Administratorii Tarii de dupa decembrie- 1989 nu au vrut sa aseze Romania pe o temelie sanatoasa,prospera,competitiva! Ei nu au acceptat solutiile salvarii si insanatosirii “noii” societati,inclusiv prin refuzul solutiilor binevenite din partea lui Corneliu Coposu ori ale altor luptatori;In acest sens prezentam citeva Documente apreciate (in dosarul de mai jos) – de politicieni, guvernanti si de alte capete “luminate”,chiar si de capetenii bisericesti, privind lupta Locontenentului colonel (r) Dumitru Prichici –fie si numai pentru votarea unei legi a adevăratei siguranțe naționale –postata pe http://www.zenithtrading.ro/docs/index.html…De la capusa la catusa (prima editie)-Cauze – Efecte – Forte coercitive – Pentru prosperitate cu demnitate : Authored Dumitru Prichici

p9p1
FROM ACTING LIKE A TICK TO BEING HANDCUFFED-This book is in Romanian. It shows what measures can be taken to save Romania and its people from their imminent collapse, as well as from poverty and confusion.

 

Această pravilă – sau carte de se va numi – cuprinde istoricul nelegiuirilor săvârşite împotriva românilor şi României, între anii 1989–2015 şi propunerea privind o nouă Lege a Siguranţei Naţionale şi a Serviciilor de Informaţii, legi naturale, fireşti, ca unice soluţii paşnice de schimbare a imaginii României în lume, în bine, pentru „prosperitate cu demnitate”.

Mă adresez românilor de pretutindeni pe această cale, unică prin comunicarea necenzurată a unei lucrări, fară pretenţii de a fi ştiinţifică, unică prin gravitatea temei abordate, privind faptele politicienilor VEROŞI, dornici de putere şi îmbogăţire fără muncă, unică prin metodele, mijloacele, scopurile şi pagubele produse şi dovedite fără putinţă de tăgadă, din domeniul economic, financiar-bancar în special, jefuind România ca pe un sat fără câini.

Dovezile prezentate sunt doar câteva din motivele ce stau la baza unicului „proiect de lege” publicat în 1999 în ziarul Evenimentul Zilei (anexat) şi depus în Parlamentul României în anul 2002 (anexat) şi la prezenta lucrare, cerut în mod imperios, repetat, de cele mai importante Foruri Europene, fără ecou din partea Guvernelor şi Parlamentelor ce s-au perindat la conducerea României.

Personal, ca membru al Grupului de sprijin al PNŢCD, am primit în vara anului 1995 din partea celui care a fost Corneliu Coposu, urmaşul credincios al lui Iuliu Maniu, misiunea de onoare de a realiza pentru români şi România, un proiect legislativ pe măsura perioadei istorice pe care o trăim, privind siguranţa cetăţenilor români şi a României, printr-o nouă Lege a Siguranţei Naţionale şi a Serviciilor de Informaţii ale României.

În cazul acceptării propunerii legislative cerute de Preşedintele Corneliu Coposu, creştin, ardelean iubitor de oameni, de neam şi ţară, autorul moral al acestei legi, asigur toţi cetăţenii români de bună credinţă, indiferent de etnie, de refacerea morală şi materială a întregii naţiuni, refacerea imaginii romanilor şi României în lume.

Harul acestei propuneri legislative fiind salvarea oricărui român „de la vlădică la opincă”, în cazul tentativei săvârşirii cu sau fără premeditare a unei fapte necugetate, antisociale, antinaţionale, poate fi salvat prin prevenire, prin atenţionarea celui în cauză, aplicând spre exemplu, măsuri operative prevăzute la Art. 11 din Legea Siguranţei Naţionale anexată

Această Lege nu utilizează INFORMATORI, plătiţi sau neplătiţi, ofiţeri acoperiţi, persoane şantajabile, alcoolici sau drogaţi, iar presa scrisă şi audio-vizuală este invitată la colaborare pe baza prevederilor Art. 12 din legea anexată, ca furnizor de informaţii veridice, românii nu vor fi lăsaţi să greşească

Legea nu iartă pe cel ce minte, fură sau trădează interesele oamenilor de bună credinţă a concetăţenilor lui, oricine şi oriunde ar fi el.

 

Autorul

 

P R O I E C T

 

P R I V I N D LEGEA SIGURANŢEI NAŢIONALE A ROMÂNIEI (LSNR), ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA DIRECŢIEI GENERALE A SERVICIILOR DE INFORMAŢII (D.G.S.I.)

 

 

 

Proiect redutabil, cu efecte vizibile imediate implementării descrise în Expunerea de motive.

Doar în acest CREUZET se va naşte o ROMÂNIE PUTERNICĂ, PROS­PERĂ ŞI DEMNĂ. 

Realizat la cererea Preşedintelui PNŢ-⁠⁠CD Corneliu Coposu, în anul 1995.

 Comunicat de presă

(FOARTE IMPORTANT n. a.) – 24.07.2006

Astăzi, 24 iulie a.c., a avut loc, la Palatul Cotroceni, şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, la care au participat Primul Ministru Călin Popescu Tăriceanu, Ministrul de Externe Mihai Răzvan Ungureanu, Ministrul de Interne Vasile Blaga, Ministrul Apărării Naţionale Teodor Atanasiu, Ministrul Finanţe­lor Sebastian Vlădescu, Ministrul Justiţiei Monica Macovei, Şeful Statului Major general Eugen Badalan, foştii şefi ai SRI şi SIE Radu Timofte şi Gheorghe Fulga, prim-⁠⁠adjunc­tul SRI Florian Coldea, directorul adjunct SIE Silviu Predoiu, precum şi consilierii prezi­denţiali Sergiu Medar, Ştefan Deaconu şi Adri­ana Săftoiu. Principalul punct pe ordinea de zi în cadrul şedinţei CSAT, au fost aspecte referi­toare la demisia celor doi directori ai Serviciului Român de Informaţii şi Serviciului de Informaţii Externe.

 

Preşedintele Băsescu a informat CSAT că, în momentul de faţă, din cauza contradicţiei dintre Constituţie şi Legea de funcţionare a SIE, numirea şefului SIE nu este posibilă. Şeful statului a semnalat că legile Siguranţei Naţio­nale, cu accent pe Legea nr. 14/1992, care vizează funcţionarea SRI, Legea 1/1998, care vizează funcţionarea SIE, şi Legea Siguranţei Naţionale nr. 51/1991 nu mai corespund nevoilor de securitate naţională ale Româ­niei. „Cu această ocazie, am rugat Guvernul să accelereze procesul de transmitere către Parlament a pachetului de legi care vizează siguranţa naţională”, a declarat preşedintele Băsescu, apreciind că, în baza unei legislaţii din anii 1991, 1992 sau 1998, nu se mai poate face faţă ameninţărilor la adresa siguranţei naţio­nale şi a cetăţeanului. „În acest context, am informat CSAT că nu voi face nominalizarea directorilor SRI şi SIE până când nu vor fi adoptate în Parlament legile Siguranţei Naţionale şi pusă în acord Legea SRI şi SIE cu Constituţia şi cu pericolele reale, care se constituie în ameninţări la siguranţa naţională şi la siguranţa cetăţeanului”, a spus şeful statului.

