Revista Informatii Agrorurale va ofera ,fara bani,spatiul pentru publicat orice text si  oferte sau cereri la Anunturi Gratuite  pe www.informatii-agrorurale.ro1. Fermierii-Producătorii de cartofi  vorbesc singuri prin pustia romaneasca! Ei cer “pastorilor”reducerea TVA-ului ,dar la Conventia Nationala  a fost aşteptat mult si bine secretarul de stat în MADR George Turtoi…Producătorii de cartofi  reunite  la  Convenţia Naţională a Cartofului de   la Braşov, au cerut includerea clară a cartofului în lista produselor cu TVA redus la 9% din proiectul de Cod Fiscal aflat în dezbatere.

La eveniment au fost prezenţi 150 de fermieri, din marile zone unde se cultivă cartofi. Pe lângă specialiști din România, la întâlnirea de la Poiana Brașov au participat și invitați din Olanda, Germania şi Israel, care au prezentat soluții noi în legătură cu tratarea bolilor și a dăunătorilor la cartofi. Nu au lipsit Romulus Oprea (Romion Agri&Co), Mihail Mucsi (Agrico-M, Covasna), Sorin Chiru (directorul Institutului Cartofului din Brașov), Sorin Mănoiu (Manos Agro, Brașov), Cătălin Voicu (Agroprospect), Vasile Pop Silaghi (Asociația Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din zona Moldovei), Aurel Mirică (fermier Dâmbovița) și mulți alți  fermieri mari.

Gheorghe Boţoman, preşedintele Federaţiei Naţionale a Cartofului,  -a declarat că a trimis un nou memoriu Ministerului Finanţelor şi MADR, prin care cere reducerea taxei, în mod explicit, pentru cartof. „Reducerea TVA este crucială pentru producători. Credem că 80% din cartofii comercializaţi în România nu au documente fiscale. Pentru cultivatorii români, TVA-ul de 24% este foarte mare. Sunt fermieri care vor să renunțe la această cultură sau să-și reducă substanțial suprafețele și ar fi păcat să se întâmple acest lucru.   Noi insistăm să fie menţionat clar”, a spus Boţoman. Prețul cartofului este sub cel de producție, fermierul fiind obligat să vândă cu 0,35-0,40 lei/ kg, iar prețul de producție este de 55 de bani, a precizat preşedintele Federaţiei, în prima zi a Convenţiei.

În prima zi, dr Manuela Hermeziu de la INCDSZ Braşov a prezentat boli şi dăunători de sol, Marius Marica, director de marketing la Timac AGRO a vorbit despre soluţii de fertilizare la cultura cartofului. Miercuri, în a doua zi, fermierii au aflat şi care sunt soluţiile de finanţare oferite de Agricover credit IFN, care sunt oportunităţile de finanţare în cadrul PNDR 2014 – 2020. A fost aşteptat secretarul de stat în MADR George Turtoi, dar în locul său a participat, directorul Romulus Duică.

 2.  Tratamentul cu neonicotinoide al seminţelor a fost autorizat temporar

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a emis  autorizaţii temporare, valabile timp de 80 de zile, pentru următoarele produse:
–    Cruiser 350 FS, Tiametoxam, produs de Syngenta;
–    Nuprid AL 600 FS, Imidacloprid, produs de Alchimex SA si Nufarm;
–    Poncho 600 FS, Clotianidin, produs de Bayer CropScience;
–    Seedoprid 600 FS, Imidacloprid, produs de Adama Agricultural Solutions.

Toate aceste insecticide combat Tanymecus dilaticollis şi Agriotes spp. În documentul de autorizare se specifică faptul că sămânţa de porumb şi floarea-soarelui se va utiliza numai în zonele şi suprafeţele cu infestare foarte puternică a dăunătorilor de solTanymecus dilaticollis şi Agriotes spp.

 3 Condiţiile  de eligibilitate  si sprijinul voluntar cuplat în zootehnie vizeaza  vaca  de lapte, si carne, bivol, oi, capre şi viermi de mătase

“La vaca de lapte, avem 300.000 de capete, iar la vaca de carne – 35.000, domeniu considerat în creştere. Sumele respective se vor împărţi la numărul de animale eligibile şi aici e marea problemă. Aceste sume vin suplimentar peste ajutoarele naţionale tranzitorii (ANT, fostul CNDP – subvenţia pe cap). Toţi fermierii vor primi ANT cu data de referinţă 31 ianuarie 2013 până în 2020, în sistem regresiv. Rezerva rămasă de anul trecut ne permite să luăm în acest an nișşte bani în plus. Sumele alocate se împart la cele 300.000 de vaci de lapte. Dacă există 300.000 de vaci de lapte, luăm toată suma. Dacă există mai multe vaci, se împarte aceeaşi sumă la efective. Nu avem voie să depăşim 250 de euro la vaca de lapte, 300 de euro la vaca de carne sau 90 de euro la bivol. Nu avem voie să dăm niciun leu mai mult, chiar dacă nu avem efectivele anunţate“, explică Claudiu Frânc, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România.

