1-Din ce materiale obtinem compostul?; 2-A fost publicată varianta finală a Anexei II, privind zonarea pomiculturii ; 3- Termenul până la care se pot depune cererile de plată pentru subvenții s-a prelungit până la 15 iunie; 4- Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a început să elibereze adeverințe pentru beneficiarii Măsurii 215 – Plăți privind bunăstarea animalelor – pachet a – PORCINE , care doresc să acceseze credite pentru finanțarea activităților curente de la Băncile care au încheiat Convenții cu agenția.

 Revista Informatii Agrorurale va ofera ,fara bani,spatiul pentru publicat orice text si  oferte sau cereri la Anunturi Gratuite  pe www.informatii-agrorurale.rozz
1- Din ce  materiale obtinem compostul?

Din materiale umede, bogate in apa, in azot,precum :

flori, coji de oua, resturi de legume (de la curatat sau legume depreciate), iarba, resturi vegetale provenite din culturi legumicole, paine, zat de cafea/ poate fi cu tot cu filtru de hartie, boabe de cafea, pliculete de ceai, resturi de ceai, frunze, alge marine, buruieni

(dar numai cele care nu au apucat sa formeze seminte), gunoi de pasari, balegar de bovine/ cabaline, urina .De asemeni,sunt folosite si cele bogate in carbon (materiale uscate) : paie, fan, aschii din lemn, ramuri tocate provenite din taierile anuale ale pomilor si vitei de vie, hartie, ziare, cutii de carton, rumegus, coji de alune/ nuci, orez, parte fainoase, frunze uscate, ciocalai de porumb, par, scame.

Nu sunt acceptate:Plastic, produse sanitare, materie contaminata, resturi vegetale si lemnoase atacate de boli si daunatori sau tratate chimic, sticla, metal, scutece, buruieni cu seminte (nu veti face altceva decat sa reintroduceti buruienile in sol), carbune si cenusa provenita din arderea lemnelor.

Recicleaza cat mai mult din gradina si bucataria ta  pentru a face compost!

Cel mai eficient mod de a incepe este prin a colecta tot materialul intr-un cos sau lada din lemn fara fund dar cu capac.

Marimea ideala ar fi 1×1 m pentru a pastra materialul cat mai cald iar descompunerea sa se faca cat mai rapid.

Asezati cutia undeva ascuns privirii dar nu pe langa casa (nu vreti sa va treziti cu tot felul de mirosuri pe fereastra), pe o portiune de sol fara iarba sau alte plante si eventual aerati un pic solul cu o sapa pentru a permite ramelor si microorganismelor din sol sa intre in masa de compost si sa inceapa descompunerea.

  Amplasati containerul de compost intr-o zona unde sa aveti acces si cu o roaba pentru a transporta mai usor materialele sau compostul.

Puteti utiliza butoaie vechi sau orice container sau puteti sa va bricolati voi unul.

Mai puteti sa faceti compostul direct pe sol amenajand o rampa de compost undeva, la marginea gradinii, intr-un loc ferit si unde nu se aduna ploaia din precipitatii.

Compostare la rece – metoda anaeroba

Asezati materialele in straturi de 15 – 20 cm si udati fiecare strat bine de tot. Alternati straturile de materiale bogate in azot cu cele bogate in carbon. Pentru udare puteti folosi ceaiuri de urzici, tataneasa sau chiar must de urina. Acoperiti gramada de compost cu o folie sau un strat de pamant, daca ati ales metoda de compostare in rampa, daca alegeti containerul aveti grija sa-i puneti un capac.

O data pe luna e bine sa desfaceti gramada si sa intoarceti straturile pentru o mai buna aerare. Grabiti astfel procesul de descompunere.

Procesul de descompunere este unul lent si dureaza intre 6 – 12 luni. Aceasta metoda se numeste “ compostare la rece”

Compostare fierbinte – Metoda Berkeley in doar 18 zile

Exista si o metoda foarte rapida de a obtine compost in doar 18 zile. Se numeste “compost fierbinte” sau metoda aeroba si are avantajul ca distruge atat germenii patogeni cat si semintele de buruieni. Rezultatul acestei metode este un compost extrem de fin.

