi, daca solicitantul nu este multumit nici de hotararea Comisiei Centrale de Contestatii, exista si varianta atacarii acesteia in instanta, in cel mult 30 de zile de la comunicare. La fel ca in cazul deciziei de pensionare, hotararile necontestate in termenul legal sunt definitive.
In alta ordine de idei, solicitantul, in 30 de zile de la primirea deciziei de pensionare, poate cere anularea acesteia.
Important! Cererile in fata oricaror organe/instante si actele procedurale in legatura cu litigiile, care au ca obiect drepturi/obligatii de asigurari sociale, sunt scutite de taxa de timbru .

666- CODUL DE BARE EAN-13 si UPC

Wakeup Indians

 SUB NASUL NOSTRU, CODUL DE BARE 666 ESTE PREZENT IN FIECARE ZI,IN ORICE MAGAZIN ,PE ORICE PRODUS PE CARE L CUMPARAM .ORICE FIRMA  ESTE OBLIGATA SA FOLOSEASCA ACEST COD- IN EUROPA ESTE EAN-13,IAR IN SUA exista si codul cu DENUMIREA DE  UPC(Universal  Products Identification Code),PRIVITI CU ATENTIE CELE 3 GRUPE DE CATE 2 BARE (CELE 2 BARE INSEAMNA CIFRA 6)CARE IES IN RELIEF,sunt mai lungi SI CARE SUNT DE FAPT DE 3 ORI CIFRA 6 SI CARE EXISTA PE ORICE ETICHETA DIN ZIUA DE AZI !!! IATA CE SPUNE DE EX SITE UL URMATOR:http://www.coduridebare.com/ean_13.html  :

EAN-13

“EAN-13″ este folosit in intreaga lume pentru a marca bunuri comercializate retail. Acest cod de bare codifica 13 caractere: primele doua sau trei sunt codul tarii in care producatorul este inregistrat (poate sa nu coincida cu tara in care produsul a fost de fapt realizat).  Codul de tara este urmat de 9 sau 10 digiti de date (acest lucru depinde de lungimea codului tarii) si un singur digit de control. Se mai pot adauga coduri de bare suplimentare formate din 2 sau 5 digiti rezultand astfel un total de 14 sau 17 digiti Uniform Code Council (organizatia care reglementeaza codurile de bare pentru retail in SUA) a anuntat ca incepand cu data de 1 ianuarie 2005, toate sistemele de scanare de retail din SUA vor trebui sa accepte simboluri EAN-13 precum si standardul UPC-A. Aceasta schimbare va elimina necesitatea ca producatorii ce exporta bunuri in SUA si Canada sa-si eticheteze produsele in doua standarde.” sursa http://www.coduridebare.com/ean_13.html

594 este prefixul alocat României de EAN International(adunati cifrele 5 +9+4=18 adica simbolic este vb de 6+6+6 iar in tarot lamela 18 reprezinta:

18 – Luna – The Moon

Luna inseamna de cele mai multe ori ca nimic nu este ceea ce pare. Esti mintit, sau ideile tale depre realitate sut gresite. Poate ai incredere in oameni gresiti, poate esti dus in eroare.

Interpretare: Luna semnifica si deceptie, interpretari gresite, dusmani ascunsi, chiar si pericol. Cartea este uneori interpretata intr-un mod mai extrem ca frica enorma, intuneric si groaza.

http://ro-tarot.twice.se/luna_tarot.html

    sursa http://www.sfaturiortodoxe.ro/buletine/codbare.htm

       “In ultimul deceniu, cu prilejul discutiilor despre emiterea asa-ziselor cărti de identitate electronice, s-au născut multe dezbateri si s-au scris multe texte privitoare la problemele pe care e probabil să le creeze întrebuintarea acestor identităti.  După votarea în Cameră a legii despre ”Protejarea individului de prelucrarea datelor cu caracter personal”, subiectul revine în actualitate pentru că votarea legii mai sus-amintite era premisa indispensabilă a emiterii identitătilor electronice (emitere care urmează cât de curând) si a punerii în aplicare a acordului Schengen.

In cărtile de identitate de tip vechi există o majusculă din alfabetul grecesc si un număr de serie care (împreună cu litera care-l însoteste) este unic pentru fiecare cetătean. Numărul acesta este scris cu caracterele arabe cunoscute (0,1, 2, 3…). însă în identitătile electronice care urmează să fie emise, numărul unic pentru fiecare om, numărul unitar de cod de înregistrare, pentru a putea fi recunoscut prin citire electronică, optică, trebuie să fie reprezentat într-un anumit sistem al codului barat (bar code). Acest cod barat poate fi reprezentat prin linii negre, de grosime diferită, pe hârtie albă si, prin urmare, văzut cu ochiul liber, asa cum spre exemplu sunt codurile care se găsesc pe aproape toate alimentele si pe multe alte produse de folosintă zilnică. Poate fi de asemenea ”imprimat” pe bandă magnetică, asa cum sunt cele aflate pe spatele mai tuturor card-urilor comerciale (Eurocard, Etno-cash, Cashcard etc.); în ultimul caz, numărul de cod nu este vizibil pentru că altfel oricine ar putea transcrie foarte usor numărul care corespunde altei persoane, putându-l folosi pentru el însusi în locul celuilalt atunci când scoate bani etc. (Pe benzile magnetice codul barat există sub forma unor linii magnetizate si nemagnetizate si citirea se face de către masini speciale.)

Să punem acum o paranteză ca să spunem două cuvinte despre sistemele de calculare, pentru a fi pe întelesul tuturor tot ce le vom explica în continuare.

Scrierea numerelor este reprezentarea numerelor naturale prin simboluri. Cel mai obisnuit mod de scriere a numerelor în Grecia antică era folosirea literelor alfabetului grecesc. In acest mod litera alfa reprezenta numărul 1, litera beta reprezenta numărul 2 litera gama reprezenta numărul 3, litera delta reprezenta numărul 4… litera iota, numărul 10, litera kapa, numărul 20 etc. Romanii, pentru reprezentarea numărului 1 foloseau simbolul I, pentru 2 – II… pentru 5 – V, pentru 10-X s.a.m.d.

Numai în secolul al XIII-lea a început să fie folosită scrierea numerelor în sistemul arabo-indian cu cifrele cunoscute: 0,1, 2, 3… 9, iar acesta este sistemul zecimal de numărare, a cărui întrebuintare s-a generalizat în secolul al XV-lea, folosindu-se de atunci pretutindeni în lume.

Din 1970 până astăzi s-au folosit prin progresul tehnologiei noi moduri de notare a numerelor absolut diferite de cele pe care le stiam. Astfel, s-au folosit codurile barate pentru reprezentarea cifrelor. Motivele pentru care sunt folosite codurile barate (bar codes) este că alternantele liniilor negre cu cele albe, folosite de aceste coduri, sunt usor de citit de către sistemele de detectare, adică de către asa-numitele ”creioane luminoase” (light pens), ale calculatoarelor electronice. Astfel, citirea numerelor de pe diferitele produse se face foarte repede si fără nici o greseală. Citirea cifrelor se face prin plimbarea deasupra codului barat a unui fascicul foarte delicat de lumină laser care se reflectă în mod diferit; într-un fel atunci când cade pe linia neagră si altfel atunci când cade pe linia albă. Tocmai această succesiune a liniilor negre si albe de grosime diferită este unică pentru fiecare cifra si constituie ”identitatea” fiecărui număr.

Sistemele codului barat, folosite pentru reprezentarea numerelor de cod ale diferitelor produse, sunt aproape 200 la număr. Din acestea, cele mai cunoscute si cele mai larg întrebuintate sunt U.P.C (Universal Product Code) care înseamnă codul universal al produselor si sistemul E.A.N-13 (European Article Numbering) care înseamnă ”Notarea europeană a numerelor pentru lucruri (obiecte)”. Aceste două sisteme de coduri prezintă foarte putine diferente; al doilea cod (EAN-13) se spune că urmează să se folosească pentru înscrierea numărului de cod care va fi unic pentru fiecare om, iar acest număr se va găsi pe cartea de identitate electronică.

Multi îsi exprimă obiectiile la folosirea codului barat. Obiectiile sunt fundamental două: prima e legată de faptul că, prin întrebuintarea acestui număr unitar de cod de înregistrare – care va înlocui orice act public (de ex. cartea obisnuită de identitate, permisul de conducere, pasaportul, carnetul CEC, carnetul de sănătate etc.) – va deveni posibilă datorită interconectării permise deja (prin legea votată de curând 2472/1997) a arhivelor calculatoarelor electronice, urmărirea mai tuturor activitătilor fiecărui om, chiar si în afara Greciei. A doua obiectie este folosirea numărului nefast, 666, despre care se spune că e cuprins în două elemente folosite în coduri, atât în sistemul U.P.C cât si în E.A.N-13.

Scopul acestui mic studiu este de a verifica cât de adevărat este ceea ce se sustine, anume că în sistemele de cod mai sus-pomenite e cuprins numărul 666.


Sistemul de cod European Article Numbering (EAN-13)

Cum s-a spus si mai înainte, în sistemul EAN-13 cât si în sistemul foarte înrudit cu el, UPC, numerele sunt reprezentate sub formă de linii paralele verticale, negre si albe de ”lătime” diferită. Reprezentarea numerelor în acest fel usurează mult, pentru că citirea lor într-un mod electronic, optic, este rapidă si se face fără greseală.

Sistemul EAN-13 se numeste astfel pentru că numărul de cod al fiecărui lucru este alcătuit din 13 cifre. Prima cifră a unui asemenea număr se scrie separat ca un număr arab, la stânga codului barat, în timp ce celelalte 12 cifre ale numărului se scriu în două subcâmpuri (jumătăti), unul la stânga si unul la dreapta cu caracterele codului barat. Primele sapte cifre indică tara de provenientă si fabricantul obiectului (elementele 2-3 si, respectiv 4-7) în timp ce celelalte cinci cifre din cele sase rămase indică tipul produsului. Ultima cifră este cifra de control, cu care se verifică dacă calculatorul ”a citit” corect codul barat (vezi diagrama 1).


DIAGRAMA 1

Cele două subcâmpuri (subgrupuri) ale celor 12 numere sunt despărtite prin ”caracterele auxiliare” alb-negru care se găsesc unul la început, unul exact la mijloc si unul la sfârsit; de aceste caractere ne vom ocupa mai târziu.

 

Structura codului barat EAN-13

Codul barat este alcătuit din linii paralele întunecate de grosime diferită, între care sunt intercalate intervale luminoase (linii luminoase), care de asemenea au o grosime variată. Diferitele cifre ale numerelor sistemului zecimal (0,1,2,…9) sunt reprezentate printr-o succesiune diferită si unică pentru fiecare cifră de intervale (linii) negre si albe de lătime diferită.

Această succesiune a liniilor negre si a intervalelor albe, din care e constituită fiecare din cele douăsprezece cifre ale codului EAN-13, are o anumită ”lătime” alcătuită din sapte unităti de lătime standardizate (”modules”). Fiecare asemenea unitate de lătime are, conform normelor sistemului EAN-13, o lătime de 0,33(bineinteles ca deloc intamplator cifra 33 este un numar folosit in initiere in cadrul francmasoneriei mondiale)milimetri, fiecare din cele 12 cifre fiind reprezentată cu linii negre si albe de lătime variată, aflate într-o succesiune diferită; aceste linii au o lătime totală de 0,33 x 7 = 2,31 mm. Pentru reprezentarea concretă a fiecărei cifre se folosesc patru alternante de linii negre si albe, fiecare linie având lătime diferită, dar cu o lătime totală de 0,33 x 7 = 2,31 mm (vezi diagramele 2 si 3). Se poate face si micsorarea si mărirea întregii reprezentări. In primul caz însă nu e permis ca ”grosimea” modulului (module) să fie mai mică de 0,23 mm.

Pentru a face ca să fie cât mai bine întelese cele spuse mai sus, trebuie să privim diagrama nr.3.


DIAGRAMA 3

In această diagramă observăm următoarele:

Fiecare număr al codului barat se întinde pe o lătime de sapte ”unităti de lătime standardizate” (modules). Astfel, numărul 0 (zero) din seria A (setul A) este reprezentat în felul următor: trei ”unităti de lătime” albe, două ”unităti de lătime” negre, o ”unitate de lătime” albă si una neagră – lătime totală ”sapte unităti de lătime”. Această succesiune concretă negru-alb, de o anumită lătime, defineste cu cele patru alternante ale ei numărul 0. Succesiunea respectivă în aceeasi serie (A), pentru numărul 2 este: două unităti de lătime albe, una neagră, două albe, două negre.

In seria de mai jos a aceleiasi diagrame (3, setul C) observăm o reprezentare diferită a acelorasi numere. Numărul 0 este reprezentat astfel:

Cu putină atentie constatăm că reprezentarea cifrei 0 în ultima serie (setul C), ca si a lui 2 si a oricărei alte cifre din sistemul zecimal este inversarea reprezentării aceluiasi număr din prima serie (setul A). Cu alte cuvinte, acolo unde cifra zero are o linie neagră în prima serie (setul A), aceeasi cifră are un interval (linie) alb în seria de jos (setul C); iar acolo unde are un interval (linie) alb în prima serie, are prin corespondentă o linie neagră în ultima serie. (Codificare inversată, vezi setul A si setul C.)

Lucrurile sunt însă mult mai complicate în sistemul de cod EAN-13. In aceeasi diagramă 3 vedem trei serii orizontale (seturile A, B si C), cu o codificare diferită a cifrelor 0,1,2…9.

Seriile A si B (setul A si setul B) se întrebuintează pentru codificarea cifrelor din subcâmpul stâng din codul barat, în timp ce setul C se foloseste pentru codificarea numerelor din subcâmpul drept al codului barat (vezi diagrama 3 si 4a).

Prima serie (setul A) si ultima serie (setul C) constituie codificările cifrelor, prin mecanismul pe care l-am explicat mai sus, acela al codificării aceluiasi număr în două serii (setul A, setul C), prin simpla inversare. Reprezentările cifrelor seriei de mijloc (setul B), folosite si ele pentru reprezentarea numerelor în subcâmpul stâng al codului barat, constituie imaginile în oglindă (aici, cu alte cuvinte, se observă o inversare a întregului număr) ale reprezentărilor seriei C (setul C). In plus, observăm că reprezentarea cifrelor în setul B este imaginea inversată, imaginea în oglindă (”răsturnată” si ”negativă”) a reprezentării cifrelor din setul A. Asadar, de exemplu, numărul 6 este reprezentat: în setul A ca 6A, în setul B ca 6B,iar în setul C ca 6C,

în timp ce numărul 0 este reprezentat: în setul A ca 0A, în setul B ca 0B, iar în setul C ca 0C.

Pentru toate grupele de codificare (setul A, setul B si setul C) fiecare unitate luminoasă de lătime (modul) corespunde în limbajul calculatorului lui 0, în timp ce fiecare unitate întunecată îi corespunde lui 1. In acest fel fiecare cifră a sistemului zecimal (0, 1,2… 9) este constituită dintr-o succesiune diferită de 0 si 1 (sistemul binar). Asa cum se vede în diagrama 3 si cum am explicat mai sus, numărul 0 în setul A, reprezentat prin codul barat ca 0001101, va corespunde în limbajul calculatorului succesiunii 0001101; numărul 4 din setul C este reprezentat prin codul barat ca 1011100, iar acelasi număr în sistemul binar corespunde succesiunii 1011100 s.a.m.d. (vezi diagrama 3).

Dacă observăm cu atentie diagrama 3, constatăm existenta unui al treilea element caracteristic al codificării, care există în cele trei seturi de numere (setul A, setul B si setul C). Acest element caracteristic este următorul: toate numerele din grupurile A si B (setul A si setul C) care se folosesc pentru codificarea numerelor în subcâmpul stâng al codului barat sunt impare, încep adică de la 0 si se termină cu 1 (de exemplu, numărul 5 în setul A se scrie ca 0110001, iar în setul B se scrie ca 0111001), în timp ce toate numerele din subcâmpul drept al codului, care se iau din setul C, sunt pare, încep adică de la 1 si se termină cu 0 (astfel numărul 5 în setul C se scrie ca 1001110). Acest fapt, existenta adică a numerelor impare, pentru calculator, în subcâmpul stâng si a numerelor pare în subcâmpul drept este al treilea element caracteristic al codificării.

Caracteristicile codificării în sistemul EAN-13 sunt următoarele:

1. Fiecare număr este compus din 4 alternante, două negru si două alb (de un număr diferit de ”unităti de lătime” pentru fiecare alternantă).

2. Se observă fenomenul de inversare (în codificarea fiecărei cifre), inversare care, atunci când comparăm seturile A si C, este o inversare simplă, în timp ce atunci când comparăm seturile B si C este o inversare a întregului număr, sau inversare în oglindă. Când comparăm însă seturile A si B, observăm că inversarea este ”răsturnată” si ”negativă”.

3. Toate numerele din subcâmpul stâng sunt impare, în timp ce numerele din subcâmpul drept sunt pare.

 

“Caractere auxiliare” – Barele de sigurantă (guard bars)


In paragrafele de mai sus am încercat să explicăm modul de codificare în sistemul EAN-13 a celor douăsprezece numere variabile (sase în subcâmpul stâng si sase în cel drept al codului barat). Dacă observăm însă diagrama 1, constatăm că, în afară de reprezentarea barată a celor 12 cifre variabile (care se schimbă de la obiect la obiect), există si trei caractere ”auxiliare” invariabile, care se numesc ”bare de sigurantă” (guard bars). Aceste ”caractere” care se prelungesc în jos se află totdeauna în aceeasi pozitie: în marginea din stânga, în centru si în marginea din dreapta a codului barat.

Codificarea liniară a acestor caractere (guard bars), este
reprezentată astfel:


respectiv (diagrama 2), în timp ce în realitate este asa:

Ultimele caractere, dacă sunt scrise în formă binară, arată astfel: 0101, 01010 si respectiv 1010.

Asertiunea cum că aceste caractere numite mai sus au o a doua codificare lineară si forma corespunzătoare binară provine din observatia că prima linie albă din partea stângă si ultima din partea dreaptă se confundă cu marginea albă care, asa cum se vede din diagrama 2, este parte din întreaga reprezentare a codului barat si care de aceea se numeste ”zonă linistită” (quiet zone).

Trebuie să notăm că, în conformitate cu normele codurilor barate UPC si EAN-13, este indispensabilă existenta unei margini albe (light margin) în stânga si în dreapta întregului reprezentat simbolic (care începe de la bara de sigurantă din stânga si se sfârseste cu bara de sigurantă din dreapta). Marginea albă nu numai că este o parte integrantă a întregii reprezentări a codului barat, dar are si o anumită lătime care, în sistemul EAN-13, este cel putin egală cu zece unităti de lătime (module). 0 dovadă în plus că trebuie să existe de ambele părti o margine albă satisfăcătoare este faptul că cei ce fabrică aceste coduri barate recomandă ca ele să nu fie imprimate pe marginile ambalajului diferitelor produse, iar o altă dovadă este si recomandarea ca această margine albă să fie complet curată (vezi schitele 1-5).

Si mai importantă este observatia că numerele din subcâmpul stâng încep de la 0 si se termină cu 1, în timp ce cele din subcâmpul drept încep de la 1 si se termină cu 0. Concluzia pe care o tragem de aici este că fasciculul laser (scanner), fie miscându-se de la stânga spre dreapta, fie miscându-se invers, de la dreapta spre stânga, totdeauna începe să citească de la zero ! Dacă nu există o margine albă, computerul nu poate citi codul!

Aici trebuie să observăm cum codificarea (lineară) a caracterului auxiliar din dreapta (guard bar) este codificarea liniară inversată (simplă si în oglindă !) a caracterului auxiliar din stânga.

In ceea ce priveste caracterul auxiliar din mijloc, acesta constituie o fuziune a caracterului auxiliar stâng cu cel drept. Acest caracter, pentru că se află exact la mijlocul câmpului codului barat, n-ar trebui să fie posibil de reprezentat nici cu grafia stângă, nici cu cea dreaptă (inversarea celei stângi). Această reprezentare grafică a barei de sigurantă de la mijloc este rezultatul grafiei din stânga si din dreapta a caracterelor auxiliare, astfel:

Cu această ultimă formă, ”bara de sigurantă” din mijloc este citită de scanner la fel în ambele sensuri, începând întotdeauna de la intervalul alb, 0 (atât de la stânga la dreapta, cât si de la dreapta la stânga), asa cum se întâmplă exact si cu citirea celorlalte numere din subcâmpurile codului barat.

După cele spuse mai sus, pe bună dreptate se întreabă fiecare dacă nu cumva aceste caractere auxiliare (guard bars), asa cum sunt reprezentate prin sistemul barat si binar, corespund vreunui număr si dacă da, care este acest număr. Cum s-a explicat mai sus, reprezentarea lineară este la stânga= 0101, la dreapta = 1010, în timp ce reprezentarea binară corespunzătoare este 0101 si 1010. Poate observa oricine cu surprindere că acest ”caracter auxiliar”:

1. arată patru alternante alb-negru (două alternante negru si două alb);
2. scrierea caracterului auxiliar din dreapta este inversarea (simplă – ”module” după ”module” – si în oglindă, adică a întregului număr) scrierii caracterului din stânga;
3. reprezentarea sa stângă este un număr impar 0101), în timp ce cea din dreapta este un număr par (1010).
prezintă, cu alte cuvinte, toate caracteristicile codificării numerelor din sistemul barat EAN-13 si corespunde, prin urmare, unui anumit număr!

Dacă privim diagrama 3, vom constata că numărul care îndeplineste toate premisele enumerate mai sus ale scrierii codului barat EAN-13 si este singurul care completează cele 4 altemante alb-negru (si, prin urmare, îi stabileste pe deplin ”identitatea”, fără a se confunda cu nici un alt număr) în 4 unităti de ”lătime” (modules) succesive este cifra 6 ! (vezi setul B si setul C).

Această calitate unică a numărului 6 de a fi definit în întregime de patru intervale (modules) continue, calitate pe care nici un alt număr din sistemul barat nu o are, face posibilă identificarea si recunoasterea lui; celelalte trei intervale (module), care în cazul concret al numărului 6, asa cum este reprezentat în seturile B si C, sunt albe si nu creează o altă alternantă (negru-alb) si, prin urmare, nu oferă nici o informatie în plus ! (Vezi diagrama 4a si 5.) Asadar, computerul fie că citeste 0101, fie 0000101, în ambele cazuri întelege ”identitatea” numărului 6. Lucrul acesta este valabil pentru ambele moduri de lectură, de la stânga la dreapta si invers.