 

Preşedintele Băsescu a adăugat că, în func­ţie de conţinutul acestor legi, rezultat prin votul din Parlament, va adopta o decizie cu privire la desemnarea directorilor celor două servicii, considerând că va fi nevoie de tipuri diferite de directori ai serviciilor pentru fiecare dintre cele două variante ale legislaţiei.

 

Şeful statului a reamintit faptul că legislaţia propusă la începutului acestui an viza demilitarizarea, ca o ultimă etapă în procesul de reformare a serviciilor de informaţii româneşti, şi creşterea atribuţiilor în ceea ce priveşte supravegherea persoanelor suscep­tibile de a atenta la siguranţa naţională. De asemenea, preşedintele Băsescu a apreciat că dezbaterea publică ce a urmat trimiterii către Parlament, după şedinţa CSAT din luna februarie, a proiectelor de legi aflate şi acum în discuţie, a fost una „incorectă”, prin faptul că a accentuat că aceste legi sunt îndreptate împotriva a 22 milioane de români: „Vreau să precizez, încă o dată, că proiectele de legi, cu destule deficienţe, dar care întăreau capacita­tea structurilor de siguranţă naţională în lupta împotriva celor care fac acte care afectează siguranţa naţională şi a cetăţeanului, vizau numai pe aceia care încălcau legea şi nu pe cele 22 de milioane de români sau nu pe cetăţenii cinstiţi ai ţării.”

 

Şeful statului a considerat că această dezba­tere „nu a fost decât o motivaţie de discreditare, pe de o parte, a Instituţiei Prezidenţiale, iar pe de altă parte, o motivaţie de a amâna introducerea unei legislaţii adaptate la realităţile zilei de astăzi, de a întârzia creşterea eficienţei instituţiilor statului în lupta împotriva terorismului, a criminalităţii economice, a criminalităţii transfrontaliere.”

 

Preşedintele Băsescu a atras atenţia că, „după ce s-⁠⁠au făcut toate incriminările cu putinţă şi cei care apăreau la televiziuni păreau a şti exact ce trebuie făcut”, până la urmă, în şase luni, aceste proiecte de lege nici măcar nu au fost promovate în forma dorită de aceştia. În context, şeful statului a amintit că în luna februarie a oferit aceste proiecte comisiilor de specialitate, afirmând că trebuie perfecţio­nate: „S-⁠⁠a organizat un frumos show televizat, iar în CSAT-⁠⁠ul din aprilie le-⁠⁠am transmis Guvernului; s-⁠⁠au organizat din nou mese rotunde şi show-⁠⁠uri, iar astăzi nu avem legislaţia de care avem nevoie pentru a răspunde ameninţărilor la adresa siguranţei naţionale şi a cetăţenilor”.

 

Preşedintele Băsescu şi-⁠⁠a afirmat speranţa că, odată cu trecerea prin Parlament a legilor Siguranţei Naţionale, se va înlătura atavismul dublei sau triplei atribuţiuni.

 

Preşedintele a explicat că într-⁠⁠un caz cum este cel al lui Zaher Iskandarani sau al lui Omar Hayssam, după actuala legislaţie, niciunul dintre cele trei servicii cu atribuţii în zona antiterorismului nu ştie dacă un alt serviciu a primit din partea procurorului sau a judecătorului mandat să supravegheze un om aflat în libertate. „Într-⁠⁠o asemenea situaţie de disipare a atribuţiunilor este clar că suntem în situaţia în care instituţiile statului nu pot fi eficiente. Situaţii ca cea a lui Zaher Iskandarani şi a lui Omar Hayssam care vizează marea criminalitate economică sau terorism, mai sunt 74, în momentul de faţă, cu oameni care au fost arestaţi şi puşi în libertate şi serviciile nu au mandat de supraveghere asupra lor”, a afirmat şeful statului.

 

Al doilea punct al ordinii de zi l-⁠⁠a constituit propunerea Preşedintelui ţării privind desecretizarea Arhivelor Dunărea. În cadrul şedinţei, şeful statului a propus ca CSAT să solicite Arhivelor Statului desecretizarea dosarului Dunărea pentru a facilita accesul la arhiva economică ce reuneşte aproximativ 680 de dosare care au fost predate anterior de către SIE. „CNSAS-⁠⁠ul, dacă are nevoie să se documenteze şi în această arhivă, poate să găsească răspunsurile de care are nevoie”, a adăugat preşedintele Băsescu.

 

În aceeaşi şedinţă, la propunerea Preşedintelui, CSAT a stabilit ca toate dosarele care se află la categoria dosare de securitate naţională, aparţinând unor oameni politici de la nivel parlamentar până la nivel de consilier local, să fie desecretizate. „Din acest punct de vedere, SRI aşteaptă delegaţia CNSAS, în zilele ce urmează, pentru a fi predate”, a subliniat şeful statului.

 

 

 

Întrebat de către reprezentanţii mass-⁠⁠media dacă dumnealui cunoaşte informaţii despre împrejurările în care Omar Hayssam a părăsit ţara, Preşedintele a asigurat că dacă ar fi deţinut informaţii le-⁠⁠ar fi făcut publice, pentru că astfel s-⁠⁠ar fi putut identifica vinovaţii în cazul dispariţiei lui Omar Hayssam. „Vă rog să nu confundaţi Instituţia Prezidenţială nici cu o instituţie care are atribuţiuni de urmărire, nici cu o instituţie care are atribuţiuni de a judeca. Am văzut că s-⁠⁠a stabilit astăzi la Parlament să se constituie o Comisie. Personal, văd că este o formidabilă zvonistică şi toată lumea ştie exact, doar serviciile nu”, a precizat şeful statului.

 

În context, Preşedintele a ţinut să sublinieze că a apreciat reacţia şefilor celor trei servicii de informaţii care au demisionat. „Aş vrea să fac o corecţie faţă de o afirmaţie făcută astăzi. În momentul în care le-⁠⁠am spus că în cazul Omar Hayssam nu am încredere în activitatea serviciilor pe care le conduceau au demisionat, ceea ce nu înseamnă că în activitatea lor nu au făcut lucruri bune. Modul meu de a fi este ca atunci când o structură a statului face un lucru bun să-⁠⁠mi manifest mulţumirea şi atunci când o structură a statului greşeşte să sancţionez public şi greşeala”, a arătat preşedintele Băsescu.

