(Revista Informatii Agrorurale va ofera ,fara bani,spatiul pentru publicat orice text si oferte sau cereri la Anunturi Gratuite pe www.informatii-agrorurale.ro)
5. Modelul unui adapost pentru capre si…
6. De ce laptele de capra este anticancerigen si ,chiar mai bun decit laptele de …mama vitrega!
7. COMBATEREA DAUNATORILOR IN APICULTURA-Bolile albinelor ( contagioase, necontagioase si intoxicatii); O NOUA AMENINTARE PENTRU COLONIA DE ALBINE
8. Ce este varooza si modul de actiune al substantelor chimice de sinteza
-
Alta varianta pentru VARROZA ALBINELOR
-
Ce facem in luna februarie pentru sanatatea albinelor?
1 . Daniel Constantin a venit la Adunarea Generală a Asociaţiilor Comunelor din România (ACOR),pentru a-si face propria campanie…In prezenta a peste 500 de primari de commune,a incercat sa le spuna vorbe .Numai ca primarii,mai cu picioarele pe pamint si cu fondurile europene la pamint,l-a incurcat .
Primarii i-au spus ministrului că sunt întârzieri mari în implementarea proiectelor din pricină că Oficiile Judeţene pentru Finanţarea Investițiilor Rurale (OJFIR) lucrează cu personal insuficient.
O altă problemă este licitaţia pentru păşuni, care a fost blocată pentru că n-au apărut normele metodologice ale legii pajiştilor.
Daniel Constantin a promis că normele vor fi publicate până la sfârşitul acestei săptămâni. „Noutatea este că în zonele montane unde s-a dezvoltat schiul şi nu există animale, nu are rost să mai ţinem pajişti”, explică ministrul.
Primarii sunt nemulţumiţi şi de împărţirea nedreaptă a zonelor defavorizate. Comunele cu potenţial economic scăzut nu figurează în evidenţa Ministerului ca fiind zone defavorizate. În schimb, comunele dezvoltate şi unde pământul este fertil sunt considerate defavorizate şi au avantajul unui punctaj suplimentar la accesarea fondurilor europene. Daniel Constantin a spus că împărţirea zonelor defavorizate va fi negociată cu Comisia Europeană la sfârşitul lunii martie.
2. AGENŢI PATOGENI CU IMPORTANŢĂ ECONOMICĂ LA CULTURILE DE CASTRAVEŢI DIN SOLARII ŞI CONTROLUL ACESTORA(Dr. Marcel Costache, dr. Victor Lăcătuş I.C.D.L.F. Vidra, Ilfov)
Condiţiile de mediu din spaţiile protejate, necesare creşterii şi dezvoltării plantelor de castraveţi sunt, în acelaşi timp, favorabile apariţiei şi evoluţiei atacului unor agenţi patogeni care diminuează producţia din punct de vedere cantitativ şi o depreciază calitativ. Dintre aceştia, cei prezentaţi mai jos produc cele mai mari pierderi de recoltă.
Sphaerotheca fuliginea (Schlech.) Salm. f. cucurbitae Jacz – făinarea:
Boala se manifestă pe toate organele aeriene ale plantelor, la suprafaţa cărora apare un puf alb, făinos, format din miceliu, conidiofori şi conidii. Pe frunze, petele sunt la început izolate, mai frecvente pe partea superioară, apoi devin confluente şi acoperă în întregime suprafaţa acestora. În dreptul petelor ţesuturile se îngălbenesc, se brunifică şi se usucă. În condiţii favorabile, atacul se manifestă şi pe peţiolurile frunzelor şi tulpini.
În timpul perioadei de vegetaţie, agentul patogen se răspândeşte prin intermediul conidiilor care sunt diseminate cu ajutorul curenţilor de aer, apei şi insectelor, germinând pe organele susceptibile ale plantelor la temperaturi cuprinse între 10 şi 32°C, cu un optim la 26 – 28°C şi la umiditate atmosferică de 70 %. În condiţiile favorabile, durata perioadei de incubaţie este de 5 – 7 zile. Dacă cel puţin 7 zile consecutiv se înregistrează temperaturi medii egale sau mai mari de 20°C şi umiditate atmosferică peste 60 %, probabilitatea apariţiei atacului este mare.
La semnalarea atacului se vor aplica tratamente cu Amistar X Tra 0,05%, Score 250 – 0,05%, Impact 25 – 0,02%, Systhane Forte 0,02%, Tilt (Bumper, Cavaler) 0,015 – 0,02%, Shavit 0,05%, Ortiva 250 -0,075%, Flint Max 75 – 0,03%, Shavit F 0,2%, Kumulus DF 0,4%; Microthiol Special 0,4%, Thiovit Jet 0,4%, Karathane Gold 0,05%.
Tratamentele cu fungicide de contact se repetă la intervale de 6 – 8 zile iar cele cu fungicide sistemice la 10 – 12 zile.
Pseudoperonospora cubensis (Berk. et Curt.) Rostov – mana:
Atacul se manifestă numai pe frunze, indiferent de faza fenologică în care se află plantele. Pe partea superioară a acestora se observă pete de formă colţuroasă, de culoare gălbuie (fig. 1), delimitate de nervurile secundare care, în evoluţie ulterioară, devin brune.
În dreptul petelor, pe partea inferioară a frunzelor, se formează un puf cenuşiu-violaceu constituit din conidioforii şi conidiile ciupercii. În condiţii favorabile pentru atac petele se extind şi confluează cuprinzând în întregime suprafaţa limbului frunzelor, care se usucă, iar plantele sunt defoliate rapid.
De pe miceliu, care se ramifică puternic în spaţiile intercelulare, se formează conidioforii care ies prin stomate şi conidiile. Conidiile germinează numai în prezenţa picăturilor de apă şi dau naştere la zoospori biflagelaţi care pătrund prin stomate şi produc noi infecţii. Temperatura optimă pentru producerea infecţiilor este de 15 – 22°C. În timpul perioadei de vegetaţie agentul patogen se răspândeşte prin intermediul conidiilor care sunt transportate de curenţii de aer la distanţe mari. Forma de rezistenţă a ciupercii este reprezentată de oospori.
Măsurile de prevenire şi combatere au o importanţă deosebită în limitarea atacului. Distrugerea resturilor vegetale şi o rotaţie a culturilor de 3 – 4 ani contribuie la diminuarea sursei de infecţie. Irigarea se va face numai pe rigole, sau prin picurare. Totodată se va asigura o temperatură de 20°C în timpul nopţii.
Cultivarea soiurilor şi hibrizilor care prezintă diferite niveluri de rezistenţă la acest agent patogen permite reducerea numărului de tratamente în timpul perioadei de vegetaţie.
Pentru combatere se pot folosi următoarele produse: Amistar X TRA 0,05%, Moltovin 0,35%, Previcur Energy 0,15%, Melody Compact 49 – 0,2%, Acrobat MZ 0,2%, Infinito 0,14%, Folio Gold 0,25%, Shavit F 0,2%, Ridomil Gold MZ 68 – 0,25%, Aliette (Alleato, Fostonic) 0,2%, Curzate Manox 0,25%, Cuproxate Flow 0,3 – 0,4%, Bouillie Bordelaise 0,75%, Super Champ 250 – 0,25%, Funguran 30 – 0,5%, Kocide 2000 – 0,25%, Vitra 0,3%, Dithane M 45 (Novozir MN 80, Winner M 80, Manfil, Scut, Vondozeb) 0,2%, Merpan 80 – 0,15%, Folpan 80 – 0,15%, Bravo 500 (Mycoguard, Balear, Rover) 0,2%, Fantic M 0,25%, Banjo 500 – 0,04%, Java M 0,225%, Fugomil 75 – 0,25%, Verita 0,25%, Ranman 0,02%.
Intervalul dintre tratamente se stabileşte în funcţie de presiunea de infecţie, sensibilitatea la atac a cultivarelor utilizate şi modul de acţiune al fungicidelor folosite (contact, sistemic sau contact + sistemic): presiune puternică, cultivar sensibil 6 – 7 zile, presiune puternică, cultivar rezistent/tolerant, 10 – 12 zile.
Pseudomonas lachrymans (Smith & Bryan) Carsner – pătarea unghiulară a frunzelor:
Atacul se manifestă pe toate organele aeriene ale plantelor: cotiledoane, frunze, tulpini şi fructe. Pe cotiledoane, boala se manifestă prin apariţia unor pete mici, colţuroase sau circulare, de culoare verde închis-brun, hidrozate, situate spre vârful cotiledoanelor sau pe întreaga suprafaţă a acestora. Cotiledoanele atacate puternic rămân mici, se brunifică şi se usucă.