In ceea ce priveste ”bara de sigurantă” din mijloc (”guard bar”), trebuie să adăugăm următoarele: dacă se folosea numai un singur set de reprezentare (lineară) a cifrelor 0,1,2… 9, n-ar fi fost nevoie să existe si o bară de sigurantă de mijloc. Când se folosesc însă două sau trei seturi de numere (ca în sistemul UPC sau EAN-13) atunci, pentru a nu se confunda numerele din mijloc din subcâmpul stâng si din subcâmpul drept al codului, este indispensabilă existenta acestei bare. Fabricatii codurilor UPC si EAN-13, având în vedere acest lucru, trebuie să dea un răspuns la întrebarea: de ce au optat pentru folosirea mai multor seturi de numere, de vreme ce si cu un singur set de numere ar fi fost posibil să se dea aceleasi informatii pentru fiecare produs.

Chiar fabricantii trebuie să dea un răspuns la întrebarea de ce au ”rezervat” tocmai această reprezentare barată pentru numărul 6, care este singurul număr definit în întregime de patru intervale de lătime (”modules”) continue, si nu pentru oricare alt număr, dat fiind faptul că nu există o structură logică matematică în reprezentarea barată a cifrelor de la 0 la 9. Poate pentru a se asigura prezenta celor trei de 6, dintr-un motiv cunoscut numai de ei!

După cele spuse până acum, dincolo de asemănarea vizuală, rezultă de la sine concluzia că barele de sigurantă (guard bars), la începutul, la sfârsitul si la mijlocul codului barat în sistemul EAN-13 (si UPC), sunt trei de 6, care se găsesc într-o legătură de nedesfăcut cu numerele variabile ale codului, cu atât mai mult cu cât bara de sigurantă din mijloc (numărul 6), nu este indispensabilă, dacă se folosea numai un singur set de numere !

In sfârsit, fabricantii codurilor barate U.P.C si E.A.N-13 sunt întrebati: de vreme ce reprezentarea barelor de sigurantă (guard bars) creează probleme de constiintă crestinilor de pe tot globul, de ce nu înlocuiesc simbolismul barat al acestor bare de sigurantă ?”

CONFORM SITE ULUI http://ro.wikipedia.org/wiki/Cod_de_bare REDAM  ACEST PASAJ

În 1932 un grup de studenți de la Universitatea Harvard conduși de Wallace Flint au demarat un proiect destul de îndrăzneț. Produselor le erau anexate puncte de reper din cataloage de produse și erau centralizate într-o bază de date. Codurile de bare, în forma modernă, au început să apară în 1948.

Bernard Silver, un absolvent al institutului „Drexel Institute of Technology” din Philadelphia, a primit o cerere de dezvoltare a unui sistem automat de identificare a produselor. Silver i-a povestit prietenului său Norman Joseph Woodland despre comanda primită. Woodland avea 27 de ani și era profesor la același institut. Problema l-a fascinat pe Woodland, care a început să lucreze la acest proiect.

Prima idee a lui Woodland a fost aceea de a folosi un tip de cerneală care sub acțiunea radiațiilor ultraviolete devine strălucitoare. Woodland și Silver au creat un dispozitiv care funcționa, dar sistemul avea probleme cu instabilitatea cernelii, iar tipărirea modelelor era foarte costisitoare. Woodland era convis că ideea lor era bună, astfel că a renunțat la profesorat și s-a mutat în Florida unde avea mai mult timp de lucru.

La 20 octombrie 1949 Woodland și Silver au publicat o lucrare intitulată „Classifying Apparatus and Method” (Aparat și metodă de clasificat). Inventatorii au descris invenția lor ca fiind „arta de clasificare a produselor pe baza modelelor”.

Majoritatea codurilor de bare pe care Woodland și Silver le-au descris erau formate dintr-o serie de spirale. În timp ce cei doi le descriau ca simboluri, codurile lor de bare se asemănau foarte mult cu codurile de bare unidimensionale din prezent.

Sistemul era realizat dintr-un model format din 4 linii albe pe un fundal închis. Prima linie era linia de control, iar celelalte 3 linii erau fixate la distanțe variabile față de prima linie. Informația era codată prin prezența sau absența unei sau mai multor linii. Astfel se puteau realiza identificarea a 7 produse diferite. Prin adăugarea mai multor linii era posibilă distincția între și mai multe produse. La un număr de 10 linii erau posibile 1023 (210-1) de clasificări diferite.

Modelul de cod de bare realizat de Woodland și Silver la 7 octombrie 1952 a început să fie folosit ca model general de identificare a produselor.

Silver a murit în 1962 la vârsta de 38 de ani, înainte de a putea vedea utilizarea codurilor de bare în comerț. În 1992Woodland a fost distins cu „National Medal of Technology” (Medalia națională a tehnologiei) de către președintele americanGeorge H. W. Bush. Nici unul din cei doi nu s-a gândit că invenția lor va deveni o afacere de peste 2.000 de miliarde de dolari.

Codurile de bare au început să fie folosite în comerț numai după 1966. „National Association of Food Chains” (Asociația națională a lanțurilor alimentare) a comandat unui producător de echipamente electronice realizarea unui echipament care să poata realiza citirea codurilor de bare pentru o evidență și un inventar mult mai rapid al produselor. În 1967 a fost instalat primul cititor de coduri de bare la un magazin din Cincinnati. Codurile de bare erau reprezentate după modelul realizat de Woodland și Silver. Aceste coduri de bare nu erau imprimate direct pe ambalaje ci pe etichete pe care angajații magazinului le lipeau pe produse. Astfel sistemul a fost recunoscut ca un model de automatizare și identificare a produselor și a fost adoptat de toți producătorii și distribuitorii de produse.

În 1969 aceeași asociație a comandat la compania Logicon dezvoltarea unui sistem pentru industria codurilor de bare. Rezultatele au fost realizarea standardului UGPIC (Universal Grocery Products Identification Code, Codul de identificare universal al produselor alimentare) în vara anului 1970. Trei ani mai târziu s-a adoptat simbologia UPC pentru indentificarea produselor în SUA. A fost implementat de compania IBM și dezvoltat de George Laurer, care a continuat ideea lui Woodland și Silver. La vremea aceea Woodland era angajat IBM.

În iunie 1974 primul scaner UPC realizat de NCR Corporation (care se numea pe atunci National Cash Register Co.) a fost instalat la supermarketul Marsh din TroyOhio. La 26 iunie 1974 a fost scanat și înregistrat primul produs cu cod de bare

Generalii Iulian Vlad și Aurel Rogojan au recunoscut că Securitatea a trădat în decembrie 1989!

Generalul Aurel Rogojan continuă seria prezentărilor cărții Factorul intern: România în spirala conspirațiilor, București, Editura Compania, 2016. De curând a prezentat cartea la Arad, Timișoara și Oradea, ultimul oraș fiind […]
Generalul Aurel Rogojan continuă seria prezentărilor cărții Factorul intern: România în spirala conspirațiilor, București, Editura Compania, 2016. De curând a prezentat cartea la Arad, Timișoara și Oradea, ultimul oraș fiind în „fieful” lor, Aurel Rogojan și doamna Vlad fiind bihoreni. În finalul cărții, autorul îmi acordă și mie un spațiu generos: nu mai puțin de 17 pagini, referitoare la cartea mea Trădarea Securității în decembrie 1989, București, Editura Elion, 2015, pe care o înfierează cu mânie proletcultistă, afișând o aroganță dusă uneori până la grețoșenie și formulând judecăți de valoare în domeniul Istoriei, cu nonșalanță, uitând că este doar un fost ofițer al fostului aparat de securitate, studiile juridice fiind obținute prin examene de „diferență”, în regim de „fără frecvență”.  Ca ofițer operativ a fost în cea mai mare parte descalificat, întrucât timp de peste 13 ani a desfășurat activitate în cadrul Oficiului Juridic al Departamentului Securității Statului, de unde a fost trecut în funcția de secretar al generalului Iulian Vlad.Am să fac o serie de referiri la ceea ce scrie autorul Rogojan în textul său încărcat de obrăznicia purtătorilor de bocanci ieftini. Spunând acest lucru, mai trebuie să fac o precizare: de la calitatea de ofițer în aparatul de securitate și de secretar tehnic, care ține hârtiile în ordine și până la calitatea de profesor universitar și cercetător științific în domeniul Istoriei, absolvent de facultate de Istorie și lucrător toată viața în domeniul Istoriei, situație în care mă găsesc eu, este o cale lungă și grea și nici un argument de falsă modestie nu mă poate opri să relev această distanță care mă separă de Aurel Rogojan, autor care este doar un amator și nimic mai mult. Prea mulți impostori se implică în analiza și în cercetarea domeniului Istoriei. Persoane de cu totul alte meserii se pronunță cu tărie, contrazic specialiștii în domeniul Istoriei și aruncă cu noroi în lucrările lor. Una din cauzele acestei situații este cea în care se găsește generalul Aurel Rogojan, fostul securist care se crede mare istoric: pe de o parte frustrarea de privilegiile pe care le-a deținut în anii în care avea toată România la picioare și nu-l putea contrazice nimeni, pentru că era secretarul temutului șef al Securității, pe de altă parte, că el și grupul din care face parte a fost deconspirat pentru mizerabila trădare a României din decembrie 1989, de care se face vinovat acel grup.Aurel Rogojan scrie despre multe și de toate, îi judecă pe toți, în toate domeniile, cu un aer de superioritate care nu are decât parțial acoperire. Privitor la decembrie 1989, pentru că doar la aceste evenimente mă voi referi eu în prezentele rânduri, Aurel Rogojan a văzut multe secrete și știe multe fapte, majoritatea mizerabile, disparate, care s-au petrecut când lucra el la cabinetul generalului Vlad. Astea ar putea să ni le scrie, dacă ar vrea, să ne lase pe noi să le determinăm, să le clasificăm și să le judecăm, dar pentru asta ar trebui o bună-credință față de adevăr pe care nu a dovedit-o până în prezent și de care nu cred că este în stare. De oprit nu-l oprește nici o lege. Nu mai este legat de jurământul față de fosta Securitate, instituție desființată. Actualele servicii de informații au repudiat fosta Securitate, chiar dacă i-au folosit mulți dintre foștii lucrători și nu se revendică și nu se recunosc a fi continuatoare ale ei.Aurel Rogojan este un judecător aspru, pe bună-dreptate, a regimului politic actual, pe care nu-l iartă deloc, ci îl „execută” cu sânge rece, dar se face că uită că toate mizeriile post-comuniste își au sorgintea în momentele istorice ale lui decembrie 1989, momente marcate decisiv și negativ de trădarea Securității și de abandonarea României de către Securitate și trădătorii din Armată și de punerea ei pe tava viitorilor jefuitori de țară.În cele 17 pagini dedicate cărții Trădarea Securității… și persoanei mele, Aurel Rogojan face tot felul de afirmații mărunte, privitoare la detalii, cărora le dă o mare importanță, unele dintre ele denaturate, după modelul securist, deja cunoscut de opinia publică. Nu poate însă combate fondul cărții mele. Esența ei este neatinsă. Totuși, eu cred că Aurel Rogojan speră ca cei care citesc cartea Factorul intern… să nu citească și Trădarea Securității…, pentru că în acest caz, textul său ar fi anulat, în cea mai mare parte. Nu am să mă refer la detaliile pe care Rogojan le inserează alambicat și complicat, încât cititorul nu reține decât faptul că există un „filolog”, Corvin Lupu, care are doar doctoratul în Istorie, care scrie o mulțime de prostii într-o carte care poartă un titlu urât.  De altfel, nici nu merită să mai fac multe eforturi referind-u-mă la detaliile scrise de Rogojan, ci consider că este bine, pe scurt, să fac câteva referiri la problema de fond a discuțiilor: a trădat sau nu a trădat Securitatea, în frunte cu generalul Iulian Vlad, în decembrie 1989?Desigur că cei care au citit cartea Trădarea Securității în decembrie 1989, distribuită actualmente prin lanțul de librării „Diverta”, au înțeles despre ce este vorba, dar și pentru dânșii, rândurile de mai jos pot fi utile.De-a lungul timpului, generalii Aurel Rogojan și Iulian Vlad, au susținut cu tărie că Securitatea nu a trădat, că a fost „de partea poporului” și a făcut tot ce a fost mai bine pentru popor, argumentând cu tot felul de afirmații, referitoare la diverse fapte și combătând cu determinare/brutalitate/obrăznicie/lipsă de obiectivitate/îngâmfare, inclusiv cu minciuni, pe cei care au îndrăznit să scoată la lumină adevărul din spatele cortinei, mai ales pe subsemnatul, cu a mea carte Trădarea Securității… și pe editorul ei, prof. univ. dr. Cristian Troncotă.Dar, dincolo de negaționismul trădării Securității, în efortul celor doi generali de a se disculpa în fața Istoriei, ni se spun unele lucruri foarte importante, care, de fapt, reprezintă RECUNOAȘTEREA  TRĂDĂRII  comandanților Securității în decembrie 1989. L-am inclus aici și pe generalul Iulian Vlad, pentru că în cartea Factorul intern…este publicat un interviu cu domnia sa și autorul se raportează permanent, plin de admirație, la fostul său șef. Fac mențiunea că generalul Iulian Vlad este o veche cunoștință personală a mea, fapt irelevant în fața cercetării istorice, care nu se poate lăsa influențată de prietenii personale, actuale sau trecute, dar care mi-a ușurat mie înțelegerea personalității fostului șef al DSS. Scriu acest lucru pentru că mi s-a reproșat faptul că nu l-am menajat pe gl. Vlad și în cărțile mele nu i-am acoperit trădarea.Desigur, referindu-mă la aceste aspecte, eu cunosc și am în vedere toate afirmațiile făcute mie pe parcursul unui lung șir de ani de către generalul Iulian Vlad, dar și interviurile date de domnia sa după apariția cărții mele și în cadrul unei cuvântări ținută la Târgu-Jiu, inclusiv într-un interviu dat revistei „Vitralii”, în care afirma că cea mai urâtă carte pe care a ținut-o în mână în toată viața lui este această carte a mea, Trădarea Securității !!! Ani de zile, mi-a lăudat alte cărți, iar în public m-a apreciat ca pe „un mare istoric”. Acum, dacă adevărul nu-i mai convine, aruncă cu noroi, dovedind că funcțiile înalte nu schimbă natura omului. Eu îi dau o circumstanță atenuantă: înalta trădare a țării este o faptă îngrozitoare și când cineva te acuză de așa ceva și când chiar ești și vinovat de înaltă trădare, desigur că acesta este faptul cel mai urât din viața ta și reacția este pe măsură. Făcând afirmațiile de mai jos, eu judec din punct de vedere militar, istoric și juridic, nu din punct de vedere politic, cum judecă acești doi domni generali. Politic, se poate interpreta în orice fel. Politic, fiecare poate avea o părere și poate enunța judecățile de valoare prin prisma acelei păreri. Politic, poate fi bine că ai omorât pe cineva, poate fi bine că ai trădat, poate fi bine că te-ai pus în slujba străinilor, care se vor dovedi mai târziu a fi dușmani etc. Domniile lor judecă politic, dar ei nu au fost politicieni și nu le-a cerut nimeni să acționeze sau să interpreteze politic. În toată activitatea lor li s-a cerut doar să fie militari. Dacă le-a plăcut politica, de ce nu or fi intrat în aparatul Partidului Comunist? S-au făcut militari ai aparatului de securitate și ne spun astăzi că nu le-au plăcut legislația și regulamentele în vigoare. Acum domniile lor fac politică, își interpretează propriile acțiuni din această perspectivă, după ce, toată viața, au avut doar obligații militare, de apărare a țării de străini și de trădătorii din interior.Revenind la titlul prezentului articol, iată câteva mostre de recunoaștere a trădării de către cei doi foști importanți generali.În 31 martie 1990, generalul Iulian Vlad i-a trimis un memoriu președintelui Ion Iliescu prin care îl roagă insistent să nu fie judecat după legile militare, pentru că atunci ar trebui să fie condamnat la moarte, ci cerea să fie judecat politic și iertat. De asemenea, în Dosarul 81/P/1990, al Tribunalului Militar, în cuprinsul declarației sale, generalul Iulian Vlad, recunoaște că nu și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu în decembrie 1989 și nici pe perioada mai multora dintre ultimii ani ai regimului trecut, ceea ce a condus la prăbușirea regimului. Recunoaștere clară, limpede, fără echivoc. Asta nu este trădare? Ba da, este! Este sigur că ceea ce a recunoscut generalul Vlad că a făcut, se numește TRĂDARE!După părerea mea aceste documente reprezintă acte indubitabile de recunoaștere a trădării generalului Iulian Vlad. Documentele au fost publicate de reputatul cercetător Cristian Troncotă, profesor universitar și general S.R.I. (r)  în lucrarea Duplicitarii, Ediția a II-a revizuită și adăugită, București, Editura Elion, 2014, ceea ce i-a atras autorului supărarea mare a aripii trădătoare a fostei Securități și destituirea din funcția de redactor șef al revistei „Vitralii”, revistă a rezerviștilor, condusă de col. Filip Teodorescu. După cum se vede, supărarea unor securiști pe adevăr este mare. Ei dovedesc că doresc să continue să susțină manipularea și minciuna privitor la istoria Securității, cu deosebire la istoria evenimentelor din decembrie 1989. Cred că acesta este și motivul pentru care unii dintre securiști, cu ceva mai multă carte, încearcă să se metamorfozeze în istorici. Stop! Degeaba au citit d-nii Rogojan, Teodorescu și alții vagoane de cărți, domniile lor nu au fundamentul pregătirii de istorici și de cercetători în domeniu și nu au viziunea de ansamblu a istoriei universale pe care ți-o conferă doar studiile adânci de specialitate, viziune fără de care nu poți formula concluzii corecte. Privind lumea prin prisma propriilor constatări în spațiul și în timpul în care te-a surprins un eveniment sau altul, nu poți proiecta adevăruri solide. Apoi, securiștii au lucrat toată viața sub imperiul conspirativității și compartimentării muncii și, cu 2-3 excepții, inclusiv generalul Vlad, ei nu știau ce fac cei din biroul alăturat. Iar când toate aceste lipsuri se completează și cu lipsa bunei-credințe, iese o mizerie. O astfel de mizerie a produs dl. Rogojan în cele 17 pagini dedicate cărții Trădarea Securității în decembrie 1989.Lucrurile sunt limpezi! Generalul Vlad scrie explicit, olograf, că el și-a dat seama de evoluțiile evenimentelor și le-a lăsat să-și urmeze cursul. Eu completez: până la prăbușirea țării! Privitor la acest adaos al meu, mă rezum  să spun doar că, în anul 2015, 88% din capitalul din România aparținea străinilor, iar dezastrul social-economic și moral al societății românești actuale nu mai este contestat decât de rău-voitori sau de cei interesați de menținerea acestui dezastru.Este bine că Iulian Vlad a recunoscut cu sinceritate actul de trădare, de încălcare a legilor, a regulamentelor și a ordinelor care îi stabileau atribuțiile. Pentru aceasta îi mulțumesc, dar asta trebuia să facă un apărător al țării? Categoric nu! Avea de făcut multe altele. Avea de făcut, în primul rând, munca preventivă. Avea de anihilat toate persoanele străine venite să destabilizeze România, iar dacă erau prea mulți asemenea destabilizatori, avea de blocat frontierele. Cum a știut să blocheze frontierele pentru cetățenii români, trebuia să le fi blocat și pentru provocatorii și agenții străini. Generalul Vlad și Securitatea aveau de alungat din țară o mulțime de străini care acționau pentru destabilizarea României, străini pe care Securitatea i-a încurajat prin neimplicare. Avea de informat corect și complet cu ceea ce se întâmpla, nu doar cu cele care să-l încurajeze pe Ceaușescu să renunțe la putere. Nu avem spațiu, dar eu pot înșira o listă întreagă de evenimente și de fenomene despre care Ceaușescu nu a știut nimic, iar generalul Vlad face mare caz că l-ar fi informat corect pe Ceaușescu. Că l-ar fi informat destul de corect, pot să accept, dar în mod sigur nu l-a informat complet.În finalul demersului de blocare a acțiunilor străinilor în România, dacă eșua în munca preventivă, gl. Vlad și Securitatea avea de luptat „cu prețul vieții”, așa cum a jurat, pentru apărarea României și a conducătorilor țării, atribuție pe care o avea cu prioritate. Este simplu, dar generalul Vlad și clica conducătoare a Securității, cu câteva excepții remarcabile (Nuță, Trosca, Niculicioiu, Ceaușu ș.a.), a ales calea comodă în care să nu sacrifice nimic și să-și păstreze puterea, privilegiile și uriașele sume de bani pe care Securitatea le-a adunat din munca poporului român și le-a dosit ani la rând prin diverse conturi, pentru a menține criza alimentară, energetică și a bunurilor de larg consum, cu ajutorul căreia să poată să-i răscoale pe români și să-l înlăture pe Ceaușescu. Ulterior, aceste sume au fost furate. Acesta este purul adevăr pe care securiștii îl ascund de 27 de ani și pentru a cărui deconspirare sunt supărați de moarte pe Corvin Lupu și pe Cristian Troncotă.Dar să revenim la cartea lui Aurel Rogojan. După ce mă combate pe mine, dl. Rogojan publică un interviu cu generalul Vlad. În cuprinsul său, printre multe altele, se scriu și următoarele.

La p. 522 autorul afirmă: „În decembrie 1989, generalul Iulian Vlad a luat pe proprie răspundere decizii de importanță istorică…” La p. 524 scrie: „Într-o a doua fază, generalul Iulian Vlad a deschis calea populației Bucureștiului, a muncitorilor de pe marile platforme industriale ale Capitalei, care, în dimineața zilei de 22 decembrie 1989, se îndreptau către sediul Comitetului Central al P.C.R.” La aceeași pagină, autorul amintește de propunerea pe care generalul Iulian Vlad i-a făcut-o generalului Milea, de a-l aresta pe Nicolae Ceaușescu. La pp. 24 și 25 este reamintit ordinul generalului Vlad, dat în dimineața de 22 decembrie 1989, la câteva minute după împușcarea lui Vasile Milea, de retragere a forțelor de securitate care apărau sediul puterii și de permitere a pătrunderii unor persoane neautorizate în clădirea C.C. al P.C.R. La p. 536, Iulian Vlad afirmă: „În decembrie 1989, prin tot ce am făcut, eu am venit, implicit și explicit, în sprijinul lui Ion Iliescu.”

