Cum-necum, Legea Camerelor Agricole a fost “nasita” si adoptată de Guvern. In 12 iunie a apărut în Monitorul Oficial. Prin publicarea acestor texte ii punem pe cititori in fata faptului implinit.

Camerele agricole sunt organizaţii neguvernamentale deschise, apolitice, fără scop patrimonial, cu personalitate juridică, cu statut de utilitate publică dobândit în condiţiile prezentei legi. Camerele agricole sunt organizate şi funcţionează în fiecare judeţ, având sediul în municipiul reşedinţă de judeţ, respectiv în municipiul Bucureşti.  La nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti poate funcţiona o singură cameră agricolă iar Camerele agricole judeţene pot înfiinţa camere agricole locale, fără personalitate juridică. În același timp Camera agricolă naţională poate înfiinţa camere agricole regionale, cu personalitate juridică.

 Comitetul de Inițiativă

 La nivel judeţean, prin ordin al prefectului, se constituie comitetul judeţean de iniţiativă, format din maximum 11 membri, din care fac parte: un reprezentant desemnat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale la nivel teritorial; un reprezentant al consiliului judeţean; un reprezentant al instituţiei prefectului; 7 reprezentanţi propuşi de formele asociative din domeniile agricultură şi conexe; un reprezentant al Asociaţiei Comunelor din România. În situaţia în care se înregistrează mai mult de 7 nominalizări din partea formelor asociative din domeniile agricultură şi conexe, desemnarea membrilor se face prin tragere la sorţi, de către o comisie numită de prefect. Comitetele judeţene de iniţiativă îşi încep activitatea în termen de 3 zile de la data înfiinţării.

 În prima şedinţă a comitetului judeţean de iniţiativă membrii acestuia îşi vor alege preşedintele prin vot secret. Comitetul judeţean de iniţiativă se întruneşte în şedinţe ordinare, la convocarea preşedintelui, ori de câte ori este nevoie. Deciziile se iau cu votul majorităţii membrilor comitetului judeţean de iniţiativă. În prima şedinţă îşi desemnează preşedintele. Comitetul judeţean de iniţiativă: a) în termen de 10 zile de la data numirii, delimitează circumscripţiile electorale pentru alegerea colegiilor judeţene ale camerelor agricole; b) desemnează, în termen de 20 de zile de la data delimitării circumscripţiilor electorale, membrii comisiilor electorale de circumscripţie şi ai birourilor electorale de secţie; c) preia de la comisiile electorale de circumscripţie, în termen de 24 de ore de la finalizarea alegerilor, procesele-verbale cu rezultatele alegerilor pe circumscripţiile electorale ale camerelor agricole.

Comitetele judeţene de iniţiativă se dizolvă de drept după validarea alegerilor pentru funcţiile de conducere ale camerelor agricole judeţene. Membrii camerelor agricole judeţene pot fi: a) Membri individuali: fermieri, persoane fizice sau juridice care desfăşoară activităţi în agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură, indiferent de domeniul de activitate, cu domiciliul/sediul în judeţul respective; b)Membri colectivi: asociaţiile profesionale din domeniul agricol, forestier şi conexe înregistrate la nivel judeţean, precum şi grupuri de producători legal constituite; patronate din domeniul agricol, forestier şi conexe reprezentate în teritoriu; sindicate din domeniul agricol, forestier şi conexe reprezentate în teritoriu; cooperative agricole; ocoalele silvice care administrează/asigură servicii silvice pentru fondul forestier, altul decât proprietatea publică a statului; colegiul medicilor veterinari; instituţii de învăţământ şi/sau cercetare agricolă.

 Unde se organizeaza alegerile

 Secţia de votare se organizează la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, aparţinătoare colegiilor judeţene. Fiecare secţie de votare are arondaţi un număr de electori care va fi stabilit la nivelul fiecărui judeţ de către comitetul judeţean de iniţiativă, în baza listelor cu membrii camerelor agricole judeţene. La propunerea comitetului judeţean de iniţiativă, prin ordin al prefectului, vor fi stabilite numărul şi locul secţiilor de votare. Responsabil de amenajarea secţiei de votare este primarul. Comitetul Naţional de Iniţiativă şi comitetele judeţene de iniţiativă ale camerelor agricole vor organiza primele alegeri pentru constituirea camerelor agricole în termen de maximum 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Directorii camerelor agricole judeţene vor fi desemnaţi din rândul personalului angajat.