Pe frunze se observă apariţia de pete colţuroase, hidrozate (fig. 2), dispuse frecvent de-a lungul nervurilor şi de culoare verde închis (verde crud). La început petele au 2 – 7 mm, iar apoi, când condiţiile climatice sunt favorabile (umiditate atmosferică peste 90 %), ele confluează, ocupând suprafeţe mari din limbul foliar. De obicei, pe faţa interioară a frunzelor, pe timp umed, se observă apariţia exsudatului bacterian mucilaginos sub formă de picături ce se usucă, cu timpul transformându-se într-o crustă alb-cenuşie, care lipseşte în cazul atacului de mană produs de Pseudoperonospora cubensis. După câteva zile, petele se brunifică, iar ţesuturile din dreptul lor se usucă, se desprind şi cad, iar frunzele apar ciuruite. Când infecţia cuprinde şi nervura principală, se constată o deformare a limbului foliar.
Simptome asemănătoare apar şi pe peţiolurile frunzelor şi chiar pe tulpini, iar organele atacate, cu timpul, se veştejesc, putrezesc sau se usucă, după cum umiditatea atmosferică este redusă sau ridicată.
Pe fructe, atacul se manifestă sub formă de pete mici, cu aspect neregulat sau circulare, cu diametrul de 1 – 3 mm, hidrozate, de culoare verde închis, cu centrul albicios, care se usucă şi ulterior crapă. Pe vreme umedă, aceste pete se acoperă cu un exsudat albicios care conţine numeroase bacterii.
Plantele puternic atacate cresc mai încet, iar producţia lor este diminuată.
În sol, bacteria Pseudomans lachrymans rezistă în resturile de plante bolnave, conservându-se timp de un an. Răspândirea bacteriei în cultură este favorizată de precipitaţii, irigarea prin aspersiune, insecte, tratamente cu insecticide etc.
Infecţiile secundare sunt favorizate de temperaturi cuprinse între 18 şi 25°C şi de umiditatea relativă mai mare de 90 %.
Pentru combaterea acestui agent patogen se pot folosi cu succes produsele Cuproxate Flow 0,3 – 0,4%, Champ 77 – 0,3%, Bouillie Bordelaise 0,75%, Super Champ 250 – 0,25%, Kocide 2000 – 0,25%, Vitra 50 – 0,3%, Melody Compact 49 – 0,2%, Moltovin 0,35%.
Primul tratament se face de regulă după ce plantele depăşesc înălţimea de 50 cm iar următoarele 4 – 5 la intervale de 6 – 12 zile, în funcţie de remanenţa produselor şi de evoluţia factorilor climatici (intervalul este mai redus în perioadele cu nebulozitate şi precipitaţii).
Un rol deosebit în prevenirea apariţiei atacului agenţilor patogeni şi încetinirea evoluţiei acestuia îl are aerisirea periodică a solariilor, care permite zvântarea condensului de pe foliajul plantelor şi diminuarea umidităţii atmosferice. Efectuarea la timp a operaţiunilor „în verde” (copilit, defolierea plantelor în partea bazală, ciupirea lăstarilor, cârnit) permite o mai bună circulaţie a curenţilor de aer şi implicit se reduce riscul declanşării atacului agenţilor patogeni. O atenţie deosebită se va acorda fertilizării raţionale cu principalele elemente nutritive, pe baza cartării agrochimice şi a cerinţelor plantelor corespunzătoare fenofazelor, care conferă acestora o rezistenţă sporită la atacul agenţilor patogeni. Deficitul de azot sensibilizează plantele, în timp ce excesul (fără a atinge niveluri de toxicitate) favorizează creşterea luxuriantă a foliajului şi împiedică aerisirea normală a culturilor, creându-se astfel un microclimat optim pentru apariţia şi extinderea atacului. Irigarea prin picurare diminuează de asemenea, în mare măsură, riscul declanşării atacului agenţilor patogeni. Respectarea complexului de măsuri de prevenire şi combatere menţionat mai sus, asigură o stare fitosanitară bună a culturilor de castraveţi din solarii şi implicit obţinerea unor producţii superioare din punct de vedere cantitativ şi calitativ.
3. Cum se practica chirurgia legumicola, pentru obtinerea „tomatelor perene” !
Fermierul Costica Guraliuc din comuna Flamanzi, judetul Botosani, cultiva legume pe aproape 1 ha in solar si peste 2 ha in camp deschis.
Pentru ca o singura samanta de tomata costa peste 10 lei vechi dar si pentru economisirea fortei de munca manuale si mecanice, precum si pentru alte avantaje, acest fermier a descoperit o noua tehnica de obtinere a plantelor de tomate „perene”.
Prin plantarea in solar a tomatelor incepand cu luna ianuarie se obtine prima recolta la inceputul verii.
Recoltarea continua pana in luna august. Atunci ultimele gogonele recoltate se folosesc pentru muraturi, iar tulpinile de tomate se taie la inaltimea de 30-40 cm de la sol si se indeparteaza vrejii taiati. De la baza tulpinelor ramase in pamant, (deci de pe portiune de 30-40 cm) dau in cateva zile pana la 4 copili. Se lasa pe tulpina sectionata cate un singur copil si ceilalti se aduna, se pun la inradacinat si se planteaza intr-un alt solar.
Din copilul ramas pe tulpina sectionata se formeaza noua planta. Cresterea este rapida, exploziva, deoarece sistemul radicular care hranea vechea planta este foarte puternic dezvoltat.Prin aceasta „altoire” este grabita cresterea, inflorirea, rodirea si coacerea. Noua recolta obtinuta de pe vechea portiune de tulpina, poate fi valorificata incepand cu luna octombrie, deci cu doua luni mai devreme decat plantarea unui nou rasad. Eliminand aratul, grapatul, modelatul terenului, plantatul, producerea de rasaduri si alte lucrari, deci eliminand destule cheltuieli, se obtine un profit confortabil.
Altoirea tomatelor
Dupa modelul altor tari, si la noi, castiga teren altoirea legumelor in general si cea a tomatelor in cazul de fata.Procesul de altoire necesita stabilirea si respectarea urmatoarelor cerinte tehnologice:• compatibilitatea portaltoiului si altoiului;
• capacitate ridicata de fuzionare a plantelor;
• asigurarea unui mediu inconjurator controlat.Portaltoii trebuie sa prezinte urmatoarele caracteristici:• rezistenta la boli cu transmitere prin sol (Tomato Mosaic Virus, Fusarium spp., Verticillum spp., Pyrenochaeta lycopersici);
• rezistenta la daunatorii de sol (Meloidogyne spp.);
• rusticitate;
• dezvoltarea unui sistem radicular deosebit de viguros;
• productivitate ridicata;
• timpurietate.Metoda de obtinere a rasadurilor altoite de legume presupune parcurgerea unor etape:• semanatul altoiului;
• semanatul portaltoiului;
• pregatirea altoirii;
• altoirea propriu-zisa;
• introducerea plantelor altoite in tunel in vederea calusarii;
• transferarea rasadurilor din tunelul de calusare in spatiul de crestere, unde se face intretinerea conform tehnologiei clasice.
Semanatul altoiului se realizeaza prin metoda clasica, conform fiecarui cultivar.
Semanatul portaltoiului se face in tavi alveolare, la 3-4 zile dupa semanatul altoiului.
Eventualele operatiuni de rarire se realizeaza la 4-5 zile de la rasarire. Rasadurile astfel obtinute se mentin la o temperatura de 18-20 grade C, timp de 18 zile.
Pregatirea altoirii
Operatiunea de altoire propriu-zisa se executa la lumina indirecta, fiind obligatorie o umbrire adecvata daca vremea este prea insorita.
Se face aprovizionarea cu mansoane de altoit de diferite diametre, (in functie de diametrul portaltoiului si altoiului) si cu lame noi de ras.
Mansoanele pot fi de plastic sau din silicon.
Temperatura de lucru este de 21-22 grade C.
Nu se fumeaza in timpul altoirii, iar dezinfectia mainilor cu Virkon sau alt dezinfectant este obligatorie.
Datorita aparitiei neuniforme, rasadurile trebuie selectate.
Altoirea
Portaltoiul se taie cu lama la un unghi de 45 grade, sub/sau deasupra frunzelor cotiledonale, in functie de vreme si de grosimea plantei. Astfel, in cazul in care altoirea se face pe vreme insorita si calda, taierea se face frunzele cotiledonale, iar pe vreme intunecata deasupra acestora. Se recomanda taierea portaltoiului la maxim 2 cm deasupra cubului nutritiv. Mansonul de altoire se aseaza pe portaltoiul taiat astfel incat sa nu striveasca tulpina. |
Altoiul taiat oblic la 45 grade se aseaza in manson, asigurandu-se un contact perfect cu portaltoiul.
