Alesii Consiliului Local Suceava isi promoveaza VALORILE -Matei Vişniec ~Frumusetile rarisime din Cetatea Severinului imbogatesc circuitul turistic european~ Primarii si alte autoritati din Județul Harghita vor sa faca din acest judet o capitala europeama a turismului~ Zilele municipiului Moinești au fost la inaltime ~Si Consiliul Județean Olt aderă la Asociaţia Craiova Capitală Europeană a Culturii 2021~ Mărginimea Sibiului a câştigat titlul de “Destinaţie Europeană de Excelenţă” pentru turismul şi gastronomia locală…Prefectul de Maramures nu vrea…~ Comunele clujene- Băişoara, Ciurila, Cojocna, Frata, Iara, Mihai Viteazu, Moldoveneşti, Negreni, Râşca şi Sănduleşti,vor avea primele bancomate de joburi din mediul rural din ţară~ La vasluienii saraci nici hotiile nu trag…etc

ttAleşii locali suceveni au aprobat   proiectul de hotărâre iniţiat de primarul Ion Lungu privind înfiinţarea Teatrului Municipal ”Matei Vişniec”. Carmen Veronica Steiciuc, desemnată director interimar al instituţiei,  va funcţiona în sediul Centrului Cultural Bucovina.

Domnia sa  se va ocupa de conducerea teatrului până la organizarea concursului pentru postul de manager al instituţiei. Primarul Sucevei a spus că finanţarea activităţii teatrului ”Matei Vişniec” va fi asigurată de la bugetul local şi din venituri proprii.

În 2012, dramaturgul şi scriitorul Matei Vişniec a fost numit cetăţean de onoare al municipiului Suceava. După ce i-a fost oferit acest titlu, primarul a anunţat intenţia autorităţilor de înfiinţare a unui teatru profesionist care să poarte numele dramaturgului. La acea vreme, Matei Vişniec spunea că nu va fi un cetăţean de onoare obişnuit, precizând că are deja un program cultural pentru Bucovina. Anual, Matei Vişniec organizează, la Suceava şi Rădăuţi, un festival de teatru în care sunt prezentate piese ale sale puse în scenă de trupe de teatru din România şi din străinătate. În cadrul festivalului, Matei Vişniec acordă un premiu pentru cea mai bună piesă de teatru scurt scrisă de un licean. Matei Vişniec s-a născut în 1956, la Rădăuţi, unde a urmat şcoala primară, gimnaziul şi liceul. Ulterior, a absolvit cursurile Facultăţii de Filosofie şi Istorie a Universităţii Bucureşti. Stabilit la Paris din 1987, Matei Vişniec este considerat unul dintre cei mai importanţi autori dramatici ai momentului, una dintre vocile cele mai subtile care pot fi auzite în Europa, iar piesele sale sunt jucate în peste 40 de ţări şi traduse în peste 20 de limbi. În anul 2009, Matei Vişniec a primit premiul european acordat de Societatea Autorilor şi Compozitorilor Dramatici din Franţa (SACD), pentru întreaga sa activitate, iar în România i s-a decernat, de mai multe ori, premiul pentru dramaturgie al Uniunii Scriitorilor, premiul UNITER şi premiul pentru dramaturgie al Academiei Române.

Primarii si alte  autoritati    din Județul Harghita  vor sa  faca  din acest judet  o capitala europeama a  turismului

