2. „Regele Pădurilor” scotea din bancă, cu valiza  milioane de euro pentru șpagă

1. Fara a aminti cum a AJUTAT  Hrebenciuc sa fie furata Avicola Bacau si alte o mie si una de foste ctitorii comuniste,inca de cind nasea avutia nationala ca PREFECT  al judetului Bacau,punctam din graba –conexiunile  cu  arestarea Alinei Bica in dosarul retrocedarilor doar si cu implicarea afaceristului Dorin Cocos in mafia imobiliara.

Numai ca, dupa cum sustin sursele noastre, pe vremea cand facea parte din Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor, Alina Bica ar fi jucat practic la doua capete. Pentru ca, pe langa apropierea de familia miliardarului, procurorii anticoruptie verifica acum asiduu si pista care conduce spre Viorel Hrebenciuc, cel care ar fi facut un lobby desantat, fie si din Opozitie, pentru ca Alina Bica sa ia postul de secretar de stat la Ministerul Justitiei. Si, de altfel, se pare ca atat Cocos, cat si Hrebenciuc facusera un adevarat pact, impartind intre ei, prin intermediul celor doi baieti, Alin si Andrei, nu doar segmentul retrocedarilor, dar si afacerile cu statul roman derulate in domeniul sanitar sau cel al constructiilor.

Acoperire totala

Marea miza a procurorilor Laurei Codruta Kovesi este nu sa rezolve cate un caz disparat de coruptie, ci sa destructureze retelele transpartinice in care erau implicati de-a valma politicieni, demnitari, inalti functionari publici si oameni de afaceri. Iar o astfel de grupare in care totul se impartea frateste, in urma unor negocieri la sange, era si cea care actiona la varful Autoritatii Nationale a Restituirii Proprietatilor. Unde o influenta uriasa o avea Dorin Cocos, cel care, prin intermediul fiului sau Alin, conducea practic din umbra sedintele la care se decideau despagubiri supraevaluate cu zeci de milioane de euro. Insa, chiar daca in faza preliminara a anchetei a reiesit ca Alina Bica ar fi facut jocurile pentru Stelu Gheorghe, considerat omul de casa al lui Dorin Cocos, este foarte posibil ca, pe viitor, acest dosar sa produca noi surprize de proportii. Cum ar fi faptul ca Alina Bica avea „acoperire” totala, ea ajungand secretar de stat la Ministerul Justitiei condus de pedelistul Catalin Predoiu, dar la recomandarea subterana a pesedistului Viorel Hrebenciuc.

„Cartita guzganului”

Cum insa Viorel Hrebenciuc, alaturi de fiul sau Andrei, pe care liderul pesedist l-a varat cu o incapatanare demna de o cauza mai buna in toata aceste ilegalitati, este deja arestat in dosarul retrocedarilor forestiere, mai mult ca sigur ca procurorii anticoruptie vor avansa si in aceasta noua directie a anchetei. Pentru ca daca Alina Bica a fost intr-adevar si „cartita” din ANRP a celui supranumit „guzganul rozaliu”, atunci se pot explica mult mai multe, cum ar fi si misterul pactului de neagresiune intre cei doi protectori ai fostei sefe a DIICOT, Viorel Hrebenciuc si Dorin Cocos. Iar cei doi nu doar ca s-au inteles intre ei sa imparta acest banos segment al restituirilor si acordarii de despagubiri de la bugetul de stat, dar nici macar nu au incalcat vreodata acest tratat secret. Mai ales ca, dupa cum reiese din informatiile intrate in posesia noastra, ANRP ajunsese sa lucreze in paralel, intr-o zi luandu-se in discutii doar dosare venite pe filiera Hrebenicuc, iar in alta zi dosarele depuse de oamenii lui Dorin Cocos. Asta pentru ca nu cumva sa se incurce cumva itele si sa se supere vreunul dintre cei doi „regi” ai restituirilor.