 

 

 

Departamentul de Comunicare Publică

 

 

 

 

 

Nota autorului: Semnalul dat de preşedintele Traian Băsescu prin acest mesaj prezintă nu numai competenţa unui comandant suprem al armatei române şi preşedinte al CSAT, ci şi capacitatea de a sesiza pericolul bine ascuns în prevederile celor trei legi menţionate la începutul comuni­catului CSAT, ca şi menţinerea cu premeditare în vigoare a acestor legi ticăloase până la desfiinţarea naţiunii române, ştergerea ei de pe harta Europei, la cererea şi cu sprijinul celor care au furat pădurile, petrolul şi tot ce au mai bun şi sfânt românii.

 

 

 

Propunere privind o nouă Lege a Siguranţei Naţionale a României, organizare şi funcţio­nare a DIRECŢIEI GENERALE A SERVICIILOR DE INFORMAŢII

 – EXPUNERE DE MOTIVE

În speranţa aplicării în practică a dorinţei de unificare a Serviciilor de Informaţii din România, pentru crearea unei FORŢE COERCI­TIVE, pentru descurajarea infracţiunilor de orice natură, pentru restabilirea păcii sociale şi creşterea bunăstării naţiunii române propun:

 

O nouă Lege a Siguranţei Naţionale a României şi a Direcţiei Generale a Serviciilor de Informaţii, prin UNIFICAREA ACTUALELOR STRUCTURI informativ-⁠⁠operative, legal consti­tuite la nivel naţional şi European, în scopul obţinerii, verificării, sintetizării, clasificării, comunicării şi valori­ficării informaţiilor în timp util ÎN ACTUL DE DECIZIE, ca o importantă verigă de legătură a anticelor principii demo­cratice vulnerabile în prezent, în faţa actualelor metode şi mijloace destabilizatoare, antidemo­cratice, utilizate în interese personale şi a partidelor politice.

 

Ca cetăţeni români, ne punem întrebarea: care este preţul libertăţii noastre, cât de importantă a fost, este şi va fi activitatea Serviciilor de Informaţii în instaurarea ordinii şi liniştii publice, CREŞTEREA EFICIENŢEI INSTITUŢIILOR STATULUI PENTRU INSTAU­RAREA DEMOCRAŢIEI în România după 1989? Până când va fi furată avuţia naţională şi a cetăţenilor? Până când instituţiile publice vor fi acuzate de ineficienţă?

 

Cât de eficientă este Legea Siguranţei Naţionale propusă, în comparaţie cu Legea 51/1991 care, prin prevederile Art. 11, ABSOLVĂ CU PREMEDITARE de orice răspun­dere Preşedinţii şi Prim-⁠⁠Miniştrii, nefiind incluşi în acest Art. 11, autoeliminându-⁠⁠se de la accesul la informaţii pentru a nu răspunde pentru faptele săvârşite cu premeditare, în fata legilor?

 

DE CE Art. 27 şi 28 din Legea 51/1991 şi Art. 45 din Legea 14/1992 NU PERMIT PERSOANELOR cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale SĂ DENUNŢE în timp util POSIBILE ATENTATE la siguranţa naţională, despre care iau cunoştinţa în timpul şi după încetarea activităţii, denunţ aprobat numai cu încuviinţarea scrisă a şefului structurii din care fac parte? Cine a votat articole ce anulează transparenţa puterii statului şi implicit puterea cetăţenilor, neinformarea privind încălcarea legilor şi instaurarea haosului social, econo­mic?

 

La baza eficienţei noii propuneri legislative se află exprimarea clară a unor PRINCIPII DE NECONTESTAT cum sunt: prevenţia, funcţionalitatea, adaptabilitatea, rentabilitatea, confidenţialitatea, forţa coercitivă a tuturor acestor principii aplicate, cuprinse în textul legii şi anexelor: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 9 şi 10.

 

Organizarea şi funcţionarea D.G.S.I. pe principiul „UNIREA FACE PUTEREA”, subordo­narea directă Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi Comisiei Parlamentare Comună de Control a DGSI.

CSAT şi DGSI aplică MĂSURI DE PREVE­NIRE cuprinse în Cap. I, II, III, IV şi V din Legea Siguranţei Naţionale propusă ÎN SCO­PUL ELIMINĂRII încălcării acestor preve­deri.

RESPECTAREA acestor PREVEDERI VA CONTRIBUI în mod substanţial LA REDU­CEREA NUMĂRULUI DE OBIECTIVE SUPRAVEGHEATE de către serviciile de informaţii la nivel naţional, PRIN DESCU­RAJAREA ŞI ELIMINAREA PRACTICILOR privind: corupţia, şantajul, sabotajul, traficul de influenţă, abuzurile de putere, subminarea eco­nomiei naţionale, ce au crescut fără precedent după 1989. Costurile suportate de la bugetul public până în prezent fiind uriaşe, iar cei supravegheaţi, pe lângă imaginea şi starea de spirit deprimantă, au fost lăsaţi să săvârşească grave fapte penale fără a fi avertizaţi, compro­miţând preşedinţi, parlamentari, prim-⁠⁠miniştri, miniştri, judecători, personalităţi publice şi simpli cetăţeni.

Pentru aceste motive propun ca protecţia informativ-⁠⁠operativă să se aplice în mod permanent, preventiv persoanelor care deţin titlul de Demnitar de Stat şi Public atestat ca membru al Cubului Elitelor (anexa 6 şi 9 la LSNR), în perioada ocupării funcţiei publice.

 

SUPRAVEGHEREA modului de transmi­tere a INFORMAŢIILOR de la surse secretizate, analizate, sintetizate şi stocate în Banca de Date Operative la dispoziţia factorilor de deci­zie la nivel naţional, de către ofiţerii speci­alizaţi ai SSI, este necesară pentru STOPAREA UTILI­ZĂRII INFORMAŢIILOR ÎN SCOPUL şantajului, sabotării factorilor de decizie, obţinerii unor foloase materiale în interes personal sau de grup.

DEGREVAREA DGSI de atribuţiile cuprin­se în prezentele propuneri de lege, DE CĂTRE PERSOANE JURIDICE PRIVATE, PJP cod CAEN 7460 şi Detectivii Particulari DP în mod operativ, în vederea concentrării întregii activi­tăţi a DGSI asupra sectoarelor strategice, PENTRU REDUCEREA CHELTUIELILOR de la bugetul public.

ACTIVITATEA Serviciului Resurse Umane SRU în cadrul DGSI este benefică pentru faptul că FACE POSIBILĂ ORICE înlocuire sau REDIS­TRIBUIRE DE CADRE în timp de pace, de crize său război.

