Pentru 1 ha Lei
Cheltuieli (C) 12571
• materiale 8374
• ora ta de muncă 3380
• urcări mecanice 817
• venituri (V) 24000
• vânzarea producţiei principale
• subvenţii europene şi naţionale 24000
Conform legislaţiei în vigoare
Rezultat financiar (R = V – C) 11429
Cultura murului
Aceste culturi sunt rentabile, având în vedere precocitatea soiurilor (fructificare încă din anul al doilea după plantare), potenţialul de producţie care poate varia de la 5-6 t/ha la 15-18 şi chiar 20 t/ha, precum şi valorificarea fructelor la preţuri avantajoase. În general, cheltuielile de înfiinţare a unei culturi de mur, fără instalarea sistemului de susţinere, sunt de aproximativ 1.600 de dolari, acestea incluzând pregătirea terenului, valoarea materialelor (îngrăşăminte, material săditor şi altele) şi plantarea. Întreţinerea plantaţiei până la intrarea pe rod (doi ani), inclusiv instalarea sistemului de susţinere se pot ridica la suma de 3.000-3.600 dolari.
– Formarea şi conducerea plantelor
– Forma de conducere cea mai potrivită este pe şpalier cu 3 sârme, situate la distanţele de 0,7 cm, 1,2 cm şi 1,7 cm de sol. Distanţa între şpalieri pe rând este de 5-8 m. Tulpinile plantelor se palisează pe sârme sub formă de evantai.
– Irigarea cea mai indicată este cea localizată, prin picurare.
Soiurile fără ghimpi au un potenţial productiv mai mare, unele chiar foarte mare, cazul soiurilor Thornfree sau Chester, şi îşi maturează fructele în iulie-septembrie. Acestea trebuie cultivate în zone mai adăpostite, pe versanţi sudici, sud-estici sau estici, unde temperaturile minime din iarnă nu coboară sub -15°C. Dacă se cultivă în zone cu îngheţuri mai mari, plantele se pot proteja peste iarnă prin culcarea pe sol a tulpinilor şi acoperirea acestora cu pământ şi resturi vegetale.
Fertilizarea solului
După înfiinţarea plantaţiei, prima fertilizare de bază se face la 2 ani, după care se repetă din 2 în 2 ani. Ea constă în 3-4 kg/m² gunoi de grajd 30-40g/m², sare potasică 30g/m² superfosfat.Particularităţi de creştere şi fructificare:
Deşi majoritatea soiurilor sunt autofertile, polenizarea încrucişată asigură obţinerea de producţii maxime şi de calitate superioară. Soiurile de mur fără ghimpi se maturează mai târziu decât cele cu ghimpi iar ca epocă de măturare murul se recoltează de la sfârşit de iulie până la început de octombrie, în funcţie de soi. Murul intră în perioada de rodire deplină în anul IV de cultură. Producţia de fructe se ridică la 12-15 t/ha, iar longevitatea plantaţiilor este de 12-15 ani.
Tăierile aplicate murului:
Imediat după plantare se scurtează tulpinile la înălţimea de15-20 cm.
În anul următor se efectuează o tăiere de formare, primăvara, după ce pericolul de îngheţ a trecut, când se aleg 2-3 tulpini din cele mai viguroase, care se scurtează la 1,2-1,5 m. Pe parcursul verii toate creşterile se conduc şi se palisează cu grijă. Creşterile laterale se răresc la 3-4 pentru fiecare tulpină şi se taie la 20-25 cm lungime. Restul creşterilor inclusiv cele rămase de la plantare, se îndepărtează de la suprafaţă solului. Vara când tulpinile ajung la înălţimea de 60-70 cm, se aleg max. 6-7 lăstari bine dezvoltaţi, amplasaţi distanţat şi se conduc pe spalier. Restul lăstarilor se suprimă. Primăvara anului III tulpinile alese încă din perioada de vegetaţie a anului precedent, care acum au vârsta de 2 ani, se taie la înălţimea corespunzătoare sistemului de conducere. Începând din IV de la plantare şi continuând cu următorii, în funcţie de dezvoltarea tufelor se vor alege un număr mai mare de tulpinii (6-8) şi se va proceda în acelaşi mod.
Tipuri de mure: Există două tipuri principale de mure: mure cu ghimpi sau mure fără ghimpi.
• Tipuri de zmeură: • Zmeurul de vară, Zmeurul cu fructe negre,
Zmeurul cu fructe purpurii, Zmeurul de toamnă.
Distanţele utilizate pentru plantarea murelor şi zmeurii:
• În rând: mure fără ghimpi – 2,4 metri; mure cu ghimpi – 1,0 metri; zmeură – 0,8 – 2,0 metri • Între rânduri: mure fără ghimpi – 3,0 metri; mure cu ghimpi – 3,0 metri; zmeură – 2,5 – 3,0 metri