Taierea oblica este preferata uneia drepte deoarece zona de contact dintre portaltoi si altoi este mai mare, sansele de calusare fiind mai mari.
Grosimea rasadului altoi la locul de taiere trebuie sa corespunda cu grosimea sectiunii portaltoiului.
Introducerea plantelor altoite in tunelul de plastic in vederea calusarii se face imediat dupa altoire, pentru evitarea ofilirii plantelor.
Temperatura optima recomandata din interiorul tunelului este de 21-22 grade C, temperatura maxima admisa de 28-29 grade C, iar U.R.= 98-100%.
Pentru reusita calusarii se evita lumina directa a soarelui astfel ca plantele sa nu se vestejeasca.
Rasadurile se tin in tunelul inchis aproximativ 5 zile. In a 5-a zi se lasa un mic orificiu de aerisire In tunel. in a 6-a zi orificiul de aerisire se mareste, iar in a 7-a zi se poate indeparta definitiv plasticul.
Dupa a 7-a zi se realizeaza transferul rasadurilor si intretinerea lor conform tehnologiei clasice de producere a rasadurilor. Singura lucrare specifica este aceea de inlaturare a mansonului de altoire de plastic cand altoiul si portaltoiul au fuzionat complet.
Daca mansonul este de silicon nu este necesara indepartarea acestuia, deoarece prin cresterea plantei in diametru acesta va cadea. Necesarul de plante pentru aproximativ 1 ha cultura de sera este de cca 14.000 .
Se pot folosi urmatorii portaltoi: Beaufort, Titron si Monstro.
Plantele altoite au o vigoare ridicata, ceea ce conduce la cresterea productiei si a productivitatii muncii, la care se adauga si timpurietatea productiei.
Datorita rezistentei ridicate fata de boli si daunatori numarul de tratamente chimice este mai mic. Deci costurile pentru protectia plantei sunt mai reduse si implicit, profitul este mai mareDe regula, altoirea tomatelor se face in lunile februariemartie. Pentru serele incalzite, se poate face si acum. Totul depinde de cum isi programeaza fermierul productia.
Altoirea ajuta si la eliminarea unor daunatori si boli deosebit de periculoase si costisitoare cum ar fi ,spre exemplu, nematodul ,care aduce pagube importante culturilor de tomate.
Tomatele altoite au o vigoare mai ridicata, o productie mai mare cu peste 20% si o calitate mai buna a fructelor. Datorita rezistentei ridicate fata de boli si daunatori,este protejat mediul si costurile pentru protectia plantelor sunt mai mici
4. Dupa ce Adam s-a fript cu marul otravit,americanul ne pricopseste cu mărul modificat genetic
Noul măr a fost inventat de compania canadiană Okanagan Specialty Fruits care îl va comercializa din 2016, în două variante: Arctic Granny și Arctic Golden.
La început, vor fi scoase la vânzare cantități mici. Mărul modificat genetic a întâmpinat o opoziție puternică. Asociația Consumatorilor de Produse Organice a trimis o petiție către USDA prin care a cerut să nu fie aprobat. „Este încă un experiment asupra oamenilor, fără nici un sens” a spus președintele organizației, Ronnie Cummins. Tot el a avertizat că va face presiuni la nivelul supermarketurilor și în rândul consumatorilor să nu cumpere aceste fructe.
Reprezentanții USDA spun că ei au testat mărul și au constatat că nu are un impact negativ asupra mediului. Rămâne de văzut dacă fructul va fi acceptat de consumatori. Până una alta, inclusiv Mc Donald’s a refuzat să comercializeze un cartof modificat genetic lansat recent în SUA.
5. Modelul unui adapost pentru capre si…
Adapostul trebuie sa asigure caprelor o ambianta sanatoasa, respectand normele legale in vigoare.Parametri ambientali pentru caprine sunt:• temperatura interiora vara 15-21 grade C;temperatura interioara iarna 8 – 14 grade C capre si iezi in maternitate; 3 – 5 grade C capre si tapi;
- umiditatea relativa; 70 – 80 % capre si tapi; 60 – 70 capre in maternitate si iezi;
- volumul de aer: 3 – 4 mc capre; 2mc iezi; 5 mc tapi;
- viteza aerului: 0,2 – 0,5 m/s.
Echipamente de furajare
- baza nutritiei sunt furajele verzi si furajele fibroase la care se adauga si furajele concentrate;
- hranitoarele constau in gratare pentru fibroase late de 30-35 cm cu acces unilateral sau duble cu latimea de 60-70 cm pentru acces bilateral
- ieslea gratar este prevazut cu jgheaburi pentru concentrate si pentru, bulgarii de sare;
- caprele sunt pretentiose la furaj si nu mananca furaje cu miros de mucegai sau de animal;
- se recomanda amplasarea in interiorul adapostului a unor bancute de 80 cm lungime; 50 cm latime si 40 cm inaltime pentru joaca si odihna.
Adaparea caprinelor
- apa se consuma pentru adapat, pregatirea hranei, curatirea adaposturilor si spalarea instalatiilor;
- cantitatea de apa pentru 24 de ore: 10 l/cap capre adulte; 4 l/cap tineret; 4 l/cap laptarie; 2 l/cap preparare nutret; 60 l /ingrijitor; 2 l/mp spalat adapost;
- pentru caprine se folosesc adapatori cu nivel constant, care au o carcasa in care se afla o cuva de apa prevazut cu flotor pentru pastrarea nivelului constant.
Sistemul de intretinere semiintensiv
- sistemul este utilizat in fermele familiare de cresterea caprelor pentru lapte;
- sistemul trebuie sa sigure in sala de muls 32 de posturi , deservite de doi mulgatori;
- furajarea este mecanizata prin folosirea unei remorci tehnologice;
- gunoiul este evacuat cu ajutorul unui tractor dotat cu lama;
- aleea de furajare are 2,3 – 3 m latime;
- usile sunt largi de 3-4 m;
- productia mare de lapte se obtine prin mecanizarea mulsului;
- tapi sunt sacrificati pentru productia de carne la 35-45 de zile;
- ferma va putea vinde reproducatori sau material seminal daca are material biologic de valoare;
- ferma va fi dotata cu un laborator, cu aparatura necesara pentru colectarea spermei, etc.
Grupurile de muls
- grupul de muls cuprinde sala de muls si laptaria;
- sala de muls in spic sau bradulet; animalele se aseaza oblig fata de jgheaburile de furajare la 45-60 grade; latimea platformei 0,70 m; latimea jgheabului 40 cm;
- sala de asteptare a animalelor asigura 0,4-1 mp/cap;
- laptaria este locul rezervat pentru colectarea, racirea,pastrarea laptelui si spalarii ustensilelor de muls;
- sala masinilor contine aparatura utilizat la transportul si depozitarea laptelui;
- grupul de muls mai cuprinde un laborator, un vestiar si un punct sanitar;
- grupul de muls se amplaseaza in asa fel incat sa poata ventila si ilumina direct din exterior.
Elementele dimensionabile pentru stabulatia caprinelor
- suprafata: 1,5-mp/cap capre adulte; 1,4-1,5 mp/cap tineret; 2,3-2,5 mp/cap capre cu iezi; 0,4 mp/cap iezi; 4-5 mp/cap la tapi;
- front de furajare: 40-45 cm/cap capre adulte; 30-40 cm/cap tineret; 40-45 cm/cap capre cu iezi; 20 cm/cap iezi; 50 cm/cap tapi.
Amenajari si constructii anexe
- tarcuri si ocoalepe pasune cu umbrare;
- padocuripentru insorire, miscare, joaca; se recomanda o suprafat dubla fata de suprafat adapostului; o parte se paveaza cu caramida pe lat sa us e asfalteaza; o parte ramane cu pamant pentru a permite odihna ongloanelor;
- spatii pentru depozitare(1mp/cap) si pregatirea furajelor (7mp/100cap) cu utilajele si instalatii aferente;
- pavilionul sanitar veterinar(pentru 5% din efectiv)
- punct de insamantari artificiale
- incaperi pentru prepararea si depozitarea produselor lactate.
6. De ce laptele de capra este anticancerigen si ,chiar mai bun decit laptele de …mama vitrega!
Lapte de capra este extrem de hranitor.
