a))) 1.Vesnicia s-a nascut la sat, dar viticultorii din Podgoria Averesti-Husi , au “altoit-o” si au innobilat pe Doamna Vinurilor Romanesti -cu noi medalii de aur; b)))-Dubai-ul a intrat in Cartea Recordului datorita celei mai mari gradini cu flori din lume, Dubai Miracle Garden…Invitatie pe virful muntelui uitat de lume ; Singurul sat din Europa unde 16 familii trăiesc cel mai aproape de cer

 Revista Informatii Agrorurale va ofera ,fara bani,spatiul pentru publicat orice text si  oferte sau cereri la Anunturi Gratuite  pe www.informatii-agrorurale.roaver
1.  1 .  Dupa succesele obtinute  la Concursul International de Vinuri de la Bucuresti din 1968, cand vinurile de Averesti au fost pentru prima data medaliate international, au urmat alte confruntari. Dr. ing. Avram D. TUDOSIE
2. “La început, vinul este asemenea unui copil zburdalnic pus pe șotii, pregătit să facă năzbâtii dacă nu-l urmărești cu atenție. Îl crești, îl educi și el devine un tânăr elegant, zvelt și plin de viață. Apoi, te cucerește.”  Dr. Ing. Cladiu Crețu
Maestrul Vinului de Averești
 3 . Bogatia Profesionala a specialistului Dulute si a viticultorilor de aici    rodeste in   laurii Podgoriei Averesti
4. Unica Podgorie din tara unde  aciditatea vinurilor obtinute   atinge valori record este la Averesti-Husi
5. Tradiția vinului de Averesti este inaltata pe modernizarea plantatiei si tehnologiei de vinificatie

a))) 1.Vesnicia s-a nascut la sat, dar viticultorii din Podgoria Averesti-Husi , au “altoit-o” si au innobilat pe Doamna Vinurilor Romanesti -cu noi medalii de aur; b)))-Dubai-ul a intrat in Cartea Recordului datorita celei mai mari gradini cu flori din lume, Dubai Miracle Garden

 

a)1 .  Dupa succesele obtinute  la Concursul International de Vinuri de la Bucuresti din 1968, cand vinurile de Averesti au fost pentru prima data medaliate international, au urmat alte confruntari. Aceste vinuri unicate  au concurat  si cistigat alte si alte  premii la  Concursul National din 1996, de la Bucuresti, Concursul National de la Vaslui din 1984, 1987 si 1996, cand s-au castigat 9 medalii de aur.Apoi, vinurile cu marca Vinicola Averesti, din soiurile Aligote si Rene Faure, din recolta anului 2012, au primit alte doua  onorabile medalii de aur.Premierea  confirma  inca o data ca Podgoria Averesti – Husi a intrat in elita podgoriilor consacrate precum Cotnari, Murfatlar, Dealul Mare etc., cu vinuri mereu medaliate.          Cinste celor ce au revendicat Podgoria Averesti la nivel national, precum Constantin Dulute, Claudiu Cretu si Mursa  Dumitru -Teodor, care au plantat in ultimii 3 ani  500 ha si au construit un modern complex de vinificatie de 500 de vagoane.

Le uram succes pe mai departe.

Dr. ing. Avram D. TUDOSIE

“Selectând tehnologia și echipamentele de producție, evităm pe cât posibil operațiunile bruște, dure, asupra strugurilor, astfel încât boabele să fie strivite asemenea strângerii lor între degete. Așa obținem noi un must curat, fără a fi necesară corecția cu diferite produse oenologice.”

Dr. Ing. Cladiu Crețu
Maestrul Vinului de Averești

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

 

CRAMA AVEREŞTI

 

Adresa: Bunesti – Averești, Jud. Vaslui

Telefon: +4 0235 484 830

Coordonate GPS: 46.788219, 27.9895116

Regiune: Podgoria Huși, centrul viticol Averești

Suprafață: 570 Ha

Litri de vin îmbuteliați anual: 1.000.000 L

Proprietar: Constantin Dulute

Vinificator: Claudiu Cretu

Branduri de vin:

Vin de Averești; Colectia Locurile (Povestesti, Îndraznești, Cinstești, Dăruiești, Drăgostești, Cucerești); Colecția Regală (Zghihară de Huși, Aligote, Fetească Regală, Cuvee Regal, Busuioacă de Bohotin, Sauvignon Blanc); Două Culturi (Rene Faure).

 

Soiuri de struguri: Zghihară, Aligote, Fetească Regală, Fetească Albă, Busuioacă de Bohotin, Sauvignon Blanc, Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră.

 

Scurtă descriere a cramei: Fondată în 1884, podgoriile Averești sunt la fel de vechi ca regiunea Huși. Crama Averești este situată la o altitudine mare, unde solul ușor acid și temperaturile scazute favorizează producerea de vinuri acidulate și delicate. Podgoria acoperă în jur de 30 de hectare. Obiectivul principal este producerea de vinuri premium.

