Publicat la:
Decembrie 20, 2014
1 . După căderea frunzelor ar fi trebuit să se facă următoarele trata-mente cheie în scopul diminuării bolilor şi dăunătorilor la măr, păr, vişin, cireş, cais şi piersic.
2 . Agricultura viitorului ?…
Pentru meri trebuiau făcute tratamente obligatoriii contra patoge-nilor micotici şi bacterieni, cu:
Turdacupral 50 PU – 0,5%; Kocide 101 – 0,3%; Funguran 0H 0,3%;
Champion 50WP – 0,3%; Zeamă bordeleză – 0,5%.
Pentru peri: tratament obligatoriu contra bolilor micotice şi bacte-riene, rapăn, foc bacterian, cu:
Turdacupral 50 PU – 0,5%; Kocide 101 – 0,3%; Funguran 0H 0,3%;
Champion 50WP – 0,3%; Zeamă bordeleză – 0,5%.
La cireş şi vişin: tratament obligatoriu contra patogenilor micotici
şi bacterieni, cu:
Turdacupral 50 PU – 0,5%; Kocide 101 – 0,3%; Funguran 0H 0,3%;
Champion 50WP – 0,3%; Zeamă bordeleză – 0,5%.
Cais şi piersic: tratament obligatoriu contra bolilor bacteriene şi mi-cotice, cu:
Turdacupral 50 PU – 0,5%; Kocide 101 – 0,3%; Funguran 0H 0,3%;
Champion 50WP – 0,3%; Zeamă bordeleză – 0,5%.
Pentru iarnă-primăvară se fac următoarele tratamente
Spre finele repausului vegetativ, în condiţii meteorologice care per-mit lucrări în livadă, este necesară continuarea tratamentelor chim-ice sau efectuarea tratamentelor care nu s-au realizat până în prezent.Dacă tratamentele de iarnă sunt bine aplicate, ele sunt su-ficiente pentru combaterea ciupercii care produce ciuruirea micotică a frunzelor, nemaifiind necesare alte tratamente.
– La măr, tratamentul al 2-lea se aplică în februarie sau martie, susţinut de tăierea ramurilor atacate de făinare, scopul lui fiind de a combate păduchele din San José, ouăle de afide, acarienii şi cotarii, precum şi de a distruge sporii de ciuperci fitopatogene;
– La păr, tratamentul se face în martie pentru combaterea coccide-lor, afidelor şi acarienilor. Contra pătării cafenii a frunzelor şi fructelor şi rapănului ramurilor încă din toamnă, după căderea frunzelor, se aplică un tratament facultativ, de obicei cu produse cuprice, pe care dacă nu l-aţi efectuat până în prezent, acum este momentul să-l aplicaţi;
– La prun,tratamentul se face în timpul repausului vegetativ pentru combaterea afidelor, acarienilor, coccidelor, cotarilor şi a sporilor de ciuperci, de regulă după tăierile de fructificaţie şi după îndepărtarea ramurilor uscate;
– La cais şi piersic, tratamentul al 2-lea se aplică iarna, în ianuarie-februarie, pentru combaterea băşicării frunzelor, dacă anul trecut s-a manifestat puternic;
– La cireş şi vişin,tratamentul 2 se realizează după tăierile de fruc-tificare şi înainte de dezmugurire, pentru combaterea păduchilor
ţestoşi, a ouălor de afide, păianjeni şi cotari, a formelor mobile de păianjeni şi a sporilor de ciuperci, în special pentru ciuruirea micotică a frunzelor de sâmburoase.
Tratamente de iarnă la pomi fructiferi
Combaterea formelor de rezistenţă peste iarnă a fitopatogenilor în plantaţiile de măr, păr, gutui şi prun se face prin:
ALCUPRAL 50 PU: 0,3 %; focul bacterian al rozaceelor, pătarea
cafenie a frunzelor şi fructelor;
SUPER CHAMP 250 SC: 0,3 %: monilioza, pătarea roşie a frun-zelor, ciuruirea frunzelor;
TOPSIN AL 70 PU: 0,6 %; rapăn, făinare, entomosporioza, pătarea
Combaterea formelor hibernante de dăunători, în plantaţii de măr
şi prun livezi de pomi (păduchele din San José, acarianul roşu al
pomilor, alţi dăunători):
APLAUDUS SUPER: 1,5%;
OL 40: 1,5% (22,5 l/ha);
OLEODIAZOL 3 L: 0,15% (15 l insecticid la 1000l apă);
US-1: 1,5% (30 l/ha)
Scopul acestor tratamente de iarnă
Tratamentele sunt aplicate, atât contra dăunătorilor, cât și pentru
combaterea bolilor, ciupercilor.