Conform unui studiu realizat de Journal of Food Science Nutrition, structura (proteica) a laptelui de capra este asemanatoare celei a laptelui matern, motiv pentru care poate fi inclus in produsele destinate copiilor; de asemenea, cele doua prezinta o concentratie mai mare de seleniu decat laptele de vaca.Printre alte proprietati,mai amintesc:
– Lapte de capra are proprietati impotriva alergiilor si a intolerantei digestive: laptele de vaca, desi sanatos, provoaca de multe ori aparitia unor probleme suparatoare, in special in cazul copiilor, cum ar fi urticaria, varsaturile, crampele abdominale, diareea sau eruptii cutanate. Un studiu citat de Muscleandstrength.com a aratat faptul ca 93% dintre copii care prezentau aceste reactii alergice determinate de laptele de vaca au putut consuma lapte de capra fara niciun fel de probleme.
– Lapte de capra are proprietati digestive mai usoare: laptele de capra este digerat si absorbit mai usor de organismul uman decat laptele de vaca si este un aliment probiotic ce sustine flora intestinala, motiv se recomanda in special copiilor, persoanelor in varsta sau celor cu probleme digestive. De asemenea, consumul de lapte de capra este o modalitate naturala de a ameliora durerile provocate de ulcer, insa acesta trebuie sa creasca treptat, pentru a nu aparea efecte adverse.
– Lapte de capra intareste densitatea osoasa: inca din adolescenta determina o densitate ososa mai buna si diminueaza riscul de fracturi si de aparitie a osteoporozei mai tarziu in viata (motiv pentru care este recomandat si femeilor aflate la menopauza). De asemenea, laptele de capra este ideal si pentru contracararea intarzierilor de crestere in cazul copiilor si pentru imbunatatirea abilitatilor cognitive.
– Lapte de capra are proprietati impotriva bolilor cardiovasculare: datorita continutului ridicat de potasiu, laptele de capra contribuie la reglarea ritmului cardiac si a tensiunii arteriale.
– Lapte de capra – pentru ameliorarea simptomelor sindromului premenstrual: laptele de capra consumat in special la jumatatea ciclului menstrual poate determina diminuarea durerilor, a crampelor, a balonarii si a starilor de irascibilitate, fiind extrem de eficient si pentru persoanele care prezinta o deficit de calciu.
– Lapte de capra are proprietati impotriva infertilitatii masculine: consumul de lapte de capra imbunatateste calitatea spermei si contribuie la amplificarea potentei.
Altfel spus,lapte de capra nu are egal,inclusiv in ce priveste putenice proprietati anticancerigene si energizante, ne ajuta sa luptam cu succes impotriva anemiei feriprive si a suprasolicitarii fizice sau mentale, reduce riscul de aparitie a diabetului de tip II si poate fi un ajutor minunat in curele de slabire s. a.
7. COMBATEREA DAUNATORILOR IN APICULTURA-Bolile albinelor ( contagioase, necontagioase si intoxicatii); O NOUA AMENINTARE PENTRU COLONIA DE ALBINE
Fiecare dintre noi apicultorii a avut probleme cauzate de atacurile daunatorilor. Fie ca acestia sunt molii, furnici, viespi, prigorii etc, atacul lor reprezinta o problema care trebuie rezolvata.
Trebuie sa va atragem atentia insa ca solutionarea neajunsurilor create de daunatori, nu este intotdeauna chiar simpla, iar rezultatul final depinde mult de seriozitatea cu care abordati problematica. In orice caz nu va limitati la aplicarea unei singure metode si mai ales nu abandonati lupta. Iata ce posibilitati de aparare aveti :
Molia de ceara (gaselnita)
Este un parazit care nu ataca direct albinele, acestea fiind atacate numai in stadiul de larva. Molia se remarca insa prin pagubele pe care le produce fagurilor de ceara, atat din stupii populati cat si celor de la rezerva, cantitatilor de ceara provenite din fagurii reformati, precum si a puietului de albine.
Combaterea moliei in stupii populati : Nu poate fi facuta prin procedee chimice deoarece substantele folosite sunt daunatoare pentru albine. Putem insa ajuta albinele sa se apere singure, daca adoptam cateva masuri simple : fagurii atacati se curata manual de larvele si gogosile parazitului, restrangem cuibul pentru a crea o densitate mare de albine pe faguri, intarim familiile slabe atacate de molie cu albine din alti stupi.
Protejarea fagurilor de rezerva : Conservarea fagurilor de rezerva se face cu ajutorul substantelor chimice. In acest scop apicultorul trebuie sa-si construiasca un dulap pentru depozitare, prevazut cu rastele. Daca nu dispuneti de un dulap, tratarea si depozitarea fagurilor se face in corpuri de stupi. Substantele chimice folosite sunt :
Anhidrida sulfuroasa(batoane de sulf) : Sulful este o substanta eficienta in combaterea moliei. Trebuie insa sa stim ca fumigatiile cu sulf omoara numai molia adulta, aplicarea tratamentului trebuind repetata la trei saptamani. Fagurii se aseaza in dulap sau in 2-3-4 corpuri de stup stivuite, din care primul trebuie lasat gol. Batonul de sulf se aprinde, se aseaza pe o cutie metalica, gaurita si prevazuta cu un grilaj, doza fiind de 50 g sulf la 1m cub volum. Partea superioara a stivei de corpuri se astupa cu o panza de sac. Apicultorul trebuie sa se protejeze si sa nu inspire fumul toxic.
Batoanele de sulf le gasiti in magazinele metalo-chimice, magazinele cu produse chimice de combaterea daunatorilor in agricultura, acestea fiind folosite si la dezinfectarea butoaielor pentru vin.
Acid acetic industrial : Se poate folosi cu succes in combaterea daunatorului. Se aseaza tavite cu acid acetic industrial in concentratie de 65-95%, cate 2 ml acid la litru de volum, in partea de jos a dulapului sau a stivei de corpuri. Aplicarea unui numar mare de tratamente cu acid acetic industrial poate duce insa la corodarea sarmei de fixare a fagurilor.
Dibromura de etilena : Cei ce pot procura aceasta substanta au la dispozitie un tratament foarte eficient. Fagurii se depoziteaza in stive de corpuri de stup. Peste deschiderea din partea de sus a stivei se pune o panza de sac, iar pe aceasta panza substanta activa. Dozajul ideal este de 30-50 cm cubi/un m cub ocupat cu faguri. Atentie mare pentru ca substanta este foarte toxica, camera trebuind a fi bine ventilata.
In incheiere trebuie sa va mai dam doua informatii utile :
– Dupa executarea unui tratament contra gaselnitei, fagurii se aerisesc 48 de ore inainte de a fi introdusi in stupi.
– La temperatura de 0 grade C, larva, nimfa si molia adulta mor asa ca iarna nu mai sunt necesare tratamente.
Viespea(viespea comuna , etc.)
Nu vom insista cu o clasificare a viespilor pentru ca toate pot crea pagube in stupina. Cea mai eficienta metoda de combatere a lor este depistarea si distrugerea cuiburilor. Distrugerea cuiburilor se face prin pulverizarea cu un spray insecticid, operatiune care daca este facuta primavara are o eficienta marita. O alta metoda de combatere destul de eficienta este instalarea in stupine sau pavilioanele apicole a unor capcane. Construiti aceste capcane folosind sticle de plastic(peturi), in care se introduce un sirop aromatizat. Acest sirop se prepara din apa, miere sau zahar 5-8% si 1% otet pentru aromatizare. Se umplu 20% sticlele cu acest sirop si fara capac se agata in stupina. Viespile atrase de aroma siropului intra in capcana si se inneaca. Pentru a spori eficienta capcanei, sticla se agita de 2-3 ori pe zi astfel ca peretii interiori sa fie umezi.
Furnicile
Sunt situatii in care si furnicile pot cauza mari prejudicii in stupina. Cand atacul lor devine suparator si pagubos, apicultorul incepe combaterea. Se desfac musuroaiele de furnici, se prafuiesc cu substante insecticide si apoi se acopera. Ideal este sa avem fiecare stup asezat pe un suport , astfel incat picioarele sa poata fi unse la nevoie. Ca substante de ungere putem folosi fenolul, naftalina, floarea de sulf. Pentru o mai buna fixare in prealabil se aplica un strat subtire de ulei ars sau orice substanta lipicioasa.
Prigoria
Prigoria este o mare consumatoare de albine. Incercarea distrugerii acestor pasari prin amplasarea de diferite capcane este o masura fantezista si fara eficienta. Singura metoda buna pentru a scapa de atacul pasarilor esteamplasarea de sperietori.In acest scop agatam de prajini inalte pasari moarte cu aripile desfacute,iar daca avem chiar prigorii moarte(impuscate), e chiar mai bine.