 Componenţa 

 Colegiul județean al camerelor agricole va fi format din 25 de membri: 8 locuri pentru reprezentanții asociaţiilor profesionale; 2 locuri pentru patronate; 2 locuri pentru sindicate; 2 locuri pentru cooperative;  1 loc pentru reprezentanții proprietarilor de păduri si ai composesoratelor; 1 loc pentru reprezentanții stațiunilor de cercetări sau invatamant agricol;  4 locuri pentru reprezentanții aleși ai fermierilor; 4 locuri pentru reprezentanții aleși ai fermierilor cu vârsta pana la 35 de ani; 1 loc pentru medicii veterinari. Mandatul persoanelor alese in Camerele agricole este de 4 ani, cu excepția mandatului primelor organe de conducere, a cărui durata este de un an.

 Rolul Camerelor Agricole Județene

 Camerele agricole judeţene au următoarele atribuţii: oferă asistenţă tehnică şi consiliere producătorilor agricoli în vederea absorbţiei fondurilor europene; organizează activităţi de popularizare şi asistenţă tehnică de specialitate prin înfiinţarea de loturi demonstrative, demonstraţii practice, târguri, expoziţii, festivaluri, seminare, simpozioane, dezbateri şi mese rotunde; asigură asistenţă tehnică de specialitate, economică şi managerială persoanelor care desfăşoară activităţi în domeniile agricole şi conexe în aplicarea tehnologiilor agricole moderne şi a metodelor noi de conducere a fermelor în scopul eficientizării activităţilor la nivel de fermă; realizează activităţi de formare profesională continuă în domeniul agricol şi conexe, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, ţinând cont de nevoile şi oportunităţile existente; colaborează cu instituţiile de învăţământ şi cercetare agricolă în scopul realizării transferului tehnologic şi diseminarea rezultatelor cercetării aplicative în agricultură prin elaborarea şi distribuirea gratuită de tehnologii de cultură şi de creşterea animalelor, materiale de specialitate, proiecte-model, altele. Mai mult camerele realizează fluxul informaţional către fermieri prin materiale audio-vizuale, emisiuni radio-TV, editarea, multiplicarea şi distribuirea de materiale informative, reviste, cărţi, broşuri, pliante, tehnologii de cultură a plantelor şi de creştere a animalelor, proiecte tehnico-economice şi alte materiale de specialitate; îndeplinesc şi alte atribuţii, conform prevederilor legale şi statutului-cadru.

 Rolul Camerei Agricole Naționale

 Camera Agricolă Naţională are următoarele atribuţii: promovează iniţiativele camerelor agricole judeţene; aprobă nivelul cotizaţiei membrilor; colaborează cu instituţiile administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniu pentru identificarea nevoilor de formare profesională continuă; colaborează cu institute, staţiuni ori companii cu obiect de activitate în cercetarea agricolă fundamentală/aplicată şi inovare; încheie contracte de cercetare şi inovare cu institute, staţiuni şi companii de cercetare din domeniul agricol din România şi din străinătate; participă la proiecte cu finanţare europeană, naţională sau internaţională în domeniul cercetării, inclusiv proiecte în cascadă, în vederea sporirii competitivităţii sectorului agricol din România; elaborează şi aplică planul propriu de formare profesională continuă prin cursuri de iniţiere, calificare, specializare şi perfecţionare a fermierilor; organizează seminare, simpozioane, târguri, expoziţii şi manifestări ştiinţifice de profil, în ţară şi în străinătate; promovează produsele şi serviciile româneşti din domeniu, în ţară şi în străinătate; îndeplineşte şi alte competenţe stabilite prin lege sau prin statut.

 Finanţarea Camerei Agricole Naţionale şi a camerelor agricole judeţene se asigură din:

 a)cotizaţii ale membrilor camerelor agricole;

b)dobânzile şi dividendele rezultate din plasarea sumelor disponibile, în condiţii legale;

c)dividendele societăţilor comerciale înfiinţate în condiţiile art. 3;

d)veniturile din activităţile realizate prevăzute la art. 19, precum şi din alte activităţi economice directe;

e)donaţii şi/sau sponsorizări;f)comisioane;

g)prestări de servicii de consultanţă sau asistenţă către fermieri, contra cost;

h)alte venituri prevăzute de lege.

 Colegiul Naţional al Camerei Agricole Naţionale este forumul decizional constituit din membrii birourilor permanente ale colegiilor camerelor agricole judeţene şi 9 membri ai Biroului permanent al Camerei Agricole Naţionale. Preşedintele Camerei Agricole Naţionale este preşedintele Prezidiului şi al Biroului permanent. Personalul noilor Camere Agricole va fi preluat de la actualele Camere Agricole județene, fără concurs iar procedurile se finalizează, în 120 de zile de la data validării alegerilor pentru organele de conducere ale camerelor agricole județene. Patrimoniul Camerelor Agricole Județene desființate va fi preluat de Camerele Agricole nou-înfiinţate. Persoanele care refuză să fie preluate au dreptul să solicite înscrierea în corpul de rezervă al funcționarilor publici.