Sedintele nu se tineau fara Alin

Un alt numitor comun al celor doi oameni care ajunsesera sa imparta o mare parte din bugetul tarii este implicarea celor doi fii ai acestora in ilegalitatile comise. Iar daca Andrei Hrebenciuc se afla deja dupa gratii, despre Alin Cocos procurorii strang informatii pe banda rulanta, care demonstreaza ca acesta era practic interfata prin care se faceau toate „manariile”de la ANRP. Institutie unde, dupa cum suspecteaza acum anchetatorii, au fost sedinte care au fost intarziate pana la sosirea fiului miliardarului, desi acesta nu avea nicio calitate oficiala! Iar din primele verificari, prejudiciul aproximat produs de familia Cocos bugetului de stat prin intermediul „blaturilor” de la ANRP se invarte in jurul fabuloasei sume de 500 milioane de euro, fiind vorba doar de niste calcule preliminarii.

Spitalele, unul mie, unul tie…

Alte piste urmarite de DNA dupa arestarea lui Viorel Hrebenciuc si a lui Dorin Cocos, desi in cauze separate, duc la o posibila intelegere secreta a  celor doi si in domeniul sanitar. De altfel, dupa cum „National”a  dezvaluit in exclusivitate, Dorin Cocos a spoliat anual bugetul Ministerului Sanatatii cu milioane de euro, din vanzarea catre nenumarate spitale de pulbere hemostatica, substanta care apoi era aruncata la WC. Extrem de interesant este insa ca un alt mare jucator pe piata subterana a vanzarii de consumabile medicale a fost in tot acest timp si Viorel Hrebenciuc, cel care actiona insa printr-un intermediar grec. Iar cei doi devoratori ai bugetului Sanatatii isi impartisera frateste unitatile medicale care erau devalizate, firmele controlate din umbra de familia lui Dorin Cocos actionand mai ales in sudul si vestul tarii, in timp ce oamenii de casa ai lui Hrebenciuc pusesera stapanire pe spitalele  din Moldova.

Cartelul asfaltatorilor

Insa, de departe, procurorii suspecteaza ca cei doi ar fi dat cele mai mari „tunuri” in domeniul constructiilor, in special pe segmentul asfaltarilor. Unde atat Viorel Hrebenciuc, dar si Dorin Cocos isi formasera propriile carteluri de asfaltatori, prin intermediul carora au tocat de-a lungul a aproape doua decenii miliarde bune de euro, atat din bugetul national, cat si din fondurile europene acordate cu generozitate de catre Bruxelles. De asemenea, si aici politicianul si afaceristul isi impartisera zonele de influenta tot dupa aceleasi criterii geografice, ca si in domeniul sanitar. Numai ca, avandu-l de atata timp in custodie pe fostul, „rege al asfaltului” Nelu Iordache, procurorii DNA au putut avansa aici mult mai adanc cu ancheta. Una care se anunta devastatoare pentru nenumarati edili si alesi locali care au favorizat atata amar de vreme firmele de casa protejate de catre Viorel Hrebenciuc sau Dorin Cocos. Cei doi oameni care, pana la interventia in forta a DNA, ajunsesera sa aiba fiecare propria bucatica din PIB-ul national.

  2. „Regele Pădurilor” scotea din bancă, cu valiza  milioane de euro pentru șpagă

CAMPUSBUZAU.RO

Gheorghe Ceteraș, acuzat că a dat mită pentru retrocedarea frauduloasă a mii de hectare de pădure, a atras atenția autorităților atunci când a făcut retrageri uriașe în numerar. Procurorii DNA spun că banii au fost folosiți ca șpagă. Ancheta în cazul retrocedării ilegale a 5.134 hectare de teren forestier, situate pe raza comunei Gura Teghii (Buzău), a început după ce unul dintre oamenii de afaceri implicați în dosar, Gheorghe Ceteraș, a făcut retrageri uriașe de numerar din bancă.

Este vorba de cazul în care afaceristul este acuzat de mituirea fostului prefect de Buzău, Paul Beganu, a fostului președinte al Judecătoriei Pătârlagele Neculae Toader și a unui fost angajat Romsilva, Ion Irimia. În schimbul șpăgilor, aceștia au făcut tot posibilul ca Ceteraș să primească miile de hectare. După punerea în proprietate, Ceteraș a vândut întreaga suprafață unei societăți străine, cu suma de 99.787.721 de lei, aproximativ 21,7 milioane de euro.