Soarecii
Atacul soarecilor este periculos mai ales iarna cand familia de albine este stransa in ghemul de iernare si nu se poate apara. O masura de precautie pentru a opri patrunderea in stup a soarecilor este instalarea banalei gratii antisoareci la urdinis. Pentru o buna eficienta se are in vedere ca instalarea sa se faca la timp. Daca atacul este puternic se trece la starpirea sistematica a rozatoarelor prin instalarea de capcane cu momeli otravite. O posibila capcana se construieste asezand pe o caramida o bucata de tigla. Sub cutele tiglei se aseaza(pana se obisnuiesc soarecii), grau curat, iar dupa 7-8 zile acest grau se inlocuieste cu grau otravit. Tigla este folosita pentru a evita ca alte animale sa ajunga la otrava.
Bolile albinelor sunt contagioase, necontagioase si intoxicatii
Bolile contagioase , la rândul lor, se grupeaza în:
virotice (puietul în sac, boala neagra);
bacteriene (loca americana, europeana, septicemia, paratifoza);
micotice (ascosferoza, aspergiloza, melanoza);
parazitare (nosemoza, amibioza, acarioza, brauloza, varrooza, senotainioza, triunghiulinoza).
Bolile necontagioase ale albinelor sunt reprezentate prin:
puietul racit;
boala de mai;
diareea albinelor;
anomaliile matcilor.
Intoxicatiile albinelor se pot produce:
cu polen;
cu nectar;
cu miere de mana;
cu medicamente;
cu pesticide folosite pentru combaterea daunatorilor.
Daunatorii albinelor sunt:
gaselnita;
fluturele “Cap de mort”;
viespile;
lupul albinelor;
furnicile;
prigoriile;
ciocanitorile;
soarecii.
O NOUA AMENINTARE PENTRU COLONIA DE ALBINE
Este gandacul mic de stup un nou parazit ce ameninta coloniile de albine din Romania.Daca da,ce este de facut? Articolul raspunde la unele din intrebarile dumneavoastra :
Gandacul mic de stup – Aethina Tumida
Autor : Drd.biolog expert Chioveanu Gabriela
Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala – Bucuresti
Aethina tumida (Murray)– gandacul mic de stup, face parte din fam. Nitidulidae, ord. Coleoptera, clasa Insecta. Este originar din Africa de Sud si initial traia numai în zonele cu climat subtropical. În 1998 a fost identificat si pe continentul american, în SUA, unde pana in prezent s-a raspandit cu repeziciune în 8 state. S-a observat ca s-a adaptat foarte usor la conditii climaterice noi, deci este posibil sa apara si în alte tari. Consideram oportun cunoasterea unor elemente de identificare pentru a impiedica intrarea accidentala si raspandirea în tara noastra a parazitului, precum si posibilitatea alertarii specialistilor în cazul semnalarii acestuia.
Gandacul mic de stup apare în urma unei metamorfoze complete: ou – larva – pupa si stadiul adult.
Oul de Aethina tumida este alb sidefiu, de 1,4 mm lungime si 0,26 mm latime similar ca aspect cu oul de albina dar de dimensiuni mai mici. Ouale sunt depuse sub forma unor mici gramezi de dimensiuni variabile si cu aspect neregulat. Femela prefera sa depuna ouale în mici excavatii, deci pot exista oriunde în interiorul unui stup atat pe inventarul apicol cât si fagure. Perioada de incubatie dureaza de la 1 zi pana la 6 zile, functie de conditiile de microclimat.
Larva , este stadiul din dezvoltarea insectei care provoaca cele mai grave daune unei colonii de albine. Este de culoare alb-galbuie , cu aspect sidefiu si are aprox. 1cm. lungime. Poate fi usor confundat cu larva de gaselnita mare (molia de ceara) Galleria melonella, dar se deosebeste de aceasta prin cele 3 perechi de picioare anterioare, proeminente, cu care este prevazuta larva gandacului mic de stup. Stadiul larvar dureaza de la 10 la 14 zile, dar poate dura chiar mai mult. Se înregistreaza mortalitate naturala crescuta în stadiul în care larva ajunge la maturitate si se transforma în pupa. Deci, în stup la un moment dat, fara o cauza determinata se pot observa multe larve moarte. Acest aspect trebuie sa alerteze apicultorul. În perioada de tranzitie de la larva la pupa, insecta este foarte vulnerabila. Larva intra în pamântul din fata stupului, isi formeaza o galerie, care se termina printr-o celula, unde se va transforma în pupa.
Pupa este la început de culoare alba, dupa aceea începe si se pigmenteze. Stadiul de pupa dureaza între 15 si 60 de zile, dar majoritatea gandacilor ies din sol dupa 4 saptamâni. Acesta, este un argument în plus pentru a se întelege de ce trebuie ca oglinda stupului sa fie permanent curatata si dezinfectata.
Adultii nou iesiti au o culoare galben – maronie, aspect luminos, pentru ca în scurt timp chitina devine maro închis si în final neagra. In primele doua zile dupa ce au iesit din pamant, adultii sunt foarte activi, îsi iau zborul foarte repede si se orienteaza dupa lumina, pana intalnesc o colonie de albine. Dupa ce patrund în colonia de albine, treptat activitatea lor se reduce si se localizeaza initial in zonele mai putin luminate, cum ar fi fundul stupilor sau la îmbinarile peretilor acestora. Femelele încep sa depuna oua numai la o saptamâna dupa propria emergenza din sol. Deci, adultul paraziteaza colonia de albine, are la maturitate aprox. 0,5 cm. lungime si 0, 25 cm latime, aripi chitinoase care nu acopera întregul abdomen, chitina de culoare neagra si acoperita de peri fini, care face dificila apucarea lor cu mana. În functie de conditiile de mediu traiesc de la câteva zile (1-2 saptamani) pâna la 6 luni.
Gandacul mic de stup nu este considerat o problema majora pentru coloniile de albine din Africa de Sud, dar a devenit o problema pentru cele din America. Identificarea acestuia în multe state din SUA a fost facuta concomitent cu semnalarea unor depopulari masive înregistrate de catre apicultorii, la stupinele din aceleasi regiuni. Apicultorii relatau faptul ca desi luau masuri pentru combaterea gaselnitei, un numar foarte mare de larve de culoare alb-galbuie persista in stupi si în magazia de faguri. Aceste larve ca urmare a metabolismului foarte intens, se hraneau cu rezervele din stup, iar excrementele lor provocau fermentarea si alterarea mierii. Depopularea coloniilor de albine se accelera pâna la disparitia totala a acestora. Ulterior s-a dovedit ca larvele apartin acestui gandac mic de stup si nu gaselnitei.
Se stie cu certitudine ca gandacul mic de stup traieste ca parazit în cadrul coloniei de albine. Se considera ca stupinele care nu practica pastoralul si stau pe vatra permanenta, sunt mai susceptibile de a fi parazitate. De asemenea s-a dovedit ca insecta prefera uneori habitatul pajistilor si crengile copacilor. Parazitul sapa galerii prin fagurii din interiorul stupului si provoaca distrugerea puietului de albine si a rezervei de hrana (miere si polen). Când infestatia este puternica albinele împreuna cu matca parasesc stupul. Aethina tumida cauzeaza alterarea si fermentarea mierii datorita produsilor de excretie rezultati în urma metabolismului intens al larvelor si adultilor, ducând în final la distrugerea totala a coloniei de albine. Parazitarea coloniei determina stoparea depunerii pontei de catre matci si parasirea stupului.
In urma unor studii proprii facute în colaborare cu specialistii de la Institutul de Agronomie Bucuresti si Facultatea de Biologie, la solicitarea Institutului de Cercetare – Dezvoltare pentru Apicultura, s-a dovedit ca aceasta insecta nu face parte din entomofauna României. Desi Comisiile de specialitate din Uniunea Europeana au alertat statele membre de pericolul pe care îl reprezinta acest parazit si a interzis importul de material biologic (matci, roiuri, familii) din tari terte, acesta nu a fost semnalat pâna în prezent în nici o tara din Europa. In tarile în care a fost semnalat (tari din Africa si America de Nord), eradicarea este posibila numai prin distrugerea stupilor infestati si arderea acestora sau congelarea inventarului apicol. Nu sunt autorizate pâna în prezent folosirea pesticidelor sub forma unor medicamente specifice de combatere.