Persoană de contact: Crina Dulute  +4 0740 014 426, crina.dulute@vindeaveresti.ro Email: office@vindeaveresti.ro  Site: www.vindeaveresti.ro

 

vvv 3 . Bogatia Profesionala a specialistului Dulute si a viticultorilor de aici    rodeste in   laurii Podgoriei Averesti

Specialistul Constantin Dulute si-a cladit personalitatea ,cu modestie,inca din studentie,unde cu truda si migala si-a pus temelia  reusitelor de azi .De atunci se intrezarea conturul  unui specialist de TOP.Cu toate frinele si obstacolele interpuse,nu a depus armele si nici n-o va face. A petrecut o viata în agricultura si va continua sa indure , sa lupte,sa se bucure  deopotriva   si    sa innobileze   laurii Podgoriei Averesti

Ultima reusita a prins contur pe fundalul defrisarilor  nationale de vii ,livezi si paduri .A plantat si 560 ha de vie, pe dealurile de la Averesti, mai sus de Husi. Cele cinci ferme au fiecare cate un inginer-sef si un director care coordoneaza lucrarile. Faima licorilor descantate aici creste lent, ca aburii alcoolului din vinul de Zghihara.

“Viticultura este partea de sus a agriculturii. O pot practica numai oamenii cu pasiune. Vin nu poate face oricine. Cine investeste cu gandul ca va castiga maine, sa renunte. Aici trebuie sa investesti pe termen lung, sa ai rabdare si sa-ti placa. Mai ales, sa ai nervii tari. De cinci ani investesc în vie si nu am luat niciun leu de-acolo. Mai astept alti patru-cinci ani, pana va veni profitul. Investitia într-un hectar de vie este de minim 25.000 de euro”, ne spune Constantin Dulute.
Nascut la Cotnari, la 6 iulie 1959, a terminat Facultatea de Agronomie la Iasi, în anul 1984. Repartizat la IAS Barlad, a fost director la Agrocomplexul Barlad, care avea sa fie luat prin “licitatie” de catre Adrian Porumboiu. In perioada 1997-1999, a fost director general la DADR Vaslui. In 2000, a intrat în afaceri.

 A cumparat mai întai 200 de hectare de pamant, apoi a început sa înfiinteze podgoria de la Averesti, prin reconversie. 75% din fonduri a primit pana la înfiintare. A preluat pivnita de la Averesti, veche din 1870, cea mai mare din regiune. A avut proiect de dezvoltare si pentru crama.
“A fost ca o nostalgie intrarea mea în afacerea de la Averesti. Am înfiintat 100 de hectare de vie dupa revolutie. In 2005, am cumparat societatea din Averesti, care era în pragul falimentului. Dupa ce am cumparat terenul, în 2010, am început investitiile”, spune podgoreanul.
“In 2004, am început investitiile în Insula Mare a Brailei. Este o afacere complexa, cu toate problemele din zona. Avem acolo 1.000 de oameni si fiecare cu treaba lui. Lucrurile merg. Am stat o vreme în zona, dar mai am si alte business-uri. Vreau sa fac un parc eolian de 4 MW la Emil Racovita, judetul Vaslui. Este investitia mea. Daca as compara cu toate problemele si riscurile din agricultura, as putea afirma ca parcul eolian poate fi cea mai buna investitie. Doua turbine costa aproape 7 milioane de euro. In septembrie, intra în functiune.”

  
Chiar daca toata lumea vorbeste despre avantaje si crede ca se pricepe, agricultura a fost si ramane foarte riscanta

“Au fost perioade în care nu primeam subventii. Am avut aceasta zona cu mari riscuri de seceta, cu îngheturi pe timp de iarna. Eu lucrez în agricultura de 30 de ani si stiu ce spun. Toti recolteaza si vand de pe camp pentru a-si plati datoriile din urma. Investitiile din agricultura se amortizeaza foarte greu. Trebuie sa ai mii de hectare sa cumperi tractoare, combine performante.
Nu e simplu sa amortizezi din produse agricole 300.000 de euro, cat ai dat pe un tractor, pe o combina. Acum, toti cei care au cumparat utilaje cauta piese de schimb. Este un dezastru! Ne-au prins cu utilajele, suntem nevoiti sa luam piese de schimb, care sunt foarte scumpe. Intretinerea acestor utilaje, cu care noi ne-am dotat prin fonduri europene, va deveni o mare povara pentru agricultori. Ca sa nu discutam de preturile pietei. Produsele noastre agricole nu tin pasul la scumpiri cu piesele de schimb si combustibilii. Seceta este o amenintare permanenta pentru noi”,  A lucrat în zootehnie, a facut cultura mare, viticultura. Era director tehnic la IAS Barlad si avea ferma de vaci. Badeana, Barlad si Tutova erau la un loc.
“Am crescut în via de la Cotnari. Tata avea vie, livada si pamant arabil”.
Avand experienta  necesara, Constantin Dulute stie bine ce este via. “Utilajele speciale pentru vie costa mult. Tehnologia de întretinere a viei este scumpa. Iar în final, piata vinului e foarte dificila pentru ca falsurile depasesc 50%. Ne fac concurenta neloiala cei care prepara vinuri din prafuri. Cunoscatorii care prefera un vin de calitate reprezinta un segment mic, 10-15%. Din tot ce am facut, cea mai multa pasiune am depus în vie”.

