1- Thomas Piketty, unul dintre cei mai influenţi economişti din lume, a spus in ziarul german „Die Zeit , că menţinerea GRECIEI în austeritate este o soluţie injustă ! El îi aminteşte Angelei Merkel că „toti cei care doresc azi să alunge Grecia din eurozonă , vor sfârşi în coşurile de gunoi ale istoriei”; 2- Miliardarul Warren Buffett, unul din liderii Ocultei Mondiale, îşi cumpără o insulă grecească! Ce mai pune la cale?;3-Averea celor mai bogate zece persoane din Franta este de 194,4 miliarde euro, o suma ce depaseste Produsul Intern Brut al milioanelor de amarasteni din Grecia pe 2014, conform topului publicat de revista economica “Challenges”

oooooPentru a convinge cititorii reputatului ziar german, el face o paralelă între situaţia actuală a Greciei şi cea a Germaniei de acum şase decenii:

„  Germania este cu adevărat cel mai bun exemplu al unei ţări care în istorie nu a rambursat niciodată datoria externă, nici după primul, nici după Al Doilea Război Mondial”. Mai departe, el a spus că „Germania este ţara care nu a rambursat niciodată datoriile sale. Ea nu este îndreptăţită să dea lecţii altor naţiuni”. „Deci ne explicaţi că miracolul economic german s-a bazat pe acelaşi fel de ajutor pe care noi îl refuzăm Greciei astăzi?”, l-a întrebat pe Piketty ziaristul de la „Die Zeit”. „Exact”, a răspuns marele economist francez.

Piketty a reamintit că, în 1953, Acordul de la Londra a permis Germaniei federale să şteargă peste jumătate din datoriile sale de după război

 

 

Astfel, la 27 februarie 1953, s-au reunit la Londra 21 de creditori ai Republicii Federale Germane, într-un moment foarte delicat pentru această ţară aflată în incapacitate de plată. În discuţie erau obligaţiile rezultate în urma tratatului de la Versailles, din 1919, care nu au fost onorate niciodată; împrumuturile contractate de Republica de la Weimar, ale căror plăţi fuseseră suspendate la începutul anilor ’30, şi împrumuturile contractate după 1945 de la Aliaţi. Atunci, creditorii au decis să facă un efort excepţional, reducând datoria germană cu 62%: de la 39 miliarde mărci germane, ea scăzând la 14,5 miliarde mărci germane. De asemenea, s-a instituit un moratoriu de cinci ani în ce priveşte plăţile şi un interval de 30 de ani pentru a le rambursa, cât şi o reducere a taxelor de interes. Printre creditorii ce au fost foarte generoşi atunci cu Germania Federală se aflau: Elveţia, SUA, Canada, Iran, Franţa şi… Grecia.

In timpul războiului, germanii au jefuit pur şi simplu resursele naturale greceşti

Alexis Tsipras, scria în revista pariziană „Le Monde Diplomatique”: „  (…) să ne inspirăm din marile momente de clarviziune pe care le-a cunoscut Europa după război”. De altfel, este de notorietate că, în relaţiile cu Germania, grecii au amintiri neplăcute, pe care le-au invocat în ultima vreme.

În 1941, naziştii au impus Băncii Centrale a Greciei, la fel cum au făcut în alte ţări, să le dea „un împrumut” de 476 milioane mărci germane cu tiltu de contribuţii la război. Despre creanţa respectivă, Francetv.info spunea că, în februarie 2012, fostul eurodeputat Daniel Cohn Bendit ar fi echivalat-o la 80 (optzeci) miliarde de euro în ziarul german „Die Welt”. Totuşi, Germania susţine că nu mai datorează nimănui, nimic, ea bazându-se pe acordul privind reunificarea RFG cu RDG, din 1990. „Cancelarul Kohl a refuzat să plătească reparaţiile legate de Al Doilea Război Mondial, cu excepţia indemnizaţiilor vărsate celor ce au fost obligaţi la muncă forţată”, nota L`Obs.

Slate.fr notează că Franţa ca şi Germania au reuşit să scadă datoria lor de după război utilizând trei factori comuni: inflaţia, impozitarea bogăţiei private şi restructurarea datoriei lor. „Europa a fost fondată pe scutirea de datorii şi investiţii în viitor, şi nu pe ideea unei penitenţe infinite. Trebuie să ne amintim de asta.”