Consideram ca acest articol contine elementele minime de identificare, de aceea orice suspiciune de existenta a unui astfel de parazit într-o stupina din Romania, se sesizeaza autoritatile sanitare veterinare, la Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala direct sau la Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Apicultura Bucuresti, laboratorul de Patologie apicola. Atragem atentia si pe aceasta cale despre necesitatea de a nu : introduce în stupina material biologic (matci, roiuri, colonii de albine) necontrolat de catre autoritatea sanitara veterinara, sau alt specialist autorizat în domeniu, importa material biologic, indiferent de tara de provenienta, fara certificat sanitar veterinar care sa ateste starea de sanatate a acestuia. Este dovedit faptul ca, schimburile comerciale de matci si roiuri, sau familii de albine, pe baza de “troc” care ies de sub monitorizarea autoritatilor sanitare veterinare sunt cele mai frecvente surse pentru agentii etiologici ai bolilor parazitare si infectioase, existente.
8. Ce este varooza si modul de actiune al substantelor chimice de sinteza
Varooza este o boala parazitara, cauzata de acarianul Varroa. La ora actuala, inamicul nr. 1 al coloniilor de albine, pentru ca necesita tratament permanent, cu substante chimice de sinteza, care au toxicitate crescuta.
Acest lucru era valabil si pentru mine acum 8 ani in urma, pentru ca de atunci am renuntat complet la tratamentul coloniilor de albine cu substante chimice. Rezultatul? Excelent!
Primul pas pe care l-am facut a fost sa trec peste prejudecatile celorlati, care imi spuneau ca asa ceva nu este posibil. Acum imi dau seama ca este posibil orice, daca vrei cu adevarat. Si imi mai dau seama ca bolile albinelor nu exista de fapt in realitate, ci doar in mintea noastra. Noi le facem sa existe pentru ca le hranim cu substante chimice si cu vitalitatea albinelor.
Sa ma explic:
In ultima mea carte “ Initiere si practica in apicultura organica si naturala”, am explicat pe intelesul tuturor notiunea de forta vitala si am aratat insemnatatea acesteia in mentinerea sanatatii coloniilor de albine. Pentru a fi sanatoase, coloniile de albine trebuie sa aiba o forta vitala optima. In acest fel, pot sa faca fata singure agresiunii agentilor patogeni.
Forta vitala se intretine si se optimizeaza prin anumite mijloace, care au fost descrise in carte.
Substantele chimice de sinteza, foitele de faguri artificiali, pesticidele si metodele de intretinere ale albinelor scad forta vitala.
Astfel, o colonie care urmeaza principiile naturale, va avea o forta vitala crescuta si nu se va imbolnavi, pe cand una care este permanent supusa factorilor de stres pe care tocmai i-am enumerat, nu va putea face fata atacului agentilor patogeni.
Sa luam exemplul varoozei. Un mod de manifestare a fortei vitale il reprezinta instinctul igienic. Se manifesta in colonie sub forma unui comportament, prin care albinele inlatura larvele neviabile, chiar daca acestea sunt capacite. Este important sa intelegem ca o forta vitala crescuta va antrena un instinct igienic asemanator.
Ce se intampla in momentul in care actionam cu substante chimice? Scadem forta vitala, colonia intra intr-o stare si mai accentuata de stres si isi diminueaza capacitatea de a se apara singura. Astfel, va actiona doar tratamentul si colonia devine dependenta de acest tratament permanent. Nu tratam, coloniile vor pieri. Asa spun toti si este adevarat, dar…atentie, doar pentru aceasta situatie!
Este important sa intelegem insa cealalta situatie, pe care am descris-o anterior. Sa iesim din acest cerc vicios si din relatia cauza efect, in care lipsa tratamentelor antreneaza pierderea coloniilor de albine. Pentru a reusi in ceea ce eu am inceput, este necesar sa percepem totul din alte puncte de vedere, sa imbracam totul intr-o haina noua. Sa scoatem coloniile de albine din situatia de a fi dependente de substante urat mirositoare si toxice si sa le aducem in situatia de a fi dependente doar de substante frumos mirositoare si hranitoare: nectar, polen.
- Alta varianta pentru VARROZA ALBINELOR
Despre varroza s-au scris teancuri de carti si articole. Aparuta pe la noi , la sfarsitul deceniului 7, este poate cea mai raspandita boala si din pacate nu se intrevede o raza de speranta pentru eradicarea ei. Boala este produsa de un acarian , Varroa Jacobsoni , care ataca albinele in toate fazele vietii. Infestarea coloniilor are loc treptat, pe o perioada de 2-3 ani , ducand in final la distrugerea acestora. In apicultura varroza a devenit prioritatea nr 1, fiind imaginate tot felul de tratamente pentru a-i limita efectele nefaste.
Manifestarea clinica
Albinele si trantorii prezinta malformatii, puietul este pestrit, larvele mor in pozitii nefiresti, albinele nu se mai ocupa de puiet si chiar parasesc stupul, mortalitate mare in faze avansate. Raspandirea bolii se face prin ratacirea albinelor infestate, furtisag, patrunderea in stupina a materialului genetic fara certificat sanitar etc.
Depistarea bolii
La inceputul infestarii prezenta acarianului nu se face remarcata. Pentru a depista la timp boala si a stabili gradul de infestare procedam in mai multe feluri: o metoda ar fi examinarea foii de control si constatarea numarului de acarieni morti si cazuti pe ea; daca in lunile iunie si iulie cad intre 5-10 bucati/zi, trebuie sa stim ca albinele sunt in suferinta. O alta metoda este examinarea celulelor ce contin puiet de trantor ; acarianul are o predilectie pentru acest puiet si apicultorul desfacand cateva celule poate constata cu usurinta cat de grava e situatia. In ultima faza de infestare, acarienii pot fi observati si cu ochiul liber pe albine si trantori daca privim cu atentie.
Un lucru trebuie inteles de la inceput : cand ne tratam albinele obtinem numai o reducere masiva a numarului de acarieni, aflata la limita inlaturarii pericolului. In principiu,stupina ar trebui sa fie un “spatiu inchis”, insa circulatia facila a albinelor (pastoral, vecinatati) nu favorizeaza aceasta stare.
Tratament Varroza cu Varachet
Substanta activa, raspandita prin fumigatii, actioneaza asupra parazitilor prin contact molecular. Este un medicament de sinteza, cu un bun randament, care administrat corect duce la reducerea masiva a parazitilor. Un dezavantaj : prin modul de administrare(fumigatii), nu actioneaza si asupra puietului capacit. De aceea cele mai eficiente tratamente sunt cele de toamna, cand in stupi nu mai exista acest puiet capacit. Retineti acest lucru pentru ca este foarte important.
Modul de administrare
Toamna, la sfarsit de septembrie (sau functie de vreme), cand puietul capacit a disparut se fac 3 tratamente. Este permisa existenta unei cantitati mici de puiet la primele doua tratamente, insa cel de-al treilea se face neaparat fara prezenta acestuia. Intervalul intre tratamente este de 7 zile, iar temperatura exterioara sa fie peste 12 grade C.
Prin urdinis, asezata pe o tablita, se introduce o banda speciala, aprinsa, pe care picuram substanta activa : 2 picaturi pentru un corp multietajat, 3 picaturi pentru un corp Dadant si 4 picaturi pentru un stup orizontal. Atentie la aprinderea benzii : nu inhalati fumul si mai ales supravegheati stupii, pentru ca este pericol de incendiu. Tratamentele se fac dimineata devreme sau seara cand majoritatea albinelor sunt in stup. Nu mariti doza de substanta activa pentru a nu intoxica albinele.
Astfel tratate si scapate de majoritatea acarienilor familiile vor ierna in bune conditii. In primavara se mai face un tratament(o singura administrare), profitand de faptul ca puietul este putin extins. Unii autori mai indica si un al treilea tratament dupa extragerea mierii de salcam, insa avand in vedere eficienta scazuta, si pericolul mare de contaminare, ramane la latitudinea fiecaruia daca e bine sau nu.
Tratament Varroza cu Mavrirol
Mavrirolul este destinat combaterii varozei cat si a braulozei la albine. Substanta activa este “mavrik” si se administreaza sub forma de benzi textile impregnate, actionand prin contact. Prezentarea este in role de 5 m, o cutie fiind folosita la 10 familii.
Dupa terminarea tratamentului cu Varachet si inainte de strangerea albinelor in ghemul de iernare, se introduc fasii de Mavrirol in mijlocul cuibului si avand grija ca acestea sa nu intre in contact cu fagurii(pe cat posibil). Acestea vor ramane 3-4 luni in cuib, actionand latent prin contact.Mare atentie insa la inceputul primaverii sa scoateti benzile (si pe cele cazute pe fundul stupului), pentru ca riscati sa contaminati mierea. Se poate afirma ca tratamentul cu Mavrirol este o prelungire fericita a celui cu Varachet, astfel fiind eliminati si parazitii care eventual au scapat in toamna.