Tranzacția a avut loc pe 15 iunie 2011. La câteva zile după ce banii i-au fost virați în cont, Ceteraș a retras din bancă 1.507.500 de euro (17 iunie 2011), 1.507.500 de euro (20 iunie 2011), 1.005.000 de euro (22 iunie 2011) și 1.005.000 de euro (24 iunie 2011). Potrivit DNA, aceștia bani au fost folosiți pentru a-i plăti pe funcționarii statului.

Tranzacții suspecte

Tranzacțiile au fost considerate suspecte de Oficiul Naţional de Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, care a sesizat procurorii pentru verificări suplimentare. În acest dosar sunt zeci ore de înregistrări ambientale, iar mai mulți funcționari au recunoscut mai multe ilegalități care se făceau în Primăria din Gura Teghii și la Prefectura Buzău.

„Dumitru Buțan” este martor sub acoperire în acest dosar și a dat o declarațiecheie în acest dosar. Acesta era reprezentantul unei societăți foresteriere din Luxemburg, interesată de achiziția a sute de hectare de pădure, iar în martie 2011 a avut o întâlnire cu Ceteraș la o pizzerie din orașul Nehoiu (Buzău).

Mita la judecător

Potrivit lui „Dumitru Buțan”, i-a spus că nu are nici un fel de probleme cu reconstituirea dreptului de proprietate întrucât „i-a dat personal judecătorului, care instrumenta cauza suma de 250.000 euro”. „Bani pe care el, personal, i-a înmânat judecătorului la domiciliul acestuia din urmă, care îl aștepta în papuci de casă”, a povestit martorul. După o lună de la discuție, în aprilie 2011, Ceteraș câștiga procesul la Pătârlagele (Buzău).

Curtea Supremă a decis săptămâna trecută arestarea lui Beganu, Ceteraș și a avocatului Mihail-Cosmin Vasile. Irimia și Toader sunt cercetați în libertate.

„Îți spun ce se aude, la Gura Teghii, în jur de un milion de euro”

Consilierul-juridic Ștefan Feraru de la Prefectura Buzău a făcut, pe 20 octombrie 2014, un denunț la DNA, în care a spus că Ceteraș i-a dat o șpagă de 23.000 de euro și 10.000 lei, prin intermediul avocatului Mihail- Cosmin Vasile. Feraru: „Prefectul Beganu Paul i-a spus lui Ceteraș Gheorghe să se ocupe și de mine, în sensul să-mi dea și mie 10 – 15.000 de euro și, în aceste împrejurări, Ceteraș l-a rugat pe el să-mi dea această sumă de bani. Tot avocatul mi-a mai spus că auzind suma pe care trebuia să mi-o dea i-a replicat lui Ceteraș Gheorghe că suma de 15.000 euro este prea mică, ținând cont că eu am venit special de la Brașov pentru a mă prezenta la instanță, în dosarul de la Judecătoria Pătârlagele, și că trebuie să-mi dea suma de 25.000 euro, lucru cu care Ceteraș a fost de acord”.

Interceptări ambientale

Ștefan Feraru a avut o discuție, pe 21 octombrie 2014, înregistrată ambiental, cu avocatul Mihail – Cosmin Vasile, despre șpăgile date de Ceteraș.

Feraru: Bine! Se-aude… eu îți spun ce se-aude… la Gura Teghii în jur de un milion de euro…

Vasile: Doamne ferește…

Feraru: Serios! N-auzi…? M-am speriat… când am auzit!

Vasile: Mă, Gabi, nici eu n-am luat atât! Dă-o în …

Feraru: Nu știu cât au luat ei!

Vasile: Dă-o în … că nici eu n-am luat atât!

Feraru: Au luat și ei jumăte, dă-i în …

Vasile: Ce să ia jumate, mă? Cinci sute de mii?

Feraru: Da!

