Rockefeller, Rothschild, Porsche, este doar   trinitatea   cea  mai  bogata   din lume, a căror influenţă se extinde în toate  domeniile . Iata si alte familii:

Rupert

Familia Rupert a început afacerile în 1941 cu o companie producătoare de ţigări. De asemenea, familia deţine peste 50% din piaţa vinurilor din Africa de Sud, în parteneriat cu familia Rothschild. Clinicile private Mediclinic sunt deţinute tot de familia Rupert.

McMahon

Familia McMahon a reuşit să facă din wrestling un sport de origine americană un imperiu de miliarde de dolari.

Genovese

Este una dintre cele mai importante familii mafiote italiene care au controlat SUA în secolul XX.

Astor

Business-ul familiei Astor a început în secolul al XVIII-lea şi a constat în construcţii de hoteluri şi blocuri de locuinţe pentru newyorkezi.

Capetian

Capeţienii au început să domnească în Franţa odată cu încoronarea lui Hugo Capet în 987. Dinastia Capeţienilor este cea mai mare şi cea mai veche din Europa.

Porsche

Ferdinand Piech este CEO Porsche, fiind nepotul creatorului brandului, iar soţia sa controlează Volkswagen.   Porsche este una dintre maşinile sport mult dorite, în timp ce Volkswagen este cunoscută ca ”maşina poporului”, însă cele două companii surori funcţionează împreună.

Rockefeller

Încă din secolul al XIX-lea familia Rockefeller conducea afaceri importante cu petrol, iar acum îşi exercită influenţa prin intermediul JP Morgan Chase, una dintre cele mai vechi instituţii financiare din lume.

Oppenheimer

Familia Oppenheimer deţine acţiuni în companiile care controlează un procent semnificativ din bogăţiile minerale din lume.

Tata

Familia Tata este originară din India şi a reuşit de-a lungul anilor să-şi exercite puterea în domenii ca imobiliare, automobile şi textile.

listă se află actuali sau foşti politicieni români, alături de politicieni din Marea Britanie, Rusia, Ucraina, Georgia, Kenya, India, Liechtenstein, Mexic, Liban, Tunisia, Congo, Zimbabwe, Rwanda, Paraguay, Djibouti, Senegal, Filipine şi Algeria.

2. Cadastrarea și intabularea terenurilor sunt obligatorii, deoarece din 2020 subvențiile nu se vor mai acorda pe fermă;

Suprafața care va fi cadastrată și intabulată este de 14 milioane de hectare extravilan și se estimează că se va plăti 30 de euro pe hectar.

Costurile totale ale programului sunt de 415 milioane de euro. Din această sumă, 265 de milioane de euro provin din fondurile europene pe dezvoltare regională și 150 milioane de euro de la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară.

În decembrie anul trecut, proiectul hotărârii de Guvern privind programul național de cadastrare și intabulare a fost supus dezbaterii publice. Banii alocați acestui proiect sunt în buget, iar actul normativ este în curs de aprobare. Practic, cadastrarea și intabularea terenurilor trebuie să se încheie în 2018 pentru ca fermierii să poată dovedi că exploatează terenul sau au ferme de animale și să beneficieze de subvenții.

“Va intra un nou sistem de plată și din 2020 nu vom mai putea plăti dacă nu avem totul intabulat. Noi am inclus acest sistem în legislația noastră cu privire la plățile directe din 2018, ca să obișnuim oamenii cu sistemul, dar ar trebui să cadastrăm până atunci”, a declarat Daniel Botănoiu

 3 Evoluția pieței și a prețurilor porumbului

Revista-raport “Cereale: piețe mondiale și comerț” din luna ianuarie 2015, a Departamentului Agriculturii Statelor Unite, prezintă noi date despre evoluția producției mondiale și din principalele țări cultivatoare de cereale, precum și despre comerțul și prețurile principalelor culturi cerealiere.

Producția mondială 2014/15 de porumb, estimată la 9 ian. de USDA, este de 988,1 mil. t, mai mică cu 3,5 mil. t față de estimarea din luna decembrie (când a fost de 991,6 mil. t) și cu 0,3 mil. t peste nivelul producției din anul de piață 2013/14.

Marile țări producătoare de porumb în 204/15 (mil. t) sunt: SUA (361,1, față de 365,9 mil. t în luna decembrie), China (215,5, față de 218,5 mil. t în anul trecut), Brazilia (75), UE (74), Ucraina (27), Mexic (23), India (22), Federația Rusă (12).