Câteva scurte comentarii pe marginea celor de mai sus. Militarul nu ia decizii „pe proprie răspundere”, ci doar în baza legii, a regulamentelor și a ordinelor. De aceea este militar. Deci, după cum vedem, gl. Vlad „a deschis calea” muncitorilor către centrul orașului, pentru ca tot dumnealui să spună ulterior că nu poate trage în ei. Duplicitatea de care scrie profesorul Cristian Troncotă este vizibilă cu ochiul liber. Propunerea de a-l aresta pe Ceaușescu, făcută de Iulian Vlad generalului Milea și refuzul de a mai apăra sediul puterii, sunt fapte de trădare care nu mai au nevoie de comentarii. Gl. Vlad, ca și autorul Aurel Rogojan, afirmă că Ceaușescu ar fi plecat/fugit intempestiv din sediul puterii, ceea ce nu este adevărat. Dar și dacă ar fi fost adevărat, acest lucru s-ar fi făcut doar pentru că gl. Vlad a permis unor civili străini de sediu să intre în clădire. Nu cumva i-a adus în clădire ca să-l poată forța pe Ceaușescu să plece? Eu sunt sigur că răspunsul este „DA”! În orice caz, pe coridoarele C.C. al P.C.R., când trecea gl. Vlad, acești falși revoluționari se dădeau la o parte și îl salutau cu maxim respect cu „Să trăiți!” Toți au primit certificate de revoluționari, iar când s-a creat Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității și s-au verificat „revoluționarii”, s-a constatat că majoritatea celor care intraseră în dimineața de 22 decembrie în sediul puterii erau informatori ai Securității. Revoltații adevărați erau în stradă și strigau „Jos Securitatea!”, nu-i spuneau „Să trăiți!” lui Vlad. Apoi, cum s-a văzut, gl. Vlad recunoaște că l-a susținut pe conspiratorul Ion Ilici Iliescu, favoritul sovieticilor.

Toate aceste afirmații sunt recunoașteri ale TRĂDĂRII!!! Nu pot să cred că cei doi generali nu sunt conștienți de acest lucru. Eu cred că „domniile lor” sunt conștienți, dar vor să-i mintă pe români în continuare, în față, cum au mai făcut-o și aceasta este un semn al falsității lor colosale.

După ce am arătat faptele de trădare recunoscute de cei doi generali, doresc să mă opresc asupra afirmațiilor mincinoase făcute de generalul Iulian Vlad în acest interviu din carte. La p. 526, gl. Vlad afirmă că Ceaușescu a fugit din sediul C.C. al PCR, lucru neadevărat. În realitate, Ceaușescu a fost îndemnat insistent să plece și a fost scos forțat din sediu. De altfel, la Târgoviște, la „proces”, Elena Ceaușescu a spus explicit că ei nu au vrut să plece din sediul C.C. al P.C.R. Și gl. Stănculescu a recunoscut că Ceaușeștii nu au vrut să plece. Eu am explicat limpede acest moment în cartea mea. Dl. Vlad minte!

La pp. 526 și 527, gl. Vlad vorbește despre faptul că a refuzat să reprime. Dincolo de faptul că el era obligat și să reprime, el ocolește cele mai importante atribuții premergătoare reprimării și, eventual, deschiderii focului, care, conform legilor de atunci și de astăzi, trebuia făcută doar în ultimă instanță. El ascunde atribuțiile Securității de prevenire a revoltei populare, din faza ei „în fașă”. Securitatea a lăsat provocatorii cu bună-știință și cu rea-credință să dezvolte revolta și să se ajungă în faza în care el să spună că „nu poate trage în popor”, că urla conștiința în el. În 21 decembrie, seara, s-a dus la baricada de la Intercontinental-Sala „Ion Dales” și le-a spus militarilor săi să nu intervină împotriva celor câteva zeci/o sută/două sute de oameni, a căror neutralizare ar fi fost o joacă, un mic antrenament pentru luptătorii Trupelor de Securitate ca să-i disloce. Acolo, la baricadă, cadrele de securitate i-au încurcat doar pe militarii M.Ap.N. și pe milițieni să-și facă datoria. La fel a făcut Securitatea și la Timișoara. A doua zi, pe 22 decembrie, după cum afirmă Aurel Rogojan, a „deschis calea” mulțimii, după ce l-au împușcat pe Milea. Nu mai insist. Am scris în carte totul. Deci, în rezumat, dacă Iulian Vlad nu voia să reprime, ar fi trebuit să înăbușe revolta în fașă și să mențină măsurile preventive.

La p. 527, gl. Vlad spune că el a ordonat ca Securitatea să se retragă din stradă, pentru că, după părerea lui, prezența ei în stradă ar fi fost ilegală, ca și prezența Armatei. Afirmația este o prostie fără seamăn și o ticăloșie, care va trebui analizată în viitoarea lucrare „Manipulatorii”. Păi obligațiile Trupelor de Securitate și a altor formațiuni ale D.S.S., ca și obligațiile Armatei de a restabili și de a menține ordinea publică erau prevăzute de legi la a căror elaborare gl. Vlad a lucrat nemijlocit, făcând unele dintre cele mai importante propuneri. Dacă nu i s-au părut bune legile la a căror elaborare a contribuit direct, ce a mai căutat în sistem? De ce nu a plecat prin demisie, boală, sau din orice alt motiv? Să se fi făcut din nou învățător. Sau nu a vrut să renunțe la puterea uriașă și la privilegiile funcției? Vine acum să ne spună că legile nu erau legale! Este ca și cum ai spune astăzi că Jandarmeria, continuatoarea Trupelor de Securitate, nu are ce căuta în stradă!!! Mă întreb: să fi început vârsta să-i joace feste grave generalului? Ultima oară când am vorbit cu dumnealui, n-am simțit nimic.

Iată acțiuni pe care generalul Iulian Vlad nu le avea de făcut, sub nici o formă. Iulian Vlad era un militar care trebuia să respecte și să aplice o serie de legi, de regulamente și de ordine. Iulian Vlad nu a avut nici o atribuție de factor deliberativ. El nu era un filozof al societății, nici decident politic sau administrativ. După cum am mai arătat, dar simt nevoia să repet, el era un militar-securist care trebuia să-i apere pe conducătorii țării, să apere sediile puterii, să apere întreprinderile economice ale țării, să restabilească și să mențină ordinea publică, să controleze intrarea și ieșirea din țară, să facă asigurarea contrainformativă și să alimenteze conducerea țării cu informațiile necesare analizei și deciziilor politice, administrative și militare care trebuiau luate. Asta trebuia să facă. Generalul Vlad și cei care-i cântă în strună, în primul rând Aurel Rogojan, fostul și actualul său cirac, susțin că ei s-ar fi pus „în slujba poporului” și nu au mai făcut ce trebuiau să facă. Păi de ce? Păi cum? Păi, „în slujba poporului” nu te pui după capul tău, după părerea ta, după interesele tale, după dorințele tale, ci după legi și după regulamente!

În așa fel s-au pus acești trădători „în slujba poporului”, încât au distrus și jefuit România și tot ce s-a construit în țara asta. Da, ei, securiștii, au jefuit primii România post-comunistă! Cine au fost „Bobby” Păunescu, Ioan Nicolae, Viorel Cataramă, Dinu Patriciu, Dan Voiculescu, Mugur Isărescu și mulți alții? Păi nu au fost securiști? Ba da, au fost! Unde sunt cele 30 de miliarde de dolari din conturile celor 332 de ofițeri de securitate care dețineau calitatea de „director de credit”? Unde sunt cele patru miliarde de dolari de pe conturile I.C.E. „Dunărea ” a Securității? Unde sunt cei 1,7 miliarde de dolari din contul al cărui director a fost generalul Stănculescu, colaboratorul cel mai apropiat al gl. Vlad, până în 22 decembrie ora 12.09, când, la ordin sovietic, au devenit adversari?

O altă idee pe care cei doi generali o servesc „la tavă” opiniei publice este cea referitoare la pericolul invaziei străine, menționat și la p. 523 din cartea la care ne referim. În istorie, toate țările au fost și sunt în pericol de invazie străină. România este și astăzi în pericol de invazie străină, chiar dacă, deocamdată, nu se vede acest lucru, la nivelul opiniei publice. În decembrie 1989, pericolul invaziei străine s-a mărit mult datorită trădărilor din Securitate și din Armată, care au făcut posibilă pătrunderea a 70.000 de „turiști” ruși (cifra lui Aurel Rogojan) și altor multe mii de agenți ai altor state, care nu au fost anihilați.

De fiecare dată când trădătorii din decembrie 1989 se referă la evenimentele de atunci, își justifică faptele prezentând marile pericole care pândeau și arată ce nenorociri mari ar fi urmat, dacă nu trădau ei. La fel au procedat și cei care au dat lovitura de stat de la 23 august 1944 și alți trădători, din alte țări. Pericole sunt mereu, dar nimic nu îndreptățește pe nimeni să-și trădeze țara și să nu-și facă datoria, în conformitate cu legislația care ne ghidează fiecăruia obligațiile. De asemenea, dacă nu mai vrem să ne respectăm jurământul dat, toți avem dreptul, inclusiv securiștii, să ne dăm demisiile din funcții și să ne retragem. Dar nu avem dreptul să ne punem acțiunile în acord cu serviciile secrete străine și cu alți trădători din interiorul țării și să aruncăm țara în aer. Asta au făcut securiștii, în frunte cu gl. Iulian Vlad, iar acum se declară eroi, vor recunoașterea unor merite pe care nu le-au avut și, bineînțeles, pensii ca și când ar fi fost niște eroi.

În finalul cărții, autorul prezintă un moment pe care s-a mai pus accentul și în alte scrieri: momentul arestării generalului Vlad, la sediul Ministerului Apărării, în prezența ambasadorului U.R.S.S. și a generalului Nicolae Militaru (Lepădat), punând accent pe calitatea de agent sovietic a acestuia și dând senzația cititorului că generalul Vlad ar fi fost o victimă sovieticilor. Nu. Nu a fost așa. Generalul Vlad a făcut studii la Moscova (1956) într-o perioadă în care TOȚI cei care treceau pe acolo erau recrutați ca agenți. Inclusiv Ceaușescu! Și el a fost recrutat ca agent, dar, după ani, a rămas doar în slujba propriei țări. Arestarea unor șefi ai Securității a fost un proiect al noilor conducători ai României, care presupune explicații elaborate, la care am să mă refer într-o lucrare viitoare. Este cert că toate acțiunile gl. Vlad s-au pus în acord cu cele ale trădătorilor din Armată și, după împușcarea gl. Milea, au fost coordonate de generalii sovietici Bociaev și Mihailov, care se găseau în sediul Ministerului Apărării Naționale, unde veniseră la ora 9.00, după împușcarea generalului Milea.

Fără să mai dau alte amănunte, doresc să menționez în continuare două clișee.

Când generalul Iulian Vlad a ieșit de la închisoare a venit și m-a vizitat la Sibiu. Într-una din zile, l-am invitat, împreună cu soția dumnealui, la o plimbare în municipiul Mediaș și l-am prezentat unor cunoștințe. Gazde ne-au fost șeful Poliției Municipiului Mediaș, un colonel cult, artist plastic și directorul general al Societății Naționale a Gazului, cercetător științific și profesor universitar. Am petrecut împreună o zi întreagă. În vara anului 2016, cu ocazia unei prezentări la Mediaș a cărții mele Trădarea Securității…, cu prilejul discuțiilor purtate cu participanții, acel domn fost director general al Societății Naționale a Gazului a dorit să menționeze că atunci, în 1994, generalul Iulian Vlad ne-a destăinuit la masă că a ținut legătura telefonic și cu serviciile secrete sovietice și cu cele americane. A spus-o în fața unei săli pline.

Un alt clișeu. Când generalul Iulian Vlad a împlinit 75 de ani, a organizat o serbare într-un local al unui prieten comun, la care au participat un număr de 50-60 de colaboratori apropiați și prieteni. Eu am fost singurul invitat cu soția mea, ceilalți au fost invitați fără soții. Eu am fost așezat lângă dl. general Vlad, în fața sălii, ceilalți participanți fiind așezați pe două rânduri laterale, în prelungirea mesei noastre. După vreo două ore, dl. gl. Vlad m-a întrebat dacă mă supăr că punem un scaun între noi doi pe care să se așeze ministrul Securității din Serbia. Totul OK și pe la 16.30 a venit comandantul securității sârbe, însoțit de un translator,  sârb din Arad. Împreună cu gl. Vlad, l-am întreținut pe oaspetele sârb. Am purtat multe discuții cu el. A văzut că sunt foarte apropiat de gl. Vlad și și-a dat drumul. Printre altele, a afirmat cu claritate că a colaborat foarte bine cu gl. Vlad și a spus apăsat că dacă nu era gl. Vlad, Ceaușescu nu putea fi înlăturat. Pe moment, mă opresc aici, dar rog cititorii să nu uite că în evenimentele din decembrie 1989 serviciile secrete iugoslave erau racordate din plin la agresiunea internațională împotriva României.

Acești securiști au un tupeu maxim! După ce au făcut grozăviile pe care le-au făcut, pozează acum în fete mari! Cât timp au tăcut, le-a stat ceva mai bine. Acum, mint în față poporul român, după ce l-au îngropat și, prin intermediul susținătorilor lor, își creează o imagine idilică, total falsă, cu care încearcă să se prezinte noilor generații, care cunosc încă puține dintre faptele odioase ale unora dintre acești securiști trădători. Nu mă mai refer la crimele de care capii Securității, inclusiv generalul Iulian Vlad nu este străin. Despre unele dintre ele am scris în cărțile mele. Acești securiști se prezintă pe ei înșiși ca fiind niște personalități, patrioți dedicați binelui poporului, chiar eroi. S-a întrecut orice limită a îndrăznelii!

Oricum, cartea Factorul intern… reprezintă noi recunoașteri ale trădării Securității de către generalii Vlad și Rogojan.

 

                                                                                                 Prof. univ. dr. Corvin Lupu

 

P.S. Din cuprinsul cărții nu reiese semnificația titlului „Factorul intern”. După apariția cărții, postul Realitatea TV i-a oferit o lungă emisiune generalului Rogojan, în care moderatorul i-a „ridicat mingea la fileu” în fel și chip, iar în final l-a întrebat ce semnificație are noțiunea de factor intern. Aurel Rogojan a spus că factorul intern a fost un conclav al mai marilor Securității care au monitorizat activitatea conducerii politice a statului, într-o lungă perioadă de timp și, ajungând la concluzia că liderii au derapat, au decis să-i înlăture…

Ce-i asta? Cine i-a împuternicit pe ei să facă treaba aceasta? Ei sunt deliberatorii țării? De când au ajuns torționarii și duplicitarii înțelepții națiunii? Securiștii trebuie să decidă soarta țării? Dacă da, atunci nu vă mirați că România este la periferia Europei, tot ce mai există în această țară nu le mai aparține românilor, iar etnia română a fost înlăturată de la conducere și înlocuită cu minoritari etnici.

 

Cum suntem teleghidati cu Armele Psihotronice

Dorim sa incepem acest articol cu marturia dlui profesor Cristian Troncota (ACMRR-SRI): „In spatele acestor retele de manipulare, chiar si de ordin psihologic, se afla oameni extrem de bine pregatiti…”.  Trebuie sa ne gandim foarte serios la ce a spus dl profesor Troncota si va spunem de ce: cineva a avut interesul sa va transforme in soricei de laborator! Mancati, dormiti, munciti, va distrati, va inmultiti, votati pe cine trebuie, exact asa cum vor ei!

Cand discutam despre razboiul PSY, psiho-manipulare, psiho-inductie afectiv emotionala, multi au tendinta sa califice acest domeniu ca fiind conspirationist, ceva demn de romanele SF. Chiar si ofiterii de informatii care citesc „DeVeghePatriei”, oameni cu o experienta uriasa la nivelul serviciilor secrete, spun ceva de genul: „Am auzit niste vorbe dar nu credem sa fie adevarat”.

Cu greu gasiti pe internet informatii despre acest domeniu, bine puse la punct, si atunci ne-am chinuit sa strangem pe blog cat mai multe articole despre razboiul psihotronic. Daca SRI-ul, STS-ul, au nevoie de informatii despre acest domeniu, vor sa afle ceva nou, atunci intra pe blog si consulta materialul respectiv.

 

Informatiile

 

In ziua de astazi, odata cu explozia internetului, cam 90% dintre informatii sunt catalogate ca fiind „surse deschise”. Acest lucru se stie foarte bine in cadrul departamentului „Surse Deschise – SRI”, condus de d-na general Emilia Cristina. Pe „DeVeghePatriei” am fost postat informatii actuale despre anumite parti ale sistemului corupt din Romania, dar niciodata nu am spus ceva care sa afecteze munca ofiteriilor de informatii sau sa se incadreze in sfera strict secretului! Tot ce se intampla in anul 2014, incepand cu situatia din Crimeea si terminand cu razboiul din Siria, dumneavoastra o sa aflati incepand cu anul 2080 (daca mai traiti pana atunci si are cine sa va spuna)

Marturia unui fost ambasador roman

 

Domnii si doamnele mai in varsta care citesc acest blog, trecuti de 60 de ani, poate isi mai amintesc de Marin Andrei, fostul ambasador al Romaniei, in Olanda, Zambia, Indonesia, Iran, Londra. A activat ca ambasador incepand cu anul 1964, imediat dupa instalarea la putere a lui Nicolae Ceausescu. Marin Andrei provenea dintr-o familie extrem de modesta si norocul lui a fost ca in perioada adolescentei, cand avea 14 ani, s-a numarat printre colegii din atelierul de cizmarie unde activa Nicolae Ceausescu.

Marin Andrei a murit la varsta de 86 de ani din cauza unui cancer la gat, suferind groaznic si uitat de toti cunoscutii. La varsta de 81 de ani, fiind constient ca urmeaza sa se stinga, le marturiseste putinelor rude aflate in viata ca a activat ca ofiter de informatii timp de aproape 31 de ani. Este arhicunoscut acest lucru: in proportie de 95% orice ambasador activeza ca ofiter de informatii!

 

 Sa va explicam cateva  lucruri ca sa intelegeti mai bine una dintre misiuniile lui Marin Andrei:

 

1. Cand se pleaca intr-o misiune „oficiala” de spionaj, asa cum se intampla cum ambasadorii si personalul aferent, fiecare dintre ei indeplineste o functie: spion principal, ofiter 1, ofiter 2, legatura, curier si asa mai departe.

2. Spionul principal (coordonatorul) pe langa misiunea clasica de spionaj mai primeste un plic sigilat pe care il citeste doar el. In plic se aflla datele unei misiuni ultrasecrete. Tradarea este ceva obsinuit la nivelul serviciilor secrete si din cauza aceasta se i-au toate masurile de precautie.

3. Exista  niste note informative numite „unic exemplar” care se numeroteaza in functie de secretul pe care il ascund. Unele dintre aceste note nu ajung nici macar in fata presedintilor Romaniei si de obicei sunt bine puse la pastrare in locuri cunoscute de maxim 4 oameni.

 

Ce spunea amabsadorul Marin Andrei

 

„Cu doua zile inainte sa ajung la Teheran (Iran), am fost contact de doi ofiteri din cadrul serviciilor noastre secrete. Mi s-a spus ca trebuie sa monitorizez cu cea mai mare atentie toate coletele care intra in amabsada Statelor Unite . Mi-au explicat ca ii intereseaza in special cutiile de lemn si aluminiu. In a doua parte a misiunii trebuia sa-l recrutez pe unul dintre ofiterii 2 ai Ambasadei Statelor Unite si sa inregistrez tot ce spune, in special sa fiu foarte atent daca pomeneste ceva de domeniul ce tine de psihologie necoventionala”

 

Marturia dlui general (r) Vasile Malureanu (SRI): 1989 si coletele „ciudate” ajunse la Ambasada Statelor Unite din Bucuresti

https://deveghepatriei.wordpress.com/2013/11/25/general-de-brigada-r-vasile-malureanu-sri-au-folosit-arme-psihotronice-in-decembrie-1989-americanii-nu-sunt-straini-de-aceste-manevre/

 

„Am ajuns la Teheran, ne-am instalat cum trebuie si atunci am trecut la treaba. Am descoperit ca Iranul colcaia de spioni americani, plus turnatorii lor, si atunci misiunea devenea extrem de dificila. Intr-o buna zi ma plimbam pe un bulevard central si am trecut pe langa o cladire aflata in constructie si dintr-o data un sac de ciment a cazut la mai putin de doi metri in fata mea. Mi-am dat seama imediat ca sunt luat in vizor si orice greseala ma poate costa viata”.

 

Sionistul Razvan Ungureanu, sluga lui Soros, marturiseste in acest interviu ca pe vremea lui au fost pierderi de vieti la nivelul SIE. V-am precizat acest lucru ca sa intelegi mai bine situatia din Iran.

http://www.gazetadecluj.ro/stiri-cluj-externe/mihai-razvan-ungureanu-sie-a-avut-pierderi-de-vieti-omenesti/

 

Timp de opt luni de zile Marin Andrei cauta orice solutie sa ajunga in anturajul ofiterilor aflati in cadrul ambasadei americane. Prin metode specifice reuseste sa stabileasca un prim contact si atunci trece le metoda clasica de manipulare: „Vreau sa ma las de comunism si sa ajung in Statele Unite. Va pun la dispozitie informatii”. Peste  un an de zile ajunge in apropierea ofiterului american indicat de serviciile secrete romanesti. Ii prezinta acestuia planul lui de „evadare” din lagarul comunist, ii baga pe gat niste soparle otravite (primele informatii sunt corecte, urmatoarele in proportie de 30%, si cele din urma total false), dupa care incep sa discute „amical” despre anumite lucruri.

 

Ce inseamna soparle otravite

 

1. Cand se pleaca intr-o misiune se invata anumite anumite lucruri: ce informatii oferi daca ai misiune de recrutare, ce informatii oferi daca esti capturat, ce informatii oferi pana se face schimbul de spioni. Mai exista si un schimb de informatii, pe un anumit nivel, dar de obicei implica sume imense de bani si spionii „de rand” nu prea au acces la asa ceva. Ca sa va dam un exemplu: Mossadul ofera trei file de dosar pe minim 10 milioane de euro. SRI-ul face publicitate gratuita Mossadului si se lauda cu ei peste tot…

2. Noua informatii sunt secrete si una ultrasecreta. Ultima se pastreaza in caz ca iti este pusa viata in pericol si nu ai alta alternativa. Informatia ultrasecreta este de fapt prelucrata in laboratoarele serviciilor de care aparti si si nu afecteaza siguranta tarii tale. Cazul Chevronului din Statele Unite: „Care este cantitatea de wolfram de la Rosia Montana?!”. Americanii cauta un altfel de „aur” la Rosia Montana si SRI-ul stie bine acest lucru!

3. Am ajuns si la informatiile 100% false. Orice spion cauta sa isi intoxice adversarii si atunci isi stabileste anumite tinte in functie de misiunea pe care o are: servicii secrete, anumiti ofiteri din cadrul serviciilor secrete, politicieni, mass media, etc. Usor, cu atentie, ii atrage pe spionii adversi catre el si atunci incepe sa le studieze comportamentul si punctele nevralgice: cum urmaresc, cat urmaresc, la ce sunt atenti, cum se imbraca in misiune, ce ticuri au, etc. Acest proces implica un inalt grad de cunoastere a stiintelor psihologice si cei mai multi dintre ei pot preda cu usurinta cursuri la universitati celebre de pe acest pamant. La metode de genul acesta apeleaza nemernicul de Bogdan Chirieac, amicul de furaciuni al generalalului Marcel Opris, director STS!