Aceasta metoda mai poarta denumirea de “metoda Berkeley” fiindca a fost pusa in practica de universitatea cu acelasi nume din California.

Metoda Berkeley presupune urmatoarele cerinte:

  • Raportul C : N (carbon : azot) in materialele folosite este de 25 parti carbon la o parte azot. Consultati materialele de mai sus.
  • Temperatura in masa de compostare trebuie sa fie de 55 – 65º C.
  • Gramada de compost trebuie sa aiba 1,5 m
  • Materialele trebuie amestecate intre ele.
  • Materialul pentru compostare mai ales cel lemnos trebuie maruntit foarte bine.

Pentru ca materia organica sa fie transformata rapid si sa obtii acelasi volum de compost cu cel de materiale compostate, trebuie sa tii neaparat cont de raportul C : N.

Compostarea la rece sau anaeroba, reduce mult volumul compostului obtinut, in plus eventualii germeni patogeni sau seminte de buruieni nu sunt distruse.

In cazul in care raportul C :N este prea mare, il puteti micsora adaugand gunoi de grajd sau iarba verde.

Daca raportul C : N este prea mic atunci il ajustati adaugand frunze uscate, rumegus, carton.

Odata procesul incheiat nu veti mai gasi materiale nedescompuse.

  Cu cat varietatea materialelor folosite la compostare este mai mare, cu atat veti obtine un compost mai bun.

Puteti obtine compost dintr-o parte balegar si doua parti materie uscata (bogata in carbon) la alegere important este sa amenajati gramada cu inaltimea de 1,5 m.

Faceti in asa fel incat sa alternati straturile si sa obtineti o gramada cu laturile de 1 m iar inaltimea de 1,5 m.

Mai puteti incerca si urmatoarea reteta cu un balot de paie, 3 galeti de frunze uscate, 2 galeti de balegar si o roaba de resturi vegetale verzi.

Mod de amenajare a gramezii de compost fierbinte

Ziua  1: Amestecati materialele si le asterneti in straturi alternative (cele verzi cu cele uscate) de 5 cm fiecare pana ajungeti la inaltimea de 1,5 m.

Udati gramada de compostare din belsug cu apa pana ce apa incepe sa se scurga pe la baza gramezii in afara.

Se pot utiliza ca activatori (in mijlocul gramezii) ceaiuri de valeriana, coada calului, coada soricelului sau must de urina.

Timp de 4 zile lasati gramada in pace.

Ziua a 4-a: Desfaceti gramada cu grija astfel incat materialele care au fost la exterior sa ajunga la interior si invers.

Intoarceti gramada si puneti partile din exterior pe locul noii gramezi iar cele provenite din interior si care au inceput sa se descompuna sa le asezati de jur imprejurul celor din exterior.

Asigurati-va ca gramada este umeda atat cat sa stoarceti o picatura, doua dintr-o mana de material compostat.

Nu faceti exces de umiditate ! Bine ar fi daca sub gramada ati pune cateva crengi pe post de drenaj.

Ziua a 6-a si ziua a 8-a: Desfaceti partile laterale si construiti o noua gramada alaturi. Puneti materialul descompus la suprafata noii gramezi.

In acest moment gramada de compost ar trebui sa atinga temperatura maxima.

Daca reusiti sa bagati mana pana la cot in interiorul gramezii (bleah!) atunci temperatura nu a atins 50º C. Daca nu aveti curajul puteti folosi un termometru pentru compost J.

Temperatura optima trebuie sa fie de 55 – 65º C. La temperaturi mai mari de 65º C se dezvolta o bacterie anaeroba de culoare alba.

Gramada se intoarce la fiecare 2 zile, astfel evitati supraâncalzirea gramezii.

  Ca sa grabiti incalzirea gramezii puteti adauga faina de oase sau faina de sange. Daca compostul se incinge prea tare, miroase urat si scade in inaltime, asta  inseamna ca are prea mult azot si trebuie sa adaugi rumegus (cate o mana de rumegus la fiecare furca de compost) pentru a corecta procesul.

Ziua a 18-a: Daca râmele apar in compost, e semn ca procesul s-a incheiat.

Obtineti un compost plin de nutrienti de culoare bruna si cu un miros de reavan.

  Intoarcerile frecvente si aerarea sunt secretul unui compost bine facut.

