Publicat la:
Aprilie 12, 2013
De ce agricultorii nu învaţă de la medici sau de la profesori să se unească?
Unul dintre motivele pentru care agricultorii o duc greu, constă în lipsa lor de solidaritate şi de soliditate.” Liderii” în marea lor majoritate nu au învăţat să pună preţ pe valori. Ei înşişi se cred prea valoroşi, aroganţi, deştepţi, bogaţi şi nu ştiu că sunt vai de mama lor.Au început organizarea de sus în jos şi aproape tot ce fac este cu susul în jos. Efectul se vede la orice pas, inclusiv în subvenții. Acum, cei de la Ministerul Agriculturii dau vina pe reprezentanţii fermierilor, iar aceştia reproşează celor din Minister lipsa fair-play în ceea ce privește comunicarea corectă a cuantumului plăților directe. În primăvara lui 2011 și a lui 2012 s-au anunțat niște sume, adică un cuantum mărit al plăților pentru a ne încânta, iar la Hotărârea de Guvern aferentă și în 2011, și anul trecut, am avut parte numai de reduceri drastice, nejustificate. Aşa ajung fermierii să-şi facă planul de cheltuieli cu o subvenție de 180 de euro/ha, iar mâine se trezesc cu o altă subvenție.De ce ministeriabilii au tăiat nejustificat o sumă de 40 de euro? În momentul de față, noi încasăm 139 de euro/ha, plata europeană – SAPS – în cuantum de 107 euro/ha și 32 euro/ha din plata națională directă complementară (PNDC), asta deși s-a dat o Hotărâre de Guvern pentru 35 de euro. De ce s-a aplicat tăiere la PNDC? Și apoi, de ce s-a scăzut de la 35 la 32 de euro?
O alta inechitate se numeste impozitul pe subvenții. Și asta deoarece persoanele fizice primesc subvenții și nu plătesc impozit, iar persoanele juridice, prind acest impozit în venituri sunt automat impozitate,conform Codului Fiscal.
Care sunt agricultorii scutiţi de impozit?
Veniturile obţinute de persoanele care lucrează suprafeţe de până la două hectare de teren (cereale, cartofi, sfeclă, soia, hamei) sau de până la 0,5 hectare de legume în câmp sau în solar nu sunt impozitate. Totodată şi proprietarii de viţă de vie care lucrează cel mult un hectar de teren sau cei care deţin suprafeţe mai mici de 1,5 hectare cultivate cu pomi fructiferi nu vor plăti impozit. Conform normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor, crescătorii de animale care deţin până la trei capete de bovine, maxim 10 capete de ovine şi caprine, până la şase capete de porcine, maxim 100 de păsări şi 100 de familii de albine, nu vor plăti impozit agricol.
Care este modul de calcul al impozitului agricol pentru animale şi plante?
Dacă un agricultor are, spre exemplu, o suprafaţă de 100 de hectare de grâu sau porumb, primele două hectare nu se impozitează. Pentru restul de 98 de hectare, se aplică norma de venit de 449 lei pe hectar. Astfel, pentru a calcula venitul anual impozabil, fermierul înmulţeşte cele 98 hectare cu 449 de lei pe hectar. Valoarea obţinută o înmulţeşte cu 16 la sută şi obţine suma pe care trebuie să o plătească anual. Dacă fermierul are o fermă formată din 200 de animale (ovine şi caprine), pentru primele 10 capete nu va plăti impozit. Pentru restul, de 190 de capete, se aplică norma de venit de 65 de lei pe cap de animal. Fermierul calculează venitul anual impozabil, înmulţind cele 190 de capete cu 65 de lei, iar valoarea rezultată o înmulţeşte cu 16 la sută. Suma rezultată este echivalentul impozitului anual pe care trebuie să îl plătească fermierul.
Fermierii care deţin suprafeţe foarte mici de teren agricol nu primesc subvenţii şi, ca urmare, nu plătesc noile impozite agricole. în schimb, cei care au în proprietate terenuri cuprinse între 1 şi 2 hectare pot primi subvenţii şi nu plătesc nici impozit. Dacă fermierul deţine 1,5 hectare cultivate cu cereale, plante oleaginoase sau cartofi, poate primi subvenţii de la APIA.
Veniturile obţinute din vânzarea produselor duse la piaţă de către agricultori vor fi supuse unui regim fiscal separat. Pentru a li se calcula impozitul datorat micii agricultori trebuie să estimeze cât vor încasa din vânzările de legume, fructe sau produse de origine animală pe care le vor aduce la piaţă. Veniturile din aceste activităţi se vor taxa anticipat, iar plata se va face în rate semestriale. Fermierii trebuie să-şi evalueze veniturile şi să plătească: prima rată aferentă trimestrului I până pe 24 martie, a doua rată aferentă trimestrului II până pe 25 iunie, a treia rată corespunzătoare trimestrului III până pe 25 septembrie şi a patra rată aferentă trimestrului IV până pe 25 decembrie.
Fermier ec. Elena Timofte, Craiova