Peste 500 de kilometri de trasee turistice vor fi reabilitate şi marcate până la sfârşitul anului de salvamontiştii harghiteni, în cadrul mai multor proiecte care au ca scop asigurarea practicării turismului montan în siguranţă.
Şeful Serviciului Public Salvamont Salvaspeo al Consiliului Judeţean (CJ) Harghita, Fekete Ors, a declarat pentru AGERPRES că în acest moment se lucrează la marcarea a 350 de kilometri de trasee turistice în munţii Ciucului, proiectul fiind susţinut de un producător de bere care finanţează proiecte sociale. Salvatorii montani au efectuat măsurătorile, au curăţat traseele şi au început marcarea lor.
‘Suntem în plină acţiune. Până acum am marcat peste 100 km de trasee în zona Ghimeş şi vom continua şi în perioada următoare. De asemenea, urmează să montăm 50 de stâlpi cu indicatoare de traseu, dar şi 20 de panouri cu hărţile traseelor turistice’, a declarat Fekete Ors.
Una dintre activităţile cele mai importante în cadrul proiectului este realizarea hărţii munţilor Ciuc, care nu mai era actualizată din anii 70. Potrivit şefului salvamontiştilor harghiteni, s-a constatat că situaţia din teren era cu totul alta decât cea prezentată în vechea hartă turistică, peste 80 la sută dintre traseele turistice marcate pe hartă fiind, practic, inexistente.
Harta realizată în cadrul acestui proiect va fi amplasată pe panouri, pe traseele turistice, va putea fi descărcată gratuit de pe site-ul Serviciului de Salvamont Harghita şi există promisiunea că producătorul de bere va sprijini financiar şi tipărirea ei.
Fekete Ors a mai spus că în această perioadă, împreună cu cercetaşii harghiteni, se lucrează şi la un proiect de marcare a traseele turistice în munţii Călimani, astfel încât acestea să fie accesibile şi iarnă. El a explicat că în unele situaţii, marcajele sunt realizate pe pietre şi sunt folosite doar vara, motiv pentru care s-au confecţionat 150 de stâlpi care vor fi amplasaţi pe şase trasee turistice din munţii Călimani.
Salvamontiştii au reuşit să marcheze şi 150 km de trasee turistice care leagă staţiunea Borsec de municipiul Gheorgheni şi se lucrează la marcarea şi reabilitarea altor 50 de kilometri în munţii Giurgeului. În acelaşi timp, salvatorii montani verifică dacă traseele reabilitate în ultimii cinci ani se află în stare bună şi dacă se impun noi intervenţii.
Fekete Ors a spus că începând cu 2010, când a demarat programul Consiliului Judeţean Harghita privind practicarea turismului montan în siguranţă, s-au marcat şi reabilitat 1.700 de kilometri de trasee turistice şi au fost amplasate 15 refugii montane. De asemenea, s-au derulat zeci de programe prin care copiii sunt învăţaţi cum să se comporte în natură, cum să acorde primul ajutor sau cum să se orienteze, în situaţia în care se rătăcesc.
Drept urmare, spune şeful Serviciului Public de Salvamont Salvaspeo al Consiliului Judeţean (CJ) Harghita, Fekete Ors, a crescut afluxul turiştilor pe traseele din judeţ şi a scăzut considerabil, cu aproape 70 la sută, numărul intervenţiilor pentru recuperarea persoanelor rătăcite

Domnii primari  – sub “umbrella” carora se rostuiesc  aceste comori  ,ne-au  trimis citeva detalii despre unice   frumuseti daruite pentru turistii din tara si din strainatate