Comparatie intre compostarea anaeroba si cea aeroba

Cele doua metode prezentate au avantaje si dezavantaje, iata cateva din ele:

Metoda anaeroba – compostarea la rece

avantaje:

  • metoda accesibila celor cu mai putina experienta intr-ale gradinaritului
  • spatiu mic destinat compostarii
  • consum mic de apa si forta de munca
  • pierderi mici de azot

dezavantaje:

  • descompunere lenta si uneori incompleta a materiei organice
  • nu se distrug decat o parte din semintele de buruieni sau agenti patogeni
  • control limitat al descompunerii
  • productie mai mica de compost

Metoda aeroba – compostarea la cald

avantaje:

  • descompunere rapida si completa a materiei organice
  • distrugere aproape totala a semintelor de buruieni si germeni patogeni
  • control total asupra proceselor de descompunere

dezavantaje:

  • consum mare de apa si forta de munca
  • spatiu mare destinat rampei de compostare
  • pierderi mari de azot

Cum folosim compostul

Folositi compostul la plantarea pomilor fructiferi, arborilor si arbustilor ornamentali si a plantelor decorative.

Compostul mai intra in componenta amestecurilor de pamant pentru ghivece sau a amestecurilor pentru producerea rasadurilor.

Poate fi folosit ca fertilizant dar cu atentie. Chiar daca este un produs organic  , resprectati dozajul!

2-A fost publicată varianta finală a Anexei II, privind zonarea pomiculturii

 

Pe site-ul MADR au fost fost publicate astăzi variantele finale ale Anexei II, care cuprind zonarea pomiculturii, metodologia studiului și valorile pentru costurile standard și contribuția în natură, aplicabile pe submăsura 4.1a.

Tot azi, la ICDP Pitești Mărăcineni loc un seminar cu tema ”Finalizarea studiilor privind costurile standard și zonarea speciilor pomicole în scopul fundamentarii ghidurilor pentru măsurile din Subprogramul tematic pomicol-PNDR 2014 – 2020”

Conform documentului, Anexa II STP se aplică astfel: 

–    pentru sub-măsurile 4.2a, 6.1, 6.3 și 9a sunt eligibile pentru sprijin proiectele implementate în UAT-urile care au nota de favorabilitate potențată >/= 2,40.
–    pentru sub-măsura 16.4a: sunt eligibile pentru sprijin proiectele parteneriatelor în care fermierii și formele asociative își desfășoară activitatea în localități cu nota de favorabilitate potențată >/=2,40;
–    pentru sub-măsura 4.1a:
a) sunt eligibile proiectele implementate în UAT-urile care au nota de favorabilitate naturală >=2,40;
b) proiectele implementate în UAT-urile cu nota de favorabilitate naturală <2.40, dar care au nota de favorabilitate potențată >=2.40 sunt eligibile dacă prin proiect se prevede și sistem de irigații pentru toată suprafața înființată, în reconversie. În acest caz proiectele care prevăd achiziții simple sunt eligibile doar dacă plantațiile pomicole deținute de beneficiar sunt irigate. Sistemele de irigații trebuie să fie funcționale și să fie conectate la o sursă de apă ce poate asigura debitul necesar suprafețelor pomicole menționate anterior.
c) pentru UAT-urile din prezenta anexă care au nota de favorabilitate potențată <2,40, pot fi eligibile amplasamente în cadrul UAT-ului dacă beneficiarul sprijinului furnizează AFIR un studiu avizat de ICDP Mărăcineni sau de o stațiune pomicolă, efectuat prin metodologia prezentului studiu, prin care demonstrează că amplasamentul respectiv are o notă de favorabilitate naturală sau potențată >=2.40, cu condiția respectării punctului (b) in cazul notei potențate.

3- Termenul până la care se pot depune cererile de plată pentru subvenții s-a prelungit până la 15 iunie

 

 

Comisia Europeană a extins ieri, 19 martie, termenul pentru depunerea fără penalități a cererilor pentru subvenții privind plățile directe prin noua Politică Agricolă Comună (PAC) până la 15 iunie 2015. 

Anterior, fermierii puteau depune până la 15 mai aceste cereri fără penalități, și până în iunie, cu penalități.