 Nu putem cere ca noile generaţii să plătească timp de decenii pentru erorile părinţilor lor

Fără îndoială, grecii au făcut imense erori.” Potrivit reputatului economist Piketty, a pune greutăţile datoriei pe umerii tinerei generaţii înseamnă să ne întoarcem în trecut, pedepsind tinerele generaţii germane de după război. Opiniile lui Piketty au stârnit numeroase dezbateri în care s-au implicat specialişti, economişti şi analişti economici. Unii dintre ei au creat chiar o hartă ce reprezintă numărul de falimente ale statelor europene după 1800. „Aceasta demonstrează că, în cazul Greciei, rambursarea datoriei sale nu este un comandament atât de urgent”, după cum susţine Xavier Timbaud, economist la Observatorul francez de conjuncturi economice (OFCE), care nu a vrut să continue această comparaţie, ea părându-i-se „alunecoasă”, ba chiar „periculoasă”. „Ştergerea datoriilor corespunde ştergerii unei istorii teribile pentru Europa şi Germania. Ea ilustrează voinţa unei redemarări, fără a purta povara datoriilor trecutului Nu se poate vorbi de această situaţie în cazul Greciei.” „Am mult respect pentru el (Piketty – n.n.) şi înţeleg poziţia lui, dar ea este provocatoare. Nu este cea mai bună manieră de a realiza un consens”, spunea Timbaud.

Toată lumea este de acord că intransigenţa FMI şi rigiditatea Germaniei, exprimată prin Merkel, au contribuit la adâncirea datoriei Greciei

Timbaud opinează că, „înainte de toate, guvernele Greciei sunt cele care au făcut să se instaleze un stat slab azi. A anula datoria Greciei înseamnă a-i face un cadou ei, dar în detrimentul creditorilor. Or, trebuie luate în seamă interesele tuturor.”Pe aceeaşi lungime de undă se află politologul american William Kindred Winecoff, care pe blogul universitar Duck of Minerva arată că Piketty „uită să amintească contextul în care a fost ştearsă datoria germană la conferinţa de la Londra din 1953. Germania petrecuse cei opt ani precedenţi sub o ocupaţie militară care impusese enorme reforme politice şi instituţionale”. Or, este exact ceea ce Syriza refuză azi în Grecia. Winecoff mai scrie că a existat un context geopolitic foarte diferit, cu americanii gata să dea bani Europei Occidentale, în contextul Războiului Rece. „Nu din bunăvoinţă şi gentileţe a şters Europa datoriile germane. A fost rezultatul luptei pentru putere”, arată el. O altă diferenţă: atunci Germania nu făcea parte dintr-un grup de ţări precum UE, iar reducerea datoriilor sale nu avea un impact asupra interacţiunii dintre ceilalţi membri ai grupului. „Uniunea nu se poate baza pe principiul că anumiţi membri pot împrumuta şi nu rambursează, în timp ce alţii privesc fără a acţiona”, încheie Winecoff.

2- Miliardarul Warren Buffett, unul din liderii Ocultei Mondiale, îşi cumpără o insulă grecească! Ce mai pune la cale?

Magnatul american Warren Buffett, împreună cu un investitor italian, Alessandro Proto, a cumpărat insula greacă Agios Thomas, situată în Golful Saronic, în apropiere de Atena, relatează publicaţia elenă Proto Thema în ediţia electronică, pentru suma de 15 milioane de euro.

  Grecia, care se confruntă cu o gravă criză financiară, este nevoită să scoată la vânzare mai multe insule, cele mai ieftine având un preţ de pornire de numai trei milioane de euro, potrivit site-ului de ştiri TheJournal.ie.

“Reusita” aceasta este doar  una  pentru care Grecia a fost atât de mult îndatorată şi sufocată de marii bancheri internaţionali, dirijaţi din umbră de Oculta Mondială. Se dorea ca Grecia să fie obligată să-şi vândă preţioasele insule.  Ce mai urmează să-şi vândă grecii pentru a-şi plăti datoriile? Templul lui Apollo? Situl arheologic de la Delphi? Muntele Athos? Acropola din Atena? VIATA ???

 

3-Averea   celor mai bogate zece persoane din   Franta  este de  194,4 miliarde euro, o suma ce depaseste Produsul Intern Brut al  milioanelor de amarasteni din Grecia pe  2014,  conform topului publicat de revista economica “Challenges” 
In fruntea acestui clasament se situeaza omul de afaceri Bernard Arnault si familia sa, care controleaza grupul de produse de lux LVMH (Louis Vuitton, Loewe, Givenchy, Kenzo, Guerlain, Bvlgari, Moe & Chandon, Dom Perignon…), cu o avere de 34,7 miliarde euro.

Pe locurile urmatoare se afla mostenitoarea imperiului cosmeticelor L’Oreal, Liliane Bettencourt, a carei avere se cifreaza la 30,9 miliarde euro, si omul de afaceri Axel Dumas, aflat in fruntea grupului de lux Hermes, cu o avere estimata la 24,1 miliarde euro.

Pozitia a patra ii revine proprietarului lantului de distributie Auchan (Alcampo), Gerard Mulliez, cu o avere de 23 miliarde euro, acesta fiind urmat in clasament de Serge Dassault, proprietarul grupului aeronautic Dassault s a

Adauga un comentariu

Nume*

Adresa de email* [Nu va fi publicata]

Comentariu*