Vasile: N-a luat, mă!

Feraru: Du-te, mă!

Vasile: Gabi, vrei să-ți spun ceva, Gabi? Le știu sumele, mă!

Feraru: Îm!

Vasile: Eu le știu… păi, da’…

Feraru: Hai, mă, c-au luat, mă!,

Vasile: Băi, Gabi!

Feraru: … nu ieșea așa…

Vasile: Îm-îm! Greșit! Toată lumea le-a… le-a făcut nu știu ce…

Feraru: Le-a înflorit, ă?

Vasile: Rău! Ascultă-mă, ce spun! Știu sumele .. Am văzut și… așa… știi? N-am avut eu treabă, nu m-am dus, n-am… …

Feraru: N-a fost și DNA-ul de a întrebat de ei?

Vasile: De cine?

Feraru: De dosaru’ ăsta! Și am înțeles că ăștia de lângă… cum îi cheamă?… să nu recunoască, dracului!

Vasile: Ce să ia, mă?

Feraru: O sută de mii de euro!

Vasile: Doamne ferește! Feraru: Ai grijă să nu recunoască, dracului!

Cine a luat mita

Gheorghe Ceteraș este acuzat de constituire de grup infracțional organizat, cumpărare de trafic de influență și de trei șpăgi uriașe:

● Paul Beganu, prefect Buzău: 1.000.000 de euro;

● Ion Irimia, angajat Romsilva: 1.000.000 de euro;

● Neculae Toader, fost președinte al Judecătoriei Pătârlagele: 250.000 de euro.

„Rate” de 500.000 de euro

Un alt martor important în dosar, Marcel Ionescu, apropiat al lui Gheorghe Ceteraș, a explicat că știa cum s-au dat banii către funcționarii statului. De exemplu, în cazul lui Ion Irimia, el a povestit că un milion de euro a fost dat în două tranșe: 500.000 de euro și sub forma unor acțiuni denominate în valută, emise de BNR. Irimia era o persoană influentă printre șefii Romsilva, dar și la Prefectura Buzău, și este cel care i-a prezentat lui Ceteraș pădurea ce urma să fie retrocedată. Pe 15 noiembrie 2014, Irimia a fost filat ambiental, de serviciile secrete, la un restaurant din comuna Cornu (Prahova) atunci când discuta cu un apropiat detaliile șpăgii. El recunoaște că a avut „partea lui” pe care nu o va restitui pentru că el nu „apare undeva”.

„Rechinul” de pădure a devorat 11.000 de hectare

„Evenimentul zilei” a dezvăluit,  că retrocedarea a 5.134 de hectare de pădure de la Gura Teghii este dubioasă, iar statul a fost păgubit cu ajutorul unor funcționari și al unor magistrați.

Un fost muncitor necalificat în zootehnie, Gheorghe Ceteraş, a ajuns milionar în euro şi proprietar peste mii de hectare de pădure. El a reușit să facă acest lucru după ce a cumpărat drepturile litigioase ale societății Forestiera Ardeleana, în schimbul a 160.000 de euro, de la un presupus moștenitor, pensionarul Gheorghe Poenaru.

A urmat un proces rapid, iar în instanță consilierii Prefecturii Buzău și ai Consiliul Local Gura Teghii s-au străduit să nu-l deranjeze pe Ceteraș. Cel care a semnat actul de împroprietărire a fost Beganu. Imediat după ce s-a trezit proprietar, Ceteraş a vândut pădurea unei societăţi germane, cu un profit fabulos, aproximativ 20.000.000 de euro.

În februarie 2013, „Evenimentul zilei” a dezvăluit că pe aceeași rețetă, Ceteraș a reușit la Tribunalul Covasna o altă retrocedare dubioasă, în baza drepturilor Forestiera Ardeleana: 5.754 de hectare de pădure.

Doi dintre magistrații care făceau parte din completul de judecată, Lorand Andrras Ordog și Gabriel Uță, sunt cercetați în dosarul „Retrocedărilor imobiliare”, în care sunt arestați deputații Viorel Hrebenciuc și Ioan Adam.