Revista Informatii Agrorurale va ofera ,fara bani,spatiul pentru publicat orice text si  oferte sau cereri la Anunturi Gratuite  pe www.informatii-agrorurale.ro

1.Iliescu, Voiculescu si alti potopisti au furat , dar Daniel Constantin , Ministrul Agriculturii, ingroapa hotiile, ca sa se piarda urma;Iata de ce România trebuie să rămână cu doar patru mari institute de cercetare agricolă;

2 . Cind Daniel Constantin este Inamicul Agriculturii si pe axa Vaslui- Timisoara se mai fura –voiculescian- toata tara si agricultura /cercetarea ,se predau,dar invata sa nu moara
3. Ca agronom care am refuzat sa duc trena ministeriala ori Guvernamentala(pentru niste servicii bine platite);Ca ziarist care am fost sa lucrez in Prea Agricola Bucuresteana,dar de care m-am spalat pe miini pentru a da friu liber libertatii,nu afacerilor si aranjamentelor financiaro-ilegale ;Ca unul care caut ,impreuna cu alti temerari-solutii si raspunsuri adevarate, ,”riscam „sa intrebam prin Pustia Ministeriala!

4. Stimate Domnule Redactor Marian Muşat,,Revista Ferma,Timisoara ,am vrut să vă scriu imediat după emisiunea de la TVR 1, Viaţa Satului, din 11.01.15., dar m-am scârbit. Emisiunea a fost un fel de “mult zgomot pentru nimic”. I-au făcut atâta promovare, că vine ministrul, că prezintă şi drege, 2014, 2015, etc., dar de fapt a fost un mare FÂS! S-a văzut clar că în prealabil i s-au trimis întrebările (mingi la plasă), pupat în fund, conţinut neechilibrat, etc.

5 .Ar trebui să le crape obrazul de ruşine…dar cum ei nu au aşa ceva…ar trebui făcuţi de râs…punctual, pentru fiecare răspuns!...(Va continua pe Agropedia)

1.Iliescu, Voiculescu si alti potopisti au furat , dar Daniel Constantin , Ministrul Agriculturii, ingroapa hotiile, ca sa se piarda urma;Iata de ce România trebuie să rămână cu doar patru mari institute de cercetare agricolă;

Dupa ce au furat paminturi, constructii combine,tractoare,seminte din banca de gene si alte bogatii;Dupa ce au alungat in lumea (ne)buna pe cercetatori ,din cauza salariilor de mizerie,dupa…etc,acum pune cruce la toata cercetarea agricola,ca sa se piarda orice urma de hotii .Sectorul de cercetare agricolă a suferit în ultimii 25 de ani o presiune fantastică asupra fondului funciar și o presiune de destabilizare, în condițiile în care suprafețele de teren dedicate cercetării s-au redus de la 156.000 de hectare la numai 28.000 de hectare, iar de la 121 de unități de cercetare s-a ajuns la doar 57. De asemenea, numărul de cercetători a scăzut de la 3.050 în anii ’90, la circa 600 în prezent.

2. Întrebări pentru Dl. Ministru Daniel Constantin, cu ocazia Ediţiei Speciale a emisiunii „Viaţa Satului” din 11.01. 2015

