Dacă în 2011, 16,7 milioane fermieri din 29 de state ale globului au cultivat peste 160 milioane hectare cu plante transgenice (adică aproape 10% din suprafaţa totală cultivată la nivel mondial), anul trecut suprafaţa a crescut cu încă 3%, mai ales în America de Nord (Canada, S.U.A.), America de Sud (Argentina, Brazilia) şi Asia (China şi India). Este interesant de observat că două materii prime agricole pe care Europa le importă masiv sunt obţinute, la nivel mondial, predominant prin aplicarea rezultatelor cercetării biotehnologice: patru cincimi din culturile de bumbac şi trei sferturi din cele de soia sunt transgenice. Fermierii cultivă plante modificate genetic pentru beneficiile lor agronomice, care se traduc în rezultate financiare, în special reducerea cheltuielilor.
Studiile arată că agricultura biotehnologică, prin practicile agronomice pe care le permite (de pildă, lucrări minime ale solului) induce economii semnificative de energie şi reduce emisiile de gaze cu efect de seră (doar pentru 2009, aceste reduceri sunt estimate la 17,7 miliarde kg de CO2, rezultatele din economia de combustibil). Altfel spus, această cantitate de dioxid de carbon este echivalentă cu retragerea din circulaţie a 7,8 milioane de maşini.
Într-un raport emis în 2009, World Wide Fund for Nature (WWF) identifică potenţialul biotehnologiei industriale şi rolul ei în construirea unui viitor sustenabil. Studiul a ajuns la concluzia că folosirea plantelor transgenice ar putea reduce emisia de gaze de seră cu o cantitate între 1 şi 2,5 miliarde de tone CO2 pe an până în 2030.
Biotehnologia nu pierde teren (la alţii)
Publicat la:
Martie 5, 2013
1 Comentariu
adauga un comentariu
cum sa piarda teren daca ei sunt destepti, solidari, muncitori , resposabili, inteligenti etc