Calitatea vinului pleaca din vie,caci avem cea mai buna materie prima pentru vinuri spumante din Romania   la Averesti; Este cea mai buna aciditate din tara

bbb
Pentru pregatirea terenului, Dulute a adus un italian din Toscana. In toamna, mai planteaza o suta de hectare. “In primul an, a venit un francez la plantat. El era surprins ca eu am stat acolo si umblam prin noroi, credea ca trec doar cu masina pe drum si plec acasa. Am plantat-o cu laser si cu GPS. Colaborez cu o firma care a lucrat în Italia si merge foarte bine”. A plantat 50% soiuri autohtone si 50% soiuri straine. Via preluata de el avea soiuri romanesti si un Aligoté. Soiurile autohtone sunt Busuioaca de Bohotin si Zghihara de Husi, Feteasca Alba, Feteasca Regala, Feteasca Neagra.
S-a orientat si spre soiurile internationale Tramini, Sauvignon Blanc, Ottonel, un Riesling de Rin adus din Germania, care se potriveste foarte bine la conditiile de aciditate de la Averesti, Merlot, Cabernet… A pus si 10 ha de Chardonnay pentru ca urmatorul pas este sa faca vin spumant.
“Cea mai buna materie prima pentru vinuri spumante din Romania este la Averesti. Este cea mai buna aciditate din tara, la o altitudine de 380 de metri fata de nivelul marii, cu un climat adecvat, cu nopti racoroase si zile cu insolatie. Aciditatea este foarte proaspata si aromele se mentin excelent”.

Noi avem  tehnologie frantuzeasca si facem vinuri foarte curate. Cand am iesit noi cu adevarata Busuioaca de Bohotin, oamenii spuneau ca e falsa, ca e prea decolorata. Nu stiau cum arata adevarata Busuioaca de Bohotin

Multi produc acest vin, dar cel mai apreciat e tot cel de Averesti. Am baut asemenea vinuri, excesiv de aromate si gretos de dulci. Dulute m-a convins ca erau falsuri. “La Husi, se combina pe vremuri vinul rosu cu vin alb si iesea Busuioaca de Bohotin! Noi avem  tehnologie frantuzeasca si facem vinuri foarte curate. Cand am iesit noi cu Busuioaca de Bohotin, oamenii spuneau ca e falsa, ca e prea decolorata. Nu stiau cum arata adevarata Busuioaca de Bohotin. Ei stiau ca trebuie sa fie roz spre rosu. Strugurele de Busuioaca este rosé. Am pus prima data 5 ha de Busuioaca, am facut selectie din mai multe varietati de butuci si am trimis altoi în Italia. Italienii pun portaltoi. In toamna, primim 200.000 de fire pentru plantare. Acolo facem altoirea fiindca nu avem conditii în tara”, spune fermierul.
E scump, dar nu are varianta mai buna si apoi nu vrea sa riste. “Cel mai important lucru într-o vie este materialul saditor. Am lucrat cu pepiniera Mercier din Franta în primul an si nu am avut necazuri. Este cea mai mare pepiniera din lume. Acum lucrez cu o firma din Italia, care are specialisti si laboratoare”.

Zghihara se cultiva numai la Husi. Un vin cu aciditate foarte mare, de cursa lunga. Multi oameni îl cumpara fiindca nu are glucide. Nicolae Ceausescu si Nicolae Vacaroiu îl preferau.

  
La capat de rand, podgoreanul a plantat cate un trandafir. Aceasta floare e foarte sensibila la fainare. Daca este atacat trandafirul, peste trei zile apare boala si la vie. Asa afla fermierul ca trebuie sa faca tratamentele. Busuioaca de Bohotin este mai pretentioasa la îngrijire. E de mare mirare ca din acest pamant lutos Busuioaca poate rafina arome diafane de trandafir, cu o aciditate redusa.
Pusa pe acelasi pamant, Zghihara este însa mai aspra, cum suna si cuvantul cu origine necunoscuta. Unii spun ca vine de la “a zghihui”. Este vinul pentru diabetici. Un soi indigen, care a scapat de filoxera. Este din aceeasi familie cu Galbena de Odobesti. Se cultiva numai la Husi. Un vin cu aciditate foarte mare, de cursa lunga. Multi oameni îl cumpara fiindca nu are glucide. Nicolae Ceausescu si Nicolae Vacaroiu îl preferau.
Soiurile autohtone romanesti au mari sanse sa se mentina pe piata. “Daca vreti sa intrati pe piata noastra, trebuie sa veniti cu soiurile voastre pentru ca noi stim ce înseamna Sauvignon si celelalte,” ne spun strainii. Avem soiuri cu care putem iesi oricand: Grasa de Cotnari, Zghihara de Husi, Feteasca Regala, Feteasca Neagra. Portaltoii sunt internationali, aceiasi pe care i-am folosit si noi înainte de 1989. Noi stabilim daca vrem portaltoi cu radacini adanci, pentru a rezista la seceta”, spune Dulute.

