Publicat la:
Martie 4, 2013
Consumul de ciuperci de către om se pierde în negura vremurilor. Faraonii considerau ciupercile hrană de la Dumnezeu sau hrana zeilor iar romanii le-au răspândit în întreg Imperiul.
După datele din “ The International Society For Mushroom Science “, ponderea speciilor de ciuperci în producţia mondială este următoarea :
– 40% Agaricus spp.;
– 25% Pleurotus spp.;
– 35% alte specii.
Valoarea nutritivă a ciupercilor este dată de conţinutul în proteine, hidraţi de carbon, substanţe extractive neazotate care dau aroma specifică şi gustul deosebit, celuloză şi substanţe minerale precum K, Fe, ca, Mg, Cu, Co, Mn, Cd, Zn, P, vitamine ca : cele din complexul B ( tiamina, riboflavina, niacina, acid pantotenic), vitaminele D , K şi PP.
În proteinele din ciuperci se află 18 aminoacizi şi mai nou s-a descoperit că 10 specii de ciuperci în frunte cu Agaricus bisporus conţin de 12 ori mai multă ergotioneină care este un puternic antioxidant cu rol protector al celulelor umane. În urma analizelor de laborator s-a stabilit că 100-200 g ciuperci uscate consumate zilnic de către om, pot înlocui consumul de carne,dar consumul de ciuperci pe cap de locuitor în ţara noastră ESTE de 325 g în adică de 7 ori mai mic decât media europeană care este de 2,2 kg.
În România se cultivă cu preponderenţă două specii de ciuperci comestibile: Agaricus bisporus – ciuperca de bălegar sau de strat, albă, crem sau brună şi Pleurotus ostreatus- bureţii sau păstrăvii de fag.
Oricare din aceste culturi pot constitui o afacere rentabilă şi nu numai. Atât pentru ciupercile Agaricus spp, cât şi pentru Pleurotus spp. compostul este cumpărat gata însămânţat şi transportat din afara ţării, Din această cauză cultivatorii noştri de ciuperci au câştig redus, deoarece costurile de transport se adaugă la cel de cost.
Poate chiar la finele lui 2013 o sa ia fiinţă şi în ţara noastră o Fabrică de compost, cu investiţie din Belgia, localizată în Nordul jud. Braşov.
Înfiinţarea unei ciupercării de AGARICUS spp.
Suprafaţa minimă de cultură ce se recomandă pentru a putea fi considerată o afacere sigură va fi de cca 400 mp construcţie, cu înălţimea de 3,5 m, compartimentată în 2 hale de producţie şi anexe pentru pregătit amestec de acoperire, ambalat şi refrigerat ciuperci, depozit, vestiar, spaţiu tehnic şi culoar tehnologic pentru a le uni pe toate şi a permite accesul. Pentru ca ciupercăria să funcţioneze fără riscuri se recomandă ca pe lângă recomandările anterioare să fie dotată cu automatizări şi chiar computerizarea factorilor de microclimat ( temperatură, umiditate, ventilaţie-concentraţie CO 2).
Valoarea construcţiei o las la latitudinea dvs. deoarece este diferită în funcţie de judeţ sau localitate. Cele mai ieftine sunt solariile cu izolare termică.
În continuare o să punctez costurile de producţie şi randamentul obţinut pentru suprafaţa unei hale cu capacitatea de 20 t compost/hală/ciclu, hala având suprafaţa de 200 mp cultură amplasată pe 3-5 nivele pe verticală, pe stelaje metalice.
Randament mediu 300 kg ciuperci/t compost/ciclu de cultură.
Dacă hala este amenajată corespunzător într-un an se pot obţine 5 cicluri de cultură în aceeaşi hală.
Mai trebuie menţionat că nu e de neglijat ideea de a obţine ciuperci ecologice, care se pot valorifica la extern cu preţ dublu şi pentru care se poate primi şi un sprijin financiar suplimentar.
Pentru alte precizări, consultanţă pentru înfiinţare ciupercării, cu sau fără fonduri structurale, în toată ţara, cărţi de specialitate, telefoane utile, autoarea poate fi contactată la tel. 0745 420 536, e-mail:tudorioana2007@gmail.com, www.ciupercile.ro
Miceliu puteti primi prin posta sau prin curier.
Se face comanda pentru cantitatea dorita. Dar nu 0,5 kg sau 1 kg. Trebuie sa discutati cu producatorii. Mogosoaia
Bucuresti, ing. Stanciulescu Bogdan tel. 0744 348 422 sau la Iasi la Nutrimold ing. Popa Vasile.tel. 0745 826 228
adauga un comentariu
daca si faraonii au crezut in ciuperci , noi dece nu vrem sa mancam ciuperci si ne hranim cu tot felul de minciuni