 

 

„Intr-una dintre discutiile avute cu ofiterul american, dupa ce ne descoperisem cateva puncte comune, acesta imi marturiseste ca americanii aveau la dispozitie ofiteri PSY capabili sa controleze o armata de peste 3.000 de oameni. Am spus ca asa ceva este incredibil, cu foarte mare atentie i-am gadilat orgoiul de yancheu si i-am spus ca americanii sunt la ani lumina in fata nenorocitilor de bolsevici din URSS. Intr-o buna zi imi arata un mic dispozitiv, lungime 30 cm si latime de 20, cu ajutorul caruia putea transmite semnale pe frecvente joase, maxim 0,5 Khz, prin care manipula peste 100 de oameni. Nu, nu am crezut asa ceva si odata m-a invitat intr-o piata a Teheranului. In timp ce muezinul anunta rugaciunea si ei se pregateau de rugaciune ca niste buni musulmani , el a pus in functie dispozitivul respectiv. In mai putin de 10 minute majoritatea dintre ei aveau lacrimi in ochi si se rugau plini de umilinta lui Allah cel mare!”.

 

 

Romania, tun psihotronic folosit in direct

 

Ascultati de la 1:16 cum urla populatia: au setat frecventele pe unde atat de mari ca bietii oameni se calcau in picioare! Observati cat de blocat era Nicolae Ceusescu si nu-i venea sa creada ce are in fata ochilor: experimente psihotronice! Sa aveti si dumneavoastra idee ce exprimente sinistre au fost facut pe poporul roman de catre Statele Unite, cei 4.500 de turisti din Rusia, serviciile secrete ale Frantei si Germaniei. O sa va povestim intr-o buna zi ce ura viscerala au francezii impotriva noastra!

Din cauza aceasta avem reactii adverse cand il auzim pe George Maior, directorul SRI-ului, cum debiteaza tampenii: „Statele Unite, CIA, stapanii coloniei noastre stiu cel mai bine cum stau lucrurile si ce avem de facut”. Dragul nostru George, ne permitem sa iti spunem asa, prin declaratii de genul acesta tu scuipi pe memoria ofiterilor romani morti in anul 1989!

Data viitoare vom discuta despre ce inseamna invaluirea mintii si ce stari poate induce un spion PSY! Recomandam ca articolul respectiv sa fie citit cu atentie de ofiterii SIE! SRI-ul are treaba cu legionarii, Capitanul, holocaustul si antisemitismul

Armele psihotronice sunt dispozitive de manipulare in masa, realizate pe baza tehnologiei de control a undelor cerebrale. Inductia este realizata printr-o forma de influenta subtila si nu este deloc usor de perceput de majoritatea oamenilor care nu-si observa gandurile zilnic. La nivel de tara, efectele lor sunt destul de puternice, si afecteaza multimile de oameni atat pe plan subtil, cat si in plan direct: mass-media (TV, stiri etc) si reviste, ziare, etc. Cu totii suntem familiarizati cu stirile de la ora 5 de pe PRO TV si nu numai acelea. Toate sunt pline de lucruri odioase, crime, violuri, atacuri, batai, accidente, toate menite sa seteze mintea umana pe un nivel de vibratie foarte jos, incapabil sa observe armonia din lumea asta. Nedreptatile, furturile si justitia corupta sunt titlurile cele mai des vehiculate in mass-media, scandalurile de proportii fiind o alta sursa de manipulare.

Si totusi, toate aceste lucruri, ce vor a realiza din Romania ? Romanii sunt supusi chimicalelor de pe piata alimentara, sunt intoxicati zilnic fizic si mental, emotional si verbal, si pe deasupra, la conducerea tarii sunt doar oameni ce vor sa se imbogateasca fara sa conduca poporul undeva. De ce acest haos total ? Pentru ca omul nu este stapan pe fiinta sa. Pentru ca romanul este foarte influentabil si se lasa dus de conflicte si agitatie, de lucruri ce-i starnesc curiozitatea si care-l tin treaz cu actiune, fara sa fie ceva mai profund in spatele lor. Romanul se lasa condus de oameni cu o putere mai mare de convingere. Si toate astea pentru ca nu vrea sa fie mai atent la gandurile sale.

Oameni precum liderii politici din Romania, guvernatorul bancii romanesti, prim ministri, si politicienii inutili, sunt cei care sunt lasati la putere pentru ca romanul este indiferent, si manipulat zilnic sa fie indiferent. I se starneste indiferenta cu orice ocazie, este stimulat zilnic sa plece capul, crezandu-se incapabil sa faca ceva. Dar ce poate face romanul ??? MULTE. Poate sa creada ca el poate schimba ceva. Schimba unul, schimba doi, si asa se aduna tot mai multi. Schimba modul sau de a gandi si de a aborda viata. Schimba nepasarea din actiunile sale, schimba gandirea care-l face sa fie incapabil sa modifice ceva prin jur. Toate astea, vor schimba tot mai mult Romania. Si este valabil nu doar pentru tara asta, ci pentru toata lumea.

Armele psihotronice amplifica toata neputinta asta a omului. Si nu este pentru ca omul nu ar putea face ceva. Armele astea exista pentru ca omul poate face atat de multe, incat i-ar arunca pe impostorii de la conducere direct in mizerie si inchisoare sufleteasca. Omul este capabil de multe, doar sa creada in asta, sa creada ca EL SINGUR poate face multe. Ca, odata ce se aduna mai multi, puterea va creste enorm. Nu va mai luati dupa ideea ca |sunt singur, ce pot face eu?. Ce puteti face ? Ganditi diferit ! Coordonati-va viata altfel si schimbati ceea ce faceti cu propria voastra viata si fiinta. Atunci se vor schimba tot mai multe in jur. Credeti in puterea voastra de influentare si veti modela viata voastra mai mult decat ati crede ca puteti. Nu-i lasati pe altii sa decida in locul vostru, nu lasati sa fiti tratati ca sclavi, pentru ca PUTETI SA VA SCHIMBATI VIATA.

Din dorina de a informa lumea cat mai bine despre ceea ce se intampla in Romania, si nu numai, am sa postez o lista cu orasele in care sunt montate instrumente psihotronice sau care sunt influentate puternic de astfel de dispozitive, orele la care se fac emisii, si mesajul lor. Cei care veti citi acest post, aveti grija cat mai mare la mentalul vostru. Fara frica oameni buni. Doar fiti atenti la gandurile voastre si verificati de doua ori inainte de a accepta ca un anumit gand este al vostru. Multe dintre ele sunt puse acolo, pentru ca majoritatea dintre voi sunteti foarte neatenti la ceea ce ganditi.

Orasele principale afectate de astfel de instrumente:

1. Bucuresti
2. Brasov
3. Cluj Napoca
4. Iasi
5. Galati
6. Constanta
7. Arad
8. Timisoara
9. Craiova
10. Focsani

Orele de emisie: 00, 04, 09, 12, 15, 18 si 21

Deci, multa atentie la gandurile voastre si emotiile pe care le emiteti. De cele mai multe ori nu sunt generate de voi. Influentele acestor instrumente se face simtita zilnic si afunda omul si mai mult in superficialitate, ura, furie, lipsa de armonie si separare.
Asta nu va scuteste insa de disciplina. Fiecare e responsabil pentru faptele sale. Astfel, faceti ce puteti pentru a evita sa fiti influentati subtil, si nu puneti vina pe nimeni altcineva. Voi puteti sa fiti vulnerabili sau puteti sa fiti stapani pe gandurile voastre. Este o decizie ce trebuie sa o luati personal

Razboiul Viitorului

 

“Cine detine informatia, detine puterea” se spune in zilele noastre. Insa poti sa detii o informatie, dar sa nu o poti folosi. Creierul uman este centrul tuturor sferelor de creatie si de simtire, este generatorul de idei, de emotii si reactii, este centralizatorul necesitatilor si senzatiilor incercate de om. Daca acest centru care detine si proceseaza informatia, ultima bariera in calea influentelor exterioare, este influentat cumva, de exemplu electromagnetic, astfel incat, el sa ofere decizia dorita de cel ce urmareste un anumit scop, informatia nu va mai folosi la absolut nimic.

Daca pana acum cele mai puternice si eficiente arme, erau considerate armele de distrugere in masa, cum ar fi bomba atomica, neutronica, hidrogenica, asfel incat pe planeta s-au adunat 27000 de astfel de bombe atomice, care ar fi capabile sa distruga de 12 ori planeta. Anumiti oameni de stiinta si-au dat seama ca asftfel de arme sunt ineficiente si au trecut la construirea de alte arme mult mai sofisticate cum ar fi armele psihotronice, armele geofizice si armele climatronice. Efectul lor poate fi local sau global, cu pierderi controlate.

Armele psihotronice actioneaza asupra psihicului uman alterandu-i starea sa de normalitate.
Intr-un raport descoperit intr-o pivnita la NASA, care dateaza din 1989, s-a aratat ca armatele americane s-au axat pe dezvoltarea unor arme psihotronice, care sa tina in frau masele prin controlarea mintii, impulsuri telepatice si bombardarea cu radiatii, arme care dupa ’90 au fost aduse intr-un mod misterios si in Romania, la sediul central al armatei.

Raportul, intitulat “Bioefectele armelor neletale asupra populatiei Romaniei” prezinta 1256 de tipuri de arme psihotronice cu care romanii sunt tinuti in frau din 1990 incoace, aceasta fiind de altfel si explicatia pentru lipsa revoltelor, rascoalelor, revolutiilor, in randul romanilor dupa ’90.

Acest tip de arme “pot transforma soldaţii trupelor inamice într-o adunătură de zombie uşor manipulabili”.

Exista 2 tipuri de arme: psihotronice si psihotropice.

Armele psihotropice reprezinta o categorie de substante care au aparut de curand. Prin substante psihotropice ,se inteleg compusi naturali sau sintetici promovati pe cale olfactiva, intramusulara, alimentara, capabile de a genera la oameni sanatosi cele mai diferite anomalii psihice sau fizice, de a indeplini cele mai diferite sarcini. Aceste substante genereaza distrugeri psihice si mentale ce se manifesta printr-o schimbare brusca de comportament a omului. Starea de psihoza, generata de anumiti compusi psihotropici sunt analogice imbolnavirii de schizofrenie. Unele din aceste substante sunt capabile sa genereze incapacitatea de coordonare a miscarilor, orbire temporara, surditate, voma, pot brusc modifica tensiunea arteriala. Exista substante ce pot folosite in scopuri militare cu efecte de sedare, relaxare (tranchilizante) care genereaza apatie, indiferenta, letargie, influente negative asupra gandirii, genereaza incapacitatea de a te concentra si de a gandi.

Unele dintre armele psihotronice pot fi studiate in manualele de marketing, in cartile sfinte, in cartile de inspiratie divina a celor mai vechi traditii.

Armele psihotronice reprezinta un complex de influente prin intremediul carora se distruge sistemul nervos, inima, vezica biliara, pancreasul, ficatul, genereaza o dischinezie artificiala a cailor biliare, a organelor sexuale si urinare, a tractului intestinal, desincronizeaza si franeza activitatea cerebrala, picioare permanent incordate, a spatelui, rinichilor, gat, incheieturi, distruge dantura, infecteaza organismul cu microbi, virusi, stafilococi, streptococi, asfel, scopul final al armei este de a distruge omul sau de a-l schilodi.

Se modifica infatisarea, se atrofiaza muschii picioarelor si a spatelui, distrug tendoanele iar in cele din urma, omul se misca greu si cu greu isi stapaneste mainile.

Arma psihotronica, este una de natura oscilatorie si din acest motiv, infuentele ei se raspandesc pana la aparatura electronica. Astfel, pot fi vizibile defectarea televizorului, radioului, magnetofonului, frigiderului sau a telefonului. Un efect mai slab al acestor arme se manifesta prin modificarea culorilor la tv.

Complexul oscilatoriu al armelor psihotronice poate genera ca efect aparitia in numar mare, in apartamente a gandacilor de bucatarie, plosnite sau alte insecte. Numarul mare de astfel de insecte, aparute in casa prin efecte oscilatorii, produce un foarte mare discomfort psihic deoarece ele pot fi gasite pretutindeni, in dulapul cu haine, alimente, haine, debara, etc, ceea ce produce intr-o anumita perioada de timp un discomfort si un stres psihoemotional destul de puternic omului. Procesele oscilatorii ale armelor psihotronicee impiedica omul sa faca curat, sa renoveze apartamentul, sa se ingrijeasca, sa vorbeasca si sa se alimenteze.

Clasificarea armelor psi

1. In functie de scopurile si aplicarea acestora in domeniul potitic, economic si militar.
– arme strategice, tactice si individuale

2. In functie de strategie si tactica de aplicare
– arme ofensive
-arme defensive

3. In functie de factorul energetic
– arme subliminale (sub pragul perceptiv), extrasenzitive si informative (nu energetice)
– biocampuri electromagnetice slabe si alte forme de radiatii
– campuri psihice puternice de grup (mase de oameni)
– campuri coerente energetice foarte puternice capabile de a provoca dezastre ecologice la scara mare
– mijloace topologice de denaturare a caracteristicilor spatiu-timp

4. In functie de zona de influenta asupra obiectelor vii
– senzoriale
– extrasenzoriale cu impact asupra sistemului de perceptie
– psihokinestezice cu efect asupra aparatului locomotor si implcit se ingreuneaza deplasarea
– influente extrasenzoriale imperceptibile cu efect asupra capacitatii decizionale

5. In functie de timpul de actionare
– pe termen scurt si reversibile
– pe termen lung
– ireversibile si patologice

6. In functie de finalul actiunii:
– neletale si letale

7. In functie de sistemul de control:
– controlabile din directia inductorului sau generatorului la comanda
– incontrolabile

8. In functie de raza de actiune:
– locale, raza scurta de actiune, teritoriale cu raza de actiune pana la un km.
– raza medie de actiune pana la 10.000 km
– raza de actiune globala, planetara

9. In functie de viteza de raspandire:
– lente, cu viteza redusa (epidemiile, panica)
– rapide care actioneaza cu viteza raspandirii undelor electromagnetice
– instantanene, cu actiune fulgeratoare, supersonice

10. In functie de tinta propusa:
– orientate catre o singura persoana
– un grup local de persoane
– o masa de oameni (demonstanti, unitate militara, etc.)
– lumea animala, lumea vegetala, rauri, lacuri, ape in general
– alimentatia, imbracamintea, materiale
– tehnica militara
– sisteme de calcul electronice (pc, retele, servere, etc.)
– constructii si cladiri industriale sau de locuit
– mijloace de transport si comunicatii

11. In functie de canalul de raspandire
– fortele apararii nationale
– alte sgtructuri de putere: spionaj/contraspionaj
– prin organizatiile de protectie a mediului
– organizatii si intreprinderi medicale
– prin evenimente cultural-artistice organizate in masa
– structurile criminale si mafiote
– mediu de afaceri
– organizatii de management si vanzari
– prin sistemele de eductie si instruire
– sectrorul privat si alte canale

Categorii de arme psihotronice:

1. Oficial, armele psihotronice (ce au la baza ultrasunet), au fost utilizate ca mijoace pentru imprastierea demonstrantilor in tarile Europei si Americii inca din anii 50. Este adevarat ca aceste arme in acea perioada nu purtau denumirea de psihotronice.

2. Arme psihotronice pe baza de radiatii cu frecventa extrem de inalta care se incadreaza in lungimi de unda milimetrice, cuprind diapazonul dintre 30ghz-300ghz. O astfel de arma, poate intr-un mod ascuns, sa distruga la distanta anumite centre ale creierului, poate declansa distrugerea sau oprirea completa a oricarui sistem vital. O asfel de arma nu este utilizata cu acelasi scop ca si armele de distrugere in masa. Atunci cand puterea armei este mai mica, poate distruge un singur om pentru ca efectul sa fie maxim victima trebuie sa se afle singura in apartament, de dorit sa stea intins, relaxat si sa nu se miste, deoarece in acest mod poate fi distrus doar un singur centru dorit. (ex. Inima)

3. O alta categorie de arme psihotronice sunt cele care care functioneaza in baza frecventelor ultradecimetrice si care cuprind paleta oscilatorie de la 300 mhz-3ghz. Lungimea de unda este de la un metru pana la 10 cm. O asfel arma poate penetra profund organismul omenesc si ca rezultat poate activa sau genera celule cancerigene, asfel incat peste o perioada de timp, omul in mod natural moare de cancer. O astfel de arma nu este capabila sa distruga instantaneu o victima (putin si des) precum arma de foc. In schimb, rezultatul mortii pare intotdeauna a fi unul natural.

4. Arme psihotronice care se bazeaza pe radiatii si frecvente superioare precum cupturol cu microunde cu frecvente de 3000 mhz. Acestea sunt cele mai puternice unde aproape identice cu cele din cuptroul cu microunde. In calitate de intiator al acestor unde foarte eficient pot fi folosite cablurile telefonice, tv, telefonul, armele antiincendiu, retelele radio. O astfel de arma indreptata care un om sau mai multi, de regula genereza spasme ale picioarelor, arsuri in talpa, dureri in urechi, intepaturi in ochi, pocnituri in capul care vajaie, voma si dureri de cap. Emitatorul trebuie sa fie in apropierea victimei, emitatorul nu trebuie sa aiba dimensiuni mari si nu trebuie sa fie foarte puternic. Daca doza unei asfel de arme e prea puternica, victima, se prajeste exact ca un sandwich in cuptroul cu microunde.

5. Arme psihotronice bazate pe ultrasunete – functioneaza pe lungimi de unda de aproximativ 0.017 metri- frecventa mai mare de 30khz. O asfel de arma poate fi utilizata pentru inhibarea sau franarea sistemului imunitar al organismului. Oamenii de stiinta, afirma ca ultrasunetul poate opri brusc inima oricarui om iar inteparea anumitor zone ale creierului cu ajutorul ultrasunetelor, poate sterge din memorie anumite amintiri dorite.

6. Armele care functioneaza in baza radiaatiilor infra sonice. Lungime de unda 17m cu frecventa mai mica de 17 hz. Cel mai periculos diapazon este considerat cel de la 6hz-9 hz. In acest interval, omul simte cum ii va exploda creierul. Un sunet cu o asemenea instensitate, genereaza voma, sunete in urechi, deformarea si distrugerea vederii, o frica neconstientizata. O astfel de arma poate fi cu usurinta folosita ca arma de distrugere in masa. Pe acelasi principiu, functioneaza o multime de aparatura civila, cu efecte mai mici, orientate spre sperierea cainilor, sobolanilor, alte animale. Unele dintre astfel de tehnologii se pot cumpara liber, se monteaza pe automobile, cu scopul de a genera unde specifice in jurul masinii in vederea sperierii animalelor de nu sari in fata masinii.

7. Arma care foloseste cel de-al 25-lea cadru. Arma a fost folosita de Stalin si Hitler cu succes. In ultima perioada de timp, s-au adus imbunatatiri remarcabile acestui principiu iar noile descoperiri a fost folosite cu succes in Cecenia.

Ochiul nostru este construit in asa fel, incat filmul este posibil numai datorita inertiei perceptiei, cu alte cuvinte vitezei de excitare a receptorilor. Daca montam cel de-al 25-lea cadru cu o anumita imagine, atunci 1/25 secunde va aparea o imagine. Daca imaginea va fi foarte luminata, o vom vedea si ne va deranja, oarecum o vom percepe ca un mic blitz pe ecran. Daca va fi prea intunecata in comparatie cu celelalte 24 de cadre, aceasta nu va fi remarcata, deci va deveni ineficienta. Daca cel de-al 25-lea cadru intruneste anumite conditii de fond general, atunci el va fi perceput rapid de ochi, aruncat in subonstient si va genera efecte (dorinte, afecte, dispozitii, etc), O buna parte din armele psihotronice nu sunt facute pentru a omori, sarcina lor este de a produce infuente de cele mai diferite tipuri cu cele mai diferite scopuri. Din acest motiv, multi oameni de stiinta au tendinta sa le numeasca mijloace de influenta psihotronica sau psihotropica. Aparitia acestor arme a fost posibila, numai in urma dezvoltarii cunostintelor in domeniul psihicului uman, a medicinii, educatiei, instruirii. Al 25-lea cadru nu este o arma ci este o psihotehnologie, un instrument de producere a influentei asupra multimii (ex coca cola). De foarte mult timp este cunoscut faptul ca multiumea, reprezinta ceva ce detine propriile legi, propriile valori, moravuri, etc. Nimerind in multime, omul inceteaza sa mai fie un individ independent, indiferent de dorinta lui. O explicatie clara, nu exista asupra acestui fapt, desi ipoteze exista destule. Astfel, masa este un pseudo organism cu care poti coincice si caruia ii poti sugera si induce anumite stari prin intermediul muzicii, folosind al 25-lea cadru, sloganurilor, imaginilor, fricii, sentimentelor, trairilor. Exista posibilitatea ca multi dintre voi ati avut sentimentul de unificare, contompirea la anumite concerte, mai ales daca traiti aceleasi sentimente cu cei din jur. Aceasta psihotehnologie care poate fi considerata arma, este de mult folosita de cei mai diferiti manipulatori, constructori ai piramidelor financiare si al altor sisteme piramidale. Majoritatea dintre ele au fost descoperite intamplator, si au avut drept scop, binele omului (pentru a dezvolta invatarea, memorarea, etc.)

Armele psihotronice sunt folosite cu succes in sistemul de aparare nationala a Ucrainei, Israelului, Rusiei, Frantei, Belgiei, Germaniei, Canadei.

Psihicul omenesc poate fi influentat destul de usor, iar acest lucru ni-l poate spune orice psihiatru. Este suficient sa gasim locul vulnerabil. Fiecare om are ceva de genul “NU STIU SI NICI NU VREAU SA STIU”.

Cateva exemple:

Sugestia acustica 

– metode si mijloace de transmitere a informatiei direct in subconstient, evitand constientul prin intermediul stimulilor auditivi subliminal. Radacinile acestor tehnici se ascunde in negura timpurilor. Ele sunt strans legate de aparitia graiului la om, deoarece primele cuvinte erau mai mult legate de sugestie decat de sens.

Exista 3 metode:

– prezentarea stimulilor auditivi subliminal pe fondul unei informatii auzite (perceptibile – muzica);
– mascarea mesajului de comunicat subconstientului prin metoda franarii acestuia. Inregistrand o linie melodica, in spatele ei se ascunde o fraza, care este rostita cu incetinitorul. Fraza trebuie repetata de 10-15 ori pentru a avea efect. Chiar daca fraza ascunsa, in spatele liniei melodice, a sunetelor, receptorulului ii va apare in scurt timp ideea ascunsa ca fiind proprie si obsesiva.
– mascarea spectrala pe linia melodiilor clasice

Cercetari in aceasta directie:

– exista diapazoane acustice cu lungimi de unda proprii fiecarui organ, tesut, celula a fiecarui bio-obiect
– exista posibilitatea de a utiliza rezonantele acustice si manifestarile lor in sensul de a actiona asupra bio-obiectelor.
– exista posibilitatea utilizarii stimulilor auditivi subliminali
– exista metode si tehnologii legate de audiosugestie: mascarea spectrala, utilizarea muzicii, cd-uri, dvd-uri.