ECONOMIILE FINANCIARE realizate prin aplicarea prevederilor Legii Siguranţei Naţionale propuse, de organizare şi funcţio­nare a Direcţiei Generale a Serviciilor de Informaţii, SUNT IMPORTANTE, schimbarea fiind de natură administrativ-⁠⁠organizatorică, fără a fi afectată activitatea tehnico-⁠⁠infor­mativ-⁠⁠operativă pe plan intern şi extern, fiind suficientă o SIMULARE paralelă a activităţii curente a actualului sistem şi cel propus, timp de 30 zile lucrătoare, de la data publicării în Monitorul Oficial.

Actualele efective militare şi civile ale Serviciilor de Informaţii pe plan intern şi extern vor fi încadrate în noua propunere de organi­zare a DGSI, pe principiul „omul potrivit la locul potrivit”, cu un înalt spirit patriotic românesc, responsabilitate şi sacrificiu, fără vicii de comportament în familie şi societate, sănătoşi psihic, fizic, cu nivel de cultură socio-⁠⁠poli­tică şi profesională corespunzător funcţiei.

FORŢA COERCITIVĂ a prevederilor Legii Siguranţei Naţionale şi a DGSI, propusă ca veriga lipsă în lanţul principiilor democraţiei şi a măsurile de prevenire asigură CETĂŢENILOR români DREPTUL INALIENABIL la SECURI­TATE şi PROSPERITATE cu demnitate, imperios necesar pentru SIGURANŢA NAŢIONALĂ a ROMÂNIEI, ca membru al UNIUNII EUROPENE, NATO şi Spaţiului Schengen.

Preţul informaţiilor şi prevenirii dezas­trelor posibil să se producă, cu sau fără premeditare este mult mai mic faţă de preţul înlăturării urmărilor dezastrelor, din acest motiv consider eficientă eliminarea din faşă a oricărei tentative sau pedepsirea exemplară a celor care au deţinut informaţii şi din diverse motive nu au oprit la timp producerea acestora.

Noua lege a Siguranţei Naţionale a României, prin prevederile anexei 6 şi 9, oferă electoratului posibilitatea alegerii între „politi­cieni” şi Demnitarii de Stat şi Publici atestaţi ca membrii Clubului Elitelor, pentru reducerea numărului politicienilor şi funcţionarilor publici veroşi, actuali şi viitori puşcăriaşi, ale căror costuri de întreţinere se ridică la cca. 200 mil. euro anual, sume ce pot fi utile pentru sănătatea şi prosperitatea naţiunii române.

Susţinătorii acestui proiect de lege pot fi persoane fizice sau juridice indiferent de opţiunea politică, condiţia fiind înţelegerea sensului şi rolului fiecărei prevederi din prezenta propunere legislativă, pentru imple­mentarea cu succes, în termen de 30 de zile lucrătoare, în condiţiile impuse în anexa 4 la LSNR.

Întocmit, Lt. Col. (r) Dumitru Prichici.

 

 

 

PROIECT 

PRIVIND LEGEA SIGURANŢEI NAŢIONALE A ROMÂNIEI (LSNR). 

ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA DIRECŢIEI GENERALE A SERVICIILOR DE INFORMAŢII (DGSI) 

Proiect redutabil, cu efecte vizibile imediate implementării descrise în Expunerea de motive.

 

Doar în acest CREUZET se va naşte o ROMÂNIE PUTERNICĂ

Realizat la cererea Preşedintelui PNŢ-CD Corneliu Coposu în anul 1995.

Realizat în baza Art. 74 din Constituţia României; protejat de legea 8/1996 şi OSIM.

Interzisă utilizarea proiectului fără acordul titularului legal al proiectului.

 

 

CAPITOLUL I: Dispoziţii generale:

 

 

 

Art. 1. Prin siguranţa naţională a României se înţelege starea de legalitate, de echilibru, de stabilitate socială, economică şi politică, nece­sară existenţei şi dezvoltării naţiunii române, suverane, unitare, independente şi indivizibile, menţinerii ordinii de drept, exercitarea neîngrădită a drepturilor, libertăţilor şi îndato­ririlor fundamentale ale cetăţenilor aflaţi legal pe teritoriul României, pe baza principiilor democratice statornicite prin Constituţie, a tratatelor internaţionale privind structura, interesele, organizarea şi funcţionarea Naţiunii române pe plan intern şi extern.

 

Art. 2. Siguranţa naţională este realizată de CSAT şi DGSI, prin cunoaşterea intuitivă, prevenirea raţională şi înlăturarea fermă a ameninţărilor interne şi externe ce pot aduce atingere valorilor prevăzute la Art. 1 din prezenta lege, cu sprijinul cetăţenilor români, a străinilor rezidenţi sau în tranzit, a mediilor de informare scrisă şi audiovizuală, ca expresie a fidelităţii şi respectului lor faţă de România, ca parte integrantă a Uniunii Europene.

 

Art. 3. Constituie ameninţare la adresa siguranţei naţionale a României, următoarele :

 

