Condiţiile de mediu din spaţiile protejate, necesare creşterii şi dezvoltării plantelor de castraveţi sunt, în acelaşi timp, favorabile apariţiei şi evoluţiei atacului unor agenţi patogeni care diminuează producţia din punct de vedere cantitativ şi o depreciază calitativ. Dintre aceştia, cei prezentaţi mai jos produc cele mai mari pierderi de recoltă.

Sphaerotheca fuliginea (Schlech.) Salm. f. cucurbitae Jacz – făinarea:

Boala se manifestă pe toate organele aeriene ale plantelor, la suprafaţa cărora apare un puf alb, făinos, format din miceliu, conidiofori şi conidii. Pe frunze, petele sunt la început izolate, mai frecvente pe partea superioară, apoi devin confluente şi acoperă în întregime suprafaţa acestora. În dreptul petelor ţesuturile se îngălbenesc, se brunifică şi se usucă. În condiţii favorabile, atacul se manifestă şi pe peţiolurile frunzelor şi tulpini.

În timpul perioadei de vegetaţie, agentul patogen se răspândeşte prin intermediul conidiilor care sunt diseminate cu ajutorul curenţilor de aer, apei şi insectelor, germinând pe organele susceptibile ale plantelor la temperaturi cuprinse între 10 şi 32°C, cu un optim la 26 – 28°C şi la umiditate atmosferică de 70 %. În condiţiile favorabile, durata perioadei de incubaţie este de 5 – 7 zile. Dacă cel puţin 7 zile consecutiv se înregistrează temperaturi medii egale sau mai mari de 20°C şi umiditate atmosferică peste 60 %, probabilitatea apariţiei atacului este mare.

La semnalarea atacului se vor aplica tratamente cu Amistar X Tra 0,05%, Score 250 – 0,05%, Impact 25 – 0,02%, Systhane Forte 0,02%, Tilt (Bumper, Cavaler) 0,015 – 0,02%, Shavit 0,05%, Ortiva 250 -0,075%, Flint Max 75 – 0,03%, Shavit F 0,2%, Kumulus DF 0,4%; Microthiol Special 0,4%, Thiovit Jet 0,4%, Karathane Gold 0,05%.

Tratamentele cu fungicide de contact se repetă la intervale de  6 – 8 zile iar cele cu fungicide sistemice la 10 – 12 zile.

Pseudoperonospora cubensis (Berk. et Curt.) Rostov – mana:

Atacul se manifestă numai pe frunze, indiferent de faza fenologică în care se află plantele. Pe partea superioară a acestora se observă pete de formă colţuroasă, de culoare gălbuie (fig. 1), delimitate de nervurile secundare care, în evoluţie ulterioară, devin brune.

În dreptul petelor, pe partea inferioară a frunzelor, se formează un puf cenuşiu-violaceu constituit din conidioforii şi conidiile ciupercii. În condiţii favorabile pentru atac petele se extind şi confluează cuprinzând în întregime suprafaţa limbului frunzelor, care se usucă, iar plantele sunt defoliate rapid.

De pe miceliu, care se ramifică puternic în spaţiile intercelulare, se formează conidioforii care ies prin stomate şi conidiile. Conidiile germinează numai în prezenţa picăturilor de apă şi dau naştere la zoospori biflagelaţi care pătrund prin stomate şi produc noi infecţii. Temperatura optimă pentru producerea infecţiilor este de 15 – 22°C. În timpul perioadei de vegetaţie agentul patogen se răspândeşte prin intermediul conidiilor care sunt transportate de curenţii de aer la distanţe mari. Forma de rezistenţă a ciupercii este reprezentată de oospori.

Măsurile de prevenire şi combatere au o importanţă deosebită în limitarea atacului. Distrugerea resturilor vegetale şi o rotaţie a culturilor de 3 – 4 ani contribuie la diminuarea sursei de infecţie. Irigarea se va face numai pe rigole, sau prin picurare. Totodată se va asigura o temperatură de 20°C în timpul nopţii.

Cultivarea soiurilor şi hibrizilor care prezintă diferite niveluri de rezistenţă la acest agent patogen permite reducerea numărului de tratamente în timpul perioadei de vegetaţie.

Pentru combatere se pot folosi următoarele produse: Amistar X TRA 0,05%, Moltovin 0,35%, Previcur Energy 0,15%, Melody Compact 49 – 0,2%, Acrobat MZ 0,2%, Infinito 0,14%, Folio Gold 0,25%, Shavit F 0,2%, Ridomil Gold MZ 68 – 0,25%, Aliette (Alleato, Fostonic) 0,2%, Curzate Manox 0,25%, Cuproxate Flow 0,3 – 0,4%, Bouillie Bordelaise 0,75%, Super Champ 250 – 0,25%, Funguran 30 – 0,5%, Kocide 2000 – 0,25%, Vitra 0,3%, Dithane M 45 (Novozir MN 80, Winner M 80, Manfil, Scut, Vondozeb) 0,2%, Merpan 80 – 0,15%, Folpan 80 – 0,15%, Bravo 500 (Mycoguard, Balear, Rover) 0,2%, Fantic M 0,25%, Banjo 500 – 0,04%, Java M 0,225%, Fugomil 75 – 0,25%, Verita 0,25%, Ranman 0,02%.