Proprietati:

– om-audiotehnica-om
– informatie subliminala, mascarea spectrala
– influenta asupra unui individ sau asupra unui grup de oameni
– sunt relativ usor de demascat din punct de vedere tennic
– au un nivel inal de cercetare si de realizare

Biovirusul

– sunt virusi sau softuri pentru calculator, ce au functia de a modifica psihicul operatorului. Ex. de virusi RAVEON, V666, V2SR-23876, Brain Blaster

Blitz crig

– reprezinta un sistem complex de arme computerizate. Creatorul lor este Future Vision Grup din Santa Fe. Componenta de baza o reprezinta virusii de computer. Poate ataca si calculatoarele care nu sunt conectate in retea deoarece tehnologia functioneaza la un nivel mai scazut decat electronii sau particulele elementare.

Cu ajutorul acestei arme, inamicul poate fi strivit, deoarce razboiul poate fi oprit inainte ca el sa poata incepe.

Arme care pot actiona asupra fiecarui individ in parte de pe planeta

– aceste arme sunt numite arme de retea (telefonie, etc.)

Sugestia vizuala

– mijloace si tehnici de transmise a informatiei, neconstientizate, telespectatorului. Prima demonstratie experimentala a fost facuta in 1960.

Metode:

– al 25-lea cadru
– prezentarea de imagini diferentiate

Caracteristici:

– om-videotehnica-om
– 25-lea cadru
– prezentarea de informatii vizuale prin imagini diferentiate
– actiunea individuala sau de grup
– este relativ usor de descoperit prin instrumente tehnologice
– un nivel inalt de cunoastere, cercetare si realizare

Aparatura si tehnologie acustica cu raza mare de actiune (LRAD- long range acustic device), reprezinta arme de control al multimii, descoperita de catre American Tehnology Corporation. Arma a fost descoperita in 2000 si prima ei functie a fost de a pazi corabiile de atacul teroristilor si piratilor cat si importiva demonstratiilor antimilitare. Arma este inofensiva pentru membrii echipajului deoarece ecoul nu exista in mare. Utilizeaza sunete de oscilatii mici pentru a nu traumatiza urechea. Pentru influenta asupra oamenlilor se foloseste sunetul. LRAD afecteaza oamenii cu un seunet a 150 decibeli, ca si comparatie, motorul cu reactie a unui avion scoate 120 de decibeli iar sunetul de 130 decibeli poate distruge complet aparatul auditiv al omului. Toata aparatura cantareste 120 de kg si produce sunete sub un unghi de 130 grade. Raza de actiune cu eficeinta maxima se situeaza intre 90-270 metri.

Arcanul 

Modalitate si tehnologie ce-i permite constiintei si subonstientului sa se scilizeze treptat pe o anumita actiune si aceasta actiune devine functionala si programabila chiar si atunci cand se inceteaza influenta asupra omului.

Se foloseste sub forma de voci, sunete, cuvinte, ordine, mascate sub diferite sunete pe care nu le percepe constientul, dar pe care subonstientul de cuprinde in totalitate. Constiinta omului, rapid ajunge la o framantare interioara si incearca un “ce este asta” din partea subonstientului. Subonstientul nu rasunpde insa in nicu un fel deoarece el nu-si poate explica ceea ce stie. Omul, intra rapid intr-o stare asemanatoare cu aceea in care nu-si poate aminti ceva. O framantare interioara.

Apar asociatii cunoscute si neplacute; apar imagini cunosucte dar neplacute.

Metode de aparare impotriva ARCANULUI

– aluminium foil deflector beanie AFDB – reprezinta o caciula construita din 5 pana la 15 folii de aluminiu, ce are ca scop apararea impotriva influentelor psihotronice. Este considerata o metoda de aparare ieftina si putin eficienta. Oamenii de stiinta din domeniu, considera ca o astfel de caciula, intr-adevar poate apara creierul uman de astfel de influente negative cum ar fi campurile electromagnetice, altor influente ce vin din parte calculatroului si a altor aparate electrocasnice cat si alte metode distale de dirijare a constiinte.

Implantul dentar

Metoda a fost inventata de Adrija Puharich la comanda FBI. Din 1932 pana acum, odata cu inceperea proiectului Moonstruck, implanturile au fest efectuate atat in dinti cat si in creier. Implanturile pot fi facute cu acordul victimei, in taina, cat si farul acordul lui.

Jocurile cu povesti

Are un caracter distractiv sau ludic, orientata catre deformarea psihicului in directia dorita. Omul se arunca mult mai rapid si mai usor intr-un joc, fara sa intelega proprietatile sugestive ale jocului, metodele si mecanismele de distorsionale a eu-conceptie in urma jocului.

Mafia drogurilor, investeste multi bani in crearea realitatii virtuale incercand astfel sa creeze un drog de clasa superioara, cu efecte mult mai puternice decat heroina sau LSD. In creierul celor care joaca, apar: fantome, vise, frici, crize de epilepsie, cosmaruri, atacuri de panica.

Foarte multi oameni, dupa astfel de jocuri au ajuns la spital cu traume psihice foarte serioase.
Creierul omului nu are aparare genetica impotriva modelelor de comportament in lumea infernala a combinatiilor computerizate, sintetizate din imagini artificiale, sunete, si culori; se sterge foarte usor granita intre adevar-minciuna, real-ireal, autentic-fals si prin urmare omul ajunge in lumea de “dincolo de oglinda”.; se dezvolta stresul, emotii negative, iluzii, halucinatii, placeri patologice si comportamente deviante.

Carcateristicele jocurilor pe calculator:

– rezolva sarcinile sugestive avand in fata un operator constient absolut de actiunile sale
– metoda realitatii virtuale prin scufundarea in abisurile psihicului uman, ii ajuta sa conduca eficente cu subonstientul uman
– realitatea virtuala este utilizata pentru profilaxia stresului, detensionarea emotionala si profesionala, selectia oamenilor pentru selectie (ex. auto), cresterea aptitudinilor profesionale (aviatori, simulator)
– exista amenintarea aparitiei unui drog mult mai complex, usor de raspandit, drogul tehnogen.

Influenta negativa a jocurilor:

– cufunda jucatorul intr-o lume a violentei,
– indeparteaza jucatorul de lumea reala,
– jucatorii de cele mai multe ori primesc arme din cele mai performante iar inamicii de regula primesc arme rudimentare (ex: jucatorii rusi primesc arme americane iar rusii sunt prezentati ca avand arme rudimentare)
– distrugerea propriei patrii la jucatori, genereaza un sentiment euforic
– fanatul multimedia nu mai are nici un interes fata de lumea reala.

Arma informationala

Reprezinta tehnici si mijloace de influenta informationala asupra tehnicii si oamenilor cu scopul de a rezolva problemele partii infuente.

Tipuri de arme informationale:

– mijloace si tehnologii, echipamente de inalta precizie, de pozitionare a tuturor mecanismelor care emit in spectrul electromagnetic si distrugerea lor (ex. ai telefon, te localizeaza si te distruge)
– mijloace, tehnologii si echipamente cu impact asupra componentelor de echipament eclectronic.
– mijloace de a influenta procesul de transfer de informatii
– mijloace de propaganda si dezinformare
– arme psihotronice

RADISON – reprezinta o arma distala si genereaza fara nici un contact asupra subiectului o stare de somnolenta si pierdere a constiintei. Efectul se produce de la un minut pana la 7 min. Arma poate fi aplicata unui individ, unei mase de oameni, unui teritoriu intreg. Arma se afla in dotarea serviciilor secrete.

Concluzii:

Studiind si alte materiale, concluzia este ca armele PSI exista de mii de ani. La inceput ele erau simple si cu efecte mai mari sau mai mici, de scurta sau de lunga durata. Astazi, armele PSI au capatat o dezvoltare sustinute stiintific si au capatat puteri nebanuite pentru omul de rand. Statul, care va indeplini sau va descoperi cea mai puternica arma PSI, controlabila, reglabila, va primi o superioritate inimaginabila asupra inamicului sau chiar asupra intregii lumi. Nici macar detinerea in forma de monopol a armeleor nucleare nu poate oferi o superioritate atat de mare. Castigul, in urma unei astfel de descoperi facute de o tara, va fi colosal. Cele mai multe cercetari in directia armelor PSI se efectueaza in Rusia, SUA, Germania, Belgia, Olanda.

Arma PSI este orientata catre distrugerea realitatii, care a devenit cotidian. Metodele folosite intr-un asemenea razboi sunt reprezentate de “psihozombare”, cercetarea profunda a psihicului uman si psihocorectia (influenta oreintata, controlata, asupra psihicului). Astazi, tehnologiile PSI sunt activ utilizaate in spionaj, in sferele diplomatice si in sistemele de guvernare a diferitelor state. Exista tehnologii sunt legalizate si sunt date spre cumparare cetatenilor. De ex. in 1985 americanii au desecretizat una din armele lor militare – metoda cunoscuta ca programare neruolingvistica. Esenta acestei tehnologii consta in aceea ca operatorul introduce interlocutorul intr-o stare de hipnoza usoara iar apoi, neobservabil incepe sa manipuleze cu anumite fraze, intonatie si ganduri.

Colaboratorii serviciilor secrete si agentii FBI, a departamentelor de stat SUA in mod obligatoriu trec prin cursuri de NLP. Aceste deprinderi sunt activ utilizate in timpul tratativelor, negocierilor si recrutarilor de personal. Alaturi de toti liderii din G7 exista consilieri pentru tehnici NLP. Operatorii NLP sunt foarte activi la intalnirile internationale si in timpul pregatii acestora. Metoda este urmatoarea: un operatoror NLP experimentat intra cu dvs intr-un dialog lejer dupa care poate sa va “oblige” sa va ridicati, sa va luati hania, sa va duceti pana la magazinul de tigari, sa luati 2 pachete de tigari, sa va intoarceti si nu veti tine minte nimic. Veti ramane surprinsi de unde au mai aparut pe masa inca 2 pachete de tigari. Tot sub influeneta metodelor NLP omul poate incepe a vorbi despre cele mai secretizate informatii, sa faca declaratii neasteptate, sa-si piarda autocontrolul.

Desecretizand metoda PSI – NLP, militarii USA au dat un instrument eficent pentru manipulare in mana persoanelor private dar astfel si-au asigurat un sistem multilevel de cautare si selectie a cadrelor.

Astazi in lume exista aproximativ 30 de organizatii internationale si 50 nationale de centre deschise pentru pregatirea persoanelor fizice in vederea stapanaii tehnicilor NLP. Formele si metodele de recrutare a persoanelor cu capacitati psihice extraordinare reprezinta cea mai mare si importnata problema a tuturor institutelor vestice. Astazi, practica NLP este raspandita in structurile business, este luata spre inarmare si in lumea criminalitatii, este pe larg utilizata in activitatea organizatilor extremiste.

Sistemele acustice asa numitul “semnal inteligent”, mijloacele optice cu diapazoane vizibile si invizibile,sistemele de biorezonanta, sistemele cu radiatii radioctive de mica putere, manipularea prin intermediul mirosurilor, manipularea prin intermediul elementelor chimice adaugate in produse de cosmetica, alimente, intretinere, toate la un loc reprezinta componentele celor mai noi arme PSI.

Dupa ce  ex-premierul Vacaroiu si ceilalti “pastori) si-au pus amprenta  peste cele  mai mari tunuri funciare si  financiare din istoria României,pune Curtea de Conturi si pe libertatea Presei

Daca ne REZUMAM numai in perioadele 1992-1996 şi 2000-2004,  s-au dat cele mai mari ţepe din istoria României. Au fost privatizate fraudulos aproximativ 6.000 de întreprinderi, evaluate la 700 miliarde de euro. Cele 6.000 de întreprinderi au fost vândute cu aproximativ 70 miliarde de euro (10% din valoarea de piaţă). PE CELE 6.000 DE ÎNTREPRINDERI PRIVATIZATE FRAUDULOS S-AU ÎNCASAT, PÂNĂ ÎN MOMENTUL DE FAŢĂ, NUMAI 7 MILIARDE DE EURO (ADICĂ 1% DIN VALOAREA DE PIAŢĂ). Prin privatizarea ilegală a acestor întreprinderi s-au pierdut peste 6 milioane de locuri de muncă.

  • Opoziţia, scoasă din joc cu minerii
    Mineriada din iunie ’90 este, de fapt, consecinţa unui şir de evenimente, fiecare de natură să pună o mare stavilă în calea trecerii la capitalism, şi nu poate fi judecată separat de ele atunci când se pun chinuitoarele între­bări care au însoţit tranziţia. Încă din primele luni ale anului, a existat suspiciunea că noua conducere provizorie instalată în 22 decembrie ’89, în frunte cu fostul comunist Ion Iliescu, in­ten­ţionează să-şi permanenti­ze­ze puterea. Proaspăt reînfiin­ţa­te­le partide istorice au organizat manifestaţii în Bucureşti, iar puterea, benefiicind şi de serviciile unei televiziuni publice aser­vite, a organizat contra­ma­ni­festaţii, la care au participat atât muncitori de la marile uzi­ne bucureştene, cât şi mineri aduşi din Valea Jiului. Au fost bătăi, arestări, devastări de spaţii, dar de mică amploare. Frontul Salvării Naţionale (FSN) a anunţat că va participa la alegerile din 20 mai, pe care tot el (printr-o structură, în care, de ochii lumii, a invitat şi opo­ziţia – Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională) le organiza. Aprilie 1990 a marchat debutul a ceea ce s-a numit „fe­no­menul Piaţa Universităţii“. Mii de oameni s-au strâns în piaţă (denumiţi de Iliescu „golani“), au demonstrat zi de zi împotriva neo-comunismului, balconul de la Universitate devenind o tribună a mesajelor anticomuniste la care a avut acces oricine. Poporul a decis însă altceva la 20 mai, zi care a rămas în istorie sub numele de „duminica orbului“: FSN a ieşit câş­ti­gă­tor cu aproape 70%, iar Ion Iliescu a devenit preşedinte cu 85%, în condiţiile unei par­ticipări masive la vot: aproape 90% din populaţia cu drept de vot.
  • Democraţia predată cu bastoanele minerilor
    După mineriadele din 1990, venirea minerilor se perma­nen­ti­zează. Devine un fenomen. Se spune că era principala armă a lui Ion Iliescu pentru a face ordine cu mijloace neoficiale. Ur­mă­toarea mineriadă majoră avea să aibă loc la scurt timp: septembrie 1991. Acelaşi Miron Cozma, aceiaşi mineri din Valea Jiului. De data aceasta, „ortacii“ cer demiterea primului-mi­nistru, se spune că la indicaţia lui Ion Iliescu. După ce este atacată clădirea Guvernului în data de 26 septembrie, cabine­tul Petre Roman îşi dă demisia. Ultima mineriadă a avut loc în 1999, după arestarea lui Miron Cozma din 1997.
  • Caritas-ul, primul tun din istoria economică
    A fost organizat de către compania „Caritas“ din Cluj-Napoca, fondată de către Ioan Stoica, un apropiat PSD, şi a fost lansat în anul 1991. Numele „Caritas“ aparţine, de drept, unei organizaţii de binefacere catolice, dar Ioan Stoica l-a preluat fără a cere vreo aprobare. Sistemul lui Stoica promitea restituirea, după trei luni, a unei sume de opt ori mai mari decât banii investiţi. Listele cu depu­nă­tori cărora le venise rândul la câştig erau publicate în cotidianul „Mesagerul transilvan“. Caritas-ul a atras un număr de 400.000 de deponenţi din întreaga ţară, care au investit 1.257 miliarde de lei (aproape 1 miliard USD) înainte de a da faliment la data de 14 august 1994, având o datorie de 450 milioane USD. Plăţile înceta­seră, de fapt, în octombrie 1993. Unii politicieni din PSD au retras mari sume înainte de pră­bu­şirea Caritas-ului. Sur­prin­zător a fost şi faptul că pu­te­rea politică de la acea vreme, cu Ion Iliescu în frunte, nu a făcut niciun demers pentru oprirea Caritas-ului.
  • FNI, al doilea Caritas
    Fondul Naţional de Investiţii a fost înfiinţat în anul 1995, în baza O.G. nr. 24/1993, aprobată prin Legea nr. 83/1994. Înfiin­ţa­rea acestui fond deschis de in­vestiţii – fond mutual -, precum şi a societăţii de administrare S.C. „SOV INVEST“ S.A., a fost avizată fără niciun fel de menţiuni de restricţie a duratei de valabilitate, de către C.N.V.M. – forul competent – prin Deciziile nr. 159/15.09.1995 şi nr. 157/15.09.1995. FNI, în spatele căruia s-a aflat Sorin Ovidiu Vântu, a dus la 300.000 de păgubiţi cu peste 300 de mi­lioane de dolari. Pe 6 martie 2003, directorul SRI, Radu Ti­mofte, referindu-se la cazul FNI, afirma în plenul Parlamentului: „Cetăţenii, societatea şi chiar instituţii ale statului au fost victimele unei mari ma­nipu­lări puse la cale de «escroci de geniu», din conducerea şi com­punerea reţelelor crimei or­ganizate internaţionale, care mai sunt încă în umbră, fiindcă cei scoşi în faţă nu sunt decât nişte pioni. (…) Artizanii escrocheriei nu au plecat, au fost întotdeauna peste graniţă. Au fost şi pioni pe teritoriul Ro­mâniei. Vă asigur că s-a ştiut totul în legătură cu FNI“.
  • Devalizarea Bancorex de către mafia politică
    Banca Română de Comerţ Exterior a fost înfiinţată ca ban­că specializată pe opera­ţiu­nile cu străinătatea, desprinsă din Departamentul de Relaţii Ex­terne al Băncii Naţionale a Re­publicii Socialiste România. În 1995, numele BRCE este înlocuit cu „Bancorex“, din raţi­uni de marketing. În 1996 de­ţinea cir­ca 60% din opera­ţiu­nile de co­merţ exterior ale României şi era foarte activă în domeniul im­porturilor de energie. Bancorex s-a aflat în centrul unui pu­ter­nic scandal politico-financiar, cauzat de politica de­f­ec­tu­oasă a băncii şi acordarea de cre­dite pe criterii politice. A avut loc aşa-zisa „devalizare“ a băn­cii. Niciodată cei care au luat bani nu au fost judecaţi pen­tru acest lucru. Românii au plătit aproximativ două miliar­de de do­lari, bani de care au be­ne­ficiat prietenii politici ai PSD printre care Fathi Taher, Costel Bobic, Viorel Popa (Cibela Gro­up) şi Gheorghe Florea Bragadiru.
  • 2000-2004 – România, ajunsă pe mâna baronilor PSD
    Pe vremea guvernării PSD, Ion Iliescu – preşedinte şi Adrian Năstase – premier, România ajunge pe mâna baronilor locali ai PSD. Încep să se construiască marile averi de sute de milioane de dolari, bani făcuţi în majoritatea cazurilor din afaceri cu statul. Marian Oprişan (Vrancea), familia Sechelariu (Ba­cău), Radu Mazăre (Constanţa), Ioan Niculae (Teleorman), Ioan Neculaie (Braşov), Fraţii Cristescu (Timişoara), Gheorghe Bo­sânceanu (Constanţa), Dinel Stai­cu (Craiova), Corneliu Iacu­bov (Bacău) sunt doar câteva exem­ple. Aceşti oameni sunt aju­taţi de Hrebenciuc, Coz­mân­că, Şerban Mihăilescu (Miky Şpa­gă) sau Ristea Priboi, oameni din anturajul lui Adrian Năs­tase.
  • Privatizarea Sidex Galaţi
    Oţelul a fost una dintre cele mai rentabile afaceri din România. Sidex a fost căpuşat în sistem Petrom şi adus în situaţia de a pierde 1 milion de dolari pe zi. În aceste condiţii, a fost vândut pe nimic (25 de milioane de dolari!) lui Mittal Steel Galaţi pe relaţia Năstase – Anglia. După patru ani de la privatizare, Mittal Steel Galaţi a devenit cea mai mare companie privată din România. Cifra de afaceri a combinatului a atins 2,1 miliarde de dolari în 2004. Afacerile Ispat Sidex au crescut în fiecare an – de la 880 de mi­lioane de dolari în 2001, la 1,28 miliarde de dolari în 2003 şi la 2,1 miliarde de dolari în 2004. Am aflat şi preţul real la care ar fi trebuit vândut Sidex: un miliard de dolari!!!
  • Privatizarea Petromidia – Dinu Patriciu
    În 2001 s-a realizat o altă pri­vatizare răsunătoare: Comple­xul Petrochimic Midia-Năvo­dari, devenit SC Petromidia SA (simbol RRC), a fost vândut lui Dinu Patriciu, după ce tot el încercase preluarea companiei câţiva ani mai devreme. Pe vremea PSD s-a dat perla Ro­mâ­niei unui liberal, iar Guvernul Adrian Năstase a dat HG 118/2003 prin care datoriile de 600 de milioane de dolari erau reeşalonate pe o perioadă de 7 ani! Aşa a devenit Dinu Patriciu multimiliardar, iar bugetul Ro­mâniei a sărăcit cu sute de mi­lioane de dolari.
  • Dan Ioan Popescu – Retehnologizarea Porţilor de Fier
    Tot pe vremea PSD se coace prima afacere de peste un miliard de dolari: retehnologizarea Porţilor de Fier. Ce au făcut iugoslavii cu 100 de milioane de dolari, românii reuşesc să facă cu peste un miliard de dolari, cea mai mare afacere din România până în 2004. În centrul afacerii se găseşte un mare nume al PSD: Dan Ioan Popescu, fost ministru al Economiei şi Comerţului, care a fost anche­tat pentru neconcordanţe în privinţa averii.
  • Vânzarea Petrom
    Privatizarea SNP Petrom SA a fost o greşeală economică gra­vă, pentru că a fost o decizie pur politică, care a surclasat da­tele eco­nomice. Specialiştii în petrol şi gaze au analizat toate aspec­tele celei mai importante pri­va­tizări a anului 2004 şi au ajuns la concluzia că, fiind folo­sită în scopuri politice, statul a fost păgubit într-un singur an după privatizare cu mai mult de 4 mili­arde de euro. La data priva­tizării, SNP Petrom SA avea ca obiect de activitate, în principal, exploatarea zăcă­min­telor de petrol şi gaze naturale de pe uscat şi din platoul continental al Mării Negre, rafinarea şi prelucrarea ţiţeiului, transportul şi comercializarea produselor pe­tro­liere, comercializarea gaze­lor, importul şi exportul de ţiţei, produse petroliere, utilaje, echipamente şi tehnologii specifice. SNP Petrom SA, anterior priva­tizării, se definea ca unul dintre cei mai importanţi producători de petrol şi gaze din Europa Centrală şi de Est, singurul producător de ţiţei din România, neavând concurent în acest do­meniu, şi cel de-al doilea pro­ducător de gaze naturale, cu o producţie în 2003 de 6,129 miliarde metri cubi şi o cotă de 34% la furnizare. În studiul de piaţă realizat pentru privatizarea Pe­trom, în mai 2003, consultantul tehnic, Jacobs Consultancy, anu­nţa Ministerul Industriei că a identificat rezerve de 128 mi­li­oane de tone echivalent petrol, plus 16 milioane de tone petrol în Kazahstan, din concesionare. Niciuna nu fusese exploatată. Din datele contabile înainte de privatizare consemnăm activul net de 62.373.020.622 mii de lei şi profitul net de 2.282.082.505 mii de lei. Conform contractului de privatizare, OMV a plătit statului român suma de 668,815 milioane de euro pentru 33,34% din pachetul de acţiuni, iar compania Petrom a intrat pe mâinile austriecilor de la OMV la un preţ subevaluat cu aproape 50% din cauza estimărilor făcute de consultanţii care au ana­lizat rezervele de ţiţei ale Pe­trom. Banca elveţiană Credit Suisse First Boston şi cea olandeză ING au evaluat rezer­vele companiei române cu un preţ maxim de 22 de dolari pe baril până în 2012. În momentul semnării contractului de privatizare – la aproximativ 1 an după evaluarea iniţială -, preţul ţiţe­iu­lui ajunsese deja la 35 de do­lari pe baril, iar prognozele indicau încă de mai demult o ascen­siune de durată a pre­ţu­rilor combustibililor. La preţul de 22 de dolari pe barilul Brent, divizia de extracţie şi exploatare a Petrom a fost evaluată de consultanţi la 1,7 miliarde de do­lari, valoare ce corespunde ac­tivului net menţionat, iar în­tregul Petrom la 2,8 miliarde de dolari. Dar, în evaluarea făcută pentru Guvern, acelaşi consultant preciza că „o variaţie de 2 dolari în preţul petrolului Brent conduce la o schimbare de 700 de milioane de dolari în valoa­rea companiei“. Responsabili de privatizarea SNP: Adrian Năs­tase şi Dan Ioan Popescu. Este afacerea din care România a pierdut cei mai mulţi bani.