  1. a) neimplicarea instituţiilor abilitate, a cetăţenilor români în decon­spirarea planurilor cunoscute ce vizează suprimarea suveranităţii naţionale, independenţa, interesele naţiunii române privind prosperitatea cu demnitate;
  2. b) activităţile care au ca scop direct sau indirect provocarea unor acţiuni violente, teroriste, război civil, înlesnirea ocupării militare străine, aservirea faţă de o putere sau organizaţie străină, pentru a săvârşi oricare din aceste fapte pe teritoriul şi în afară României, în zonele de interes legitim;
  3. c) trădarea prin ajutarea inamicului în timp de război, în timp de pace, prin susţinerea inte­reselor altor naţiuni în domeniile: economice, social-politice, militare, administrativ-⁠⁠teritoria­le; trădarea prin apărarea unui inculpat în scopul diminuării sau negării nejustificate a faptelor penale săvârşite cu premeditare, dovedite sau recunoscute de făptuitor, ce blochează actul de justiţie şi destabilizează pacea socială;
  4. d) producerea, deţinerea, utilizarea, comer­cializarea, transportul armelor de orice natură, a materialelor inflamabile, toxice, bacteri­ologice, radioactive, chimice, provocatoare a stării de apatie a populaţiei (ex. florura de sodiu în apă, hrană), producerea, importul bunurilor alimentare cu efecte distructive asu­pra sănătăţii populaţiei şi a mediului înconjurător din România; fără avizele de specialitate şi garanţii de utilizare;
  5. e) neglijenţa privind protecţia bazelor de date secrete, a comunicaţiilor instituţiilor publice şi private de interes strategic naţional, neglijenţa privind aplicarea de către DGSI a măsurilor de prevenire Cap. II, Art. 11 ;
  6. f) neimplicarea instituţiilor abilitate pentru protecţia cetăţenilor romani şi străini aflaţi legal pe teritoriul României, în cazul atenta­telor la viaţa lor, la sănătatea lor fizică, psihică, la valorile lor morale şi materiale legal deţinute, precum şi nerespectarea îndatoririlor cetăţeneşti în familie şi societate de către fiecare cetăţean, nerespectarea liniştei şi ordi­nei publice, nedeferirea acestor cazuri justiţiei sau tergiversarea condamnării atentatorilor în regim de urgenţă;
  7. g) ascunderea originii, naţionalităţii, cetăţeniei, identitatea unei per­soane fizice sau juridice în scopul infiltrării pe teritoriul Româ­niei cu misiuni de spionaj, terorism, diversiuni destabilizatoare în domeniile: sănătăţii, ordinii şi liniştei publice, social-⁠⁠politice, economice, culturale, tehnico-ştiinţifice şi militar-⁠⁠strategice;
  8. h) iniţierea, organizarea, săvârşirea, sprijinirea în orice mod a acţiunilor teroriste, totalitariste, rasiste, şoviniste şi separatiste care pot pune în pericol sub orice formă integrarea în UE şi spaţiul Schenghen, unitatea şi integritatea teritorială a României, precum şi incitarea la fapte ce pot periclita ordinea publică şi statul de drept;
  9. i) neinformarea, informarea trunchiată, dezinformarea cetăţenilor şi a factorilor de decizie, colportarea zvonurilor nefondate, fără temei legal, prin mijloace de comunicare: verbală, scrisă, audio-⁠⁠vizuală, cu efect deni­grator, cu pagube morale şi material;
  10. j) actele de corupţie, mituire, şantaj, sabotaj, crime, furturi, fraude fiscale, cu urmări grave asupra economiei naţionale, a institu­ţiilor publice, asocierilor constituite pe baza unui statut juridic aprobat;
  11. k) neconstituţionalitatea legilor, votarea lor în Parlament fără metodologie de aplicare, precum şi promulgarea acestor legi, emiterea Ordonanţelor de Urgenţă Guvernamentală fără avizul Curţii Constituţionale, nerespectarea rezultatelor validate ale referendumurilor, mituirea, şantajarea, neasigurarea condiţiilor de vot prin corespondenţa pentru romanii de pretutindeni, falsificarea datelor de identificare a alegătorilor, a candidaţilor în alegeri, a rezultatelor votului în dauna intereselor cetă­ţenilor României, nerespectarea programe­lor şi promisiunilor electorale, jurământului de credinţă depus pentru funcţia deţinută;
  12. l) sustragerea valorilor din patrimoniul naţional, din orice domeniu de activitate, din instituţii autorizate să le deţină, înstrăinarea acestora către persoane fizice sau juridice române sau străine naţiunii române, prin vânzarea sau concesionarea pe termene ilegale, nealocarea sau deturnarea fondurilor alocate cercetării ştiinţifice, instituţiilor publice, cu efecte negative asupra dezvoltării economiei naţionale;
  13. m) atitudinea ostilă, insultă verbală, compor­tamentală, nerespectarea ierarhiei dem­nitarilor şi demnităţilor publice, a dreptu­rilor unor cetăţeni, colectivităţi sau etnii conlocuitoare, negarea, distrugerea simbolu­rilor naţionale ale României, cum sunt: drapelul, stema şi imnul naţional, eroii, personalităţile celebre din politică, cultură, ştiinţă, sport, plagierea lucrărilor din orice domenii de activitate, nerecunoaşterea sau interzicerea utilizării şi predării istoriei României şi a limbii române ca limbă oficială şi în programa învăţământului minorităţilor naţionale din România.
  14. n) declararea naţionalităţii inexistente de ROM, pentru a-⁠⁠şi însuşi naţionalitatea de ROMÂN (Dex pag. 932 rom, ţigan = om), diversiune prac­ticată în cazul săvârşirii unor abateri de la legile statului în care trăieşte ca nomad, cu scopul vădit de a afecta imaginea NAŢIUNII ROMÂNE în Europa şi în lume (Art. 11 alineat 2 din LSNR);
  15. o) numirea demnitarilor în funcţii publice fără aviz, în baza Art. 31 alineat b) anexa 3 (DGSI), refuzul factorilor de decizie privind instruirea şi protecţia informativ-⁠⁠operativă permanentă a acestora, pentru cunoaşterea în totalitate şi profunzime a prevederilor LSNR şi a CONSTITUŢIEI României, în scopul preve­nirii săvârşirii unor abateri de ordin moral sau material, cu sau fără premeditare, în timpul deţinerii funcţiei.

Art. 4. Prevederile Art. 3 din prezenta lege nu pot fi interpretate, folosite în scopul restrângerii, interzicerii dreptului de apărare a unei cauze legitime garantate de Constituţia României, cu excepţia cazurilor prevăzute la Art. 20 din prezenţa lege.

 

Art. 5. Siguranţa Naţională a României este asigurată: legislativ de Parlament, informa­tiv-⁠⁠operativ de Direcţia Generală a Serviciilor de Informaţii, coordonată de Preşe­dintele României şi al Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, conform prevederilor Constitu­ţiei Româ­niei şi a tratatelor internaţionale.

 

Art. 6. Organele cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale a României sunt: CSAT sub comanda Prezidenţială şi DGSI sub comanda CSAT şi sub controlul legislativ al Comisiei Parlamentare de control al DGSI.

 

Art. 7. Atribuţiile CSAT în domeniul siguranţei naţionale, în baza Legii 415/2002.

 

  1. a) analizează modul în care sunt respectate prevederile legii siguranţei naţionale, de către conducătorii Instituţiilor publice şi cetăţenii României, ca expresie a dragostei şi fidelităţii lor faţă de ţară, având ca bază de discuţie raportul DGSI, prezentat anual în Parlament, în şedinţa de lucru lunară a CSAT şi la cererea Preşedintelui României;
  2. b) stabileşte principalele direcţii de activi­tate, aprobă măsurile obligatorii pentru înlăturarea ameninţărilor prevăzute în Art. 3, asigurând transparenţa informaţiilor reale de interes public.
  3. c) propune spre aprobarea Parlamentului sumele repartizate de la bugetul public, necesare asigurării SIGURANŢEI NAŢIONALE A ROMÂNIEI, în timp de pace sau de război.
  4. d) analizează încadrarea juridică fără dubii a atentatelor la siguranţa naţională, stabilind termenul limită în vederea judecării în regim de urgenţă şi pronunţării pedepsei definitive, în baza prevederii Legii 415/2002 Cap. II Art. 4 litera i), necesară deblocării actului decizional în desfăşurarea misiunilor informa­tiv-⁠⁠operative în timp de pace său ră
  5. e) stabileşte oportunitatea şi modul de colaborare şi valorificare a informaţiilor care prezintă interes pentru ţările prietene, care nu aduc atingere Siguranţei Naţionale a României.

