2 . În aceste condiţii, preţurile scad dramatic, iar producătorii nu-şi mai vând marfa şi o congelează

3 . Crescătorii de porci cer o Ordonanță de Urgență pentru obținerea unei amnistii fiscale

 4 . Potrivit spuselor directorului executiv al APCPR, Tudor Stanca, fermierii români nu-și mai găsesc beneficiari pentru marfa produsă, iar prețurile oferite sunt foarte mici

5 . Următoarele șase luni vor fi „fără șansă”, drept pentru care singura soluție este ca autoritățile statului să analizeze în mod serios acest sector și să găsească soluții

1 . Ilie Van, liderul Uniunii Crescătorilor de Păsări din România a spus că producătorii din avicultură nu-şi mai vând marfa şi o congelează. La fel ca şi piața cărnii de porc, de când a apărut embargoul rusesc, aceste produse sunt într-o continuă scădere. Fermierii români nu-și mai găsesc beneficiari, iar prețurile oferite sunt sub orice critică. Acest fapt este un semnal de alarmă, „un dezastru în piaţă”.

Ofertele foarte mari de carne de pui care vin din numeroase ţări membre, cum ar fi Polonia şi Olanda, au condus la scăderea preţurilor pe piaţa cărnii de pui din România, a spus Van, adăugând că produsele de pe piaţa pe care activează sunt vândute în pierdere şi că producătorii din avicultura românească vor da faliment:

„Se va închide tot. Fiecare producător care dispare de pe piaţă înseamnă locuri de muncă mai puţine şi efecte ulterioare mult mai mari, va fi ca un bumerang”, a declarat Ilie Van.Conform aprecierilor preşedintelui UCPR, care citează date din iulie, „când abia începuseră interdicţiile”, importurile de carne de pui au crescut, faţă de perioada similară din anul trecut, cu 25%, respectiv cu 12.000 de tone. De asemenea, exporturile scăzuseră cu 18%, în iulie, întrucât carnea noastră de pui merge, în proporţie de 80-90%, în ţări membre UE, care, în prezent, nu mai pot exporta către Rusia. „Este un dezastru în piaţă”, a spus Ilie Van, subliniind că, în prezent, preţul unui kg de carne este cu 12-13% decât în iunie.Pierderile pentru acest an în avicultură, ca urmare a scăderii preţurilor, reducerii exporturilor şi creşterii importurilor de pui sunt enorme. Cum romanii au cocosul şi porcul în coteţul propriu, pierderile crescătorilor se măresc şi mai mult

2 . În aceste condiţii, preţurile scad dramatic, iar producătorii nu-şi mai vând marfa şi o congelează

Prin instalarea embargoului la importul de carne de porc din UE s-au creat stocuri importante, şi exporturi către România cu 13.000 de tone de carne de porc mai mult în semestrul I al acestui an, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, iar estimările sunt că aceste cantități de materie primă vor crește.Din acest motiv, Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR) și Asociația Fermierilor cu Investiții în Sectorul Suia (AFISS) au făcut în premieră un apel comun către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Ministerul Finanțelor Publice (MFP) și Guvernul României pentru lansarea unor măsuri de protecție și de susținere a producției naționale de carne de porc, două dintre ele fiind un ajutor de stat (diferența de cost versus preț), respectiv o formă de amnistie fiscală, adică păstrarea TVA încasată de la clienți.Din estimările celor două asociații, la începutul lunii octombrie a.c., pierderea medie înregistrată era de 42 de lei/cap de porc, echivalentul a 9,4 euro/cap de animal. Schema de sprijin financiar ar trebui să-i ajute pe fermieri să suporte pierderea de 92,4 milioane lei estimată pe șase luni pentru producţia a aproximativ 2,2 milioane de grăsuni.

3 . Crescătorii de porci cer o Ordonanță de Urgență pentru obținerea unei amnistii fiscale

Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR) și Asociația Fermierilor cu Investiții în Sectorul Suia (AFISS) fac în premieră un apel comun către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Ministerul Finanțelor Publice (MFP) și Guvernul României pentru lansarea unor măsuri de protecție și de susținere a producției naționale de carne de porc, două dintre ele fiind un ajutor de stat (diferența de cost versus preț), respectiv o formă de amnistie fiscală, adică păstrarea TVA încasată de la clienți.Din estimările celor două asociații, la începutul lunii octombrie a.c., pierderea medie înregistrată era de 42 de lei/cap de porc, echivalentul a 9,4 euro/cap de animal. Schema de sprijin financiar ar trebui să-i ajute pe fermieri să suporte pierderea de 92,4 milioane lei estimată pe șase luni pentru producţia a aproximativ 2,2 milioane de grăsuni.