Condiţii de eligibilitate
La taurine, condiţiile de eligibilitate sunt următoarele: fermele au minim 10 vaci cu lapte, până la 250 de vaci maxim.
Aceste vaci trebuie să producă minim 4.000 de litri la o lactație și să aibă maxim 8 ani. “Fermierul trebuie să efectueze controlul oficial al performanţelor. Dacă, de exemplu, avem 10 vaci în grajd și numai două sunt eligibile, adică au peste 4.000 de litri la o lactație, pentru acele două vaci luăm sprijinul. Actul normativ pe care îl avem acum privind înscrierea în COP și în Registrul Genealogic se referă doar la fermele care depășesc 20 de capete. Începând cu 2016, APIA nu va mai cere obligatoriu înscrierea în Registrul Genealogic pentru a primi ANT, pentru că apare sprijinul voluntar cuplat. Și atunci, se va păstra obligativitatea de a fi înscris în Registru și în COP doar pentru sprijinul voluntar cuplat. Termenul pentru depunerea cererilor pentru COP s-a prelungit deja până pe 6 februarie“, a spus Claudiu Frânc.

Până acum, persoanele fizice plăteau 100% costurile COP. A apărut Legea 145 privind atestatul de producător și certificatul de comercializare, care trebuie eliberate de primării. Consiliile județene trebuie să le tipărească. Dacă persoana fizică depune la dosar atestatul de producător și certificatul de comercializare, va fi decontat 70% din valoarea COP și 100% Registrul Genealogic. “Sperăm să facem același lucru și pentru cei care se află cu peste 5.000 de euro transformați în persoane fizice, ca să beneficieze de aceste plăți.“

Această schemă a funcționat până în 2014 doar pentru zona defavorizată. Dar nu se mai acordă subvenții pentru zona defavorizată, se dă la nivel național. Schema pe zona defavorizată dispare.

La vaca pentru carne, efectivul maxim de vaci este 250 de capete. Efectivul minim este 10 capete. Chiar dacă ferma are 300 sau 500 de vaci, va primi banii doar pentru 250. Sigur că și fermierii mari vor fi nemulţumiţi că nu vor primi sprijin pentru toate animalele. La efectivul matcă de carne, vârsta maximă pentru sprijin este 10 ani. Este obligatorie înscrierea în Registrul Genealogic. Ferma declarată de carne nu mai are voie să vândă lapte. Intră la carne și Bălţata, varietăţile româneşti de carne şi metişii lor. Sprijinul voluntar cuplat la vaca pentru carne este de 300 de euro în 2015, până la 375 de euro în 2020.

Pentru efectivul matcă se primește sprijinul până ce vacile împlinesc 10 ani, inclusiv taurii. Pentru tineretul aflat la îngrășare, se acordă sprijinul doar o dată în viața lor.

La bivoli, se acordă pentru fermele care au de la un exemplar la 100 de capete, dar să fie cuprinși în Registrul Genealogic.

La oi, problema mare este efectivul în creștere rapidă. Există 10 milioane de oi și se acordă sprijinul pentru 3,5 milioane. Nu se poate susține că acest sector este în dificultate.

4. In sfirsit, incepând cu luna mai,micii fermieri vor putea  depune  cereri de finanţare  a fermelor de familie, pentru Fonduri europene nerambursabile de 50.000 de euro 

Începând cu luna mai, vor putea fi depuse cereri de finanţare pentru dezvoltarea fermelor de familie, bugetul alocat prin noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 fi ind de circa 35 de milioane de euro.

Fermele de familie reprezintă gospodăriile care produc atât pentru autoconsum, cât şi pentru piaţă. Pentru a se încadra în categoria fermelor de familie, valoarea producţiei nu trebuie să depăşească 60.000 de euro. Cea mai mare parte a exploataţiilor agricole din România se încadrează în categoria fermelor de subzistenţă, adică a celor care produc doar pentru autoconsum.

Pentru a creşte numărul fermelor care fac şi profit de pe urma creşterii animalelor sau cultivării terenurilor, prin noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 vor fi sume importante puse la bătaie pentru acestea.

Prima sesiune de depunere a proiectelor în vederea accesării banilor de la Uniunea Europeană va fi deschisă în luna mai.  

Pentru a facilita accesarea fondurilor europene, sunt  puse la dispoziţia fermierilor proiecte-tip realizate de ICEADR

Acestea sunt  realizate de Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii şi Dezvoltare Rurală (ICEADR), din subordinea Academiei de Ştiinţe Agricole (ASAS) din Bucureşti. „Suntem în fază incipientă, dar vom fi gata la termen, în luna mai. Proiectele tip se adresează micilor fermieri care doresc să facă investiţii sau să modernizeze unităţile de producţie, fie că vorbim de zootehnie, legumicultură sau cultura mare”, ne-a declarat Ana Ursu, secretarul ştiinţific al ICEADR. Instituţia va oferi şi consultanţă celor care vor dori să acceseze fonduri europene. 

Proiectele-tip sunt un pas important către obţinerea finanţărilor europene şi îi ajută pe fermieri să facă economie. Firmele de consultanţă fac planuri de afaceri în schimbul unui onorariu calculat ca procent din valoarea proiectului.

Pentru a obţine un comision cât mai mare, de multe ori, proiectele au fost supradimensionate. De aceea, beneficiarii nu au putut îndeplini obligaţiile asumate prin planul de afaceri şi au pierdut banii europeni, rămânând şi datori la băncile de la care au luat credite pentru cofinanţarea proiectelor. 

Pe lângă finanţările nerambursabile, fermierii care vor creşte suprafaţa pe care o exploatează vor primi subvenţii pe hectar mai mari. Astfel, cei care vor exploata suprafeţe între 5 şi 60 de hectare vor primi în plus la subvenţie câte 40-45 de euro/hectar, faţă de cei cu suprafeţe mai mici, de 1-5 hectare.