Cartofi extra-timpurii produsi in solarii

 Ion Cotruta, legumicultor din comuna Contesti, judetul Teleorman, are 5.000 mp de solarii. Cultiva tomate, salata, castraveti si ardei. In aceasta primavara, a infiintat pentru prima data o cultura de cartofi extra-timpurii, pe 1.000 de mp. Crede ca este o cultura rentabila si spera sa obtina un pret de 5 lei pe kilogram. Ion Cotruta are 45 de ani si se ocupa de legumicultura inca din ’89. Atunci si-a construit primul solar, de 20 m lungime si 5 m latime. Acum, a ajuns la o suprafata de 5.000 mp de solarii. Este o afacere la care lucreaza intreaga familie: sotia sa Georgeta, fiul si parintii lui.
In aceasta primavara, legumicultorul a pus cartofi extra-timpurii in doua solarii, de cate 500 de metri patrati fiecare. Este primul an in care, pe langa tomate, castraveti, ardei si salate, a mizat si pe cartof. A facut acest pas pentru ca a auzit de la alti producatori care practica acest sistem ca este rentabil.Deocamdata, va fi o cultura de proba. Vrea sa vada ce productie obtine si la ce pret poate vinde recolta. El preconizeaza o productie de 2.000 de kilograme, pe care spera sa o vanda cu 4-5 lei/kg. Daca rezultatul va fi cel scontat, de la anul va extinde suprafata.
Pentru infiintarea culturii, a cumparat la jumatatea lunii ianuarie, de la Targu Secuiesc, 400 kg de samanta certificata, soiul Riviera. Este un soi potrivit pentru cartofi extra-timpurii, crede Cotruta.Tehnici de productie
Legumicultorul a pregatit solariile pentru cartoful extra-timpuriu din toamna. Terenul a fost lucrat cu o freza si ulterior fertilizat cu gunoi de grajd. Pregatirea tuberculilor de cartofi a inceput-o cu o luna inainte de plantat. A sortat tuberculii si i-a pastrat pe cei sanatosi, intregi, cu o greutate de 30-70 grame. Apoi, i-a depozitat in ladite suprapuse si i-a lasat 30 de zile la preincoltit.
Cum temperaturile din iarna au fost blande, pe 10 februarie a inceput plantarea. Cand s-a apucat de lucru, tuberculii aveau un colt de 3 cm. Pentru ca suprafata nu este foarte mare, plantarea s-a facut manual, in cuiburi deschise cu sapa. A pus cate un tubercul la fiecare cuib, la o distanta intre plante pe rand de 15 cm si la 70 cm intre randuri.
Pentru ca in luna martie-inceputul lunii aprilie au fost temperaturi negative, legumicultorul a acoperit plantele cu agril, o folie microporoasa.
“Agrilul se foloseste pentru culturile extratimpurii, impotriva inghetului. Acest tip de folie asigura o temperatura interioara cu 3-4 grade mai mare decat la exterior”, a precizat el.Intreaga suprafata cultivata cu legume este irigata prin picurare. Legumicultorul se declara multumit de acest sistem. Spune ca picatura merge direct la planta, neexistand pierderi de apa. In plus, face economie si la ingrasamintele chimice solubile, pe care le aplica prin acest sistem de irigare.
“Pentru o recolta buna nu poti sa folosesti numai fertilizanti naturali. De aceea, am mai aplicat si ingrasaminte foliare: Folimax si Atonik. Am mai dat si cu azotat de potasiu, prin picurare”, a explicat legumicultorul.
Datorita temperaturilor scazute, pana acum, plantele nu au avut probleme nici cu bolile, nici cu atacul daunatorilor.
“Boala care creeaza cele mai mari probleme este mana cartofului, iar cel mai intalnit daunator este gandacul de Colorado. Este important sa se actioneze la primul semn de boala, pentru ca altfel exista riscul ca intreaga cultura sa fie compromisa. Noi, indata ce observam pete pe frunze, mergem la unitatea fitosaniatra din comuna si luam tratamentul potrivit”, a mai spus Cotruta.
Combaterea manei, care in solarii are conditii favorabile de dezvoltare (condens si temperaturi de 15-18 grade), se realizeaza prin 1-2 tratamente de la aparitie.
Combaterea daunatorilor, in special a gandacului de Colorado, se face prin stropiri la aparitia adultilor si a larvelor.
Cotruta va recolta primii cartofi extra-timpurii produsi in solariile sale la inceputul lunii mai. Apoi, in cele doua solarii, va planta tomate.

Cultura cartofului

 

.

Amplasarea

Cartofi timpurii

  • bune premergatoare sunt leguminoasele perene si anuale, cerealele paioase si bostanoasele;

  • nerecomandat dupa cartofi, tomate, vinete, radacinoase.

Cartofi de vara

  • bune premergatoare sunt cerealele de toamna, leguminoasele si plantele de nutret;

  • nerecomandat dupa cartofi, in, morcovi.

Cartofi de toamna

  • bune premergatoare sunt cerealele de toamna si primavara, leguminoasele anuale si plantele de nutre anuale

  • nerecomandata este cultura de cartof.

Lucrarile solului

Aratura cat mai tampuriu posibi, in functie de umiditatea solului, pentru a nu scoate bolovani; 25-30 cm (timpurii); 30-32 cm (de vara); 30-32 cm +10 cm subsolaj (de toamna);

Pregatirea terenului: discuit la 10 -12 cm (timpurii); lucrat cu combinatorul la 10-12 cm (cartofi de vara, toamna)

Pregatirea materialului de plantat

Sortat si calibrat: cand este pus la incoltit (timpurii); inainte de plantare cu 1-2 zile (vara , toamna); manual, cu KSP-15 sau cu ISIC -30 +MCC 60/45;

Incoltirea materialulului de plantat la cartofii timpurii si extratimpurii: cu 30-40 inainte de plantare; in spatii de incoltire; material sortat si calibrat; in ladite tip C; 16-18 grade primele doua saptamani; 8-10 grade C pana la plantare.

Plantatul cartofilor

Cartofi timpurii

  • epoca: 20.03 zona I de cultura; 30.03 zona II; 5.04 zona III.

  • adancime: 4-6 cm (calibru 30-40 mm); 8-10 cm (calibru 45-60 mm);

  • densitate: 70 mii/ha (calibru 30-40 mm); 55 mii/ha (calibru 45-60 mm);

  • norma de samanta: 3500 kg/ha (calibru 30-40 mm); 4500 kg/ha (calibru 45-60 mm);

  • distanata intre randuri: 50-60 cm.

Cartofi de vara

  • epoca: 5.04 zona I de cultura; 10.04 zona II; 10.04 zona III.

  • adancime: 3-5 cm (calibru 30-40 mm); 6-8 cm (calibru 45-60 mm);

  • densitate: 65 mii/ha (calibru 30-40 mm); 50 mii/ha (calibru 45-60 mm);

  • norma de samanta: 3200 kg/ha (calibru 30-40 mm); 4600 kg/ha (calibru 45-60 mm);

  • distanata intre randuri: 60-70 cm.

Cartofi de toamna

  • epoca: 20.03 zona I de cultura; 30.03 zona II; 5.04 zona III.

  • adancime: 4-6 cm (calibru 30-40 mm); 8-10 cm (calibru 45-60 mm);

  • densitate: 60 mii/ha (calibru 30-40 mm); 50 mii/ha (calibru 45-60 mm);

  • norma de samanta: 3000 kg/ha (calibru 30-40 mm); 4000 kg/ha (calibru 45-60 mm);

  • distanata intre randuri: 70-75 cm.

Intretinerea culturii de cartofi

Fertilizarea chimica: 75 N, 45 P2O5, 60 K20 (timpurii); 120 N, 80 P2O5, 130 K20 (vara, toamna);

Erbicidarea: Gesagard 2 kg/ha +Dual 500 CE 2 l/ha dupa plantare (timpurii); Gesagard 3 kg/ha + Dual 500 CE 3 l/ha dupa plantare (vara); Gesagard 4 kg/ha + Dual 500 CE 4 l/ha dupa plantare (toamna);

Intretinerea culturii: 1 prasila si rebilonare (timpurii); 1-2 prasile si rebilonare (de vara); 2-3 prasile si rebilonare (de toamna);

Combaterea manei cartofului: Turdacupral; Ridomil plus 48, Sandofan, etc

Combaterea gandacului de Colorado: Decis, Fastac, Karate, Oltitox, Regent, Actara, etc.

Irigarea: 4-6 udari la 3-5 zile cu norma de 250-300 mc/ha (timpurii); 4-6 udari la 6-10 zile cu norma de 300-400 mc/ha (vara, toamna)

Recoltarea

Cartofi timpurii: a doua jumatate a lunii Mai, pana la sfarsitul lui iunie; L 445 +MSC-2;

Cartofi de vara: 1 iulie -31 august; U 650 +E-684;

Cartofi de toamna: 1 septembrie – 5 octombrie; U650 + E-684

Soiuri de cartof

Timpurii: ROCLAS; OSTARA; AGATA

Vara: SEMENIC; SUCEVITA; TEO; RUSTIC;

Toamna: SUPER; CASIN; DESIREE; MURESAN; SANTE;

De iarna: PROVENTO; SIRICUS; SUPERSTAR; TITUS

Productia mondiala de cartofi dulci si importanta acestora pentru sanatate

Cartofii dulci - Productia mondiala si importanta acestora pentru sanatateCartofii dulci sunt pe locul al saptelea in productia mondiala de alimente dupa grau, porumb, orez, cartofi, orz si manioc.
Centrul de origine al cartofului dulce este America Centrala, dar cultura este larg raspandita in multe tari tropicale si subtropicale. Cultura este deosebit de importanta in Asia de Sud-Est, Oceania si America Latina. China reprezinta 90% din productia totala de cartofi dulci. Celelalte tari producatoare din Asia sunt: Indonezia, India, Japonia, Vietnam, Filipine si Republica Coreea. Rwanda si Uganda sunt cele mai mari tari producatoare din Africa. Productia de cartofi dulci in America Latina si Caraibe este relativ mica.

Cartoful dulce, denumit si batat, are o cultura perena, dar se cultiva ca planta anuala. Este raspandita intre 40 grade latitudine nordica, 32 grade latitudine sudica si la altitudini de pana la 2.500 m inaltime. Planta este toleranta la o serie de conditii de sol, dar este rezistenta si la seceta. Planta este, in general, cultivata pe soluri slab structurate si mai putin fertile. Tuberculii pot fi lasati in pamant dupa ce ajung la maturitate, dar odata recoltati au o viata scurta in depozit. Din aceste motive, cartofii dulci sunt cultivati pentru consumul imediat. O cauza majora a pierderii de productie se datoreaza gargaritei cartofilor dulci. Reproducerea continua a gargaritei pe tot parcursul anului face combaterea ei dificila.

Cartofii dulci -recoltat cartofi dulci
O trasatura notabila a tuturor statisticilor referitoare la aceasta cultura este faptul ca productia de cartofi dulci si consumul acestora continua sa scada atat in China cat si pe plan mondial.

Faimosul Cristofor Columb a descoperit cartofii dulci in urma cu aproape 600 de ani. Spre deosebire de cartoful alb, cel dulce este mult mai bogat in nutrienti. Exista doua categorii de cartofi dulci: cartoful Jersey, cu o pulpa mai uscata si cartoful Yam, mult mai gelatinos cand este gatit.

100 de grame de cartofi dulci pregatiti au peste 100 de calorii, 24 de grame de sodiu, 195 mg de potasiu, 6 grame de fibre, 3.6 grame de proteine, 12 grame de zaharuri, calciu, fier, 37% din necesarul zilnic de vitamina A, 16% din doza zilnica recomandata de vitamina B6, 10% din necesarul de vitamina B5, 15% din doza de potasiu, 28% din cea de mangan si mici cantitati de calciu, fier, magneziu, fosfor, zinc, vitamina E, tiamina, riboflavina si folati.

Numeroase studii au demonstrat de-a lungul timpului ca un consum frecvent de cartofi dulci ar putea preveni afectiuni grave precum diabetul, obezitatea sau bolile de inima. Continutul bogat in betacaroten ar putea ajuta la prevenirea cancerului de prostata si de colon. Colina din cartofii dulci este un nutrient important care ajuta la mentinerea sistemului muscular, dar si a memoriei. In plus, colina promoveaza un somn linistit si ajuta la transmiterea corecta a impulsurilor nervoase. Vitaminele A, C si E din cartofii dulci sunt aliatii vederii optime. Tot vitamina A este necesara pentru a stimula productia de colagen, care asigura elasticitate pielii, prevenindu-se aparitia ridurilor.

Cultura cartofului pentru chips – Programul Academia Lay’s si-a desemnat castigatorii

Cultura cartofului pentru chips - Programul Academia Lays si-a desemnat castigatoriiLay’s anunta castigatorii primei editii a programului Academia Lay’s, o platforma educationala de specializare a tinerilor agronomi in cultura cartofului pentru chips, implementata in parteneriat cu Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti (USAMV).
In urma celor doua etape ale programului, cea teoretica si cea practica,Danuta Popa, Lavinia Rabigan si Adrian Paun sunt desemnati primii castigatori ai Academiei Lays. Acestia vor lucra timp de trei luni in departamentul Agro al PepsiCo, unde isi vor dezvolta capacitatile de analiza si de luare a deciziilor, vor participa la stabilirea detaliilor de plantare si recoltare pentru anul 2017 si, mai ales, vor studia modul in care cultura cartofului este dezvoltata de fermierii romani, la standardele PepsiCo.

Am dat startul Academiei Lay’s acum patru luni, atunci cand am inceput si lucrarile la ferma pentru plantarea cartofilor pentru chips. A fost o perioada frumoasa, aglomerata si plina de emotie. Pe de o parte, vedeam crescand recolta de anul acesta, pe de alta parte investeam in tineri si ii invatam despre ce inseamna sa fii agronom in Romania, in special in acest domeniu. Astazi sunt mandra ca rezultatele eforturilor noastre incep sa se vada. Ii felicitam pe Danuta, Lavinia si Adrian pentru implicarea si rezultatele obtinute si ne bucuram ca vom lucra impreuna. Speram sa le transmitem din secretele meseriei noastre si sa ii pregatim pentru o eventuala preluare a business-urilor locale. Pe aceasta cale dorim sa multumim tuturor studentilor care au participat la Academia Lay’s, USAMV si fermierilor din familia Mirica pentru tot sprijinul oferit”, a declarat Alexandra Lupascu, Agro Specialist PepsiCo.

Prima editie a Academiei Lay’s a fost din punctul nostru de vedere un real succes si apreciem ca PepsiCo s-a gandit sa investeasca in studentii Universitatii noastre, care au nevoie de practica si de interactiune cu companii perfomante din domeniu. Ii felicitam pe cei trei castigatori si le dorim mult succes in continuare, sa se dezvolte, sa invete, sa-si depaseasca limitele si sa devina adevarati profesionisti. Multumim Lay’s Romania si speram ca acesta a fost doar primul proiect cu rezultate foarte bune realizat impreuna”, a declarat Prof. Univ. Razvan Teodorescu, prorector USAMV.

In prima editie a Academiei Lay’s s-au inscris 39 de studenti din anii II si III de studiu si masteranzi din anul I de la facultatile de Horticultura, Agricultura si Biotehnologie, care au parcurs modulul de 6 seminarii teoretice. La final, in urma elaborarii unui proiect inovator despre controlul Phytoplasmei – Stolburului in cultura de cartof, 15 au fost selectati sa participe la etapa practica. Aceasta a constat intr-o serie de workshop-uri la o ferma de cartofi partenera PepsiCo, din comuna Lunguletu, judetul Dambovita.

Cei 15 studenti au avut oportunitatea de a aplica cunostintele dobandite la modulul teoretic si de a invata in teren cum sa gestioneze provocarile aparute spontan in probele de evaluare. Pe 12 iulie, la finalul celei de-a doua vizite, cei mai buni trei studenti ai Academiei Lay’s au fost rasplatiti cu cate un program de trainee platit in cadrul departamentului Agro al PepsiCo, ce se va desfasura in perioada septembrie – noiembrie 2016.

Atat acest premiu, cat si experienta traita in cadrul Academiei Lay’s reprezinta o incurajare pentru a ma dezvolta in continuare in acest domeniu si un prim pas in viitoarea mea cariera. Totodata, aceasta reusita ma motiveaza si imi da incredere in mine, demonstrandu-mi ca ceea ce am ales sa fac in viitor ma caracterizeaza”, a declarat Danuta Popa, studenta anul III la Facultatea de Horticultura.

Premiul pe care l-am castigat in cadrul Academiei Lay’s este mai mult decat m-as fi asteptat! Desi la inceput m-am inscris din pura curiozitate si fara nicio asteptare, cand am inceput sa trec de fiecare etapa eliminatorie am realizat ce sansa extraordinara mi se ofera. Este o oportunitate pentru mine, iar castigarea acestui premiu joaca un rol foarte important in viitoarea mea cariera, cat si in formarea mea ca om. Sunt convinsa ca voi invata multe lucruri noi in urma castigarii acestui proiect. Va fi o experienta pe care abia astept sa o incep si care cu siguranta va conta foarte mult in CV-ul meu”, a declarat Lavinia Rabigan, masteranda, anul I la Facultatea de Biotehnologii, specializarea Protectia Mediului.

Acest premiu inseamna foarte mult pentru mine. As putea spune ca este o confirmare a faptului ca am facut alegerea potrivita cand m-am indreptat spre agricultura si, de asemenea, reprezinta oportunitatea de a colabora cu minunata echipa de la PepsiCo, colaborare care, cu siguranta, imi va aduce foarte multe plusuri in dezvoltarea mea profesionala, dar si personala ”, a spus Adrian Paun, student in anul III la Facultatea de Agricultura.

 

 

Fermierul Sorin, fiul doctorului  Mihai Petcu, format  lamunci  studii superioare in strainatate,face la  ferma de vaci de la Pantelimon-ce n-a vazul Parisu- 

Tanarul a facut studii de mecanica la Lyon, în Franta. A lucrat ca inginer pentru stimularea performantei industriale la companii importante din Germania si din Romania. Acum, a venit alaturi de tatal sau, la ferma de vaci de langa Bucuresti.

Multi ne urmam în cariera fantasmele copilariei. Daca le avem. “Eu am fost crescut în ferma pana la 6 ani. Tata a muncit mult ca sa ne întretina decent, iar mama, care este profesoara de matematica, ne-a format. Cand ne-am mutat la bloc, veneam în vacante la ferma. Ma duceam cu tractoristii pe camp, mancam slanina cu ei. Ferma este locul de care m-am legat în copilarie”, îsi aminteste Sorin Petcu.

Am vrut sa stiu de ce un tanar instruit si chipes mai poate astazi opta pentru agricultura, mai ales pentru zootehnie. Am descoperit la el o gandire extrem de pragmatica. “In 2007, cand tata a cumparat ferma, eu eram în Franta. Stiu ca situatia lui a fost destul de grea. Din 1998, au fost tot felul de probleme financiare, au avut datorii si au platit penalitati. In 2007, m-am întors în tara. Veneam dimineata, la ferma, la ora sase. Apoi aveam si un alt serviciu, de inginer. Seara, cand plecam de la serviciu, mai treceam o data prin ferma. Era o situatie financiara foarte grea, banii pe lapte veneau putini, greu, cu întarzieri de o luna. Oricum, noi am primit mereu un pret mai bun decat altii. In afara de dozatoare, unde stam binisor, laptele se vinde sub costuri. Dupa scandalul aflatoxinei, a scazut vanzarea laptelui la dozatoare la jumatate”, îsi aminteste Sorin Petcu.

Este foarte implicat în afacere, desi e tanar. “Am facut niste investitii si trebuie multa grija. In 2008, a venit criza. Aveam un proiect european, pe care l-am atras cu ajutorul Bancii Transilvania si trebuia sa platim rate. Am amplasat dozatoarele, toate au însemnat costuri mari pentru noi. Aveam datorii mari la furnizori. Il cunosteau pe tata si l-au mai pasuit. A fost o perioada extrem de grea.”
Acum a facut o mica fabrica de lactate. Utilajele le-a adus din Germania. La mana a doua, dar bune. A cumparat un separator nou, un schimbator de caldura, ca sa poata încalzi laptele mai repede, niste pompe. Totul este impecabil. O bijuterie, cum spune, cu mandrie de tata, Mihai Petcu.