– Care sunt cauzele pentru care nu s-a putut respecta şi aplica Legea 45, prin care, printre altele, se precizează şi modul de finanţare a cercetării ştiinţifice?
– Ce vă nemulţumeşte la actuala organizare a cercetării ştiinţifice pentru agricultură?
– Cum se rezolvă aceste probleme prin noua schemă de reorganizare?
– Care au fost elementele de progres prin preluarea în 2014, de la ASAS, a monitorizării şi evaluării proiectelor sectoriale?
– Care este baza umană a MADR prin care să coordoneze, să verifice şi să aprobe activitatea de cercetare pe care şi-o subordoneză?
– Ce s-a pus în aplicare prin strategia MADR, acel MASTER PLAN, în ceea ce priveşte cercetarea, care fie vorba între noi, nu ocupa un loc primordial?
– Ce măsuri concrete şi prioritare are în vedere MADR pentru constituirea, conservarea şi dezvoltarea fondului de germoplasmă? (România este singura ţară din Europa care nu dispune de un Program şi o legislaţie în acest domeniu).
– Care sunt motivele desfiinţării unui Institut de Cercetare, cum este cel de la Vidra, cunoscut pentru realizările sale în domeniul legumiculturii? (soiurile de pătlăgele vinete, Luiza-cunoscut în toată ţara, Daniela, Contesa şi Belona de culoare albă; cele mai apreciate soiuri de gogoşar-Cornel şi Asteroid; de ardei gras Bârsan; tomatele Pontica şi Viorica-apreciate pentru gustul lor tipic românesc; hibrizii de morcov Trimf şi Bucovina, etc.).
– Ce se face cu suprafeţele de pământ care se vor lua de le cercetare? (4.141 ha la dispoziţia comisiilor locale de fond funciar sau la ADS şi 4.581 ha la AVAS).
– De ce la elaborarea draftului, MADR nu a colaborat cu ASAS? În forma în care a fost difuzată propunerea de reorganizare sunt multe inadvertenţe, lucruri care se bat cap în cap; se vede că a fost conceput de funcţionarii MADR; iată câteva:

1. Atentie la Articolul 36 (2)
Articolul 36, se modifică și va avea următorul cuprins :
(2) Personalul unităților și instituțiilor de cercetare-dezvoltare prevăzute în anexa nr. 1 care au drepturile salariale stabilite prin contracte colective de muncă vor beneficia de acestea până la încetarea contractului colectiv de muncă.
(3) Salarizarea personalului unităților și , instituțiilor de cercetare-dezvoltare prevăzute în anexa nr. 1 se face potrivit prevederilor legale privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. ????
2. Atentie la Articolul 35 si 28
(4)Finanţarea de la bugetul de stat a unităţilor şi instituţiilor de cercetare-dezvoltare de drept public din subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prevăzută la art. 35 (????), nu este condiţionată de reorganizarea acestora prin hotărâre a Guvernului.
Articolul 28 (10)Reorganizarea unităţilor de cercetare-dezvoltare se face prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pentru anexa nr. 1
3. DAR si Atentie la anexa 3
ANEXA NR. 3: UNITĂŢILE DE CERCETARE-DEZVOLTARE CARE SE REORGANIZEAZĂ PRIN FUZIUNE CA INSTITUŢII DE CERCETARE-DEZVOLTARE DE DREPT PUBLIC, ÎN SUBORDINEA MADR

Art. (2) Institutele de cercetare-dezvoltare de ramură prevăzute în anexa nr.1, care nu sunt organizate ca institute naţionale de cercetare-dezvoltare, se pot organiza ca institute naţionale de cercetare-dezvoltare, în subordinea/coordonarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale după obţinerea certificării prin clasificare la nivelurile A+, A sau A-
4. Atentie la Art. 50. – Personalul disponibilizat ca urmare a reorganizării unităţilor şi instituţiilor de cercetare-dezvoltare beneficiază de plăţi compensatorii, potrivit legii și, după caz, contractului colectiv de muncă în vigoare ??????

Staţiunile şi centrele de cercetare-dezvoltare, prevăzute în anexa nr. 1 pot fi reorganizate ca baze experimentale, fără personalitate juridică, ale institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare sau ale institutelor de profil.
5.Atentie la
CAPITOLUL IV. Finanțarea activității de cercetare – dezvoltare – inovare (9.art. 35(2))

3 . Cind Daniel Constantin este Inamicul Agriculturii si pe axa Vaslui- Timisoara se mai fura –voiculescian- toata tara si agricultura /cercetarea ,se  predau,dar invata sa nu moara 

Catre Revista Ferma,Domnului  Redactor Marian Muşat,

Iată câteva observaţii legate de activitatea de cercetare, făcute de mine cu ceva timp în urmă. S-ar putea să vă mai fie de folos:

Principalele dificultăţi întâmpinate în desfăşurarea procesului de cercetare, au fost următoarele:

 Sistemul de accesare a proiectelor prin licitaţie, a introdus concurenţa între domenii care nu au nici-o legătură între ele;
 Lipsa unui Program Naţional privind constituirea, conservarea şi dezvoltarea fondului de germoplasmă şi a unui fond special de susţinere a acestuia; România este singura ţară din Europa care nu dispune de un Program şi o legislaţie în acest domeniu;
 Fondurile alocate diverselor competiţii, au fost atât de mici încât nu au acoperit nici 10 % din necesar; mai mult decât atât, s-a creat cadrul manifestării corupţiei;
 Datorită faptului că evaluatorii au fost preponderent din Învăţământul Superior, majoritatea proiectelor admise la finanţare au provenit din acest domeniu;
 Permanent au fost aduse modificări ale pachetului de informaţii – „ghidul ofertantului” şi a „modelelor de raportare” – uneori chiar şi în cursul anului de realizare;
 Obligaţia de a achiziţiona mai întâi diversele echipamente de cercetare cu banii noştri, şi abia ulterior să se facă decontarea pe proiect , a condus la neînţelegeri cu furnizorii, legate de diferenţele de curs valutar;
 Imposibilitatea de a plăti TVA-ul din bugetul proiectului şi implicit plata acestuia din fonduri proprii;
 Întârzierea decontării etapelor, în cadrul Planului Sectorial finanţat de MAPDR, uneori şi cu 6 luni de la depunerea raportului;
 Discontinuitatea procesului de cercetare determinată de nesiguranţa câştigării unui nou proiect, care a condus la o lipsă a fondurilor necesare cercetărilor până la obţinerea rezultatelor concrete – eventual brevetabile – care pot fi implementate în producţie, dar şi la nesiguranţa cercetătorului;
 Obţinerea şi susţinerea unui brevet nu se poate realiza din bani publici;
 Personal de cercetare insuficient la toate nivelele (cercetători, cadre medii, muncitori);
 Salarii neatractive pentru cercetători, cele mai mici din economia naţională, comparativ cu criteriile de angajare/promovare şi cu responsabilităţile care ne revin;
 Deficitul de aparatură modernă de laborator şi laboratoare specializate care să permită o cercetare performantă şi accesarea de proiecte internaţionale;
 Reducerea fondurilor atrase prin proiectele de cercetare câştigate în sistem competiţional (oricum insuficiente!) şi întreruperea organizării de noi competiţii;
 Situaţia tulbure a fondului funciar şi în general a patrimoniului unităţilor de cercetare, atacurile frecvente, numeroasele procese aflate pe rol, iniţiate din dorinţa de a apăra un bun naţional, un bun al statului şi un patrimoniu funciar şi genetic foarte valoros;
 Nerespectarea drepturilor de autor şi lipsa unui control eficient al Statului, a determinat apariţia pe piaţă a seminţelor de legume piratate;
 Informaţiile provenite din presă şi diverse alte surse, referitoare la situaţia financiară dezastruoasă a unităţilor de cercetare au servit firmelor concurente din străinătate, care au profitat de acest lucru pentru a-şi promova propriile soiuri (cel mai adesea neverificate) şi denigra în acelaşi timp creaţiile româneşti;
 Numirea pe criterii politice a conducerii Inspectoratelor teritoriale pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor a condus la apariţia în piaţă a unor producători şi comercianţi de seminţe dubioşi şi la obstrucţionarea, în unele cazuri, cu bună ştiinţă, a valorificării loturilor semincere ale unităţilor de cercetare;
 Toate unităţile noastre de cercetare înregistrează în prezent datorii restante la bugetul de stat, inclusiv majorări de întârziere, calculate începând cu datoriile restante din anul 2005, după ce au fost radiate vechile datorii de până în anul 2004.