Consumul mondial de porumb în 2014/15 este evaluat la 968,9 mil. t, comparativ cu 944,9 mil. t în 2013/14. Marile țări consumatoare de porumb în 2014/15 (mil. t) sunt: SUA (300,8), China (216), UE (77,5), Brazilia (56,5), Mexic (33,3), India (20), Japonia (15,4), Egipt (13,8), Canada (12,4), Coreea de Sud (10,1).

Comerțul mondial (importuri/exporturi) cu porumb în 2014/15 este apreciat la 114,8 mil. t, comparativ cu 129,6 mil. t în anul de piață 2013/14.

Marile țări importatoare de porumb în 2014/15 (mil. t) sunt: Japonia (15,4), Mexic (10,9), Coreea de Sud (9,6), Egipt (7,5), UE (7), Iran (5,5), SUA (5), Taiwan (4,2), Columbia (4,2).

Stocurile mondiale de porumb la finele anului de piață (31 aug. 2015) sunt prognozate la 189,1 mil. t, față de 172,2 mil. t în 2013/14.Marile țări deținătoare de stocuri la 31 aug. 2015 (mil. t) sunt: China (78,7, neexportabile), SUA (47,7), Brazilia (17,6), UE (7,4), India (3), Mexic (2,9), Argentina (2,4).

Comerțul mondial cu porumb în acest an de piață, deși este mai mic cu aprox. 14,8 mil. t, este totuși activ în acest sezon având în vedere și prețul mai atractiv decât al grâului furajer, dar și a celorlalte culturi furajere. Prețul la poarta fermei din SUA, din acest sezon, a urcat ușor în această lună atât la porumb cât și la sorg, iar sorgul a depășit prețul porumbului pentru prima dată din 2006/07.

De la apariția raportului USDA din decembrie 2014, cotațiile porumbului din SUA au atins vârful de 191 dolari/t iar apoi au căzut la 180 dolari/t la începutul lunii ianuarie deoarece prețul a fost supus presiunii unor oferte foarte mari, dar și de un dolar puternic. Pe măsură ce stocurile din vechea recoltă (2013/14) s-au restrâns, cotațiile porumbului din Argentina au rămas cu 10 dolari/t sub cele din SUA, iar cotațiile de la Marea Neagră au crescut cu 9 dolari/t peste cele din SUA.

 4. Croatia  anulează datoriile celor mai săraci oameni din ţară , care locuiesc cu chirie şi nu îşi pot plăti datoriile

În acest program sunt incluse datoriile către companiile energetice, bănci şi alţi furnizori de credite şi operatorii de telecomunicaţii.

Premierul   a declarat că”Facem tot posibilul să uşurăm vieţile oamenilor, în această criză prelungită şi stresantă, pentru a le da şansa unui nou început”, a afirmat Milanovic luna trecută, într-o conferinţă de presă în care a anunţat programul.

Potrivit autorităţilor, de această măsură vor beneficia circa 60.000 de persoane, dintr-o populaţie de 4,4 milioane.

Programul va costa creditorii până la 2,1 miliarde de kuna (309 milioane dolari), conform estimărilor Reuters.

Ideea guvernului este de a susţine relansarea activităţilor economice prin stimularea consumului, în urma deblocării conturilor bancare ale datorniciilor.

5. Decit sarac si neinvatat in Vaslui,mai bine doctorand de buzunare  …hai hui si prin parlament 

Din datele Institutului Judeţean de Statistică  Vaslui aflam  că aproape 60% din populaţie are cel mult opt clase şi 2 din 10 copii abandonează şcoala chiar din clasele primare.Fara a ne intreba despre cultura,invatatura celor cu 8 clase ,ori despre analfabetii cu doctorate,le reamintim guvernantilor de dupa Ceausescu –sa nu uite ca acesti oameni saraci si neinvatati nu sun tai lor si ca o sad ea socoteala toata vesnicia pentru acest POTOP DE PROSTIE SI DE SARACIE.Daca numai in judeţul Vaslui sunt peste 7 mii de analfabeţi,care este Recolta Nationala!

Anul trecut rata abandonului şcolar a fost de aproximativ 1,85%, un procent destul de mare în comparaţie cu alte judeţe.

Pentru a combate abandonul şcolar, autorităţile judeţene au realizat, între altele, proiectul “Hai la şcoală” prin care copiii din comunităţile sărace din mediul rural au primit chiar şi sprijin material pentru a se reîntoarce la şcoală.