Art. 8. Atribuţiile DGSI în domeniul siguranţei naţionale:

 

  1. a) desfăşoară activitatea de informaţii pentru realizarea siguranţei naţionale, din punct de vedere tehnic-⁠⁠operativ, în exclusi­vitate prin mijloace electronice ONLINE, conform prevederilor Anexei 1, 2, 3, 4 la prezenta lege, prin sursele SRI, SIE, STS, SPP ş.a., finanţate de la bugetul public şi auto­finanţare prin valorificarea produselor tehnice-⁠⁠informativ-⁠⁠operative proprii, sub control Legislativ al CPC şi tehnic al CSAT.
  2. b) verifică, evaluează şi avizează în scris candidaţii pentru susţinerea examenului de atestare a calităţii de Demnitari de Stat şi Publici, instru­ieşte informativ-⁠⁠operativ Demnitarii de Stat şi Publici în timpul exercitării funcţiei (anexa 6 la LSNR).
  3. c) DGSI îşi asigură dotarea tehnică din producţia proprie şi import, resursele umane selecţionate din rândul tinerilor cu cetăţenie şi naţio­nalitate româna, studii superioare, verificaţi şi repartizaţi cu acordul CSAT.

Art. 9. Asigură la cerere şi preventiv, informaţii veridice, precum şi accesul nelimitat la informaţiile din BDO şi BDC, Preşedintele României, în calitate şi de Preşedinte al CSAT şi Comandant Suprem al Armatei, cu condiţia confirmării accesului la BDO şi BDC sub control ORNIS.

 

Art. 10. DGSI asigura Preşedintelui Senatului, Camerei Deputaţilor, Primului Ministru, Miniştrilor, Prefecţilor, Avocatului Poporului, accesul la informaţii în domeniile lor de activitate în BDO şi BDC, cu condiţia confirmării accesării sub control ORNIS.

 

Societatea Civilă SC, are acces la BDC contra cost conform tarifelor stabilite de DGSI cu avizul CSAT.

 

 

 

CAPITOLUL II. Măsuri de prevenire

 

 

 

Art. 11. În cazul posibilei săvârşiri iminente, cu premeditare, a faptelor prevăzute la Art. 3 din prezenta lege, de către un cetăţean român sau străin, DGSI va interveni în timp util pentru stoparea săvârşirii faptelor.

 

1 –⁠ În cazul încălcării fără premeditare a prevederilor Art. 3 din prezenta lege, DGSI va interveni şi va avertiza în scris persoana în cauză, solicitând organelor abilitate cu respectarea Codului de Procedură Penală autorizarea supravegherii de către DGSI şi pedepsirea vinovaţilor în cazul continuării săvârşirii faptelor, prin dublarea pedepselor, în regim de urgenţă.

 

2 – Interzicerea utilizării termenului ŢIGAN sau ROM, întreprinderea diligenţelor Guver­nului Român către Guvernul Indian, cu sprijinul UE, pe baza cererilor individuale, pentru redobândirea documentelor ce atestă cetăţenia şi naţionalitatea de indian.

 

3 –⁠ Prejudiciile materiale şi morale aduse prin acte false, furt, violenţă unui cetăţean sau colectiv fără posibilităţi materiale, vor fi soluţionate de instituţiile abilitate prin auto­sesizare sau sesizare scrisă, fără plângere penală scrisă a părţii vătămate, până la finalizarea cauzei, prin îndrumarea directă a Avocatului Poporului (52 Anexa 2) şi susţinerea financiară a cauzelor în justiţie, în baza prevederilor OU Nr. 51/2008.

 

4 –⁠ Daca prevederile Art. 3 din prezenta lege au fost încălcate sub supravegherea şi tăinuirea unor persoane fizice sau juridice, pedeapsa dublată se aplică şi celor care au tăinuit producerea lor.

 

5 –⁠ Asigurarea sistemului naţional de comu­nicaţii, transport, pază şi protecţie publi­că în caz de calamităţi naturale şi artificiale, accidente grave la nivel naţional, judeţean, orăşenesc, comunal, primării, secţii de poliţie, instituţii publice, permanent ziua şi noaptea, în condiţiile meteo sau de teren fără excepţii.

 

Art. 12 În baza prevederilor Art. 2 din prezenta lege, mediile de informare, scrisă şi audio-⁠⁠vizuală, vor respecta cu stricteţe prevederile prezentei legi, vor uza de dreptul de observator autorizat în domeniul suprave­gherii punctelor de trecere vamale: terestre, aeriene, maritime şi fluviale a călătorilor şi mărfurilor, pentru informarea permanentă a opiniei publice privind legalitatea traficului la frontierele României şi UE.

 

⁠Prevederile prezentului Art. 12 vor fi cuprinse în Legea Presei din România.

 

Art. 13. La cererea procurorului care susţine cauza în justiţie, se reia activitatea de supraveghere de către DGSI, pentru elucidarea cazului, pe baza mandatului emis de judecător.

 

Art. 14. Mandatul de supraveghere emis de judecător conferă procu­rorilor şi DGSI, împuternicirea de a folosi toate mijloacele de care dispun, fără a uza de mijloace de constrângere fizică, morală sau materială asupra persoanelor supuse supravegherii, în scopul restrângerii libertăţilor acestora, a arestării preventive fără avizul judecătorului, a înscenării unor fapte acuzatoare, în scopul afectării imaginii lor publice, până la data emiterii ordinului de reţinere aprobat de judecător.

 

Cei care săvârşesc asemenea fapte prin ordine scrise, verbale, din neglijenţă, cu premeditare, răspund adminis­trativ sau penal, suportând daunele morale şi materiale produse.

 

Art. 15. Metodele şi mijloacele de obţinere a informaţiilor pentru judecarea unei cauze, sunt secrete pe tot parcursul mandatului şi după hotărârea definitivă şi irevocabilă a cauzei.

 

Art. 16. Cetăţenii lezaţi de faptele prevăzute în Art. 14, vor solicita în scris Procuraturii şi DGSI daune morale şi materiale ce vor fi suportate de cei cere au săvârşit abaterea de la prezenta lege.

 

 

CAPITOLUL III. Obligaţiile şi drepturile instituţiilor de stat şi publice, persoanelor fizice şi juridice private

 

 

 

Art. 17. Instituţiile de stat şi publice, ministerele, regiile autonome, societăţile comerciale private şi orice cetăţean aflat legal pe teritoriul României au următoarele îndatoriri şi drepturi:

 

  1. a) să acorde sprijinul necesar la cererea organelor cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale, să pună la dispoziţie datele ce le deţin în legătură cu obiective ce privesc siguranţa naţională, răspunderea pentru păstrarea secretului informaţiilor primite revenind Serviciului Supraveghere Informaţii (SSI) din DGSI.
  2. b) Instituţiile de stat şi publice vor lua măsuri pentru înlăturarea pericolelor, atât prin aplicarea prevederilor legii siguranţei naţionale în domeniul în care îşi desfăşoară activitatea, apelând la DGSI, cât şi prin propuneri legislative în domeniul în care sunt specializaţi, astfel:

1 – Parlamentul va decide asupra propunerilor legislative înregistrate în regim de urgenţă, de instituţiile strategice ale statului, cu drept de legiferare: Preşedinţie, Justiţie, Direcţia Generală a Serviciilor de Informaţii şi Guvern, cu avizul celorlalte trei instituţii.