4. Ca agronom care am refuzat sa duc trena ministeriala ori Guvernamentala;Ca ziarist care am fost sa lucrez in Prea Agricola Bucuresteana,dar de care m-am spalat pe miini pentru a da friu liber libertatii,nu afacerilor si aranjamentelor financiaro-ilegale ;Ca unul care caut ,impreuna cu alti temerari-solutii si raspunsuri adevarate, ,”riscam „sa intrebam prin Pustia Ministeriala!
  Propuneri

 Reorganizarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, cu accent preponderant pe educaţie; fondurile alocate de la bugetul de stat pentru activitatea de cercetare să fie distribuite ministerelor de resort;
 Asigurarea finanţării de bază de la bugetul de stat a unităţilor de cercetare-dezvoltare prin MADR şi ASAS;
 Organizarea de competiţii pe domenii; legumicultura fiind un domeniu de interes strategic naţional;
 Alocarea pentru cercetarea legumicolă, a cel puţin 1 % din PIB;
 Evaluatorii proiectelor de cercetare să fie specialişti în domeniu, cu o activitate de cercetare recunoscută;
 Sistemul de finanţare să aibă continuitate, să asigure stabilitate;
 Pentru refacerea bazei materiale, fondurile prevăzute să fie alocate 100 % în avans;
 Unităţilor de cercetare plătitoare de TVA să li se accepte plata acestuia prin deviz;
 Neplata în termen a etapelor să fie afectată de penalizări la nivelul dobânzilor BNR;
 O legislaţie care să apere unităţile de cercetare şi patrimoniul acestora (fond funciar-pământul să fie în proprietatea ASAS, clădiri, patrimoniu genetic);
 Ştergerea datoriilor acumulate şi care trenează, generând dobânzi din ce în ce mai mari, în contextul unei restructurări de fond a sistemului de finanţare a cercetării;
 Modernizarea laboratoarelor şi crearea altora în vederea abordării unor proiecte de cercetare de mare interes atât practic cât şi ştiiţific, prin alocarea de fonduri speciale;
 Un statut clar al cercetătorului şi o salarizare corespunzătoare a întregului personal;
 Deblocarea sistemului competiţional pentru accesare de fonduri;
 O legislaţie clară, care să protejeze creaţiile biologice ale unităţilor de cercetare şi să împiedice furtul proprietăţii intelectuale şi piratarea soiurilor;
 Urgentarea validării legislaţiei privind germoplasma-patrimoniu naţional de o valoare inestimabilă;
 În scopul îmbunătăţirii activităţii de transfer al rezultatelor cercetării ştiinţifice şi a degrevării parţiale a cercetătorului, este necesară urgentarea restructurării unor instituţii guvernamentale – ANCA, OJCA, Camere Agricole, Direcţii Agricole ş.a., care prin statutul de funcţionare au şi acestă obligaţie, cu atât mai mult cu cât sunt finanţate de la buget şi pot asigura o mai bună trasabilitate a rezultatelor de la cercetător la producător;
 Singura politică făcută în unităţile din domeniu să fie CERCETAREA şi să guverneze interesul pentru progresul acestui domeniu de activitate, a cărui rezultate vor conduce la protejarea stării de sănătate a populaţiei şi a mediului, dar mai ales la o mai rapidă ieşire din actala criză economico-financiară.
ATENŢIE la dl. Ministru. Are câteva “calităţi”:

– arată bine (good looking);
– are verbiaj (bavard);
– vorbeşte mult; nu are capacitate de sinteză.
Cu respect,

Victor Lăcătuş

5. Stimate Domnule Redactor Marian Muşat,am vrut să vă scriu imediat după emisiunea de la TVR 1, Viaţa Satului, din 11.01.15., dar m-am scârbit. Emisiunea a fost un fel de “mult zgomot pentru nimic”. I-au făcut atâta promovare, că vine ministrul, că prezintă şi drege, 2014, 2015, etc., dar de fapt a fost un mare FÂS! S-a văzut clar că în prealabil i s-au trimis întrebările (mingi la plasă), pupat în fund, conţinut neechilibrat, etc.

Iată câteva observaţii:
– mărirea salariilor celor de la Ag de Plati, prin care s-au platit aproape 2 mld euro. Care este meritul acestora? Au facut ei proiectele, au muncit efectiv la realizarea acestora?Eu stiu ca au salarii destul de mari. Stie dl. DC ce salarii sunt in cercetare?

– a afirmat că “avem profesionişti la MADR, dar e necesar să mai lucrăm”. Termenul de profesionist e folosit întrun sens prea larg! Eu cred că in minister, adevăraţii profesionişti, dacă trec de 25 %!