Contra dăunătorilor, folosim ulei horticol combinat cu insecticid care
acţionează prin intoxicarea şi asfixierea larvelor şi ouălor hibernante
ale acestora, cum ar fi păduchele din San Jose sau păianjenul roşu
comun al pomilor. Câteva produse de acest tip sunt: Confidor oil
sau Oleodiazol, dar personalul din magazinul fitosanitar vă poate
ajuta la alegerea unui produs similar.
Pentru combaterea infecțiilor cu ciuperci şi bacterii, se folosesc fun-gicide de contact pe baza de cupru: Champion, Funguran OH, etc.
Poate fi folosită şi zeamă bordeleză (piatră vânătă), o substanţă
tradiţională, fiind soluţia cea mai ieftină şi cea mai puţin toxică dintre
toate.
Sfaturi practice
• se efectuează la temperaturi de peste 5C
• respectaţi strict concentraţiile indicate pe ambalaj
• folosiţi echipament de protecţie (mască, ochelari)
• ţineţi animalele de casă departe de grădină când stropiţi
•respectaţi măsurile de igienă şi protecţia muncii afișate pe ambalaj
• alegeţi zile când nu este vânt puternic și probabilitatea de ploaie
este scăzută
• efectuaţi tratamentele după tunderea pomilor (nu prea are sens
să trataţi părţile care vor fi tăiate ulterior, este risipă de material)
2 . Agricultura viitorului ?…
O ipostază a Grădinilor suspendate din Babilon ar putea-o reprezenta “fermele verticale”, concept lansat în 1999, în SUA. Cu o mare economie de suprafaţă orizontală, aceste ferme, olosind sistemele de cultură fără sol supraetajate, ar putea fi un răspuns la nevoile de hrană crescute Sistemele de agricultură hidroponică reprezintă o tehnologie aplicată pentru legume, fructe, furaje, plante medicinale şi flori. Procedeul constă în creşterea plantelor în soluţii nutritive (nu în pământ), apelându-se la o aparatură complexă, care reglează automat concentraţia şi distribuirea nutrienţilor lichizi, în funcţie de specificul fiecărei culturi, motiv pentru care sistemul nu poate fi aplicat decât în marile ferme agricole, în sere, şi nu în gospodăriile individuale. Cei care practică acest tip de cultură au elaborat reţete de soluţii, în funcţie de specii (pentru roşii, castraveţi, morcovi, ciuperci etc.), de o anumită fază a vegetaţiei şi în concordanţă cu temperatura şi umiditatea mediului ambiant, acestea fiind ţinute sub control automatizat. O variantă a sistemelor de cultură fără sol este aeroponica, aceasta constînd în introducerea rădăcinilor plantelor în interiorul unor tuburi din plastic, în care se pulverizează soluţia nutritivă. Se pot creşte plante şi pe film nutritiv, adică în containere introduse în nişte conducte la baza cărora soluţia circulă sub forma unor pelicule oarte fine. De asemenea, pentru accelerarea procesului de maturare a legumelor şi a fructelor, se foloseşte tot mai mult “ ulraponia”, un procedeu bazat pe urmărirea variaţiilor ciclice ale unor funcţii biologice ale plantelor, într-un interval de 24 de ore, cu scopul de a le stimula prin diverse procedee. Excluzând unele dezavantaje precum: costurile ridicate, amortizarea se face în timp îndelungat, folosirea unor cantităţi mari de materiale, de regulă, reciclabile. Dintre avantajele sistemelor de cultură fără sol amintesc: Condiţii maxime de igienă; Productivtate mai mare, în comparaţie cu sistemele tradiţionale; Poluare mai mică; Calitatea superioară a produselor agricole obţinute. Producţiile nu sunt dependente de condiţiile climatice şi nici de lumina naturală, deoarece lumina artificială adecvată o poate substitui pe cea dintâi. Nu se folosesc îngrăşăminte chimice şi nici pesticide. Asigură creşterea rapidă a plantelor (plantele cresc de două ori mai repede decât în sol) Se obţin mai multe recolte pe an. Se fac economii substanţiale la consumul de apă (cu 90% mai puţină apă decât la culturile cu sol), iar unele sisteme performante permit chiar reciclarea apei folosite. Se elimină fenomenul de “oboseală” a solului, aceeaşi cultură putând fi repetată, pe acelaşi suport, de mai multe ori pe an (de exemplu, se pot obţine aproximativ 20 de recolte de salată pe an).