 

2 –⁠ pericolele privind degradarea ordinii, liniştei şi moralităţii publice în creştere în România, impun în mod stringent Parlamen­tului măsuri legislative coercitive la cerere, propuse de instituţiile abilitate prevăzute în Art. 17 punctul b 1, în regim de urgenţă prin:

 

3 –⁠ ŞCOLI de CORECŢIE LICEALE, de ARTE şi MESERII pentru minorii delincvenţi condam­naţi;

 

4 –⁠ adulţii condamnaţi la închisoare cu executarea pedepsei vor ispăşi pedeapsa prin muncă în folosul societăţii civile pe toată perioada condamnării, în scopul reeducării prin muncă plătită în natură, asigurându-⁠⁠le califi­carea la locul de muncă, numai în domeniul construcţiilor de poduri, căi ferate (metrou), rutiere, îndiguiri.

 

5 –⁠ stagiul militar obligatoriu, de 2 luni pentru tinerii între 18 şi 25 de ani, indiferent de sex, religie, pentru dezvoltarea simţului datoriei de cetăţeni, patrioţi, viitori familişti, educatori ai generaţiilor viitoare.

 

6 –⁠ cetăţenii români de origine certă indiană, în baza prevederilor Art. 3 lit. n, vor fi sprijiniţi în demersul lor diplomatic pentru recunoaşterea originii şi acordarea naţiona­lităţii de indieni, în scopul integrării în ţările adoptive în conformitate cu prevederile Cartei ONU, privind migraţia lor în ţările Uniunii Europene.

 

–⁠ cetăţenii, persoanele fizice sau juridice private vor apela la serviciile Societăţilor Comerciale (PJP), conform prevederilor cod CAEN 7460, detectivilor particulari (DP), legal constituiţi.

 

–⁠ persoanele juridice private (PJP) cod CAEN 7460 şi detectivii particulari (DP), au obligaţia degrevării DGSI de lucrări de natură să protejeze persoanele fizice, juridice, strategice şi publice.

 

Art. 18. Instituţiile publice, persoanele fizice, juridice private care deţin secrete de interes naţional, vor întocmi programe proprii de prevenire a scurgerilor de informaţii, vor fi avizate şi controlate de DGSI, răspunderea revenind conducătorului organelor, organi­zaţiilor respective şi a reprezentantului DGSI.

 

Art. 19. Urmărirea penală a infracţiunilor certe, prevăzute la Art. 3 din prezenta lege se efectuează de către procuror, pe baza informaţiilor furnizate de DGSI, în baza manda­telor emise de judecător la cererea acestora, mandat care prevede şi privarea de libertate a făptuitorului pentru anchetarea, întocmirea dosarului penal şi trimiterii lui în judecată, în regim de urgenţă, procedeu aplicat în cazul demnitarilor de stat şi publici şi orice persoană fizică inculpată.

 

 

 

CAPITOLUL IV. Sancţiuni

 

 

 

Art. 20. Atentatele la Siguranţa Naţională a României săvârşite fără dubii, cu dovezi juridic probate nu se prescriu, nu beneficiază de prezumţia de nevinovăţie, se pedepsesc conform prevederilor Art. 17 litera b) punctul 3 şi 4 din prezenta lege, în regim de urgenţă.

 

Art. 21. În cazul hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile luate în România, ce determină pe cel nedreptăţit să se adreseze CEDO, a cărui hotărâre definitivă este în favoarea reclamantului, Guvernul României este obligat la plata daunelor materiale din bugetul public, valoarea despăgubirilor se va recupera de la cei vinovaţi, prin confiscarea şi valorificarea bunurilor lor materiale, deferiţi justiţiei, pasibili de pedeapsa cu închisoare de la 5 la 10 ani şi excludere din magistratură. Tentativa se pedepseşte.

 

 

 

Hotărârile privind anulările definitive şi irevocabile ale unor drepturi de către Preşe­dinţie, Parlament, Guvern, Justiţie şi alte instituţii autorizate, pe baza unor documente falsificate sau motivaţii ilegale, vor fi soluţio­nate conform prevederilor Art. 3 litera i) şi Art. 11 alin. 3, din prezenta lege, urmate de repunerea retroactivă în drepturi a celor nedreptăţiţi. Tentativa se pedepseşte.

 

 

 

În cazul furturilor şi distrugerilor materiale cu premeditare sau din neglijenţă, din dome­niile publice, vor răspunde penal şi material făptuitorii, prin confiscarea şi valorificarea bunurilor lor materiale, iar în cazul făptui­torilor necunoscuţi vor răspunde cei vinovaţi din Guvern, Prefecturi, Primării, Consilii şi Poliţii Locale, prin confiscarea şi valorificarea bunurilor lor materiale echivalente pagubei şi destituire din funcţie. Tentativa se pedepseşte.

 

 

 

Art. 22. Cadrele militare care au săvârşit cu premeditare fapte prevăzute în Art. 3 din prezenta lege, sunt pedepsite după caz cu: retrogradarea în funcţie, grad, trecerea în rezervă, deferiţi justiţiei, plata daunelor morale şi materiale, pedeapsa cu închisoare de la 5 la 10 ani corespunzător daunelor. Tentativa se pedepseşte.

 

 

 

CAPITOLUL V. Dispoziţii finale

 

 

 

Art. 23. Informaţiile casate, rezultate din activitatea DGSI, se păstrează în BDC, sunt informaţii publice, accesibile CNSAS, PJP, DP, MMII şi SC contra cost, conform tarifelor aprobate de DGSI, cu respectarea prevederilor Reg. Consiliului Europei nr. 45/2001, Legea 544/2001.

 

Art. 24. Personalul DGSI se compune din cadre militare active, cu excepţia Directorului General, propus de Preşedintele României în funcţiune, aprobat prin votul majorităţii simple a celor prezenţi în şedinţa Parlamentului, trei Directori Adjuncţi selecţionaţi şi propuşi de noul Director General al DGSI, din rândul cadrelor active din DGSI, caracterizaţi prin erudiţie, intransigenţă, modestie şi patriotism.

 

Art. 25. Cadrele militare active care îndeplinesc funcţii tehnice-⁠⁠in­formativ-⁠⁠operative vor fi selecţionate pe criteriile: studiilor de specialitate prevăzute în capitolul I Art. 8 c), a nivelului intuitivităţii, raţionabilităţii şi fermităţii caracteristice candidaţilor pentru aceste funcţii.