 Spre Daia Romana,Alba
La doar câţiva kilometri de oraşul Sebeş, spre satul Daia Română, se ridică din pământ oun “munte” de piatră, cu forme bizare. Versanţii alcătuiţi din coloane şi creste evocă, la fiecare pas, o colosală orgă de stâncă, o pădure împietrită, zidurile unei cetăţi fantastice, cu contraforturi ciclopice… Trandafirie în lumina tare a soarelui de la miezul zilei, capătă la asfinţit o caldă nuanţă de roşu-cărămiziu intens, care i-a adus şi numele: Râpa Roşie.
Făuritoarea acestui straniu edificiu natural din piatră este apa. Ea a săpat, în feluritele roci – marne, argile, gresii – care alcătuiesc Râpa Roşie, coloane şi piramide, şanţuri, tuneluri şi văgăuni – o bogăţie de forme care fac din Râpa Roşie o privelişte rară, la fel de spectaculoasă ca Marele Canion al Americii de Nord (de care aminteşte prin culoarea intensă) şi la fel de impresionantă ca faimoasele “badlands” – un relief de eroziune cu ameninţătoare proeminenţe de piatră – ale aceluiaşi continent. De altfel, Râpa Roşie este ea însăşi o formaţiune de tip „badlands”, spun geologii, care aşa numesc aceste structuri rezultate prin eroziune – un microrelief de piramide şi turnuri, separate prin ravene. Alternanţa de roci şi procesele de şiroire sunt aici factorii determinanţi ai formării spectaculosului relief al Râpei Roşii.
Articolul integral poate fi citit pe Descoperă.ro: http://www.descopera.ro/…/13080213-rapa-rosie-cetatea-fabul…
  Cetatea Devei!!!
Cetatea Devei este considerată una dintre cele mai importante fortificaţii medivale din Transilvania. A fost stăpânită de voievozi, de principi, de conti şi de ducese. A fost dată în dar, vândută sau bombardată. Fiecare a lăsat ceva în urma sa. Mai un zid de de apărare, mai o încăpere, mai o sală de bal sau chiar au extins cetatea cu un etaj întreg. Şi-au dorit ca ea să nu fie utilizată doar pentru apărare şi întâlniri ocazionale, ci să servească drept locuinţă. Nu una austeră, ci una de lux.
Astăzi, ruinele sale sunt vizibile de la depărtare, graţie poziţionării sale strategice, pe un vârf de deal care domină Valea Mureşului şi principala arteră de legătură a României cu centrul şi vestul Europei. Cetatea a fost ridicată în secolul al XIII-lea, dar urmele de locuire sunt mult mai vechi: există descoperiri care datează din neolitic sau epoca bronzului. Prima menţiune documentară care face referire la Cetatea Devei datează din anul 1269.
Articolul integral poate fi citit pe: http://cetateadeva.ro/
  Lacul Roşu!!!
Lacul Roşu (local cunoscut şi sub numele de Lacul Ghilcoş) este un lac de baraj natural format în 1837, la poalele Muntelui Hăşmaşul Mare, în apropierea Cheilor Bicazului, la distanţa de 26 km de Gheorgheni, în judeţul Harghita. La ultimele măsurători, efectuate în anul 1987, dimensiunile acestuia sunt: lacul se întinde pe un perimetru de 2.830 m, aria este de 114.676 m² şi volumul apei care se acumulează este de 587.503 m³. Lacul s-a format la altitudinea de 983 m, într-o depresiune cu un climat predominant subalpin.
Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Lacul_Ro%C8%99u
Delta Dunării, paradisul aproape pierdut!!!
DISTRIBUIE ŞI HAI SĂ PROMOVĂM ACEASTĂ MINUNATĂ FRUMUSEŢE A ROMÂNIEI!!!
Delta Dunării (3446 km²), aflată în mare parte în Dobrogea, România şi parţial în Ucraina, este a doua ca mărime şi cea mai bine conservată dintre deltele europene.
Delta Dunării a intrat în patrimoniul mondial al UNESCO în 1991, este clasificată ca rezervaţie a biosferei la nivel naţional în România şi ca parc naţional în taxonomia internaţională a IUCN. Aceasta se suprapune siturilor de importanţă comunitară Delta Dunării (sit SCI) şi Delta Dunării (zona maritimă), precum şi ariei de protecţie specială avifaunistică Delta Dunării şi Complexul Razim – Sinoie.
Parcul naţional include rezervaţiile naturale: Capul Doloșman, Cetatea Histria, Complexul Vătafu – Lunghuleţ, Complexul Sacalin Zătoane, Grindul şi Lacul Răducu, Grindul Chituc, Grindul Lupilor, Insula Popina, Lacul Potcoava, Pădurea Caraorman, Pădurea Letea, Roşca – Buhaiova, Corbu-Nuntaşi – Histria, Lacul Belciug, Lacul Potcoava, Lacul Rotundu, Arinişul Erenciuc, Complexul Periteaşca – Leahova, Complexul Vătafu – Lunghuleţ, Lacul Nebunu, Pădurea Babadag – Codru, Dealul Ghiunghiurmez şi Sărăturile Murighiol.
Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Delta_Dun%C4%83rii
  Mănăstirea Nera!!!
Mănăstirea Nera, aşezată la 20 km de Oraviţa, este locul unde viaţa monahală intensă se împleteşte cu îndeletniciri curate în atelierele de pictură, litografie, muzică psaltică, sculptură în lemn şi de apicultură în stupina mănăstirii. Sunt tot mai mult cunoscute produsele tămăduitoare din plante naturale realizate de măicuţe.
Mănăstirea Nera este una din mănăstirile din Banat care urmează “dreapta credinţă” a vechilor sihăstrii din jurul Oraviţei care au existat între secolele XI-XIV: Ilidia şi Vărădia.
Aşezată în mijlocul naturii, pe malul stâng al râului Nera, în apropierea localităţii Slatina Nera, Mănăstirea Nera este cea mai mare din Banat, cu aproape 60 de călugăriţe care trăiesc după rânduiala de deplină nevoire şi apropiere de Dumnezeu: trudă multă, rugăciune continuă şi hrană puţină.
Mănăstirea Nera este tot mai cunoscută nu doar pentru viaţa monahală intensă care sălăşluieşte în ea, ci şi pentru “leacurile” din plante naturale, zămislite de măicuţe prin muncă şi rugăciune pentru tratament, dar şi pentru consum.
Sursa: https://www.facebook.com/banatulmontan/
  Munţii Bucegi!!!
Se întind de-a lungul porţiunii superioare a Văii Prahovei, în estul Carpaţilor Meridionali şi privesc maiestuos spre oraşele presărate ca nişte perle pe această vale: Predeal, Azuga, Buşteni, Poiana Ţapului, Sinaia.
În cadrul Munţilor Bucegi, pe teritoriul Judeţului Braşov se găsesc câteva obiective puse sub ocrotire, care au statut de rezervaţie naturală: abruptul Bucşoiului, Valea Mălăieşti şi Valea Gaura, unde s-au retras cele mai multe capre negre.
În regim de ocrotire intră şi zona superioară a pădurilor de molid, unde caprele se retrag în timpul iernii.
În aceste areale mai sunt protejate şi alte animale: râsul, cocoşul de munte şi multe specii floristice rare.
Citeşte mai mult la: http://muntii-bucegi.ro/Asezare_limite_vecini_relief/

Adauga un comentariu

Nume*

Adresa de email* [Nu va fi publicata]

Comentariu*