Toata via este pe stalpi de metal, cu sarme duble din otel inox, flexibil, cu resort langa fiecare stalp pentru cresterea elongatiei  

mmm

 

 Constantin Dulute a plantat toata via pe stalpi de metal, cu sarme duble din otel inox, flexibil, cu resort langa fiecare stalp pentru cresterea elongatiei. Aceasta tehnologie face posibila recoltarea mecanica. “Greu este recoltatul. In 2013, a plouat doua saptamani continuu la recoltare. Avem nevoie de 100 de oameni pe zi. Noi am testat o masina de recoltat si mai asteptam 5-6 din Franta. Dupa ce trece de anul al cincilea, via se maturizeaza si se poate culege mecanic, fara riscuri”, spune fermierul.
Aici apar discutii lungi între Europa si noua lume a vinurilor – Argentina, SUA, Chile – în ce priveste calitatea culesului mecanic. Unii sustin ca e mai bun culesul manual, traditional. Altii ca e mai bun culesul mecanic, fara ciorchine. Francezii au încercat sa reduca la minim si trecerea vinului prin pompe pentru a scadea oxidarea. Au tehnologii noi, prin cadere libera, ca sa nu mai treaca prin snec. Contactul cu aerul trebuie sa fie cat mai scurt.
Vinul este un organism viu: un copil care creste, se maturizeaza si îmbatraneste. Dar  …

 Productivitatea si calitatea vinurilor de la Averesti se intretine prin investitii consistente
       In ultimii ani ,producătorul de vinuri Avereşti a facut  investiţii în valoare de  milioane de euro. Banii au fost cheltuiţi pentru replantări şi pentru obtinerea unor vinuri noi.

Crama Avereşti a intrat,de anul trecut şi pe piaţa vinurilor roze şi intenţionează ca, pe viitor, să exporte o parte din produsele sale.

Cu ocazia târgului Goodwine a fost lansat pe piaţă Busuioacă de Bohotin demidulce. Acest vin cu origini în Podgoria Huşi a fost lansat  începând cu martie 2014, în limita a 20.000 de sticle.

Vinul de Avereşti a început în zona Moldovei, unde îşi are şi rădăcinile, urmându-şi evoluţia şi în zona Munteniei. Scopul nostru imediat este să acoperim întreaga ţară, dar pregătim şi intrarea pe piaţa externă cu noile soiuri plantate. În prezent, vinurile noastre sunt prezente în HoReCa, dar şi în retail.

Pe HoReCa avem o colecţie pe care unii ar numi-o “alfabetică”. Veţi recunoaşte aceste vinuri prin etichetele cu scut şi iniţiala soiului înscrisă. În colecţie avem soiurile de Zghihara, Aligote, Fetească Regală şi mai nou Busuioacă de Bohotin. La această gamă se adaugă şi cupajul Rene Faure (Zghihara şi Aligote), o întâlnire distinsă dintre două soiuri, dintre două culturi şi dintre două lumi care se aştern perfect, una în braţele celeilalte.

Rene Faure este numele primului inginer din domeniu, cel care a pus bazele centrului viticol şi a cultivat cu inspiraţie soiuri româneşti alături de soiuri franţuzeşti.

Pentru retail avem o gamă ce numeşte locuri şi îndemnuri la voie bună din ţinutul vinului de Avereşti. Astfel, în magazine găsim vinuri ca să Povesteşti (Zghihară de Huşi), Îndrăzneşti, Cinsteşti, Dăruieşti, Drăgosteşti şi Cucereşti (Fetească Regală demidulce).

În 2013 am început reînfiinţarea unui areal de 110 ha de vie şi dotarea fermelor, investiţie care se ridică la 2 milioane de euro.

Pentru 2014 am investit  2,5 mil euro,   pentru realizarea unei linii de vinuri aromate şi roşii şi pentru replantarea a încă 100 ha de vie.

: Acum avem 550 de ha de vie, din care 230 de ha sunt pe rod şi 320 de ha – vie tânără. Intenţionăm să replantăm toată suprafaţa de vie veche în următorii doi ani. Imediat după alocarea fondurilor europene, societatea a cerut finanţare pentru replantare, înfiinţarea unei linii de îmbuteliere şi investiţii în ferme, în total investiţia ajungând la 9 milioane de euro. Pentru replantare au fost cheltuite peste 6,5 milioane de euro, fiind înlocuită viţa de vie de pe o suprafaţă de 320 de ha. Printre noile soiuri se numără Busuioaca de Bohotin, Traminer, Sauvig¬non, Muscat Ottonel şi Cabernet Sauvignon. Linia de îmbuteliere, în care au fost investite aproximativ 2 milioane de euro, a fost finalizată în 2011, anul din care putem să începem să vorbim despre relansarea centrului viticol ca fiind Crama Avereşti.  Este îmbucurător faptul că majoritatea consumatorilor sunt din ce în ce mai educaţi în ceea ce priveşte alegerea unui tip de vin. În privinţa aceasta, cel mai mare merit revine degustătorilor, somelierilor, bloggerilor de vin şi revistelor de profil, dar şi companiilor care se întrec în degustări şi în lansarea vinurilor de calitate superioară pentru clienţii lor. Adevărul este că oamenii cer informaţii, iar mulţi îşi doresc să ştie să aprecieze şi să aleagă un vin bun.