Fabrica are o capacitate de 3.500 de litri de lapte pe zi, daca ar lucra în trei schimburi. Adica, jumatate din cantitatea de lapte produs în ferma. “Nu putem renunta la clientul nostru principal, Danone”, explica Sorin Petcu.

Produce telemea, branza de vaci, smantana, sana si iaurt. Daca va mentine calitatea actuala, asemenea produse de ferma se pot impune pe piata, asa cum s-a întamplat cu laptele de la dozatoare.
Tanarul Petcu este atent la respectarea tehnologiei. “Exista riscuri foarte mari daca nu pasteurizezi corect laptele. “Pe mine nu ma intereseaza sa vand telemea cu 9 lei. Aceea nu-i branza. Eu gandesc afacerea pe 20 de ani. Ca sa stiu daca merita sa ma implic pana la capat”.
Dupa un timp, a format doi oameni si nu trebuie sa stea toata ziua în fabrica. “Utilajele sunt foarte simple, cu risc mic de contaminare sau de defectare.”
Pe etichete scrie “Ferma Animalelor”. L-am întrebat de ce nu s-a folosit de numele “doctor Mihai Petcu”, un brand în sine, recunoscut în toata tara. Ma contrazice argumentat: “M-am gandit la formula «dr. Mihai Petcu», asa cum exista «dr. Oetker». Exista însa doua lumi aici: tata e cunoscut între profesionisti, dar consumatorii de lapte stiu de Ferma Animalelor.”

Viorel PATRICHI

Mai multe puteti citi in
Profitul agricol , 2016

 

Recomandari pentru cereale si rapita

Temperaturile ridicate au început sa favorizeze aparitia anumitor agenti patogeni, daunatori si buruieni în culturile de rapita, grau si orz. Compania Prutul vine si în aceasta primavara în întampinarea nevoilor producatorilor agricoli cu o gama variata de produse de uz fitosanitar, care sa previna pagubele ce pot fi produse de acestea.

Rapita este amenintata în aceasta perioada de Gargarita tulpinilor (Ceutorhynchus napi). Acest daunator îsi face aparitia la temperaturi de 8-9 °C, iar cel mai eficient tratament este împotriva adultilor. Daunatorul, odata ce reuseste sa îsi depuna ponta, este foarte dificil de combatut. Exista o gama variata de produse de combatere, pe baza de lambda-cihalotrin, cipermetrin, deltametrin, alfa-cipermetrin-produse de contact sau produse cu actiune mai îndelungata pe baza de tiacloprid.

În conditiile în care nu s-a efectuat un tratament cu fungicid în toamna, sau, în cazul în care acest tratament a fost aplicat dar se doreste o protectie continua pentru prevenirea aparitiei anumitor agenti patogeni, sugeram utilizarea unor produse pe baza de tebuconazol, protioconazol, difenoconazol, procloraz, ciproconazol, mepiquat clorura si metconazol. Aceste substante active maresc protectia culturii împotriva bolilor precum putregaiul alb, alternarioza, putregaiul cenusiu, dar si a altor boli care pot aparea pe parcursul perioadei de vegetatie.
Nu trebuie neglijate nici buruienile care, practic, vor concura plantele de cultura în perioada urmatoare, la hrana si apa din sol. Împotriva acestora, în functie de tipul de buruieni, este indicat sa se intervina cu produse pe baza de fluazifop-p-butil, quizalo-fop-p-etil, etametsulfuron-metil, clopiralid, picloram, cletodim etc.
Cerealele pot prezenta simptome ale fainarii în prima faza, agent patogen ce poate fi controlat cu una din substantele active tebuconazol, ciproconazol, procloraz, clorotalonil, propiconazol, epoxiconazol etc.
Pentru eliminarea buruienilor, producatorii de pesticide recomanda utilizarea erbicidelor pe baza de acid 2,4 D, bromoxinil, fluroxipir, tribenuron-metil, tifensulfuron-metil, metsulfuron-metil, diflufenican, amidosulfuron, iodosulfuron-metil-sodiu, clorotoluron etc.

Asadar, pentru ca rapita si cerealele sa poata beneficia de conditii optime de crestere si dezvoltare, trebuie întretinute si tinute sub observatie, pentru înlaturarea oricarui risc ce poate surveni pe parcursul perioadei de vegetatie. Productii mari si sanatoase putem obtine aplicand o schema de tratament potrivita, administrata corespunzator, în functie de indicatiile producatorilor de pesticide. De asemenea, eticheta produselor este foarte importanta, deoarece contine informatii extrem de utile, de care fermierii trebuie sa tina seama în momentul aplicarii produsului pentru protectia plantelor.

Prutul, companie cu capital integral romanesc, este unul dintre cei mai importanti jucatori din industria de agribusiness din Romania si, totodata, unul dintre principalii producatori de ulei vegetal din tara.
Prin serviciile integrate oferite (gama completa de seminte, îngrasaminte si pesticide pentru toate tipurile de cultura; servicii de cartare si teledetectie; motorina; servicii agricole – arat si scarificat, aplicare de pesticide si îngrasaminte lichide) prin cele 5 centre regionale de depozitare inputuri în bazele proprii, distribuite la nivel national, precum si prin parteneriatele cu cei mai importanti furnizori mondiali care activeaza în Romania, compania Prutul este partenerul de încredere al producatorilor agricoli.

Bogdan Pintilie,
manager Departament Tehnic, Prutul

 

John Deere a prezentat noile tractoare si alte utilaje pentru 2017

Constructorul american John Deere a anuntat recent, la Bruchsal, în Germania, o serie de noutati aduse tractoarelor si altor echipamente si utilaje care vor fi lansate pe piata începand din 2017. A fost o întalnire dedicata comunicarii cu presa, unde au fost invitati peste 100 de jurnalisti agrarieni din Europa.

Mesajul transmis a fost unul pozitiv. In pofida scaderii preturilor la produsele agricole si a ratelor de schimb valutar nefavorabile, pe fondul consolidarii pozitiei dolarului, cei de la John Deere au ramas optimisti si continua seria inovatiilor, cu gandul la fermieri.
La întalnirea de la Bruchsal au anuntat îmbunatatirea gamei de produse, prin relansarea unor modele de tractoare mici si prese de balotat, modernizarea combinelor si sprayerelor, lansarea unui nou varf de gama al tractoarelor din seria 8R, precum si sisteme actualizate pentru agricultura de precizie.

John Deere 8R
Gama de tractoare John Deere 8R va fi completata de anul viitor cu modelul 8400R, cu motor de 9 litri, conform normei de poluare Tier 4, cu o putere nominala de 400 CP. Datorita sistemului Intelligent Power Management, motorul poate dezvolta o putere maxima de 450 CP.

John Deere 5R
Din 2017, se va lansa noua serie 5R, o gama de tractoare compacte construite special pentru a satisface nevoile fermelor mici si medii din sectorul vegetal si cel zootehnic.

Combine W si S
John Deere a modernizat si combinele din seriile W si S. Astfel, din 2017, toate modelele din gama W400 vor avea hedere 600R, cu melc cu diametru mai mare, ceea ce duce la cresterea capacitatii de recoltare.

Prese de balotat
Noua generatie de prese de balotat cu camera fixa, modelul F441M, va fi disponibil din februarie 2017 în versiunile Silage Special si Multicrop.

Sprayerul R4050
Tot din 2017 va intra pe piata si sprayerul tractat R4050, cu rezervor de 5.000 de litri. Va avea o lance de 36 de metri latime, echipata cu sectiuni din fibra de carbon, ceea ce permite reducerea cu 800 kg a greutatii totale.

Arpad DOBRE

PAPA FRANCISC șochează din nou! “Căsătoria între gay reprezintă o parte a modernizării Bisericii”

 

Într-un interviu acordat zilele trecute pentru mai multe reviste pe teme religioase, Papa Francisc abordează din nou problema homosexualității: “Nu putem continua să ne opunem căsătoriilor între homosexuali”. Suveranul Pontif declară că acceptă homosexualii și consideră că și Biserica ar trebui să facă la fel.

 

“În Buenos Aires primeam scrisori de la homosexuali care sunt cu adevărat „răniţi sociali”, pentru că simt că Biserica i-a condamnat mereu. Dacă o persoană îl caută pe Dumnezeu, eu nu pot s-o judec. Religia are dreptul să-şi exprime propriile opinii în serviciul persoanelor dar Dumnezeu ne-a creat pe toţi liberi: nu este posibil amestecul spiritual în viaţă personală”, povestește Sfântul Părinte -Papa Francisc- în cadrul interviului.

 

“Odată o persoană, pentru a mă provoca, m-a întrebat dacă aprob homosexualitatea. Eu i-am răspuns cu o altă întrebare: Spune-mi, Dumnezeu, când priveşte o persoană homosexuală, aprobă existenţa să cu afecţiune sau o respinge şi condamnă? Trebuie să ţii cont de persoană. Şi aici intrăm în misterul fiinţei umane. În această viaţă Dumnezeu acompaniază persoanele şi este datoria noastră să le acompaniem începând cu condiţia lor. Trebuie să-i acompaniem cu milă. Când este aşa, Spiritul Sfânt îl inspiră pe preot să găsească cuvântul potrivit”.

 

Conform http://lodehoyrd.com/por-fin-el-papa-francisco-acepta-el-matrimonio-gay-dice-es-parte-de-la-modernizacion-de-la-iglesia-sepa-mas/, în cadrul aceluiași interviu, Papa a mai vorbit de asemenea despre schimbarea șovinismului ecleziastic şi a declarat că „nu putem să continuăm insistând numai în chestiuni referotoare la avort, căsătoria homosexuală sau folosirea anticonceptionalelor”.

Amintim că încă din anul 2013, Papa Francisc a zguduit lumea catolică prin declarațiile referitoare la prsoanele gay: “Când întâlnesc o persoană gay, trebuie să fac diferenţa între a fi gay şi a fi parte dintr-un lobby [gay]. Dacă ei Îl acceptă pe Domnul şi au bunăvoinţa, cine sunt eu să-i judec? Nu ar trebui marginalizaţi. Nu tendinţa către homosexualitate este problema (…) ei sunt fraţii noştri.”

 

Papa Francisc, născut Jorge Mario Bergoglio este al 266 -lea episcop al Romei și papă al Bisericii Catolice, ales la 13 martie 2013 de către conclavul cardinalilor. Din 1998 a fost arhiepiscop de Buenos Aires. Este primul papă neeuropean după papa Grigore al III-lea (731-741). De asemenea, este primul papă originar de pe continentul american și primul papă iezuit, notează https://ro.wikipedia.org.

 

FOTO: www.dcnews.ro

Tara este bolnava,batranii mor cu zile si tinerii sunt urcati pe catafalcul strainatatii,dar,vorba lui Cristian Tudor Popescu: Sistemul de sănătate este unul de crimă organizată

 

„Sistemul de sănătate din România se conturează din ce în ce mai clar ca un sistem de crimă organizată. Aşa poate fi numit, cu o sintagmă clară din Codul Penal, iar spitalul devine cam ce era acum 200-300 de ani, locul unde te duceai să mori. Bolniţa. Acolo nu te duceai să te vindeci. Când se auzea că cineva s-a dus la spital, dacă a ajuns acolo mai iese în căruţă şi îl duce la cimitir. Asta au ajuns spitalele şi sistemul de sănătate din România.În timpul scandalului Hexi Pharma spuneam că o să urmeze buletinele de analiza, testele clinice şi urmează. Medicamentele falsificate şi cine ştie câte mai sunt în acest sistem.Sunt 26 de cabinete în 16 judeţe în care sunt cercetate astfel de falsificări de teste clinice. Ce consecinţe au aceste falsificări? Directe asupra pacienţilor pe care au fost aplicate substanţe de test, pentru că mulţi pacienţi nu sufereau de acea boală şi li s-a dat ceva care le-a creat efecte adverse grave şi efectele pe care aceste medicamente fals testate pe aceşti cobai umani, cu falsificarea completă a întregii fişe a medicamentului. Adică i s-a dat alt medic mai vechi, eficient, că să aibă o stare mai bună şi să se simuleze că starea i-a dat-o noul medic. Astfel de medicamente sunt distribuite bolnavilor şi au efecte cel puţin la fel de agresive ca dezinfectanţii diluaţi.

Începem să ne gândim la Mengele. Nu vă gândiţi la Auschwitz? Când foloseşti oamenii drept animale de experienţă pe substanţe netestate, asta este

 

Aceşti inşi este greu de prespupus că sunt într-o organizaţie, într-o reţea. Nu este de conceput că există reţeaua falsificatorilor de teste clinice. Sau o fi o mafie în fiecare judeţ, dar nu e coordonată. Cum au apărut aceste fenomene în 16 judeţe? Au apărut pentru că unul dintre ei a făcut asta prima dată. Aşa a fost şi cu Hexi Pharama.

Cuiva, într-un judeţ, într-un spital, i-a venit ideea. Primim bani uriaşi de la firmele străine pe testele respective, de ce să nu le falsificăm? Le dăm bolnavilor psihic, care nu pot riposta. Cineva a avut ideea şi a început să se audă în sistem. Aşa s-a întâmplat şi cu diluanţii, şi cu aceste teste clinice, şi cu medicamentele falsificate, care nu au efectul scris pe hârtie. Cineva încearcă prima dată şi vede că ţine şi atunci se întinde ca un cancer şi face victime într-un mod incontrolabil.

Justitia Romaniei a condamnat la 4 ani de inchisoare pentru o gaina, cu toate ca are 72 de ani! Cea mai grea pedeapsa din dosarul Microsoft e de 3 ani

O bătrână de 72 de ani din Focșani a fost condamnată la 4 ani de închisoare cu executare, pentru că ar fi dat mită o găină și suma de 1.000 de lei unei persoane pentru a-i angaja o rudă în spital

Inculpată pentru trafic de influență, femeia este ținută în tribunale de 17 ani. Până acum, bolile au fost cele care au ținut-o pe femeie departe de închisoare: hepatita dar și cancerul au fost afecțiunile care i-au înduplecat pe procurori să amâne executarea pedepsei, informează Antena 1.

Femeia a cerut clemență inclusiv președintelui țării, dar nu a primit-o. În dosarul Microsoft, procurorii au afirmat că statul a fost prejudiciat cu aproape 27 de milioane de euro, mita fiind de 60 de milioane de euro.

Cea mai mare pedeapsă din dosarul Microsoft a primit-o fostul primar al Municipiului Piatra Neamț, Gheorghe Ștefan. Acesta a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare, deoarece nu și-a recunoscut fapta. Ceilalți inculpați au primit câte doi ani de închisoare.

Daniel Dragomir: “România este un stat polițienesc”

Daniel Dragomir, alături de David Clarke, specialist în politică pe Europa de Est și Willy Fautre, directorul HRWF, susțin că România este un stat de tip polițienesc, în care justiția se face la comandă, iar libertățile individuale și expirmarea liberă sunt grav încălcate

Daniel Dragomir spune că familia îi este amenințată, după ultimele sale dezvăluiri despre SRI

Dosare fabricate, interceptări telefonice ilegale, arestări pe bandă rulantă, probe falsificate, imixtiune a serviciilor în procesul juridic, patroni de presă “hăituiți” pentru că au altă opinie. Cam așa descriu Daniel Dragomir și David Clarke România “liberă”, europeană a anului 2018.

UPDATE Willy Faure: Curtea a decis să dea 6 luni guvernului român să ofere un program și o documentare a măsurilor.
Romani este una dintre cele 8 tari vizate.

UPDATE Daniel Dragomir:
Multumim pentru prezenta onorabililor oaspeti.
M-am nascut la Bacau, m-am inrolat in 96 in Serviciul Secret, am facut poarte din brigata antitero, apoi am desic sa demisionez din pozitia de șef.
Toata viata am fost pregatit sa lupt impotriva teroristilor, dar nu m-am asteptat sa ajung sa lupt impotriva terorismului social din societatea romana.

Sunt aici pentru a va da doar vesti proaste
Cea mai mare fake news a Europei si Romaniei e Koveși, care lupta impotrova coruptiei. Acum lupta e foarte necesara, mai ales in tara noastra, dupa cum probabil știți.
99% din populatia României sprijina aceasta luptă. Dar altii nu inteleg cât de necesara e aceasta.
Pe de alta parte, suntem o natiune care a iesit din zeci de ani de abuz si comunism.

Am pelcat din Servicii pentru ca nu mai eram de acord cu pozitia serviciului. Am fost ridicat alaturi de sotie de acasa, copiii au fost… de la scoala, de catre DNA. Cand vorbesc despre conditiile din centrele de detentie, stiu foarte bine despre ce vb.

Minciuna face parte din strategia lui Kovesi, dar miciunile au inecput sa se prabuseasca. Ea a declarat ca aceste inregistrari ale sale sunt false, dar nu sunt. Săptămâna trecută am lansat stiri despre dosar, iar ea a trimis un mail catre organizatie si a spus ca sunt un tradator, un mincinos si a cerut sa desemneze propriul ei procuror care sa se ocupe de caz.

Al doilea subiect: cel problemele din centrele de detentie, eu le spun gulaguri. Va prezint fotografii sa vedeti conditiile din aceste centre.

UPDATE “Am stat în patul în care stătuse și Adamescu cât a fost închis”

Cand am fost arestat si plasat intr-un penitenciar de maxima siguranta, la izolare, mi s-a spus: aici a fost patul in care a stat Adamescu, atunci cand a fost inchis. Conexiunea mea cu Adamescu este ca am stat in patul sau, cand el a facut față acestor conditii tragice. Adamescu ajusese in coma, nu mai putea face declaratii.  Si-a schimbat atitudinea si a itneles si acceptat gravitatea faptelor. Refuza sa recunoasca aceste fapte grave. Acestea erau cele doua variante pe care trebuia sa le declari. La fel ca pe timpul Inchizitiei.

Apoi, cei care o sustin pe doamna Kovesi: Din punctul meu de vedere, nu se aplica prezumtia de nevinovatie.
In fata noastra exista o lupta a DNA si a altor servicii.

Suntem alaturi de Federatia Rusa si Turcia in privinta vanarii opizitiei (politica sau economica) si…. Acesta este un abuz. Dovezile sunt foarte clare.

UPDATE Mesajul meu catre Europa este ca natiunile sa inteleaga faptul ca acestea sunt actiuni ale institutiilor din această țară. Ca pe timpul Securtatii, implementeaza aceleasi masuri.

Dar ei actioneaza prin protocoale secrete intre DNA si serviciile de infomații.
Am prezentat aceste doc si o lista cu 65 nume a unor persoane care au suferit abuzuri din partea ac insittutii in fata Comisiei.

Au fost date 502729 de mandate. ICCJ, in timpul acestor 5 ani , i s-a cerut sa cerceteze zeci de mii de dosare.

Acest raport e obtinut si contine numerele fiecarei solicitari si acceptati facute.

In legatura cu siguranta nationala, una dintre persone este Alina Bica, care a spus, in fata parlamentului la ancheta, ca atunci cand facea parte din serviciu, declarat ca erau cercetati politicieni, sportivi, antreprenori…

Acest sistem de supraveghere la scara larga, supraveghere in casa, email si toate tipurile de comunicare, intelegeti ca sunt aplicate si cetatenilor simpli.

Generalul Dumbrava a fost intervievat in Parlament timp de 6 ore.
Serviciile de Informații, care nu au dreptul conform Constitutiei sa se implice in astfel de probleme, erau in colaborare cu judecatorii.
Inca un exempl: un reporter de la Skynews care a facut un reportaj in Romania a fost acuzat de crima organizata, aderare la un grup de crima organizata si acuzat ca pericliteaza siguranta națională a Romaniei. El e deja inculpat in acest caz.

Eu numesc aceste activit drept totrtura. In romana se spune “tortionar”. Nu trebuie sa fie tortura fizica, poate fi psihica, sau impotriva familiei.
Sunt situati similare celor din gulag.

UPDATE: Lipsa unui proces corect, stai in fata unui judecator, dara cesta este colaborator al serviciilor.
Cineva sta in spate si-i spune „nu putem sa-i aratatm aceste probe”… aceasta face Romania parte a unor culturi estice dictatoriale, nu conform cu principiile europene.

Dragomir: va mai arat fotografii. Mi-ai facut poze sa le lanseze in media, sa ma atace, sa ma compromita. Nu sunt mandru de axeste imagini, dar fac parte din trecutul meu.

UPDATE: David Clark: Multumim, e foarte interesant si diferit fata de ce stiu eu despre situatia din Romania. Sunt aici din partea Societatii, pentru a lupta impotriva coruptiei. Concluzia mea e ca in Romania, lupta anticoruptie a devenit si o violare a libertatii intr-un mod fundamental. Opiniile mele fata de ce stiam si credeam ca se intampla in Romania au fost zguduite. Practic, asistam la un atatc la adresa independentei judiciare.

Este o forma clara de intimidare impotriva societatii. Pe care si eu o reprezint si fac parte din ea, dar nu o intimidare care a reusit, neaparat.
La un an dupa ce mi-am scris raportul, concluziile mele sunt: una, justitia a devenit foartre criticata, iar lupta anticorptie a căpatat alte valente. Revolta publica este abuzata de birocrati, de institutii. S-a incercat influentarea unor rezultate la unele procese.

Al doilea lucru sesizat: separarea puterilor nu este delimitatată, pentru că în marea majoritatea a cazurilor, politicienii pot manipula procurorii, caz clar în anul în care premier era Ponta.

UPDATE: David Clark

Par acte de razbunare impotriva Guvernului, avem ceva tipic DNA: fixeaza o tinta, apoi trece la violarea legilor. In nicio democratie functionala nu exista asa ceva.

Al treilea lucru identificat de mine: Serviciile sunt in complicitate cu DNA. DNA are cces la informatii care le permite sa actioneze impotriva oamenilor. Avem si impliactii ale fostului director Sri, acum ambasador al Romaniei in SUA, Maior.

Există o mare suspiciune asupra judecatorilor. Multe dintre actiunile SRI sunt generate de dorinta de a avea o influenta mare asupra societatii romane.

Al patrulea lucru: politicienii si procurorii compromit procesele, investigatiile anticoruptie. Vedem si coruptia in sanul sistemului judiciar, judecatori care sunt implicati in aceste acțiuni. Aceasta explica urmatorul lucru pe care vreau sa-l discut: sistemul judiciar e foarte afectat de imixtiunea serviciilor în procesul judiciar. Reproduc cuvânt cu cuvânt: copy paste ale documentelor, fara a fi aduse imbunatatiri la ele, iar acestea sunt doar o parte a problemelor din sistem.
UPDATE David Clark: Romanii nu au dreptul la procese corecte, la fel ca in Rusia si Turcia.
Cand Daniel a fost arestat, i-au arestat si sotia, deci folosesc masuri de intimidare prin vulnerabilizarea familiei.
Inca ceva ce se refera la independenta justitiei, probele sunt de multe ori “făcute”, ceea ce conduce la prejudecati, care impiedica procesul de a avea un curs corect.