Tratament Varroza cu Acid Formic
In Occident pentru a limita cat mai mult efectul nefast al medicamentelor de sinteza asupra produselor stupului se practica asa numita “chimie biologica”.Acidul formic fiind o componenta care se gaseste in multe alimente a devenit un produs preferat. Folosirea lui de catre stuparii romani este insa la scara redusa. Tratamentul cu acid formic nu se face inainte sau in timpul culesului, cea mai buna perioada de aplicare fiind la sfarsitul verii dupa ce ridicam mierea din stupi. Conform literaturii de specialitate si tratamentele de primavara duc la cresterea procentului de reziduri din miere si ceara.
Modul de administrare
O placuta de carton de 20/30 cm si 1,5 mm grosime, se imbiba cu acid formic in concentratie de 60%. Pentru un fagure standard se folosesc 2 ml acid formic diluat, deci pentru un corp Dadant aprox. 20 ml. Este recomandat ca placuta de carton sa fie asezata pe fundul stupului si acoperita cu o plasa de sarma cu ochiuri mici, pentru ca albinele sa nu intre in contact cu substanta activa.Tinem placuta in stup 5-7 zile, facem o pauza de alte 7 zile, si apoi repetam operatiunea de 3 ori, in total fiind facute 4 tratamente. Temperatura la care se face tratamentul este de 12-25 grade C.
Ca o recomandare suplimentara ; restrangeti pe cat posibil cuibul pentru a mari efectul si fiti atenti la manevrarea acidului pentru ca este puternic coroziv. In urma folosirii acestui tratament se obtin rezultate bune fiind distrusi chiar si parazitii din celulele capacite. Asezarea placutei pe fundul stupului si nu pe partea superioara a ramelor protejeaza matca.
Tratament Varroza cu metode bio
Am mai vorbit ca acarianul varooa are o mare preferinta, puietul de trantor ; apicultorii trebuie sa profite de aceasta “slabiciune” a parazitului si sa procedeze astfel pentru a-l inlatura ; o prima varianta ar fi aceea de a folosi rama claditoare pe tot parcursul anului si dupa ce fagurii cu celule de trantor sunt construiti, insamantati si capaciti sa fie recoltati. Cealalta varianta consta in introducerea unei rame cu celule de trantor in toamna, la marginea cuibului si ridicarea acesteia in primavara dupa ce a fost insamantata si capacita. Trebuie spus ca aceste metode nu ne scapa de acarieni insa pot fi un mijloc eficient de a mai reduce din ei.
Concluzii
Lupta cu acest adevarat distrugator este o lupta de durata. Bineinteles ca mijloacele de combatere in Romania si in lume, sunt mult mai largi. Sunt o serie de medicamente si metode de care romanii doar au citit. Simpla lor enumerare nu ar ajuta cu nimic. Ceea ce trebuie sa stim este ca aplicand cu discernamant si la timp ceea ce avem, putem obtine rezultate bune.
- Ce facem in luna februarie pentru sanatatea albinelor?
Februarie este penultima luna a iernii calendaristice, perioada în care familiile bune si foarte bune matca, în miezul ghemului de iernare, sub influenta conditiilor din interiorul ghemului, începe ponta (depunerea de oua sau ouatul matcii),daca aceasta manifestare fiziologica nu a început de la mijlocul sau sfârsitul lunii trecute. Colonia de albine a dobândit un comportament bine articulat social care-i permite sa supravietuiasca si în cazul temperaturilor extrem de scazute din timpul iernii. Ghemul, pâna acum cu o activitate relativ redusa începe producerea de caldura în vederea asigurarii conditiilor optime pentru cresterea puietului. Prin contractii musculare albinele aglomerate în ghemul de iernare, consumând miere, produc caldura astfel ca ele sunt în stare sa ridice pe termen scurt temperatura în sectorul toracic cu 10°C. Aceasta caldura produsa de albinele din miezul (centrul) ghemului de iernare este iradiata treptat la toate albinele compactate în ghem astfel ca pierderile termice în afara ghemului respectiv în spatiul lazii stupului sunt minime. Se întelege ca în jurul miezului ghemului albinele formeaza un strat compact care asigura efectul termoizolator iar grosimea stratului de albine creste o data cu scaderea temperaturii exterioare. Acest mod de comportament trebuie avut în vedere stiut fiind faptul ca ghemul se deplaseaza pe rame în sus o data cu consumarea hranei. Pierderea contactului cu hrana determina moartea coloniei chiar daca pe ramele laturalnice ghemului exista suficiente rezerve de miere. Imposibilitatea deplasarii albinelor în plan lateral spre ramele ce contin miere face ca hrana sa devina inaccesibila astfel ca, suferind de foame, coloniile pier. Asemenea situatii nedorite se întâlnesc mai ales în primaverile timpurii sau în ierni cu perioade mai calde urmate de scaderi bruste de temperatura ce determina strângerea puternica a ghemului care ocupa suprafete de faguri golite de miere unde albinele sunt obligate sa ramâna înfometate mai multe zile De aici rezulta cât de importanta este supravegherea iernarii si de ce este necesar sa intervenim pentru a îndrepta starile anormale.
Sistemul acesta termodinamic are un mare randament în transformarea hranei energetice (mierea) în energie termica numai pentru ghem. Asadar, parerea generala cum ca albinele încalzesc spatiul interior al stupului este gresita. Daca la suprafata ghemului temperatura nu scade niciodata sub 9CC, acum în a doua parte a iernarii în miezul ghemului, o data cu ponta matcii si cresterea puietului, temperatura se mentine constanta la 34-35°C.
Mecanismele specifice de producere a caldurii determina variatii mari ale activitatii de termogeneza în interiorul ghemului de iernare. Ca urmare aparenta inactivitate a albinelor în ghem este o falsa impresie, acestea având o continua miscare din interiorul (miezul) ghemului, unde temperatura este mai ridicata spre “coaja” ghemului unde aceasta este mai mica. Variatiile externe de temperatura duc la o marire sau micsorare a densitatii albinelor în ghem aceasta ducând la o mai buna reglare a temperaturii ghemului.
O data cu aparitia puietului temperatura ghemului de iernare devine asadar aproximativ +35°C, cresterea acesteia fiind realizata cu un aport crescut al consumului de glucide. Aceasta temperatura trebuie mentinuta în limite strânse (34,5-35°C) variatiile mai mari de temperatura în minus ducând la o tarare a puietului si apoi a generatiilor urmatoare de albine ce vor fi crescute. Orice curenti reci pot duce la un consum mai mare de glucide sau o concentratie mai mare de CO2 (bioxid de carbon) în stup ca urmare a activitati mai intense a albinelor.
O data cu cresterea temperaturii medii, spre luna martie-aprilie ghemul de iernare începe sa se desfaca (se afâneaza) iar activitatea albinelor devine din ce în ce mai evidenta. Cresterea puietului se desfasoara acum pe suprafete din ce în ce mai mari iar rezervele de proteine din organismul albinelor se epuizeaza (“foamea de proteina”). Deci fara prezenta pasturii si a rezervelor de miere în cuprinsul ghemului, nu este posibila intensificarea cresterii de puiet.
Acum este momentul când se accentueaza schimbul între generatia de albine de iernare si albinele de primavara. Albinele efectueaza zboruri de curatire si aduc uneori primul polen în cuib.
Un fenomen nedorit ce apare în stupi mai ales începând cu a doua parte a iernarii este umezeala. Umiditatea ridicata are doua cauze principale: ventilatia insuficienta si o izolatie defectuoasa. Pe lânga ca umiditatea excesiva mareste consumul de hrana, ea creeaza un mediu propice de dezvoltare a agentilor patogeni cu precadere a ciupercilor, îndeobste se cunoaste ca umezeala, respectiv condensul, se formeaza atunci când aerul cald încarcat cu vapori de apa intra în contact cu suprafete reci – în cazul nostru peretii stupului si cu fagurii neocupati de albine. Am aratat ca o data cu cresterea puietului sporeste temperatura volumului sferei din centrul ghemului. Temperaturile exterioare fiind scazute condensul apare în locurile mai reci, mai ales pe peretele din spatele stupului. Asezarea stupului într-o pozitie usor înclinata spre urdinis face ca picaturile de condens care se aglomereaza pe pereti sa se scurga pe urdinis.