 

 4. Unica Podgorie din tara unde  aciditatea vinurilor obtinute   atinge valori record este la Averesti-Husi

 nnn

Aflat la aproape 60 de kilometri Iasi si la mai putin de 20 de kilometri de orasul Husi, Averestiul este una dintre cele mai neobisnuite podgorii din tara, si asta datorita unei caracteristici unice: aciditatea vinurilor obtinute aici atinge valori record.

Vechi domeniu boieresc, infiintat in 1884 de catre boierul Negruzzi si administrat la acea vreme de catre viticultorul francez Rene Forret, centrul viticol Averesti se mai poate mandri si cu faptul ca este locul unde a fost introdus primul sistem de irigare din tara. In urma colectivizarii, Averestiul intra in sistemul organizatoric al IAS-ului Husi. La sfarsitul anilor ’90, inceputul anilor 2000, IAS Husi se divizeaza, iar podgoria isi recapata oarecum identitatea. In 2005, este preluat de catre Constantin Dulute, care il transforma in Vinicola Averesti 2000.

In acest moment, compania exploateaza 560 de hectare de vita de vie, plantate cu Aligote, Zghihara de Husi, Feteasca Regala, Feteasca Alba si Sauvignon Blanc, insa in urma investitiilor in reconversia a peste 100 de hectare, in plantatie vor mai aparea si parcele de Muscat Ottonel, Traminer roz, Busuioaca de Bohotin si Chardonnay. Programul investitional demarat la inceputul anului 2011 mai prevede, pe langa intinerirea vitei de vie, si modernizarea cramei si utilarea acesteia cu vinificatoare si vase de stocare de inox, prese si o linie de imbuteliere „Acum crama are o capacitate de stocare de 350 de vagoane, majoritatea recipiente de polstif, dar acestea vor fi inlocuite”, specificaClaudiu Cretu, directorul tehnic al cramei, adaugand ca investitiile facute se ridica la suma de 1,5 – 2 milioane de euro. Unul dintre punctele de atractie de la Averesti este partea subterana a cramei, locul unde vinurile vor fi stocate in tancuri din inox. Construita la sfarsitul secolului al XIX-lea, aceasta va intra de asemenea, potrivit lui Claudiu Cretu, intr-un program de cosmetizare.

Dupa cum aminteam, una dintre principalele caracteristici ale vinurilor de aici este aciditatea ridicata, cea mai mare din tara. „Structura solurilor, clima si pozitia geografica influenteaza vita de vie, vinurile fiind foarte acide. Cu toate acestea, acizii malici sunt blocati, iar vinurile nu sunt foarte agresive”, explica oenologul cramei, care considera ca aceasta caracteristica face ca vinurile sa poata fi lucrate mult mai usor. Ca filosofie in vinificare, Claudiu Cretu spune ca este adeptul tehnicilor moderne, dar ca prefera sa lase vinurile sa evolueze cat mai natural, fiind reticent fata de preparatele enzimatice si, in acelasi timp, preferand produse cat mai neutrale, care sa nu influenteze aromatic vinul. „Prima data cand am vandut vinurile unui producator mare din Romania, dupa ceva vreme mi-a telefonat sa-mi spuna ca vinurile sunt falsificate, ca au aciditatea prea ridicata. In 2002, am avut probleme cu aciditatea vinurilor, nu le cumpara nimeni. Am incercat chiar sa le fac fermentatie malolactica pentru a le face mai atractive”, isi aminteste Claudiu Cretu.

Pana acum, Vinicola Averesti a comercializat numai vinuri vrac, printre cumparatori numarandu-se companii cu nume pe piata autohtona, insa incepand cu recolta 2011 se intentioneaza lansarea pe piata a primelor vinuri imbuteliate. Deja exista si un o propunere de brand, „Ave”, vin realizat prin amestecul soiurilor Feteasca alba si Feteasca regala, realizat inca din plantatie. Pe langa modernizarea cramei si intinerirea plantatiei, la Vinicola Averesti se intentioneaza si achizitionarea unei linii de producere a vinurilor spumante, dupa metoda Champenoise. „Aciditatea de aici este perfecta pentru obtinerea de vinuri spumante”, spune Cretu.