Intervalul dintre tratamente se stabileşte în funcţie de presiunea de infecţie, sensibilitatea la atac a cultivarelor utilizate şi modul de acţiune al fungicidelor folosite (contact, sistemic sau contact + sistemic): presiune puternică, cultivar sensibil 6 – 7 zile, presiune puternică, cultivar rezistent/tolerant, 10 – 12 zile.

Atacul se manifestă pe toate organele aeriene ale plantelor: cotiledoane, frunze, tulpini şi fructe. Pe cotiledoane, boala se manifestă prin apariţia unor pete mici, colţuroase sau circulare, de culoare verde închis-brun, hidrozate, situate spre vârful cotiledoanelor sau pe întreaga suprafaţă a acestora. Cotiledoanele atacate puternic rămân mici, se brunifică şi se usucă.

Pe frunze se observă apariţia de pete colţuroase, hidrozate (fig. 2), dispuse frecvent de-a lungul nervurilor şi de culoare verde închis (verde crud). La început petele au 2 – 7 mm, iar apoi, când condiţiile climatice sunt favorabile (umiditate atmosferică peste 90 %), ele confluează, ocupând suprafeţe mari din limbul foliar. De obicei, pe faţa interioară a frunzelor, pe timp umed, se observă apariţia exsudatului  bacterian mucilaginos sub formă de picături ce se usucă, cu timpul transformându-se într-o crustă alb-cenuşie, care lipseşte în cazul atacului de mană produs de Pseudoperonospora cubensis. După câteva zile, petele se brunifică, iar ţesuturile din dreptul lor se usucă, se desprind şi cad, iar frunzele apar ciuruite. Când infecţia cuprinde şi nervura principală, se constată o deformare a limbului foliar.

Simptome asemănătoare apar şi pe peţiolurile frunzelor şi chiar pe tulpini, iar organele atacate, cu timpul, se veştejesc, putrezesc sau se usucă, după cum umiditatea atmosferică este redusă sau ridicată.

Pe fructe, atacul se manifestă sub formă de pete mici, cu aspect neregulat sau circulare, cu diametrul de 1 – 3 mm, hidrozate, de culoare verde închis, cu centrul albicios, care se usucă şi ulterior crapă. Pe vreme umedă, aceste pete se acoperă cu un exsudat albicios care conţine numeroase bacterii.

Plantele puternic atacate cresc mai încet, iar producţia lor este diminuată.

În sol, bacteria Pseudomans lachrymans rezistă în resturile de plante bolnave, conservându-se timp de un an. Răspândirea bacteriei în cultură este favorizată de precipitaţii, irigarea prin aspersiune, insecte, tratamente cu insecticide etc.

Infecţiile secundare sunt favorizate de temperaturi cuprinse între 18 şi 25°C şi de umiditatea relativă mai mare de 90 %.

Pentru combaterea acestui agent patogen se pot folosi cu succes produsele Cuproxate Flow 0,3 – 0,4%, Champ 77 – 0,3%, Bouillie Bordelaise 0,75%, Super Champ 250 – 0,25%, Kocide 2000 – 0,25%, Vitra 50 – 0,3%, Melody Compact 49 – 0,2%, Moltovin 0,35%.

Primul tratament se face de regulă după ce plantele depăşesc înălţimea de 50 cm iar următoarele 4 – 5 la intervale de 6 – 12 zile, în funcţie de remanenţa produselor şi de evoluţia factorilor climatici (intervalul este mai redus în perioadele cu nebulozitate şi precipitaţii).

Un rol deosebit în prevenirea apariţiei atacului agenţilor patogeni şi încetinirea evoluţiei acestuia îl are aerisirea periodică a solariilor, care permite zvântarea condensului de pe foliajul plantelor şi diminuarea umidităţii atmosferice. Efectuarea la timp a operaţiunilor „în verde” (copilit, defolierea plantelor în partea bazală, ciupirea lăstarilor, cârnit) permite o mai bună circulaţie a curenţilor de aer şi implicit se reduce riscul declanşării atacului agenţilor patogeni. O atenţie deosebită se va acorda fertilizării raţionale cu principalele elemente nutritive, pe baza cartării agrochimice şi a cerinţelor plantelor corespunzătoare fenofazelor, care conferă acestora o rezistenţă sporită la atacul agenţilor patogeni. Deficitul de azot sensibilizează plantele, în timp ce excesul (fără a atinge niveluri de toxicitate) favorizează creşterea luxuriantă a foliajului şi împiedică aerisirea normală a culturilor, creându-se astfel un microclimat optim pentru apariţia şi extinderea atacului. Irigarea prin picurare diminuează de asemenea, în mare măsură, riscul declanşării atacului agenţilor patogeni. Respectarea complexului de măsuri de prevenire şi combatere menţionat mai sus, asigură o stare fitosanitară bună a culturilor de castraveţi din solarii şi implicit obţinerea unor producţii superioare din punct de vedere cantitativ şi calitativ.