4 . Potrivit spuselor directorului executiv al APCPR, Tudor Stanca, fermierii români nu-și mai găsesc beneficiari pentru marfa produsă, iar prețurile oferite sunt foarte mici

„Piața cărnii de porc, de când a apărut embargoul rusesc, a fost într-o continuă scădere, în special pentru porcul românesc; în cifre absolute, ea, de fapt, nu a scăzut. Fermierii români nu-și mai găsesc beneficiari, iar prețurile oferite sunt sub orice critică.

Ceea ce este mai trist este că urmează trimestrul IV din 2014 și trimestrul I din 2015, perioade în care în mod statistic, tradițional, se știe că prețurile scad. În trimestrul IV către sfârșitul anului, deși există cerere, este și o ofertă foarte mare și prețurile tind să scadă, iar trimestrul I este trimestrul clasic defavorabil porcului”, a menționat Tudor Stanca, adjuncta șefului APCPR.

5 . Următoarele șase luni vor fi „fără șansă”, drept pentru care singura soluție este ca autoritățile statului să analizeze în mod serios acest sector și să găsească soluții

„În acest sector au mers milioane de euro pe investiții noi, fie din surse personale ale celor care au vrut să investească în zootehnie, fie din fonduri europene, fie din categoria tinerilor fermieri care au vrut să înceapă o afacere, să-și găsească un drum în viață în zootehnie și care acum se văd în situația de a fi în pragul falimentului. Sunt alții care au această activitate în completarea obiectului de activitate, sunt cei care au furaje sau poate au ferme agricole, cei care au vrut să crească gradul de valorificare al produselor realizate și să facă o crescătorie de porci”, a spus Tudor Stanca. Și asta în condițiile în care, de la jumătatea lunii august, spune Mironel Carmen Dascălu, membru al Consiliului Director AFISS, prețul cărnii de porc românești a început să coboare „destul de mult”, iar volumul de vânzare a fost din ce în ce mai mic. În schimb, în galantar nu a scăzut prețul. Potrivit datelor Marche du Porc Breton, citate de Tudor Stanca, în 2013, UE a exportat în Rusia 350.000 tone, iar anul acesta numai 53.000 de tone. „Diferența a trebuit să fie undeva plasată. O parte a reușit să fie plasată, dar 133.000 de tone au rămas diponibile. Din aceste 133.000 de tone, 13.000 au venit în România, pentru că importul nostru, în România, este mai mare la semestrul I”, a precizat oficialul APCPR. „Surplusul de carne rămas (…), de 133.000 de tone, acoperă întreaga producție a României pe șase luni”.

De ce producătorii români nu pot primi subvenții directe din cauză că sunt „neeuropene”?

De ce sistemul creșterii porcilor și păsărilor nu pot face nici unul dintre ele obiectul unor plăți directe sau plăți cuplate, o soluție de contracarare a efectelor negative ar fi ajutorul de stat, notificat bineînțeles la Bruxelles.
De asemenea, Jurconi și cei doi reprezentanți ai crescătorilor de porci propun ca soluție inclusiv aprobarea unei măsuri de amnistie fiscală, în așa fel încât următoarele șase luni de zile (sau cât va fi necesar), tot TVA-ul colectat de la clienți să rămână la producătorii de carne. Această resursă financiară ar putea duce la capitalizarea diferențelor de venit, prin păstrarea TVA încasat de la cumpărătorii de carne. „Asta ar fi o soluție potențială, posibilă. Sunt, într-adevăr, soluții excepționale, dar trăim o perioadă excepțională”, a spus Alexandru Jurconi.
Combinate, cifrele celor două asociații spun că TVA asociată comerțului de profil pe perioada următoarelor șase luni de zile s-ar cifra la circa 100 de milioane de euro, în condițiile în care vânzările sectorului se ridică la aproximativ 400 de milioane de euro.
Chiar și așa, cu riscul insolvențelor în lanț la îngrășătorii, începând din luna iulie 2014, prețul oferit de abatoare pentru porcii vii a scăzut constant, ajungând la 5,4 – 5,5 lei/kg viu în ultima săptămână, faţă de 7,0 – 7,2lei/kg viu în anul 2013. În același timp se înregistrează o scădere simțitoare a cererii pentru carnea de porc românească, deși nu s-au constatat diferențe mari în consum.Specialiștii APCPR și AFISS spun că numai în primele șase luni ale acestui an, UE a avut un disponibil de 133.400 tone carne de porc, care reprezintă cu 25% mai mult decât întreaga producţie de 109.000 tone realizată în aceeași perioadă în abatoarele românești.Porcării precizează că schemele de sprijin financiar propuse vor proteja nu numai fermele realizate prin investiții din fonduri proprii sau fonduri europene, ci vor apăra aproape 5.000 locuri de muncă existente în sector, precum și cele circa 20.000 de locuri de muncă dependente din industria orizontală.