VINICOLA AVERESTI 2000
Adresa: loc. Averesti, jud. Vaslui
Mobil: 0745.830.342
Fax: 0749.258.889
Suprafata: 560 de hectare

 

  5. Tradiția vinului de Averesti este inaltata pe modernizarea plantatiei si tehnologiei de vinificatie

Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR) a organizat, în colaborare cu Icar Tours, o vizită la Iași și laCramele Averești. O premieră  extrem de reușită.

ADAR: câteva repere

ADAR-ul   a fost înființată în 1994 de absolvenții primelor cursuri de formare și autorizare a degustătorilor, care au început în 1993 la Institutul de Cercetări pentru Viticultură și Vinificație (ulterior în cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București). Actualmente, asociația are 147 de membri.

Întâlnirile ADAR se fac trimestrial, de 18 ani încoace, din 1994, adică chiar de la înființarea asociației, a precizat Traian Petrea („sufletul” manifestării ieșene). Una dintre ele (cea de la sfârșit de februarie-început de martie) se face „la punct fix”, inițial la Timișul de Sus (în memoria primei întâlniri ADAR), apoi, de trei ani încoace, la Sinaia. În rest, celelalte întâlniri se desfășoară, prin rotație, la cramele din toată țara. Și, după cum ați ghicit deja, cea mai recentă dintre ele tocmai s-a încheiat și a avut drept punct de reper una dintre cramele tinere și promițătoare ale României: Averești.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Averești, scurtă prezentare istorică

De la Dimitrie Cantemir aflăm că, încă din vremea sa, vinurile de Huși erau, după cele de la Cotnari, cele mai apreciate din Moldova și se bucurau de mare succes în Europa. Datorită calităților lor naturale, puteau rezista bine bine la transport și erau căutate (o spunea Giovani Antonio Magni, în anul 1597), alături de celelalte vinuri moldovenești, de „negustorii armeni, evrei, unguri, sași și raguzani”.

Exploatația actuală datează din 1874, an în care a fost construită și crama, din piatră cioplită, cu un culoar principal de 150 m și 10 hrube secundare. La construcție s-a folosit și un amestec special de îngrășământ, nisip și lut, care absoarbe umezeala.

Tot din aceeași perioadă datează și conacul, care a rezistat până în zilele noastre și care a devenit o adevărată emblemă a Cramei Averești. De menționat că, pentru administrarea domeniului, Ștefan Negruți a adus un horticultor francez, inginerul René Faure, care a introdus în cultură, alături de soiurile tradiționale, și soiuri franțuzești. Pentru a-i cinsti amintirea, la Averești se face acum un vin botezat Cuvée René Faure, la care participă româneasca Zghihară și franțuzescul Aligoté.

Trebuie subliniat și faptul că viile de la Averești au fost primele vii irigate prin țevi de fier din România. Irigarea se făcea pe baza unui sistem ingenios (un fel deperpetuum mobile, să zicem), bazat pe diferența de nivel și pe efectul „lovitură de berbec”.

După cel de-al doilea război mondial și exproprierea care a urmat, vechile proprietăți Negruți au trecut la GAS Averești iar, mai apoi, au intrat în componența IAS Huși.

Ce înseamnă astăzi Cramele Averești

Plantațiile de viță-de-vie se întind pe 556 ha (520 în proprietate), dintre care 315 ha sunt intrate în procesul de reconversie, ne-au spus gazdele noastre (proprietarul societății, Constantin Duluțe, directorul pentru vinificație,Claudiu Crețu, și directorul pentru partea de viticultură, Dumitru MORSA).

Structura actuală de soiuri include Zghihară, Fetească Albă, Fetească Regală și Aligoté, la care se vor adăuga, după intrarea pe rod a hectarelor din cadrul programului de reconversie, Sauvignon Blanc, Traminer Roz, Muscat Ottonel, Riesling de Rhin și Busuioacă de Bohotin. Mai mult, încălzirea globală se pare că permite și plantarea de soiuri roșii în zonă; până una-alta, mai mult ca experiment, au fost plantate 10 ha de Cabernet Sauvignon(un soi care, trebuie precizat, a mai fost prezent la Averești încă de pe vremea luiRené Faure).

Iar după ce se va termina această etapă, la final va apărea aici și o fabrică de spumante. Mai ales datorită faptului că că vinurile din zonă au o aciditate excepțională, chiar ar fi păcat ca o asemenea posibilitate să nu fie exploatată.

Și, pentru cei care se tot întreabă (pe bună dreptate) de ce se găsesc atât de greu vinurile de Averești, o veste bună: tocmai a sosit la cramă o linie modernă de îmbuteliere și instalarea ei se află în faza finală.

 

Vinurile de Averești, promoția 2012

Evident că vizita la cramă a cuprins și o degustare a vinurilor produse aici. A fost vorba, în ordinea turnării în pahare, de Zghihara 2011, Aligoté-ul 2011, Feteasca Regală 2011, Cuvée René Faure (vă spuneam, Zghihară+Aligoté) 2011, Aligote demisec 2011, Cuvée Ave, demisec, 2011 și, o mare surpriză, Zghihară 2000.