În calendarele anterioare subliniam importanta asigurarii linistii depline în stupina. Este evident ca, pe lânga greselile apicultorului atunci când a efectuat lucrarile de pregatire a iernarii, deranjarea coloniilor de soarecii patrunsi în stupi, de ciocanitori, pitigoi, animale domestice, de hoti sau alti raufacatori se soldeaza cu neajunsuri si pierderi de efectiv în oricare stupina aflata într-una din situatiile amintite. Dar, presupunând ca iernarea decurge fara asemenea evenimente perturbatoare, sa vedem care sunt principalele
Actiuni specifice
În stupina :
Continua vizitarea periodica a stupinei si observarea atenta a fiecarui stup.
Un control sumar, prin simpla ridicare a capacului si podisorului duce la cunoasterea starii familiei si interventia acolo unde este cazul pentru îndreptarea situatiilor anormale constatate :
Familiile cu lipsa de hrana se observa usor prin faptul ca albinele sunt aglomerate masiv în spatiul dintre leaturile superioare ale ramelor si podisor si au un bâzâit mai puternic. În cazul în care colonia sufera de foame se va proceda la hranirea acesteia. A lasa familiile înfometate este o mare greseala care invariabil se soldeaza cu pieirea acestora. Asigurarea necesarului de hrana este o conditie esentiala a supravietuirii familiilor. Se vor administra turte de serbet (zahar pudra în amestec cu miere 30%) în cantitate de 0,5-0,7 kg asezate deasupra ghemului de iernare, ceea ce asigura necesarul de hrana pe o perioada de 10-15 zile. În familiile cu rezerve scazute se poate introduce chiar în mijlocul cuibului un fagure cu miere si pastura. Aceasta este posibil numai în zile mai calduroase, cu temperaturi peste 12-13°C si cu soare, atunci când ghemul este desfacut.
În a doua parte a iernarii se vor completa si rezervele de proteina, prin administrarea de turte de zahar cu miere cu adaos de polen 30%.
Este strict interzisa administrarea de streptomicina in turte, aceasta regasindu-se în mierea de salcâm, facând-o improprie pentru valorificarea ca miere marfa.
Familiile care au pierdut matca se pot unifica cu familii mai slabe, procedeul fiind mai complicat, impunând câteva zile calduroase sau o camera încalzita. Familiile se tin câteva ore la caldura pentru a da posibilitatea ghemului sa se desfaca, se introduc apoi în acelasi corp despartite printr-o rama învelita în ziar apoi se scoate stupul afara, si se vor completa rezervele de hrana.
Familiile mai agitate cu consum mai mare de hrana pot sa aiba rozatoare în cuib. Aceasta situatie nedorita se poate constata prin simpla observatie excrementelor de soarece în cuib si jumatatilor de corpuri de albine. Soarecii se prind sau se alunga din stup iar saltelutele se schimba cu altele noi pentru înlaturarea mirosului persistent de soarece.
În toate cartile de apicultura se pomeneste de înlesnirea zborurilor de curatire. Se stie ca daca albinele au fost deranjate,din aceasta cauza, urmare a consumului sporit de hrana, în punga lor rectala s-au aglomerat reziduuri în cantitati mari. în mod natural, iarna, mai ales spre sfârsit,înaintea zborurilor de curatire,depozitul de excremente este uneori atât de mare încât punga rectala ocupa aproape întreaga cavitate abdominala. Deci a favoriza zborurile de curatire în ferestrele iernii, în zile calde si însorite este o actiune benefica;
Grabirea topirii zapezii si evacuarea ei de pe vatra de stupina;
Ridicarea gratiilor contra soarecilor, a reductoarelor de urdinis (largirea urdinisurilor), îndepartarea resturilor de pe fundul stupilor (curatarea urdinisului si fundul stupului se poate face cu ajutorul unei sârme îndoite la capat), ridicarea capacelor, a materialelor izolatoare de pe podisorul lasat liber în bataia razelor solare(daca temperatura se ridica peste 12-14°C)sunt câteva actiuni ce favorizeaza zborurile de curatire;
Controlul auditiv al stupilor.
Efectuarea observatiilor fenologice cu privire la aparitia polenului si comportarea albinelor.
În zilele cu viscol, acolo unde este cazul, stupii se vor proteja suplimentar.
Deplasarea apicultorilor de doua ori sau cel putin o data pe saptamâna confera siguranta ca pe vatra de iernare situatia este sub control.
În atelierul stupinei
Continua actiunea prin care se urmareste curatarea, dezinfectia, repararea, vopsirea si finisarea uneltelor, utilajelor si dispozitivelor care compun inventarul stupinei;
Controlul fagurilor cu rezerve de hrana si goi .Se finalizeaza pregatirea setului de faguri de cuib si de recolta destinati sezonului apicol activ, stiut fiind ca înlocuirea periodica a echipamentului de faguri este o masura obligatorie în fluxul tehnologic de crestere si exploatare a albinelor;
Topirea fagurilor reformati, obtinerea si conditionarea cerii ramâne o actiune la ordinea zilei daca ea nu a fost finalizata pâna în aceasta luna.
Încercarea puterii germinative a semintelor de plante melifere.
La masa si în reuniuni publice
Se definitiveaza bilantul de venituri si cheltuieli al stupinei pe anul expirat;
Se întocmeste planul de productie pentru sezonul activ armonizând profitabil necesitatile cu posibilitatile. Variantele care sa raspunda unor conditii concrete dintre cele mai diverse sunt binevenite. La momentul respectiv proprietarul stupinei îsi va putea adapta manageriatul în functie de factorii favorabili sau mai putini favorabili (meteorologici si economici);
Încheieri de contracte pentru polenizarea culturilor agricole si a livezilor sau contracte de livrare a produselor apicole si a materialului biologic (familii de albine,roiuri si matci);
Obtinerea de repartitii de vetre de stupina la masivele melifere vizate;
Procurarea de seminte de plante melifere ;
Iarna este momentul lecturarii literaturii de specialitate;
Ca si în lunile anterioare prin participarea la cursurile,conferintele, schimburile de experienta desfasurate sub egida Filialelor judetene ale Asociatiei Crescatorilor de Albine din România fiecare apicultor câstiga un plus de informatie care în mod cert se va dovedi utila în timpul sezonului urmator.
…Este bine sa stim ca …
Resturile acumulate pe fundul stupului eventual pe foaia de control ofera informatii cu grad sporit de certitudine asupra mersului iernarii respectiv a starii coloniei. Astfel:
albine si puiet mort sunt un indiciu a scaderii bruste a temperaturii în miezul ghemului;
ouale si larvele moarte sunt un semn ca activitatile de crestere a puietului au început devreme;
resturile si albine moarte umede au drept cauza umiditatea excesiva din stupi;
putine albine moarte, putine resturi dispuse în dungi paralele definesc configuratia ghemului si puterea coloniei. O dunga continua de resturi = un interval bine populat cu albine;
resturile în care predomina cristalele de zahar sunt semnul prezentei hranei cristalizate si a lipsei de apa;
multe albine moarte (mai multe sute) sunt un motiv serios de îngrijorare suspicionând îmbolnavirea coloniei. Se vor trimite cel putin 50 de albine la Laboratorul de analiza;
daca pe fundul stupului, între resturi se gasesc trântori morti înseamna ca din colonie lipseste matca deci avem de a face cu o colonie orfana;
resturile patate cu fecale se constituie ca un simptom al diareii si nosemozei (se vor preleva probe pentru a fi analizate în laboratorul de specialitate).
Prezenta chiciurii pe scândura de zbor este un semn ca familia a iernat bine si matca depune oua.
În mod obisnuit, o colonie de putere medie consuma în luna februarie circa 50 g miere în 24 de ore.
Iernarea pe rezerve de hrana numai din zahar se reflecta negativ asupra traversarii sezonului rece si a dezvoltarii coloniilor la desprimavarare pentru ca din hrana lipsesc micro si macroelementele precum si vitaminele si aminoacizii.
Nu uitati !
Prin intensificarea cresterii de puiet în perioada de iernare, contribuiti la scurtarea perioadei de înlocuire a albinelor iernate cu albine tinere. Cu cât se vor creste mai multe albine tinere în timpul iernii, cu atât se va creste puietul în continuare si prin aceasta mai devreme va începe cresterea puterii familiilor.
Veti contribui la întarirea familiilor prin:
1) pulverizarea cu sirop de zahar a cuibului, deasupra ramelor ocupate de albine, în zilele calduroase si de zbor;
2) hranirea suplimentara cu turte de pasta de zahar si turte de polen sau în amestec cu înlocuitori, mai ales daca rezervele de miere si pastura sunt deficitare. Prin aceste masuri activizati familiile puternice si mijlocii.
Nu neglijati masurile de protectie a stupinii contra curentilor, apararea stupinii având influenta binefacatoare mai ales asupra familiilor slabe.