 

Cadrele militare active care îndeplinesc funcţii informativ-⁠⁠operative lucrează în program de lucru prelungit, de noapte, vor beneficia de un spor de vechime de o jumătate de an pentru fiecare an de muncă în aceste condiţii, la calcularea pensiei.

 

Art. 26. Cadrele militare şi civile care au acces la informaţii secrete nu pot face parte din partide politice, organizaţii cu caracter politic, în timpul şi 10 ani de la ieşirea din activitate, au obligaţia să nu divulge secretele profesionale dobândite în timpul activităţii, cu excepţia atentatelor iminente la siguranţa naţională a României prevăzute în Art. 27 din prezenta lege.

 

Art. 27. Cadrele militare şi civile care au acces la informaţii secrete vor denunţa iminenţa săvârşirii atentatelor la Siguranţa Naţională a României în timpul activităţii, prin rapoarte scrise adresate conducerii în ordinea ierarhică succesivă până la Preşedintele CSAT, participând în timpul activităţii şi la procese juridice desfăşurate în Tribunale Militare, cu condiţia respectării prevederilor Art. 26 din prezenta lege.

 

Cadrele militare şi civile vor înainta rapoar­te pentru soluţionarea unor conflicte de serviciu personale, comandantului imediat superior celui cu care sunt în conflict, până la nivelul cel mai înalt în funcţie.

 

Art. 28. Prezenta lege şi Constituţia Româ­niei vor fi aduse la cunoştinţa cetăţenilor români şi străini aflaţi legal pe teritoriul României, incluse în programa Ministerului Învăţământului ca materie de studiu pentru toţi tinerii care au împlinit 14 ani.

 

Prezenta lege este concepută prin reconsi­derarea prevederilor Legii 51/1991, 14/1992 şi a celorlalte Legi şi Dispoziţii cu trimitere la Siguranţa Naţională a României impusă de necesitatea integrării României în Uniunea Europeană, în Tratatul Atlanticului de Nord, intrarea în Spaţiul Schengen, cu o nouă clasă conducătoare atestată ca demnitari publici (Anexa 6).

 

Art. 29. La data intrării în vigoare a pre­zenţei legi, se abroga Legea 51/1991 şi 14/1992 şi orice dispoziţie contrară prezenţei legi.

 

! –⁠ Anexele la prezenta propunere de lege privind schema de organizare, funcţionare şi metodologia de aplicare vor fi publice după votul Parlamentului, în conţinut regăsindu-⁠⁠se şi propunerile calificate, rezultate în urma dezbaterilor publice şi Parlamentare.

 

! –⁠ Prezenta Lege este perfectibilă pe toată perioada exerciţiului de simulare a aplicării şi funcţionarii concomitent cu Legile în vigoare, timp de cca 30 zile pe plan intern şi extern, până la perfecta adaptare a personalului şi logisticii incluse în actul adiţional la prezenţa lege, încheiat la sfârşitul perioadei de simulare.

 

Proiectat: Lt. Col. (r) Dumitru Prichici

 

Proiectul este protejat de legea 8/1996 şi OSIM.

 

Interzisă utilizarea proiectului fără acordul titularului legal al proiectului.

 

 

 

Anexa 2: Abrevieri utilizate în DGSI

 

(anexa II a LSNR)

 

 

 

SI Surse Informaţii

SSI Serviciul Supraveghere Informaţii

SASI Serviciul de Analiză şi Sinteză a Informaţiilor.

BDO Banca de Date Operative (ORNIS)

BDC Banca de Date Casate

OSIM Oficiul Naţional pentru Invenţii şi Mărci

ME Ministerul Economiei şi Industriilor

MAE Ministerul Afacerilor Externe

MAI Ministerul Administraţiei şi Internelor

MAN Ministerul Apărării Naţionale

11.MJ Ministerul de Justiţie

 

12.MP Ministerul Public, DNA, DIICOT, ANI

 

MF Ministerul de Finanţe

BRI Biroul Relaţii INTERPOL

BRSSS Biroul Relaţii Servicii Secrete Străine

SSPII Serviciul Studiu Presă Internă şi Internaţională.

BRP Biroul Relaţii cu Publicul

PJP Persoane Juridice Private-⁠⁠Cod CAEN 7460

DP Detectivi Particulari

D Denunţuri privind fapte antisociale, antinaţionale

DGTO Directia Generală Tehnică Operativă

ICPTO Institutul de Cercetări Producţie Tehnică Operativă

SIE Serviciul Informaţii Externe

SRI Serviciul Reţele Informative

SCS Serviciul Comunicaţii Secrete (STS)

SIRT Serviciul Interceptări Radio-⁠⁠Telefonice

SPS Serviciul Poştă Specială

SIC Serviciul Interceptări Corespondenţă

SPP Serviciul Pază şi Protocol

BAT Brigada Antiteroristă (SPP)

DGRS Direcţia Generală Resurse şi Servicii

SRU Serviciul Resurse Umane

SRF Serviciul Resurse Financiare

SFC Serviciul Financiar Contabil

SA Serviciul Administrativ

ST Serviciul Transporturi

SS Serviciul Sanitar

ACMRR Asociaţia Cadrelor Militare în Retragere şi Rezervă din DGSI

SICS Serviciul Învăţământ Cultură şi Sport

SC Societatea Civilă

CSAT Consiliul Suprem de Apărare al Ţării

BP Birou de Presă

MIII Medii Informare Internă şi Internaţională

44.Prefectura Prefect

 

DPOP Departamentul Pază şi Ordine Publică

DAC Departamentul Apărare Civilă

Preşedinţie Preşedinte

Parlament Preşedinţi Camera Deputaţi şi Senat

CPCC Comisia Parlamentară Comună de Control a DGSI

Guvern Prim Ministru şi Miniştri

CNSAS Consiliul Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii

A.P. Avocatul Poporului, subordonat Preşedinţiei.

 

 

Întocmit: Lt. Col. (r) Dumitru Prichici

 

Proiectul este protejat de legea 8/1996 şi OSIM.

 

Documente privind lupta lui Dumitru Prichici pentru afirmarea unei legi a adevăratei siguranțe naționale

 

 

Documentul nr. 1

 

Documentul nr. 2

 

Documentul nr. 3

 

Documentul nr. 4

 

Documentul nr. 5

 

Documentul nr. 6

 

Documentul nr. 7

 

Documentul nr. 8

 

Documentul nr. 9

 

Documentul nr. 10

 

Documentul nr. 11

 

Documentul nr. 12

 

 

Ca să înțelegeți întreaga situație, cumpărați cartea De la căpușă la cătușă fie în format tipărit (click aici!), fie în format electronic (click aici!).

Adauga un comentariu

Nume*

Adresa de email* [Nu va fi publicata]

Comentariu*