Despre ele, vom mai avea ocazia să mai vorbim. Tot ce pot să vă spun, deocamdată, e că preferințele mele se îndreaptă spre Zghihară, Aligoté (sec) și Cuvée René Faure (nu neapărat în această ordine), dar cred că și vinurile cu rest de zahăr („comerciale”, să le zicem) își vor găsi, probabil, fanii lor.

Și două vorbe despre Zghihara „bătrână” (nici nu credeam că așa ceva există, probabil nici dumneavoastră): dacă buchetul de sticlă și aciditatea se prezintă la parametri optimi, vinul, din păcate, e cam subțire și pe panta descendentă. Dar tot a fost o experiență extrem de interesantă, fie doar și prin ineditul ei.

 

În loc de final 

(foto)directorul pentru vinificație,slefuitorul   licorolor nobile,meditint spre alti lauri,Claudiu Crețu)ccc

Trebuie să recunosc în acest provizoriu final că, pentru mine, experiența a fost mai mult decât foarte plăcută. Atât pentru faptul că am reușit, în fine, să văd Averești-ul (care mi s-a înfățișat chiar peste așteptările mele, care oricum erau dintre cele mai optimiste), cât și pentru faptul că am putut, în fine, să cunosc, în fine, câteva dintre personalitățile ADAR-ului cu care am colaborat, cam virtual și indirect, în ultimii ani (sau pe care îi știam doar din auzite): Lucia Nistor, Petre Badea, Dan Boboc, Dorin Heroiu, Ioan Nămoloșanu, Bogdan Nechita, Dorin Popa. Dar și să mă reîntâlnesc cu Liviu Grigorică, Mihai Baniță, Gheorghe Crăciunescu, Viorel Ralea, Ilie Ciomaga și, deloc în ultimul rând, cei doi ingineri Petrea (iar dacă am uita pe cineva în viteza enumerării, îmi cer iertare, promit să refac această oricum incompletă listă). Plus Florin Bărhălescu (Icar Tours), cel care, prin eforturile sale, deja face mai multe pentru vinurile de Iași decât… Scuze, asta e o altă discuție, poate altădată.

A, de ce provizoriu final? Pentru că a urmat și degustarea de a doua zi. Dar despre ea în episodul următor, că deja m-am întins cu povestea asta nepermis de mult.

 b)))-Dubai-ul a intrat in Cartea Recordului datorita celei mai mari gradini cu flori din lume, Dubai Miracle Garden .

Gradina, cu o suprafața de 72.000 de metri patrați, cuprinde nu mai puțin de 45 de milioane de flori.

Arhitectul peisagist care a amenajat gradina, Akar, a declarat ca, prin acest proiect, a vrut “sa dovedeasca ca desertul poate fi inverzit daca se foloseste un sistem riguros de irigare”.

Invitatie  pe virful muntelui uitat de lume ;Singurul sat din Europa unde 16 familii trăiesc cel mai aproape de cer

Pe coasta vârfului Petreasa, la o altitudine unde respiri parcă începutul zilei de mâine înaintea tuturor, 16 familii de moți trăiesc în propria lor țară, după propriile cutume și legi nescrise. Satul Petreasa, județul Alba, este unic în toată Europa, însă cei care au vizitat acest loc fascinant pot fi numărați pe degetele de la mâini.

De moții din Apuseni a auzit multă lume doar odată cu nenorocirea care a avut loc în 2014, când s-a prăbușit avionul cu medici, pilotat de Adrian Iovan și Răzvan Petrescu. Toată lumea i-a ridicat în slăvi, și pe bună dreptate, pentru spiritul salvator, dar câți s-au întrebat cine sunt acești bravi oameni coborâți din creierii munților, a căror istorie o cunoaște probabil o mână de oameni. Am pornit să le cunoaștem ținutul, unul pe cât de greu de cutreierat, pe atât de fascinant.
ANGE2923
Am ajuns la o aruncătură de băț de casa lui Horea, unul dintre cei trei conducători ai răscoalei din Apuseni, din 1784, în comuna care-i poartă numele. Peste tot numai case simple, din lemn, căci lemnul e religia locului, toți localnicii se roagă  la cele sfinte ca pădurile lor să mai rămână în picioare măcar două-trei generații.  Unii zic că-i prea târziu și suspină când trec pe lângă munții de cherestea din buza drumurilor, adusă și prelucrată, mai nou, de străini.
Am început să cunoaștem deja primii moți la scurt timp după ce am intrat în comuna Horea și telefoanele au pierit. După un scurt moment de disperare, în care  îți dai seama cât de dureroasă e dependența de tehnologie, doi moți de tip enciclopedia satului ne-au îndrumat spre gazda noastră fără să le dăm prea multe detalii. Așa sunt ei, oameni dintr-o bucată și-ai zice că sunt repeziți, dar ce supriză am avut!