– a propus ca legumele ecologice să fie sprijinite cu 500 €/ha/an. Afirmaţie aruncată aşa la plesneală, un fel de electorală (că tot se aude ca PC-ul se divide şi unii vor să-l schimbe). Suma este oricum derizorie. Sunt ani în care cultura eco nu produce mai nimic. Apoi, nu toate culturile de legume se pot produce eco. Un exemplu sunt castraveţii. Se ştie că cele mai vulnerabile culturi de legume sunt cele cultivate în câmp deschis. Deci este necesară o selecţie, o detaliere, nu aşa la grămadă.

– a afirmat că pentru proiectele întocmite de cooperative, în vederea accesării de fonduri europene, să se dea un plus de 20 % la fondul nerambursabil. Ştie oare dl DC câte cooperative, grupuri de producători şi asociaţii sunt înscrise legal, dar nu vând nimic cu acte? Este absolut necesar să se demonstreze la dosar că sunt fiscalizaţi. Acest lucru apare clar în raportul anual, sau cam aşa ceva. Se vade acolo cât au produs şi cât au vândut cu acte.
– a afirmat că cei care vor cultiva legume folosind soiuri româneşti, cu destinaţia procesare, în câmp, sere şi solarii, vor fi subvenţionaţi. E bine. Dar mie îmi cam miroase. Ce caută aici serele şi solariile? Ăştia nu produc pentru industrie, că ar fi falimentari având în vedere costurile de producţie. Şi apoi de unde atâta genetică românească pentru sere şi solarii? E ceva putred.

– altă afirmaţie: cercetarea, aşa cum este acum, nu are perspective!!! Te cred şi eu, după ce ai falimentat-o cu bună ştiinţă. Dar cineva trebuie să controleze miliardele de euro din 2015-2020, ce se vor aloca pentru proiecte inovative, de dezvoltare a producţiei agricole. Şi de ce nu ar fi acesta MADR-ul?

– la întrebarea legată de desfiinţarea ICDLF Vidra a minţit cu neruşinare: „nu ştiu ce este cu acest Institut, care nu este în subordinea MADR ci a ASAS”!?! Dar propunerea de reorganizare este făcută de Minister şi afişată pe saitul acestuia! Prima coloană cum este acum şi a doua coloană, în oglindă, cum se propune de către „specialiştii” MADR.

– unele sectoare ale MADR, lucrează cu Institutul de Economie Agrară. De, să mănânce şi ăştia o pâine! Nu ştiu ce interese sunt la mijloc, dar ştiu că ăştia sunt rupţi de realitate.

Referitor la răspunsul primit de la MADR, pe scurt:

După promulgarea LEGII nr. 45 din 20 martie 2009, periodic au apărut noi modificări şi reglementări
(la data de 25-iul-2010 actul a fost modificat de Legea 174/2010)
(la data de 30-mar-2009 actul a fost promulgat de Decretul 456/2009…..ş.a.m.d.
Vezi documentul:
http://old.madr.ro/pages/cercetare/lege-45-din-20-martie-2009.pdf

Cert este că apare că reorganizarea unităţilor de cercetare-dezvoltare se va face în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, la propunerea ASAS, pentru anexele nr. 1-3, 5 şi 6, şi de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi inovării, pentru anexa nr. 4.
A se vedea si Art. 27

Suntem în anul 2015….şi, din 2009, încă nu s-a realizat nimic…decât rectificări şi completări la articole care nu s-au aplicat niciodată .A fost o lege care a funcţionat parţial doar pentru ASAS…

Răspunsul la celelalte întrebări este o parodie nereuşită de a arunca pisica moartă in curtea vecinilor, este arogant şi lipsit de profesionalism şi etică!
UN JURIST BUN cu un specialist lângă el, AR PUTEA DEMONTA FIECARE FRAZĂ DIN ACEST RĂSPUNS MINCINOS şi lipsit de argumente logice.

6 .Ar trebui să le crape obrazul de ruşine…dar cum ei nu au aşa ceva…ar trebui făcuţi de râs…punctual, pentru fiecare răspuns!…(Va continua pe Agropedia)

—————————————————————————————————————–

Mâine avem întâlnire cu dl. DC la minister, întâlnire cerută de PRODCOM.

Numai bine, Victor Lăcătuş.