Este vorba de legile ce cad sub incidența acordului Safe Harbour, privind transmiterea datelor personale ale cetățenilor UE peste Atlantic, în SUA. În afara acestui acord, este ilegal ca aceste date să iasă din perimetrul UE via diverse companii și servicii care cer datele personale și care au serverele în SUA.

Comentariul a fost făcut într-un caz deschis de Max Schrems, un activist din Austria, student la drept, care și-a petrecut ultimii trei ani atacând politicile Facebook în ce privește securitatea datelor și formulând zeci de plângeri împotriva companiei. Cazul Safe Harbour a atras o atenție deosebită după dezvăluirile lui Edward Snowden, pentru că permite unui număr de peste 3.000 de companii, printre care Google, Apple și Facebook, să ducă datele personale ale europenilor în Statele Unite, scrie Washington Post.

Polonia, împreună cu alte state membre, cu organizația Digital Rights Ireland și cu câteva mii de persoane private i s-au alăturat lui Schrems cu scopul de a demonstra că legislația în vigoare nu poate asigura protejarea acestor date. Odată ajunse în serverele din Statele Unite, datele devin ușor accesibile Agenției Naționale de Securitate americane, ceea ce contravine direct legilor UE.

Cazul a ajuns la Curtea Europeană de Justiție, în fața căreia reprezentanții Facebook au refuzat să comenteze. Întrebat direct, Bernhard Schima, din partea Comisiei Europene, nu a putut să confirme în fața curții că regulile acordului Safe Harbour oferă protecție adecvată cetățenilor europeni. Mai mult decât atât, Schima a menționat că închiderea contului de Facebook ar fi o idee la care să ne gândim în peisajul post-Snowden, scrie The Guardian.