De exemplu, Dan Adamescu, lider din opozitie, patron al unui ziar, a devenit tinta, arestat in doua saptamani. Ar fi trebuit sa se renunte la cazul sau.
El a fost condamnat pe baza declaratiei unui singur mator, a fost tinut in conditii mizere. Nu a beneficiat de un proces corect. Ceea ce e si mai socant e ca inca e o tinta, chiar dupa moarte. Ful sau, Alexander, care se afla in Marea Britanie, a deschis un proces impotriva sistemului. In ciuda faptului ca se fla la Lodra, el a fost

Toate ceste instrumente de amenințare incalcă grav legislația drepturilor omului. Toata lumea vorbeste despre aceste fate. Comisia Europeană a verificat. Mandatele de arestare sunt bazate pe declarații ale unor persoane, dar nu se fac cercetări amănunțite. În Europa toti trebuie sa respecte celeasi legi.

Ce poate fi facut? Mai întâi, Comisia Europeană trebuie sa stie ce se intampla cu adevarat in România, ca probele, judecatorii, presiunile…
După aceea, să se ia in considerare incalcarile si viciile de procedura in anumite cazuri.

În România, constatăm că, din păcate, este exercitat un control militar al civililor, ori, niciun serviciu nu trebuie sa aiba acest drept, să conducă viețile oamenilor.
UPDATE Daniel Dragomir: Întrebare: Avem exemple de lideri politici. Cum vedeti situatia în tari precum Marea Britanie, Franta, CIA față de modul in care se aplica justitia?
Dragomir: Primul exemplu , politicienii, asigură dimensiunea. Acum se adreseaza Curtii Europene pentru daune. Asta ne conduce catre raspunderea pe care o au SUA în sprijinul DNA.
In al doilea rand, lumea a inceput sa realizeze, anul trecut au fost realesi in procentaj de aproximativ 60%.
UE nu intelege ca unii jurnalisti sunt agenți sub acoperire. Ei prezinta un anume punct de vedere. In 99% din cazuri, fisierele video audio sunt goale. Ei taie cuvinte din conversatie si pun altele ca sa fie conforme cu dosarul.

Dacă principiile noastre sunt democrația, transparența, nu există o lege a corporatiilor in România. Sunt zeci de cazuri în care procuorii sunt mână în mana cu unii afaceriști si distrug afacerile altora. E clar ca au si mentionat controlul civil. In decembrie, Parlamentul a cerut SRI sa-l suspende pe generalul Dumbrava. Comisia parlamentară a tras concluzia că nu trebuie să consideram ca e material clasificat, dar hai sa-l declasificam si sa-l prezentam publicului. Toți stim si admitem ca serviciile de informații sunt extrem de impotrante.
Avem probleme cu ISIS, cu crima organizata, cu inarmarea nucleara etc. …si in loc sa se ocupe de problemele reale, serviciile se pun in slujba acestor situatii si cheltuie fondurile pe aceste probleme.

UPDATE David Clark: Problemele relatate de mine, de Daniel, nu fac parte din principiile constituționale si sunt departe de rolul lor legal.
E pacat ca DNA se folseste de aceste principii pentru a la incalca in propriul interes. Nu cred ca cineva ar trebui sa puna la indoiala veridicitatea acestor probe. Înteleg pozitia Comisiei Europene, pentru că nu dorește să atraga criticile si presiunile din partea SUA. Nu e ceva neobismuit in relatia cu Romania. Dureaza de 8 ani deja.

UPDATE Daniel Dragomir: Curtea Constituțională din România a dat verdictul ca acest este neconstitnutional. Daca respecti legea, in loc sa aduni specialisti din societatea civila, de la Bruxelles, sa faci pasii corecti, se intampla invers. Cei care ies in strada spun “NU schimbati legile justiției.  De ce oamenii ar trebui sa se teama de schimbari.  Cand am fost arestat, nu aveam nicio pozitie, nu eram politician, nu eram implicat in viata politica. Sute de romani nu sunt politicieni, sunt profesori etc, oameni banali, România are 41 județe. Investitiile in România sunt aproape de ZERO. În 2017, nu am avut niciun metru de autostrada construit, nimic nu s-a facut.
UPDATE David Clark: Abuzul de putere nu e specificat clar. E clar ca avem cazuri care nu sunt considerate crude sau criminale, in majoritatea tarilor. Unele sunt considerate erori sau fapte disciplinare. DNA are dreptul de a decide ce este și ce nu este criminal. Au inclusiv un cod de amenintari pentru a influenta deciziile din mediul judiciar. Acea reformă e una dintre multele implementate anul trecut.

UPDATE David Clark: În SUA și Marea Britanie există procese asupra cărora planează suspiciuni, însă acestea sunt o excepție. În România ave de-a face cu o violare clara a standardelor internationale.
În al doilea rând, Marea Britanie nu stă prea bine la acest capitol. Raspunsul Curții de Justiție din Regat, atunci când s-au prezentat dosarele e să caute mai multe asigurari de la autoritățile române. Dovezile au fost facute, persoana extradata.

UPDATE Daniel Dragomir: Daca-mi permiteti. Pe 8 oct 2016, a fost o intalnire la CSM, cand m-au gasit vinovat. Dar fostul ministru al Justiției a spus că „am mintit in fata Comisiei Europene. Nu avem acesti bani in buget asa ca a trebuie sa mint”.
În decembrie anul trecut un roman a fost eliberat din închisoare, apoi a murit. Nu a avut acces la tratament medical. A murit la două săptămâni de la eliberare. S-a înercat să fie tratat de cancer din fonduri proprii, la el acasă. Fiecare patron de media are dosar. Dan Voiculescu, de la Grupul Antena, Dan Adamescu, România Liberă. Toată mass-media din România este sub presiune continua. Europa ar trebui sa fie mai atenta la ce se intampla in Romania.

Exista o înregistrare cu fostul președinte care vorbeste cu cineva căruia îi explica modul în care serviciile i-au spus cum vor inlocui judecatorii, iar acestia vor fi conectati la servicii. Inainte de toate, cine nu intelege realitatea, sa asculte explicatiile. Cum serviciile dispun arestarea prin intermedul judecatorilor conectati

La începutul lunii ianuarie, poeta Nora Iuga a împlinit 87 de ani

Am selectat pentru dumneavoastră 87 de fragmente din opera scriitoarei. Nora Iuga este și prozatoare, și traducătoare (printre multe altele, traducătoarea Hertei Müller în limba română). 

  1. Sunt cârciumioare mici în care nu au acces decât bărbații. Femeile se furișează pe lângă ziduri, au basmale negre pe cap și rochii lungi în culori întunecate. Le citești pe chip o dependență veche de legi punitive, care face să crească în ele seducția nepermisului. O turcoaică la Berlin are ceva de madonă perversă.

  2. Nu am știut niciodată cât de categoric e atuul seriozității asupra unei femei învățate să se joace.

  3. O scriitoare pe care am cunoscut-o în 1981 la un colocviu internațional în Berlinul răsăritean mi-a spus că avea o prietenă, Judith, locuiau pe același palier, ușă-n ușă. Și dintr-odată Judith a dispărut. Conștiința comodă a găsit imediat explicația: s-a mutat. Și nu a mai interesat-o dacă ar putea exista și altă alternativă. Nu a știu. Stau și gândul stă. Un vagon de tren, un vagon de vite străbate stepele Ucrainei. Încotro?

  4. Mă uit la vitrine, la pantofi (…). Văd o pereche de pantofi albi cu botul rotund, complet fără toc, cu o baretă foarte discretă. Așa aveau păpușile mele. Întreb cât costă. 300 de mărci. Nu-i de mine. La fel ca în București, refuzul de a-mi oferi o bucurie ușoară care m-ar face să pășesc altfel pe stradă. Refuzul unui mic lux, chiar atunci când mi-l pot permite. Merge și așa. De asta avem gândaci și munți de gunoaie, de-asta scuipăm în lift, de-asta ne acceptăm mizeria și ne mândrim că suntem martiri, de-asta e așa de lung drumul spre Europa.

  5. Ce ciudat, imaginația e ferită de simțul ridicolului. Imaginația este realitatea liberă. Am ales-o pe ea, paradoxal, dintr-o constrângere: numai în imaginație îmi pot sătura toate necesitățile. Uneori seamănă cu amintirea, e o re-creere, e ca o traducere izbutită, dar mult mai încăpătoare, inventează timp, taie distanțe, te lasă să-ți însușești prin propria voință inaccesibilul.

  6. Stau în fața unui zid dărâmat și nu știu de ce nu am sentimentul unei victorii.

  7. Merg cu capul în jos. Asfaltul cenușiu sub șiroaiele de ploaie este singurul lucru din Berlin care mă face să mă simt în București – cenușiul asfaltului peste tot același.

  8. Între noi vinul și imperceptibila accelerare a sângelui. Uneori am impresia că suntem doi cai înhămați la aceeași căruță, că parcurgem același drum, că bem din același jgheab.

  9. Numai mașina de scris. Numai ea, tastele pe care au trecut alte degete, brațele literelor impulsionate de mișcările gândului, hârtia care se derulează pe car ca o iubire consumată în singurătate, o simt a mea, în ea îmi deșert creierul, fața mea ascunsă poate cea mai frumoasă.

  10. Mă impresionează eroismul bătrânilor, acel orgoliu de a nu se lăsa; octogenarele coafate, fardate, care urcă în autobuz fără să ceară sprijinul nimănui, vrând să-și dovedească lor însele că sunt în stare, că mai pot, că nu se lasă excluse.

  11. La noi în România oamenii când vor să fie degajați sunt vulgari.

  12. – De când porți ochelari?/ – De un an/ – Eu i-am pus la 45. Ochii tăi au câștigat față de ai mei trei ani./ – Și la ce-o să-mi folosească acest câștig când sunt mort? – mi se schimbă expresia; nu te speria, am un umor macabru.

  13. Mă sperie aparatele, automatele, acești declanșatori de confort, pe care nu i-am văzut în București; confortul mi se pare complicat, mai curând un disconfort pentru cel care e silit să-l învețe.

  14. Până când m-am mutat la bloc, urcam toate scările din București pe jos, pentru că mă temeam că liftul s-ar putea să cadă în puț sau să continue să urce până iese prin acoperiș. Știu că nu mă avantajează aceste destăinuiri, dar cred că port în mine un instinct primitiv care nu se lasă dresat.

  15. Nu știu de ce mă atrag lucrurile și locurile îndepărtate. Nu-mi place să ajung ușor la ceva. Și pe urmă, partea estică a Berlinului mă cheamă, în ciuda acelei rămâneri în urmă, a gustului îndoielnic, a unei anumite brutalități, poate pentru că împart cu oamenii aceia un trecut asemănător (…).

  16. O puzderie de pescăruși se agită într-o cușcă sub un clopot de plasă metalică, se rotesc, țipă sfâșietor sub acoperișul care-i condamnă la captivitate. Iar pe aceeași cupolă, deasupra vacarmului, a zbaterii, un pâlc de porumbei dorm liniștiți. Să cred că numai cei aflați în captivitate vor să zboare și cei care au deasupra cerul liber nu se sinchisesc de asta?

  17. Îți dai seama că acum toate astea îți aparțin, casa și grădina și felinarele și copacii prin care se filtrează lumina, și foșnetul apei înviorând iarba, și aleile cu pietriș, și poarta de fier, totul. Îl privesc cu ochi mari și mă las vârtejului acela de vorbe ca partizanca din filmul Al 41-lea, vrăjită de ofițerul țarist.

  18. Scriitorii sunt păsări rare, așa le place să fie considerați. dar dacă n-ar avea gesturi comune și fiziologii comune, geniul ar rămâne singur în forța de gravitație a altei lumi, ar fi doar o pată neagră în care nu trăiește niciun microorganism.

  19. Mă gândesc la Mihai, prietenul meu cu douăzeci de ani mai mare decât mine, care acum se odihnește probabil într-un cimitir din Paris. El îmi spunea mereu că nu există profesie mai frumoasă decât cea de dezocupat (…).

  20. Mă gândesc la prințul Mâșkin și la Rogojin și simt mai mult ca oricând regretul de a nu mă fi iubit cu un rus.

  21. Mi-e dor de un vin. De fapt, nu de vin, de ora aceea albastră care vine tiptil ca un prestidigitator și-mi scoate eșarfe din mâneci și porumbei din sân. Ce teribilă terapie îmi aplic eu scriind. Am învățat de la Goethe. Când vrei să scapi de o iubire scrii o poezie. Mie îmi trebuie un roman.

  22. Incontinența de veselie a adolescenților germani. O veselie agresivă care nu se gândește că atunci când cineva e singur râsul doare.

  23. Aș vrea să fiu fierbinte ca o vară bucureșteană. Să-mi dau corpul ăsta la întors ca un palton uzat a cărui stofă e ca nouă pe partea nepurtată.

  24. Iar râsul acela deșănțat al adolescenților care-mi zgârie pereții, îmi sparge somnul, îmi sfâșie cerceafurile și mă face să mă sperii de viitor.

  25. Deșert din mine toată repulsia pe care o simt față de ziariști, acești roboți care înregistrează tot conform unor comenzi prestabilite și nu mai au nimic al lor, nimic care să-i oprească pentru o clipă să-și asculte interiorul, nimic omenesc.

  26. Mi-ar fi plăcut să-l am profesor la orele de dictare, nu aș fi făcut greșeli de ortografie.

  27. Vreau să văd femei frumoase și mai ales picante, pentru că aici femeile sunt ori grase, ori seamănă cu bărbații. De fapt, vreau să văd curve.

  28. Totdeauna mi-am dorit, nu, de fapt, nu, era doar un impuls venit din subconștient, să fiu măcar pentru o noapte femeie de stradă într-un oraș străin.

  29. Fizionomia unui oraș pe care ți l-ai însușit, pe care ți l-ai construit. Pe care îl porți înăuntrul tău, crește acolo și tu știi că atunci când îți va umple tot spațiul va trebui să-l pui la loc de unde l-ai luat.

  30. (…) acum descopăr ce mi-am dorit dintotdeauna. Să trăiesc într-un hotel, să fiu total anonimă și să vorbesc cu o frunză.

  31. Lumina felinarelor străbate frunzișul compact ca un siș. Îl simt în inimă.

  32. Totdeauna e un lanț de coincidențe de care suntem legați ca niște câini și nu putem trece mai departe de voința mâinii care ne conduce.

  33. Îmi imaginam ce simte un măr în mâna unui copil care s-a bătut cu zăpadă.

  34. Mă gândesc la Herta. Mă obsedează. O aud vorbind. Indiferent ce spune, o simți vibrând fizic în cuvinte. E întreagă în cuvânt, cu forță și patimă. Rar am întâlnit un scriitor care să semene atât de mult cu ceea ce scrie. (…) Când îi traduc cărțile, simt acolo o mare suferință și compasiune umană, dar și un spirit justițiar care mă neliniștește. Ea nu-și uită niciodată rănile. Durerea ei e maximă. Oare știe să ierte? Are ochi în care nu te poți uita multă vreme. Ochi care dezbracă până la os, ochi care te ustură și te fac să te suspectezi de toate greșelile. Aproape că-ți vine să le inventezi, să scormonești acolo, în încâlcelile gândului până dai de o vină de care nu erai conștient. Herta cauterizează.

  35. (…) mă copleșește deodată o tristețe iremediabilă. E tristețea invizibilă a unei figuri geometrice.

  36. Singura mea legătură cu țara e acest telefon care tace brusc în mijlocul discuției lăsând fraza neterminată, ca și când cel cu care vorbeai a făcut un stop cardiac.

  37. În general nu întreb cum s-au născut ideile, îmi place să cred că s-au născut din neant, așa cum se rupe o unghie sau cum apare o stea din întâmplare.

  38. Berlinul mi-a dat lumea. Nimeni nu mi-a dat vreodată mai mult.

  39. poezia se citește cu ce se scrie:/ fața nevăzută a lunii

  40. iată sunt o cutie nenorocită de carton/ din care s-au scos pantofii/ și i s-a pus capacul la loc.

  41. în pomi atârnă o sută de păsări măiastre/ cu gâtul în jos, și ciorile zboară/ cu pene albastre în cioc, improvizând cuiburi/ în gurile căscate ale visătorilor adormiți.

  42. ceșcuța japoneză este spartă/ și-n zațul ăsta negru de cafea/ a apărut un câine rău la poartă.

  43. sunt semne totdeauna/ ca încheieturile vinete/ ale unor mâini îmblânzite.

  44. septembrie e-un gând/ și noaptea un ziar/ cu textul sfâșiat la jumate.

  45. nu e un anotimp această toamnă/ e însuși patul tău/ în care faci amor în gând/ ca într-o ceainărie chinezească/ ca într-un autobuz cu cocoșați.

  46. și iată norii se răsfiră/ moartea se ameliorează.

  47. iar în bucătării în dezordine/ fața de masă cu romburi/ la fel buzunarele cangurului/ în care puiul crește dormind.

  48. sunt oameni de iarbă/ care se iubesc în parcuri,/ și paznicii trec fără să-i vadă.

  49. Sunt un enfant prodige la 85 de ani. M-am născut la conjuncția dintre un ochi de miel și o furculiță.

  50. în dicționar./ la litera J./ citesc: Jupiter. 75 milioane/ kilometri depărtare de soare. pe planetă se observă/ o pată. de culoare roșie și formă ovală.

  51. e fum dincolo de copaci. arde vaporul din parcul Titan.

  52. le spun poezii. nimeni nu râde. nimeni nu plânge./ pe limba mea aleargă un cal. în galop. dacă e alb./ ninge.

  53. armăsarul respira sacadat.venea de la montă. de sub coada iepei. îl privea un crin/ imperial. când alb. când roșu. l-am auzit nechezând./ ploua ca’n codrii bacăului.

  54. lumânările/ nu țin de cald.

  55. mă dădeam mare. marea a plecat. mi-a răspuns./ au venit munții.

  56. Cuțitul de argint taie strada Plăcerii./ strada Plăcerii intră în Teiul Doamnei.

  57. la morga spitalului. trandafiri gri/ răsar din ciment. ce să facă și ei.

  58. plouă./ și nimeni nu vede ochiul lui jumate verde./ jumate căprui. s-a reabilitat ca orice bărbat./ îmi duce bagaju’.

  59. un mânz alb nechează în difuzor/ și-i frig și burează.

  60. un voiajor. un domn înalt. venea să mă vadă/ tot astfel, pe sub felinare. pe străzile orașului./ trecea încă un ghețar.

  61. vecina de la șase. e trecută de 80/ toți șoferii îi dau 70. vecinul salcâm și vecinul crin./ o salută cu respect. a adoptat trei șoricei.

  62. Baletul e o meserie cu viață scurtă. Iată un motiv simplu pentru care merită să te sinucizi!

  63. Așa cum luna are o față văzută și una nevăzută, așa cum orice râu are un mal stâng și un mal drept, așa cum orice munte are un urcuș și un coborâș, au și neamurile caracterele și destinele lor.

  64. Plecau jidovii în diligențe. Pe cai de furat din grajdurile palatelor maure.

  65. În anul ăla, în mai 1943, a plouat 31 de zile fără oprire.

  66. Ceva mătăsos, foșnitor se zbate în subțioara mea. Mâna răspunde prompt la semnal. Apucă fluturele și-l aruncă pe jos, zbaterea rămâne câteva secunde în palmă. Lângă piciorul fotoliului, capul lui Ioan Botezătorul pe tavă.

  67. Pe ăsta nu poate să-l cheme decât Leo, îmi spuneam, uitându-mă la coama lui rebelă și frecându-mi brațele pe care încă mai stăruia urma strânsorii lui.

  68. Toată noaptea o auzea bătându-i în piept cum bate unu’ cu pumnul în poarta albă (…).

  69. (…) am observat că hârtia pe care scrii este cea mai perfectă ladă de gunoi, tot ce se adună în exces acolo în creier și începe să doară trebuie deșertat. și iubirile dau primele semnalul, eu sunt un balon, un mic dirijabil, când sacii de nisip mă țin pe loc, îi arunc pe rând și mă înalț.

  70. (…) împlinise, în ianuarie, când bradul nu fusese încă despodobit și aruncat de pe balcon, șaizeci și cinci de ani. De pe la cincizeci am început să nu mai vreau ă fiu sărbătorită. Mi se părea la fel de absurd ca și când aș fi schimbat aba la niște flori veștede.

  71. Avea o privire verde inexpresivă care parcă înota într-un borcan gol.

  72. Oricât ți-ai urî trecutul, nu poți scăpa de el.

  73. Sunt ca un aspirator care s-a oprit brusc în mijlocul camerei. Ce caută omul ăsta la mine. Poate chiar face parte din Partidul România Mare. O fi prieten cu Vadim.

  74. (…) mă rog să-mi țină Dumnezeu viu organul cu care scriu.

  75. Un prieten îmi povestise că a încercat (n.r. – o priză de hașiș), și zgomotul subțire pe care îl făcea urina curgând în WC se amplificase atât de mult încât auzea sunete de orgă.

  76. Nu pot să mă culc cu el, nici să-i fiu mamă nu pot.

  77. Vrei s-o păstrez ca amintirile? Ce să fac cu amintirile, nu mai am timp să-mi fac amintiri.

  78. Când am închis ușa, parcă am șters cu tuș negru un cuvânt greșit.

  79. Acum nu mai urăsc pe nimeni.

  80. Nu ți s-a întâmplat niciodată să fii cu un bărbat care te satisface mai mult decât oricare altul și tu să visezi, în timp ce faci amor, la unul care te posedă intelectual. Ai dreptate, știu cum e, dar până la urmă rămâi cu primul.

  81. Cine știe, poate mai am glande tinere și el cu instinctul lui mă simte, altfel nu s-ar purta cu mine cum te porți cu o femeie de care ești îndrăgostit.

  82. Pe suprafața netedă, proaspăt lăcuită, se plimbă nepăsător un gândac, îl strivește cu palma, nenorocitul cade pe parchet, apoi îl mai strivește o dată cu piciorul.

  83. Am cunoscut homosexuali care s-au îndrăgostit de mine și eu de ei. Acele idile au fost cele mai pure și mai înălțătoare întâmplări ale mele.

  84. Eu sunt totul și dragostea și ura și adorația și repulsia și generozitatea și invidia.

  85. Simțeam cum mă atrage, îmi venea să merg cu el până în iad.

  86. În momentul în care îți transformi iubirea în text, realitatea trăită devine derizorie, poate de aceea iubirile artiștilor nu sunt credibile.

  87. (…) în rest, totul e literatură.

Citiți în Ziarul Metropolis > https://www.ziarulmetropolis.ro/nora-iuga-in-87-de-fragmente-superbe/

2 Comentarii adauga un comentariu

  1. mitica says:

    nu i
    nteleg de ce platele nu se dezvolta norma ca anii anteriori

Adauga un comentariu

Nume*

Adresa de email* [Nu va fi publicata]

Comentariu*