“Este un câștig pentru toate statele europene, pentru că în toate, din cauza reformelor Politicii Agricole Comune (PAC), a modificărilor din regulamente, există aceeași situație. Nicio țară nu este pregătită pentru sesiune”, a declarat George Turtoi, secretar de stat în Ministerul Agriculturii.

 

 

4-  Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a început să elibereze adeverințe pentru beneficiarii Măsurii 215 – Plăți privind bunăstarea animalelor – pachet a – porcine, care doresc să acceseze credite pentru finanțarea activităților curente de la Băncile care au încheiat Convenții cu agenția. 

În cadrul acestui tip de convenție, creditele acordate de bănci fermierilor sunt garantate de Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA și Fondul Național de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii. Toate convențiile încheiate între Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, bănci și Fondul de Garantare vor fi postate pe site-ul APIA. La solicitarea scrisă a fermierului, APIA va elibera următoarele tipuri de adeverințe, în funcție de sesiunea de depunere și anul de angajament:

1. pentru sesiunea III de depunere – anul I de angajament
Adeverință prin care confirmă faptul că solicitantul a depus, în perioada 20 mai – 30 iunie 2014, cerere de ajutor pentru Măsura 215 – Plăți privind bunăstarea animalelor – porcine și suma care reprezintă 30% din valoarea sumei solicitate în cererea de ajutor, precum și o a doua adeverință, după depunerea a două deconturi justificative, și respectiv suma care reprezintă 20% din valoarea sumei solicitate în cererea de ajutor.
În cazul neeliberării niciuneia din adeverințele precizate, se poate elibera, la cererea solicitanților, o adeverință prin care se confirmă faptul că solicitantul a depus, în perioada 20 mai – 30 iunie 2014, cerere de ajutor și două deconturi justificative pentru Măsura 215 – Plăți privind bunăstarea animalelor – porcine, precum și suma care reprezintă 50% din valoarea sumei solicitate în cererea de ajutor (cu excepția beneficiarilor care au aplicat cu efectiv mediu pentru scroafe și care nu au obligația depunerii deconturilor justificative trimestriale).

2. pentru sesiunea II de depunere – anul III de angajament
Adeverință prin care confirmă  faptul că solicitantul a depus, în perioada 14 ianuarie – 16 februarie 2015, cerere de plată pentru Măsura 215 – Plăți privind bunăstarea animalelor – porcine, și suma care reprezintă 30% din valoarea sumei solicitate in cererea de plată, precum și o a doua adeverință după depunerea a două deconturi justificative și respectiv suma care reprezintă 20% din valoarea sumei solicitate în cererea de plată. În cazul neeliberării niciuneia din adeverințele precizate, se poate elibera, la cererea solicitanților, o adeverință prin care se confirmă faptul că solicitantul a depus, în perioada 14 ianuarie – 16 februarie 2015, cerere de plată și două deconturi justificative pentru Măsura 215 – Plăți privind bunastarea animalelor – porcine, precum și suma care reprezintă 50% din valoarea sumei solicitate în cererea de plată (cu excepția beneficiarilor care au aplicat cu efectiv mediu pentru scroafe și care nu au obligatia depunerii deconturilor justificative trimestriale).

3. pentru sesiunea I de depunere – anul III de angajament
Adeverință prin care confirmă faptul că solicitantul a depus, în perioada 16 iulie – 18 august 2014, cerere de plată și două deconturi justificative pentru Măsura 215 – Plăți privind bunastarea animalelor – porcine, și suma care reprezintă 20% din valoarea sumei solicitate în cererea de plată. În cazul neeliberării niciunei adeverințe, se poate elibera, la cererea solicitanților, o adeverință prin care se confirmă faptul că solicitantul a depus, în perioada 16 iulie – 18 august 2014, cerere de plată  și două deconturi justificative pentru Măsura 215 – Plăți privind bunăstarea animalelor – porcine, precum și suma care reprezintă 50% din valoarea sumei solicitate în cererea de plată (cu excepția beneficiarilor care au aplicat cu efectiv mediu pentru scroafe și care nu au obligația depunerii deconturilor justificative trimestriale).

Adauga un comentariu

Nume*

Adresa de email* [Nu va fi publicata]

Comentariu*