”Nu știe nimeni de noi”

Am ajuns la Ioan Toader, moțul ziș ”Moșu” (ca o bazaconie), cel care are casa chiar în junghiul muntelui pe care urma să urcăm. El ne-a pregătit pentru provocarea căreia trebuia să-i ținem piept când urcam în satul Petreasa. Tot el a fost și cel care ne-a explicat de unde vine denumirea de moț, căci era musai.
ANGE3155

”Oamenii din Țara Moților purtau un moț legat, exact cum avea Horea. Au mai rămas tradiții, dar butoaiele, ciubărăritul (n.r. fabricarea vaselor din lemn), s-au dus! Eu acum sunt pensionar, ascult de copii. Singura activitate care ne ține vii aici este culesul fructelor de pădure, a ciupercilor, și mai creștem vite. Dar nu mai reușim să vindem mai nimic. Se trăiește din ce în ce mai greu”, povestește Moșu, dezamăgit.

După câteva ceasuri de vorbă, ne-am pus în mișcare spre satul Petreasa, raiul Apusenilor, și singurul sat din Europa care este locuit la altitudinea asta. Media de case locuite este la cota 1400, însă există și o gospodărie construită la 1600 de metri. Argentin Todea, salavatorul medicilor care s-au prăbușit cu avionul în ianuarie 2014, în apropiere de casa lui, a fost ghidul nostru prin acest ținut, cu o Dacie bătrână careia îi gâfâia motorul tot mai rău pe măsură ce urcam parcă spre cer.
ANGE2928

”Locuim în România, dar nu știe nimeni de noi, aici. Am mai rămas doar 16 familii și nimeni nu mai face copii. S-a închis și școala. Nu vreau să rămân aici singur ca un lup”, mormăie îngândurat Argentin Todea.

Salvatorul, cum l-a supranumit opinia publică, are casa chiar pe o coastă a muntelui, fără urmă de vecin pe lângă el pe o distanță destul de mare. Decât pe Gheorghe Trif și Gheorghe Giurgiu, ceilalți doi moți salvatori, îi are mai aproape, la care ajungi cu vreo 20 de minute de mers pe jos.

Gospodărie mică și primitoare, în casa lui Todea îți vine să-ți faci cruce când intri. Când cei doi vlăjgani ai lui se pun pe scaune, se văd pe pereți numai icoane, zici că-i biserică. Pe soția lui am suprins-o frământând de zor un aluat într-o albie. Ai zice că au punct de desfacere în munte, dar ce să vezi. Cam așa stau lucrurile aici. Toate calculele pentru mâncare se fac pe termen lung.
ANGE2962

”Se întâmplă să nu ieșim și câte trei luni de-aici. Acum, soția face pâine pentru două-trei săptămâni. Varza-i la morat. Porcu-i la morat. Și gata, ai terminat bâlciul”, mustăcește Todea, mândru de familia lui.

Prind semnal de București

N-are stare și se mută de pe un scaun pe altul, pentru că moții, dacă-i vedeți, sunt ca niște titirezi, și vorba le merge la fel de repede.  Și nu doar atât.

”Moții sunt oameni mai drepți, mai omenoși un pic. Și pe fondul istoriei, dar și pe cel al vieții pe care o au aici. Nu poți să minți și să vorbești ce nu trebuie. De mici am muncit mult. Păi mergeam cu firezul (n.r. fierăstrău) la tăiat lemne. Acum, copiii, dacă au drujbe, au altă viață, mai ușoară”, adaugă moțul. Te pune puțin pe gânduri ce înseamnă de fapt aici viața ușoară. Oamenii ăștia nu au fost niciodată la mare și nici nu vor. Nu au băut suc, și nici nu vor. Sunt oameni deschiși la minte, să nu vă gândiți. Au telefoane mobile, televizor, și comentează politică poate mai pertinent decât o fac multe figuri palide pe care le vedem pe televizor.
ANGE3051

Și să-i vedeți când se adună mai mulți în același loc câtă veselie zace în ei. Am urcat și mai sus, la casa lui Gheorghe Trif, blestemându-ne zilele și corpul neputinicios, căci așa de greu a fost. Afinata, băutura locului, a aprins iar poveștile, iar cei doi moți vorbesc unul peste altul, pătimaș, și râd molipsitor în timp ce ne uităm la imaginile de la nunta fiicei lui Gheoghe Trif. ”Apăi tu fusei muma pădurii, Argentine, la nuntă lu fii-mea”, se amuză moțul, de prietenul lui, care a jucat rolul de mireasă bătrână, după cum cere tradiția lor.
ANGE3135
La plecare am aflat că nu e scump deloc să-ți construiești o casă aici. Nici măcar 20.000 de euro. Dar lupta pentru supraviețuire este dură, doar moții știu s-o câștige, pentru că sunt altoiți de vremuri și vreme rea. Turistic însă, satul Petreasa este momentan o perlă nedescoperită.

 

 

Adauga un comentariu

Nume*

Adresa de email* [Nu va fi publicata]

Comentariu*